Dezbateri parlamentare

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei sunt conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Gheorghe Albu şi Nicolae Leonăchescu, secretari.)

Domnul Valer Dorneanu:

Începem lucrările în plenul Camerei Deputaţilor de astăzi, cu precizarea că din cei 345 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 292; sunt absenţi 53 de deputaţi, iar 9 deputaţi participă la alte acţiuni parlamentare.

Ieri am ajuns la poz.12, dar a fost amânată propunerea legislativă de la pct.7 - cea cu privire la modificarea alin.1 al art.93 din Legea administraţiei publice locale.

Domnul deputat Ioan Oltean, iniţiatorul acestei propuneri. Nu am spus că este şi preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, pentru că propunerea este a dumnealui, nu a comisiei.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Mă simt astăzi nevoit să susţint în faţa plenului Camerei Deputaţilor Propunerea legislativă de modificare a Legii nr.215, pentru că, din motive absolut obiective, comisia încă nu s-a putut pronunţa în vederea întocmirii unui raport şi, având în vedere prevederile constituţionale, astăzi se impune cu necesitate o dezbatere pe marginea acestei legi, fără prezentarea unui raport al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Odată cu adoptarea Legii nr.215/2001, Legea privind administraţia publică locală, legiuitorul a apreciat că, la nivelul Primărei Generale a Capitalei, nu se mai justifică existenţa a patru viceprimari generali, iar la nivelul primăriilor de sector, nu se mai justifică existenţa decât a unui viceprimar, în loc de doi viceprimari.

La vremea respectivă, însă, Guvernul a apreciat că, datorită complexităţii activităţilor desfăşurate la nivelul primăriilor de sector, la nivelul Primăriei Generale a Capitalei, o activitate eficientă nu poate fi desfăşurată în absenţa unui număr de patru viceprimari şi de doi viceprimari la sectoare.

În consecinţă, chiar în ziua în care a intrat în vigoare Legea nr.215/2001, Guvernul a adoptat Ordonanţa Guvernului nr.74, prin care stipula că, pe întreg mandatul perioadei 2000-2004, atât la nivelul Primăriei Generale a Capitalei, cât şi la nivelul sectoarelor, numărul de viceprimari să rămână nemodificat. La vremea respectivă, se explica - şi în mod absolut corect - că există o complexitate de activităţi la nivelul primăriilor de sectoare, iar la nivelul Primăriei Generale a Capitalei există o multitudine de probleme care cad în sarcina acestor autorităţi şi că, în mod evident, se impune cu necesitate rămânerea sau păstrarea numărului de viceprimari existenţi.

La vremea respectivă, prin Legea de adoptare a acestei ordonanţe, Parlamentul a găsit întemeiată propunerea Guvernului şi ordonanţa a fost validată în forma emisă de către Guvern.

Iată că se apropie sfârşitul mandatului aleşilor locali şi, odată cu acest mandat, prevederile Ordonanţei nr.74 ies din vigoare, iar art.93 din Legea nr.215 va intra în vigoare în sensul că, începând cu mandatul 2004, la Primăria Generală a Capitalei vor exista doar doi viceprimari, iar la primăriile de sector - un viceprimar.

Consider că motivaţiile care au stat la baza emiterii Ordonanţei nr.74/2001 a Guvernului Năstase sunt şi astăzi de luat în calcul şi că, în consecinţă, complexitatea activităţii desfăşurate la nivelul Primăriei Generale a Capitalei şi la nivelul primăriilor de sector nu a scăzut, ci, dimpotrivă, a crescut; că şi astăzi există o multitudine de probleme, la care doar primarul general sau primarii de sector nu ar putea face faţă fără ajutorul viceprimarilor.

Este cunoscut faptul că, din moment ce la primăriile din municipiile reşedinţă de judeţ există doi viceprimari pe lângă primarul general, o primărie de sector - care are populaţie cât un judeţ - nu poate să rămână cu un viceprimar. Este inadmisibil ca o primărie de comună, cu 1.500 de locuitori, să aibă un primar şi un viceprimar, iar o primărie de sector, cu 5-6 sute de mii de locuitori, să aibă tot un primar şi un viceprimar.

Din aceste considerente, domnule preşedinte şi doamnelor şi domnilor parlamentari, am apreciat că art.93 alin.1 din Legea nr.215 ar trebui modificat în sensul menţinerii în continuare, la nivelul Primăriei Generale a Capitalei, a unui număr de patru viceprimari generali, iar la nivelul sectoarelor - a doi viceprimari.

Toate considerentele pe care Guvernul le-a avut în vedere până acum rămân în continuare în picioare, la ceea ce ar mai putea fi adăugate chiar multe altele.

De aceea, eu apreciez, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, că nu există nici un element care să conducă la respingerea acestei propuneri legislative şi v-aş ruga să fiţi de acord să o susţineţi în forma în care ea a fost redactată şi prezentată de către subsemnatul.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu avem raport de la comisie.

Domnul deputat Bara doreşte să intervină.

Domnul Liviu Radu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu aş dori să arăt plenului Camerei Deputaţilor că am avut discuţii la comisie, şi nu mai intru în amănunte spre a arăta motivul pentru care s-a ajuns să nu avem raport. Aş vrea să arăt câteva observaţii, ca cel puţin să încerc să-i lămuresc pe colegii din Cameră să nu susţinem această propunere legislativă, deoarece, prin acceptarea acesteia, s-ar crea în mod nejustificat cheltuieli suplimentare pentru autorităţile publice locale. Şi acesta nu este singurul aspect.

De asemenea, precizez şi faptul că, potrivit Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, primarul este autoritatea executivă, acestuia revenindu-i toate atribuţiile stabilite de lege privitoare la funcţionarea autorităţii publice locale. Iar, pentru viceprimar, legea prevede doar faptul că îndeplineşte atribuţiile ce-i sunt delegate de către primar.

Practica anilor precedenţi, din 2000, a demonstrat faptul că şi în Bucureşti sau în alte oraşe mari nu este nevoie de un număr suplimentar de viceprimari faţă de cel prevăzut iniţial de Legea nr.215. Aceasta, aşa cum arăta şi colegul de dinainte, a fost şi raţiunea pentru care, după alegerile locale din acest an, Ordonanţa Guvernului nr.74 îşi încetează efectele, numărul viceprimarilor fiind cel stabilit iniţial prin art.93 din Legea nr.215.

La nivelul sectoarelor, sunt direcţiile de specialitate, cu atribuţii directe, sarcini care, de fapt, le-ar avea aceşti viceprimari. O verigă în plus între locul de decizie şi cel de execuţie nu cred că este necesară.

Cred că prin această iniţiativă, iniţiatorii au vrut să-şi pregătească un post de conducere la nivelul sectoarelor, care ar fi ocupat de un viceprimar. Mă îndoiesc că pentru aceasta trebuie să facem o iniţiativă legislativă. Sigur, aş avea şi alte argumente, nu cred că este cazul să le mai arăt aici.

În final, aş vrea să arăt, totuşi, că cele două comisii de specialitate sesizate pentru aviz - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi - au hotărât să avizeze negativ propunerea legislativă în discuţie.

Din aceste câteva motive arătate, rog, domnule preşedinte, să propuneţi plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei iniţiative legislative şi sper ca să rămân în continuare tot coleg cu domnul deputat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva dintre domnii deputaţi?

Vrea şi Guvernul să intervină.

Poftiţi, domnule Alexandru.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Fac precizarea, din capul locului, că Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Motivarea nesusţinerii acestei iniţiative legislative rezultă atât din considerente de ordin legislativ, cât şi din considerente de oportunitate.

În plan legislativ precizăm că, în conformitate cu prevederile Constituţiei şi ale Legii nr.214/2001, autoritatea executivă este primarul. Acestuia îi revin toate atribuţiile stabilite de lege privitoare la buna funcţionare a autorităţilor publice locale. Viceprimarii nu au atribuţii stabilite prin lege, aceştia aducând la îndeplinire atribuţiile care sunt delegate de primari, atribuţii pe care le execută sub îndrumarea şi controlul direct al primarilor.

În planul oportunităţii, precizăm că practica celor 12 ani de aplicare a prevederilor referitoare la exercitarea atribuţiilor de către autorităţile publice locale a dovedit că este suficient ca în unităţile administrativ-teritoriale mai mari, inclusiv la sectoarele municipiului Bucureşti, primarul să fie ajutat de un viceprimar, în loc de doi, iar la municipiul Bucureşti sunt suficienţi doi viceprimari, aşa cum iniţial s-a şi stabilit prin Legea nr.69/1991, abrogată ulterior prin Legea nr.215/2001.

Reducerea numărului de viceprimari, potrivit art.93 alin.1 din Legea nr.215, are drept consecinţă şi reducerea, în mod substanţial, a cheltuielilor de funcţionare a acestor unităţi publice locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Oltean, iniţiatorul propunerii. A mai cerut o dată cuvântul.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este necesar să precizez că domnul deputat Bara n-a vorbit în numele comisiei, adică s-a reţinut acest aspect, că a vorbit în nume personal. Comisia nu a avut un punct de vedere şi, în consecinţă, nu putea să-l prezinte domnul Bara.

În al doilea rând, este pentru mine surprinzător cum Guvernul poate susţine - sigur, în doi timpi diferiţi, este adevărat, în 2001 şi în 2004 - două puncte de vedere diferite în raport cu aceeaşi situaţie de fapt. Pentru că, sub aspectul complexităţii activităţii la nivelul municipiului Bucureşti şi la nivelul sectoarelor, 2004 nu înseamnă o diminuare a activităţii, o diminuare a complexităţii desfăşurate la nivelul primăriilor de sector şi la nivelul Primăriei Generale a Capitalei, ci, dimpotrivă, o creştere de sarcini, o creştere a complexităţii acestor fapte.

Pe de altă parte, domnule secretar de stat, v-aş ruga să constataţi că în Legea nr.215 există anumite atribuţii exprese, care sunt ale viceprimarului, şi că, pe lângă acestea, primarul are posibilitatea să-i încredinţeze şi alte atribuţii.

În al treilea rând, justificarea că la nivelul primăriilor de sector, sau la nivelul Primăriei Generale a Capitalei există directori de departament, şefi de serviciu, care ar fi în măsură să execute, sau să îndeplinească o parte din sarcinile care ar cădea în atributul viceprimarului, este o afirmaţie nesusţinută de realitate, pentru că şi la nivelul primăriilor mici, cu 3.000 de locuitori, există şefi de serviciu, există salariaţi care şi ei pot să îndeplinească aceleaşi atribuţii. Dar, dacă în opinia dumneavoastră, domnule ministru, domnule secretar de stat şi domnilor deputaţi, primăria din localitatea X, cu 1.500 de locuitori, este comparabilă cu o primărie de sector, care are 600.000 de locuitori, sub aspectul complexităţii activităţii, şi puteţi să susţineţi că, dacă acolo este suficient un primar şi un viceprimar - ca şi la nivelul primăriei de sector, cu 600.000 de locuitori -, daţi-mi voie să am mari rezerve în ce priveşte cunoaşterea exactă a problematicii cu care se confruntă o comună şi un sector, precum şi a complexităţii de probleme pe care aceştia sunt puşi să le rezolve.

Sigur, probabil că luaţi în calcul un element ce este de natură a nu mai fi dumneavoastră la guvernare, pentru că, altfel, sunt convins că, dacă aţi bănui că viitorul primar general ar fi membru PSD, cu certitudine nu aţi avea o asemenea reacţie. De aceea, rămâne mingea în curtea dumneavoastră.

În orice caz, eu susţin cu certitudine, cu certitudine, că se impune cu necesitate modificarea Legii nr.215/2001 sub aspectele prevăzute, indiferent cine va fi primarul general sau primarii de sector.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

A solicitat cuvântul şi domnul secretar Leonăchescu.

Poftiţi, domnule secretar.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Discutăm o problemă foarte interesantă şi decizia ar trebui s-o luăm făcând o analiză de structură.

Noi avem astăzi, la nivelul unor structuri, asemenea poziţii: preşedinte, vicepreşedinţi. Dar, între preşedinte şi vicepreşedinţi se interpune prim-vicepreşedintele. Deci, preşedintele are un singur înlocuitor, iar, mai departe, structura se dezvoltă după numărul de probleme şi numărul de locuitori, numărul de subalterni, de responsabilităţi.

Haideţi să încercăm o transpunere şi aici, la nivelul administraţiei publice locale şi la nivelul municipiului Bucureşti. Existenţa unui primar impune, prin măsură de forţă, prin cazurile de preîntâmpinare a unor situaţii neprevăzute, existenţa unui viceprimar; a unui viceprimar. Dacă introducem mai mulţi viceprimari, avem două variante: se introduce şi termenul de prim-viceprimar. Nu? Primarul, în caz de absenţă, transmite sarcinile lui unei anumite persoane, nu mai multor persoane care, între timp, să-şi dispute între ele responsabilităţile şi să lase problemele nerezolvate, ci unei persoane.

Va trebui să introducem într-o variantă "prim-viceprimarul" sau, dacă gândim invers şi acceptăm existenţa viceprimarilor, ar trebui ca fiecare viceprimar să aibă un primar, să introducem mai mulţi primari. Iată cum se dezvoltă o structură inadecvată proceselor reale şi fragmentar gândită.

De aceea, eu consider că atât legea existentă, care prevede un anumit număr de viceprimari, să zicem doi, cât şi proiectul de lege propus, ambele suferă. Va trebui să avem un primar şi un viceprimar peste tot, iar structurile, în continuare, cu departamente să se dezvolte în funcţie de numărul de locuitori, de responsabilităţi, de realităţi până la urmă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Poftiţi, domnule deputat Dinu.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu personal, vorbesc în nume personal, dar consultându-mă, de altminteri, şi cu o parte din membrii Grupului parlamentar al PRM, eu cred că iniţiativa este bună. Nu se poate ca la un număr de 600 de mii de oameni să ai doi viceprimari. Gândiţi-vă că în perioada concediului de odihnă a primarului general, pe perioada în care, ce ştiu eu, sunt foarte multe lucrări în Bucureşti, mai are şi calitatea de reprezentare primarul general, doi viceprimari sunt insuficienţi. E normal ca într-o urbe precum Bucureştiul, într-un mare municipiu, în capitala ţării, să existe încă doi viceprimari, aşa cum a propus. Noi vom susţine treaba aceasta, gândind că administraţia din Bucureşti va putea mult mai bine să fie deservită. Nu aici trebuie să facem economie, avem foarte mulţi consilieri guvernamentali, câte 12-13 la fiecare ministru, consilieri personali, acolo nu ne-am gândit să facem economie de personal, dar aici, într-o mare capitală, într-un mare oraş ne-am gândit să economisim forţa de muncă. Eu, sau noi, susţinem punctul de vedere al iniţiatorului, respectiv al domnului Oltean.

Domnul Valer Dorneanu:

Vom supune la sfârşitul acestei zile, la ora votului final propunerea de respingere judecăţii dumneavoastră.

Domnul iniţiator, domnul deputat Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Este pentru prima dată când suntem puşi în situaţia de a dezbate în plenul Camerei Deputaţilor un proiect sau o propunere legislativă care nu are un raport al comisiei de specialitate, comisiei permanente. Or, în situaţia aceasta, domnule preşedinte, eu nu cred că, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, propunerea unui deputat de respingere a propunerii legislative echivalează cu raportul întocmit de o comisie de specialitate. E propunerea unui deputat de respingere a propunerii legislative. Un deputat nu are puterea unei Comisii administrative care întocmeşte un raport pe fond, care să ducă la supunerea legii, în plenul Camerei Deputaţilor, la votul final.

De aceea, cred că soluţia asupra acestei situaţii nu poate fi echivalată şi nu poate fi aceeaşi ca pentru un act normativ ce vine cu asemenea propunere de la o comisie permanentă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Distinse coleg, eu cred că dumneavoastră nu aţi pus o întrebare fără să aşteptaţi un răspuns, pentru că v-aţi referit la regulament, nu ştiu dacă e prima sau nu-i prima propunere pe care o supunem dezbaterii fără raport, în orice caz, dumneavoastră ştiţi foarte bine că temei regulamentar avem. Vă citesc art.80 alin.2, potrivit căruia: "Biroul permanent poate include în proiectul ordinii de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depăşit". Acum eu ştiu că după intrarea în vigoare a Constituţiei, unii iniţiatori trag de timp în comisie pentru a nu fi dezbătut şi pentru ca să fie împlinit termenul de 45 de zile ca proiectul să fie aprobat tacit.

Deci, avem şi o obligaţie constituţională de a dezbate proiectele de lege în cadrul termenului respectiv, obligaţia asta priveşte în primul rând comisiile, în cazul de faţă comisia cu onoare o prezidaţi dumneavoastră şi trebuia să vă străduiţi să convocaţi comisia şi să faceţi raportul. Deci, avem temei regulamentar, sunt chiar obligat să supun propunerea făcută de unul din colegii noştri votului, pentru a ne încadra în termenul constituţional prevăzut. Vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

În primul rând, vreau să precizez că eu nu am contestat temeiul legal care dă posibilitatea Biroului permanent de a include pe ordinea de zi o propunere sau un proiect de lege care nu a fost dezbătut la nivelul comisiei şi se riscă pierderea timpului de 45 de zile. Din capul locului n-am contestat o asemenea prevedere.

De asemenea, ţin să precizez că dacă aţi insinuat că în calitatea mea de preşedinte al acestei comisii am tergiversat dezbaterea pe fond, vă înşelaţi amarnic. A fost de trei ori pe ordinea de zi a comisiei, de trei ori nu am avut cvorum din cauza partidului de guvernământ. O să vă prezint prezenţa şi o să vedeţi că membrii partidului de guvernământ n-au fost prezenţi la şedinţa Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Or, aceasta este o lege organică şi nu putea fi adoptată fără o prezenţă, fără un cvorum necesar.

Deci nu mi se poate imputa mie nici un moment o asemenea chestiune, domnule preşedinte.

Eu contest faptul că domnul deputat Bara a propus respingerea acestei propuneri legislative şi că o asemenea experienţă, o asemenea propunere nu este echivalentă cu un raport negativ din partea comisiei. Dacă ar fi să o luăm corect, întâi ar trebui propusă spre adoptare, pentru că e propunerea mea, e propunerea pentru vot şi, doar dacă nu se admite urmează, în mod firesc, susţin eu, conform regulamentului, propunerea domnului Bara, de respingere a acestei propuneri legislative.

Deci, aş vrea ca lucrurile să fie foarte clare, domnule preşedinte, şi să nu dea loc la nici un fel de interpretare în privinţa aceasta.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg...

Poftiţi, domnule Bara.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur, eu, aşa cum vă spuneam, nu am vrut să intru în amănunte în legătură cu felul cum s-a discutat această iniţiativă în comisie, dar acum mă văd obligat totuşi să-i spun colegului că această iniţiativă s-a discutat având cvorum, nu săptămâna trecută, acum două săptămâni, şi s-a considerat că să amânăm această discuţie până să avem şi punctul de vedere al Guvernului sau... nu contează motivul acum Deci atunci am avut. Şi noi am amânat, ştiind că mai avem timp, încă două săptămâni. Săptămâna trecută sigur că nu am avut cvorum. Eu aş dori să arăt că obligaţia, nu numai a celor din partidul de guvernământ este să facă cvorumul, eu cred că dacă suntem aici în sală şi suntem deputaţi, chiar nu mai contează din ce partid facem parte, când lucrăm în comisie. Pentru că, dacă numai noi o să putem să facem cvorumul în Comisia pentru administraţie, probabil că va fi foarte greu să realizăm cvorumul, pentru că nu avem atâţia deputaţi şi reprezentanţi în comisie.

Deci, spuneam că nu cred că e cazul să intrăm în amănunte, de ce s-a amânat şi cum s-a amânat. Eu aş dori să arăt, şi am vrut să o spun foarte frumos, fără să aduc nici o acuzaţie, indiferent cine e, nu cred că cele două comisii care au dat avize negative, nici ele n-au fost în cvorum?, şi au dat avize negative la o iniţiativă legislativă: şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, avizul negativ al Guvernului, de asemenea. Din toată discuţia pe care am purtat-o astăzi, deci cele două comisii, în nici una nu sunt profesionişti, habar nu au ce se discută în Parlamentul acesta, poziţia Guvernului nu este profesionistă şi singurul profesionist din tot Parlamentul acesta este iniţiatorul. Asta e problema! Şi asta nu cred că nu pot să n-o înţeleagă.

Deci nu se pune problema că Bara a propus respingerea acestei iniţiative. Ţinând cont de avizele negative ale celor două comisii, de discuţiile pe care le-am avut în comisie, de avizul negativ al Guvernului am propus respingerea. Asta este problema şi eu cred că trebuie să o înţeleagă, nu e vorba de nici o ambiţie, nu e vorba de nimic. La momentul respectiv, şi când am discutat în comisie, am considerat că nu este normal. Sigur că au fost păreri şi pro şi contra. Şi asta e motivul pentru care am cerut respingerea. Nu un alt motiv. Şi acum o susţin şi chiar dacă se discuta în comisie, cum trebuia s-o discutăm acum două săptămâni, tot acelaşi era rezultatul, deci un raport negativ mai venea şi din partea comisiei noastre. Asta era clar. Fiindcă şi în comisie au fost trei susţinători sau patru.

Şi îl rog să nu se încrânceneze aşa tare, pentru că nu are rost. Sunt nişte discuţii care mi se par normale, trebuie să le purtăm în limita fairplay-ului, suntem oameni care nu am avut probleme, cred că în comisie am dat rapoarte cum trebuie, dar ţinând cont de avizele celorlalţi, de asta am propus.

Vă mulţumesc.

Chiar cred că nu mai e cazul să mai discutăm ce se întâmplă în comisie sau ce se întâmplă în alte comisii. Eu propun...

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles.

Stimaţi colegi, eu trebuie să acţionez după regulament. După regulament, atunci când o comisie nu depune raportul la termen, Biroul permanent poate înscrie pe ordinea de zi orice proiect, orice propunere legislativă.

Nu este chiar exactă afirmaţia colegului nostru Oltean că numai comisia ar putea face propuneri de respingere. Chiar dacă avem un raport cu propunere de adoptare, când încep dezbaterile generale, şi un deputat poate face o asemenea propunere. Deci au început dezbaterile generale, aţi prezentat proiectul, şi un coleg deputat a propus respingerea. Eu sunt obligat să supun propunerea de respingere după ce a fost dezbătută şi comentată, sunt obligat să o supun votului dumneavoastră.

Nu cred că este important aici de a stabili ce jocuri politice s-au făcut în comisii, ştiţi foarte bine că se fac asemenea lucruri într-o activitate parlamentară şi dumneavoastră aţi făcut, nu dumneavoastră personal, un coleg de-al dumneavoastră, la alte propuneri legislative. Acesta e jocul activităţii parlamentare.

Rezultatul este supunerea la vot a unei propuneri făcute din sală. Vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Cred că mă credeţi că nu e rea voinţă şi nici dorinţa de a şicana. Dar eu nu am găsit nici o normă în Regulamentul Camerei Deputaţilor care să ne spună exact cum se procedează în situaţia în care comisia nu s-a pronunţat asupra unei propuneri sau a unui proiect de lege şi suntem puşi să o dezbatem în plenul Camerei Deputaţilor. Eu nu am mai întâlnit încă o practică de acest fel, de aceea, pentru mine...

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să-mi traduceţi în interpretarea dumneavoastră dispoziţiile imperative ale art.80 alin.2. Să le traduceţi până la capăt. Am înscris pe ordinea de zi, avem dreptul, Biroul permanent, dacă comisia n-a făcut raport?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Este corect până aici. Problema care se pune este următoarea: eu susţin adoptarea acestei propuneri legislative în forma în care am prezentat-o. E o propunere de vot pozitiv. Colegul meu Bara vine şi propune respingerea acestei propuneri legislative. Dumneavoastră aţi spus: încheiem dezbaterile şi vom supune la şedinţa de vot final respingerea acestei propuneri legislative. Această chestiune, pentru mine este de neînţeles şi n-o găsesc explicată în Regulamentul de funcţionare a Camerei Deputaţilor.

De aceea, eu am dubii că este procedura cea corectă în raport cu starea de fapt în care noi ne aflăm acum.

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră aveţi dreptul să aveţi dubii, eu sunt obligat să supun votului o propunere făcută cu privire la propunerea legislativă a dumneavoastră şi o voi face la sfârşitul zilei la capitolul vot final.