Dezbateri parlamentare

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Puiu Haşotti şi Gheorghe Albu, secretari.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, stimaţi colegi, să vă aşezaţi pentru a începe a doua parte a şedinţei de astăzi.

Înainte de a declara deschisă şedinţa, v-aş propune să păstrăm un moment de reculegere pentru victimele gravului accident care a avut loc zilele trecute în comuna Mihăileşti, judeţul Buzău.

Vă mulţumesc.

Deci începem a doua parte a şedinţei de astăzi, dedicată dezbaterii proiectelor de lege, cu proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Vă anunţ că şi-au înregistrat prezenţa 284 de colegi, din cei 345; sunt absenţi 61.

Domnul Nicolăescu are o problemă de procedură.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Aţi spus că vom începe cu Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Vreau să atrag atenţia, că în conformitate cu Regulamentul Camerei, art.67, care spune: "Raportul ...", este vorba de raportul comisiei ". " " va fi imprimat şi difuzat deputaţilor cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului sau a propunerii legislative în plenul Camerei, în cazul proiectelor de lege şi propunerilor legislative în care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată", ceea ce este cazul nostru.

Raportul a fost pus la casete ieri, la ora 12,00. Ca atare, nu suntem în termenul de cel puţin 3 zile. cred că Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi au greşit când au introdus pe ordinea de zi acest raport.

Ca atare, vă rog să dispuneţi scoaterea lui de pe ordinea de zi.

Domnul Valer Dorneanu:

Eu cred că nici Biroul permanent şi nici Comitetul ordinii de zi, care au stabilit acest lucru, n-au greşit, ci au interpretat constructiv Regulamentul şi au analizat interesele ţării, şi din punct de vedere politic au stabilit, în legătură cu acest act normativ, care face parte din pachetul prioritar, din pachetul care a făcut de multe ori obiect de analiză în Comisia Europeană, şi condiţionează încheierea negocierilor la Cap.24, cele două organisme au stabilit că este în interesul ţării ca lucrurile să se desfăşoare în acest fel.

Partidele care au votat pentru acest lucru sunt dintre cele care, nu numai declară că sprijină procesul de integrare, dar chiar şi demonstrează acest lucru şi acţionează în acest sens. Dumneavoastră, chiar dacă vă înscrieţi printre cei care teoretic vă pronunţaţi, dar practic, împiedicaţi, este problema dumneavoastră.

Vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Îmi pare rău că dumneavoastră politizaţi Regulamentul - în primul rând!

În al doilea rând, sunt surprins cu adevărat că dumneavoastră, un eminent jurist, spuneţi că interpretaţi constructiv Regulamentul, când Regulamentul spune clar: "cel puţin trei zile". Este aritmetică simplă, elementară, de clasa I.

Eu cred că nimeni nu-şi poate permite această exagerare a termenului prevăzut de Regulament.

Iar în ceea ce priveşte comentariul politic, eu mă abţin să fac asemenea comentarii. Dumneavoastră probabil aveţi motive pentru care să o faceţi. Eu spun un singur lucru: dacă Guvernul vroia ca acest pachet de legi necesare integrării europene să treacă corect prin Parlament, trebuia să se grăbească să-l facă, nu să forţeze mâna Parlamentului, nu să aducă din nou Parlamentul în situaţia de o anexă amărâtă a Executivului. Eu cred că dumneavoastră, ca preşedinte al Camerei Deputaţilor, trebuie să apăraţi în primul rând interesele legislativului, ale democraţiei şi nu ale Guvernului, chiar dacă sunteţi vicepreşedinte P.S.D.!

În acest sens, vă rog să interpretaţi Regulamentul şi să-l aplicaţi corect!

Domnul Valer Dorneanu:

A solicitat cuvântul domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Colegul nostru am impresia că stăpâneşte doar o parte din Regulament, prima parte a Regulamentului, dar vreau să spun că proiectul de lege pe care-l supunem dezbaterii astăzi face parte din categoria acelora care se dezbat în procedură de urgenţă, potrivit art. 107 alin. 3: "Proiectele de legi referitoare la armonizarea legislaţiei României cu cea a Uniunii Europene şi a Consiliului Europei şi cele privind aprobarea sau respingerea ordonanţelor de urgenţă se supun dezbaterii şi adoptării Camerei Deputaţilor în procedură de urgenţă".

Mai departe, articolul 109: "Biroul permanent, după primirea raportului comisiei sesizate în fond, înscrie cu prioritate în proiectul ordinei de zi proiectul de lege sau propunerea legislativă".

Cred că sunt textele lămuritoare şi asta vă pune pe dumneavoastră într-o oarecare dificultate, din punctul acesta de vedere.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaş, liderul parlamentar al P.R.M.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Pornesc de la un adevăr incontestabil: ieri a fost un consens al Biroului permanent, în a se pune pe rolul Camerei Deputaţilor dezbaterea acestui proiect de lege, chiar în condiţiile în care raportul a fost difuzat când a fost difuzat.

De asemenea, a fost un consens al Comitetului ordinii de zi, nimeni nu a făcut nici un fel de obiecţie cu privire la această împrejurare.

Problema ridicată, în ceea ce priveşte interpretarea Regulamentului, mi se pare formală şi nelucrativă.

Sigur, este de discutat dacă ne aflăm într-adevăr într-o procedură de urgenţă, aşa cum ne impune Regulamentul, sau am ieşit din cadrele procedurii de urgenţă, cum probabil se va spune în replică, pentru că termenele pentru depunerea amendamentelor şi întocmirea rapoartelor au fost altele. Dar, ne implicăm într-o discuţie formală şi nelucrativă. Este formală şi nelucrativă, dacă ne aruncăm ochii pe raportul comisiei, care conţine un sfert de pagină şi pe textul amendamentelor discutate care, surprinzător pentru mine, dar poate bine făcut, reia toate articolele acestui proiect de lege, majoritatea cu menţiunea: "text nemodificat".

În ceea ce priveşte amendamentele care au aparţinut numai comisiei, sunt amendamente pe care le datorăm şi îi mulţumim domnului deputat Ştefan Cazimir, care are amendamente privind corecta şi gramaticala formulare a dispoziţiilor legislative. Există un singur amendament discutat, în care introduce un text nou şi atâta tot.

Problemă: este necesar să amânăm dezbaterea acestui proiect de lege în condiţiile în care un singur amendament este valabil de a fi discutat în acest plen sau nu?! Din păcate, la ora actuală nu mai putem îndrepta nimic, alte amendamente nu există şi legea este aşa cum este. Este adevărat că poziţia noastră pe care o vom expune în cadrul dezbaterilor generale ne şi permite această lejeritate de opţiune, dar eu cred că este o opţiune corectă.

Între literele Regulamentului interpretabile, prevalează hotărârea Biroului permanent şi a Comitetului ordinii de zi care a fost, repet, fără nici un fel de dubiu şi prevalează şi hotărârea dumneavoastră.

Dacă mai există vreun echivoc, pentru a nu crea probleme procedurale, artificiale, v-aş ruga, domnule preşedinte, să supuneţi la vot acest incident disputat, să vedem dacă plenul este de acord cu ceea ce a hotărât Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Următoarele lucruri trebuie subliniate. În primul rând poziţia domnului ministru Gaspar, care vorbeşte de procedură de urgenţă şi noi avem ordinea de zi, aprobată pe 24 mai, în care Camera Deputaţilor, prima cameră sesizată, dă ca termen maxim pentru dezbatere şi vot final, 19 iunie. A se sublinia! Aceasta este urgenţa!

În al doilea rând, la un asemenea proiect de lege, atât de important pentru integrarea europeană, nu este prezent în sală ministrul justiţiei.

Şi, în al treilea rând, eu cred că dacă noi, legislativul, ne permitem să încălcăm legea, atunci ce să mai aşteptăm de la ceilalţi? Noi astăzi încălcăm propriul nostru Regulament.

Din acest motiv, Grupul parlamentar P.N.L. se retrage din sală, de la această dezbatere.

Voci din sală:

Sunteţi doi!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Ordinea de zi şi programul de lucru sunt stabilite, potrivit Regulamentului de către Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi. În consecinţă, trecem la dezbaterea acestui proiect.

V-aş propune să nu limităm nici intervenţiile prealabile, nici la dezbateri, dar totuşi să fim rezonabili, pentru a realiza o dezbatere fluidă.

Din partea iniţiatorului, vă rog doamna ministru, să prezentaţi acest proiect, cu aceeaşi rugăminte şi pentru dumneavoastră, de sinteză şi concizie.

Doamna Rodica Constantinovici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Constituţia României, republicată, consacră în dispoziţiile art. 133 rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenţei justiţiei. Totodată, legea fundamentală stabileşte o nouă componenţă şi structură a Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi noi atribuţii.

În conformitate cu prevederile constituţionale, Proiectul Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii urmăreşte, în principal, stabilirea rolului acestui organism, ca unic for cu atribuţii în evoluţia carierei magistraţilor, consolidarea autonomiei Consiliului Superior al Magistraturii, prin asigurarea unui aparat administrativ şi a unui buget propriu, asigurarea reprezentării în Consiliul Superior al Magistraturii a judecătorilor şi a procurorilor de la instanţele şi parchetele de toate gradele, participarea reprezentanţilor societăţii civile la lucrările plenului Consiliului Superior al Magistraturii, asigurarea eficienţei activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, printr-o reglementare completă a modului de organizare şi funcţionare, a atribuţiilor plenului şi a secţiilor, precum şi a statutului membrilor săi.

Potrivit proiectului, Consiliul Superior al Magistraturii asigură funcţionarea eficientă a sistemului judiciar şi respectarea legii în desfăşurarea carierei profesionale a magistraţilor.

Structura consiliului şi modul de alegere a membrilor sunt reglementate, luându-se în considerare dispoziţiile constituţionale.

Modul de desfăşurare a alegerilor ţine seama de necesitatea asigurării unei reprezentări cât mai largi a membrilor corpului magistraţilor, astfel încât, în procesul de alegere să participe judecătorii şi procurorii de la toate instanţele şi parchetele.

Această participare se realizează în cadrul adunărilor generale ale magistraţilor, prin vot direct, secret şi personal.

Sistemul de alegere a magistraţilor în Consiliul Superior al Magistraturii are la bază depunerea de candidaturi, fiind asigurată transparenţa procedurilor de alegere.

În concepţia proiectului, Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează ca organ cu activitate permanentă, hotărârile luându-se în plen sau în secţii.

În vederea asigurării transparenţei activităţii Consiliului Superior al Magistraturii, proiectul stabileşte, ca principiu, publicitatea şedinţelor plenului şi ale secţiilor, cu excepţia situaţiilor în care se hotărăşte, cu votul majorităţii, ca acestea să nu fie publice.

În consacrarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independenţei justiţiei, proiectul stabileşte atribuţiile plenului şi ale secţiilor cu privire la cariera magistraţilor, recrutarea, evaluarea, formarea şi examenele acestora.

În domeniul răspunderii disciplinare a magistraţilor, proiectul instituie competenţa exclusivă a secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii de a aplica magistraţilor sancţiuni disciplinare, fiind totodată asigurată calea de atac la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, împotriva hotărârilor pronunţate în această materie.

Sunt reglementate garanţii importante, indispensabile unui proces echitabil, constând în obligativitatea cercetării prealabile şi asigurarea dreptului la apărare.

Ţinând seama de rolul pe care-l are de îndeplinit Consiliul Superior al Magistraturii, proiectul reglementează statutul membrilor acestuia.

În vederea asigurării reprezentativităţii magistraţilor aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii, proiectul prevede că aceştia nu pot fi promovaţi pe durata mandatului, iar transferul sau detaşarea în funcţii din afara instanţelor sau a parchetelor, conduce la pierderea calităţii de membru al consiliului.

Pentru asigurarea unei independenţe reale în exercitarea funcţiei, proiectul reglementează incompatibilitatea între calitatea de reprezentant al societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii şi calitatea de parlamentar, ales local, funcţionar public, magistrat în activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecătoresc în exerciţiu.

De asemenea, din Consiliul Superior al Magistraturii nu pot face parte, în acelaşi timp, în timpul aceluiaşi mandat, soţi sau rude ori afini până la gradul IV, inclusiv.

Având în vedere noile atribuţii ale Consiliului Superior al Magistraturii şi nevoia de a asigura o reală autonomie a acestuia, proiectul reglementează organizarea şi funcţionarea aparatului propriu, care urmează să fie condus de un secretar general, numit de plen, pentru un mandat de 4 ani, dintre magistraţii cu o vechime de cel puţin 10 ani în funcţia de judecător sau procuror.

Autonomia Consiliului Superior al Magistraturii se reflectă şi în faptul că va beneficia de buget propriu.

Acesta este proiectul de lege pe care îl supunem atenţiei domniilor voastre spre dezbatere şi adoptare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule profesor Neagu, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Ion Neagu:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Consiliul legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, iar potrivit dispoziţiilor art. 75 din Constituţia republicată a României, Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată, competenţa decizională pentru acest proiect revenind Senatului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare Consiliul Superior al Magistraturii, autoritatea puterii judecătoreşti, independentă, cu personalitate juridică, a cărei activitate este subordonată legii.

Este reglementată organizarea C.S.M.-ului, Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv structura acestuia, alegerea membrilor săi, funcţionarea ca organ cu activitate permanentă, atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii, ale plenului şi secţiilor acestora, statutul membrilor, durata mandatului, precum şi aparatul propriu al consiliului.

Totodată, potrivit proiectului, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi rolul de instanţă de judecată prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat favorabil proiectul de lege menţionat mai sus.

De asemenea, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil proiectul de lege pe care-l înfăţişăm domniilor voastre.

În conformitate cu prevederile art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în şedinţele din 11, 12, 13, 18 şi 19 mai 2004.

În timpul dezbaterilor au fost formulate amendamente, unele fiind admise, altele respinse, conform anexelor.

La dezbateri au participat, în calitate de invitaţi, din partea Ministerului Justiţiei, domnul Cristian Diaconescu, ministrul justiţiei, doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat şi doamna Maria Mariţescu, director în Ministerul Justiţiei.

Din partea Consiliului Superior al Magistraturii a participat domnul judecător Dan Lupaşcu, secretar general şi Alexandru Ţuculeanu, secretar general adjunct.

De asemenea, au mai participat, din partea Asociaţiei Magistraţilor din România domnul Victor Ignat, preşedinte şi doamna Viorica Costiniu, precum şi doamna Georgiana Iorgulescu, din partea Centrului de resurse juridice.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 17 deputaţi, din totalul de 24 de membri ai comisiei.

În urma dezbaterii în comisie s-a hotărât, cu majoritate de voturi, ca Proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, cu amendamentele admise prezentate în anexa 1, iar amendamentele respinse, în anexa 2 la prezentul raport.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule profesor.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să intervină?

Domnul deputat Lucian Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc că nu ne limitaţi timpul dezbaterilor generale, pentru că acestea sunt esenţiale în cadrul acestui proiect de lege.

Fără nici o discuţie că se confruntă două probleme formidabil de importante. Prima este aceea că elaborarea unei atari legi este imperios necesară, în primul rând că o solicită sistemul nostru constituţional. În al doilea rând, pentru că ea trebuie să fie un sistem de garantare, în sfârşit, a independenţei justiţiei.

În acelaşi timp, însă, legea a fost făcută de nişte oameni complexaţi de această fantomă a politizării justiţiei, care a acţionat extraordinar de real până acum şi care a dus la rezultatele catastrofale care s-au înregistrat, nu cu privire la imaginea justiţiei, pentru că justiţia nu are nevoie de imagine. Ea are o zeiţă, are o statuie, ci cu privire la activitatea ce s-a desfăşurat în concret aici.

Legea trebuia elaborată, pe de altă parte, pentru că ea ar fi trebuit şi nu are la bază un principiu, şi anume, independenţa justiţiei şi demnitatea ei trebuie să fie garantată de cei care compun această structură a justiţiei. În primul rând, să fie garantată de demnitatea acestora. Acesta trebuia să fie principiul care stă la baza unui proiect de lege, în acest sens.

Dar, şi este un "dar" foarte mare, sub semnul complexului şi a fugii de politizare s-a realizat o activitate politică pe care eu sunt nevoit să o denunţ public de la această tribună a Parlamentului României.

Politizarea justiţiei a început în 1997, prin Legea nr. 142, elaborată de fostul ministru Valeriu Stoica, care în cuprinsul acestei legi de organizare judecătorească a introdus o inflaţie de atribuţii care reveneau ministrului justiţiei care, practic, a devenit conducătorul şi inspiratorul tuturor deciziilor judecătoreşti care s-au dat de atunci.

În anul 2000 am sperat că aceste atribute care au fost conferite ministrului justiţiei să fie folosite pentru a se repune lucrurile pe picioarele lor reale şi democratice. Şi în acest sens, am acceptat ca aceste atribute să mai fie exercitate. Numai că s-a întâmplat şi mai rău: exercitarea lor a însemnat continuarea politicii duse de domnul Valeriu Stoica, de înfeudare politică a actului de justiţie.

La această oră, când Ministerul Justiţiei răspunde pentru tot ce se întâmplă în perimetrul acestei justiţii, se urmăreşte transferarea tuturor atributelor decizionale, fără nici un fel de discernământ, din perimetrul Ministerului Justiţiei, în perimetrul Consiliului Suprem al Magistraturii, sub paravanul asigurării independenţei justiţiei. De fapt, este o acţiune politică.

Dacă echipa domnului Valeriu Stoica, în 1997, a înţeles să ia conducerea politică a justiţiei, prin atributele date unui organ administrativ, la ora actuală aceeaşi echipă care alcătuieşte structurile de bază ale instanţelor judecătoreşti vrea să preia puterea decizională şi să continue aceeaşi politică care, repet, este şi a fost falimentară. Aşa ceva nu se poate!

Ne-am obişnuit să spunem că atribuţiile Ministerului Justiţiei, ca organ central al administraţiei de stat, sunt pur administrative.

În tribunale există o glumă: "Ministerul Justiţiei să numere măturile". Dar, aşa cum este structurat acest Proiect de Lege privind Consiliul Suprem al Magistraturii, ministrul justiţiei nu va mai număra nici măturile, pentru că acest atribut i-a fost acordat consiliului. Preşedintele consiliului este ordonator principal de credite. Preşedintele consiliului, care stabileşte toate circumscripţiile teritoriale şi localităţile care intră în circumscripţiile teritoriale, preşedintele acestui Consiliu Suprem al Justiţiei, care se ocupă de toată problema cadrelor din Ministerul Justiţiei.

Şi, în aceste condiţii, răspunderea revine ministrului şi decizia Consiliului Suprem.

Am înţeles avertismentul dumneavoastră, domnule preşedinte, discret şi elegant...

Domnul Valer Dorneanu:

Era o rugăminte...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dar, vă promit că n-o să mai iau cuvântul pentru că nu mai am la ce să iau cuvântul. Şi aici daţi-mi voie să deschid o paranteză: regret incidentul provocat de colegii de la Partidul Liberal şi de la Partidul Democrat. S-a profitat de un incident formal, pentru a se face un joc de imagine. Vă rog să urmăriţi toate amendamentele: Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat nu au nici un amendament şi nu aveau ce să discute la aceste discuţii pe care le doreau amânate! Au încercat să-şi acopere propria lor poziţie politică făcând un joc de imagine, au încercat în acelaşi timp să nu-şi asume responsabilitatea pentru actul grav care se produce. Pentru că actul grav care se produce debutează de la art. 1, care este neconstituţional el însuşi şi defineşte toată structura neconstituţională a acestui proiect de lege.

Constituţia României, invocată şi de doamna ministru, stabileşte clar: "Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei". Aceasta este şi aceasta trebuie să fie şi prin această lege!

Numai că, în proiectul de lege, art. 1 spune: "Consiliul Suprem al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei, reprezentant al autorităţii judecătoreşti", ceea ce este absolut inadmisibil, întrucât actul nostru constituţional nu îi dă această calitate. Nu putem, printr-o lege specială, să atribuim o calitate atât de gravă Consiliului Superior al Magistraturii, cu nişte consecinţe uluitoare; ca să vă spun una dintre ele, care este cea mai hazlie şi cea mai mică din cele care se întâmplă la ora actuală în ţară, instanţe judecătoreşti, judecătorii de Părtăuţi sau de Mărunţeii din Deal şi-au pus antetul "Autoritatea judecătorească, Judecătoria Părtăuţii din Vale", ceea ce nu se poate şi nu este constituţional.

Dar, aceasta este structura pe care se realizează acest proiect de lege şi noi nu putem să primim o asemenea absurditate neconstituţională.

În ceea ce priveşte atribuţiile, este bine, este normal ca toate atribuţiile privind soarta judecătorilor să fie stabilite de acest Consiliu. Aceasta este, într-adevăr, independenţa sa, dar vă rog să urmăriţi Capitolul "Sesizarea pentru acţiunea disciplinară" şi să vedeţi că ministrul justiţiei nu mai are nici măcar dreptul să sesizeze, pentru o acţiune disciplinară, Consiliul Suprem al Magistraturii, care urmează să hotărască. Este inadmisibil!

Vă rog să vedeţi care sunt problemele răspunderii disciplinare, dar răspunderea pentru calitatea actului de justiţie cui revine? Şi aceasta este o problemă, pentru că, dacă, pentru abateri disciplinare, judecătorii pot să fie destituiţi de către acest Consiliu, este foarte bine, pentru incompetenţă nu pot să fie destituiţi de ministrul justiţiei, nu se poate porni o acţiune disciplinară împotriva lor, iar Consiliul Suprem nu are la dispoziţie vreo prevedere care să permită să destituie pe cei incompetenţi. Vom trăi într-o lume a incompetenţilor! Şi aceasta nu este bine şi nu este ceea ce s-a urmărit prin actul constituţional care a definit Consiliul Suprem al Magistraturii.

Având respect pentru actul de justiţie, cerând imperios independenţa sa, noi solicităm ca această independenţă să fie realizată echilibrat, în condiţiile în care se pot elucida toate problemele, dintre care pe unele vi le-am expus acum, pentru că existenţa unei justiţii demne este condiţionată şi de modul în care îşi desfăşoară ea activitatea.

Pentru toate aceste considerente, noi vom vota împotriva acestui proiect de lege. Este necesar, dar nu acest proiect de lege este necesar!

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Sunt nevoit să fac o mică corectură, nu v-am întrerupt, că nu era bine. În ceea ce priveşte aserţiunile dumneavoastră cu privire la intervenţia Partidului Democrat, vă rog să constataţi că n-au făcut nici o intervenţie, nici acum, în plen, sunt prezenţi aici cel puţin doi reprezentanţi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă cer scuze, domnule preşedinte, că revin, pentru că este obligaţia mea ca, pentru această neatenţie, să-mi cer scuze colegilor de la Partidul Democrat şi să-i asigur de întreaga mea simpatie. A fost o simplă scăpare. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc pentru eleganţă.

Domnul Cornel Bădoiu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Cornel Bădoiu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Stimate domnule preşedinte,

Vă mulţumesc pentru cuvântul acordat. Am să încerc să fiu ceva mai succint decât domnul coleg Bolcaş şi am să debutez prin a vă spune, dacă nu ştiţi, că provin din rândurile magistraturii. Deci, până în decembrie 2000, am fost magistrat timp de 36 de ani, neîntrerupt!

Drept urmare, fără exagerare, cunosc istoria magistraturii din România, începând cu anul 1967.

Colegul Bolcaş a atins un punct dureros pentru mine, şi nu numai pentru mine, pentru întreaga magistratură din România, întrucât, într-adevăr, începând cu primăvara anului 1997, de când la cârma Ministerului Justiţiei s-a instalat un ministru liberal, Valeriu Stoica, prin Legea de modificare a organizării judiciare, magistratura a fost subordonată politicului în proporţie de sută la sută! Acesta este adevărul! Şi atunci când eu şi alţi colegi, la data aceea membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, ne-am opus acestei modificări, măsura pe care a luat-o domnia sa, în deplin acord cu majoritatea parlamentară de la acea dată, a fost să epureze de la Curtea Supremă de Justiţie 24 de magistraţi! Ne-a dat afară! Iată cât de tare şi-a putut permite un om politic să se amestece în treburile magistraturii!

Din 1997 şi, din păcate, până la această dată, imaginea magistraturii din România s-a deteriorat continuu.

Îmi pare rău că, deşi ne angajasem noi, majoritatea parlamentară a PSD, să schimbăm grupul de legi, care, practic, îngenuncheau şi anulau independenţa justiţiei, nu am făcut-o mai devreme. Dar iată că, în sfârşit, acest proiect de lege care se referă la Consiliul Superior al Magistraturii şi alte două proiecte importante de lege, mă refer la Legea de organizare judiciară şi Legea privind Statutul magistratului, vor asigura independenţa justiţiei din România, cu alte cuvinte, se va oferi cetăţeanului din România şi a celor care vor mai veni pe aici o justiţie echidistantă.

Aşa, prin adoptarea acestui proiect, se traduce în viaţă principiul constituţional - şi am să-i dau citire, art. 1 alin. 4: "Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească".

Vreau să spun că, spre deosebire de domnul Bolcaş, în opinia mea, acest proiect de lege asigură un echilibru între magistratură şi executiv. De ce? Pentru că acestui Consiliu Superior al Magistraturii i s-au conferit atribuţiuni şi obligaţiuni de natură să asigure echilibrul raportului dintre acest organism şi ministrul justiţiei.

De ce? pentru că acest Consiliu are în alcătuirea lui reprezentanţii tuturor categoriilor de magistraţi din România. Acest Consiliu are atribuţii de selecţie, propunere de numire, promovare şi sancţionare. Are atribuţiuni în domeniul întocmirii propriului buget.

Poate da un aviz conform - adică, obligatoriu - pentru proiectul de buget al instanţelor şi parchetelor. Şi, aici, intervine chestiunea de echilibru: gestiunea bugetului pentru instanţe şi parchete revine în responsabilitatea ministrului de justiţie.

Vreau să vă spun că se păstrează echilibrul, pentru că, din acest Consiliu, printre alţii, face parte, de drept, şi ministrul de justiţie. Iată că el nu este omis şi, pe bună dreptate, a trebuit să facă parte din acest Consiliu, pentru că, la urma urmei, administrează justiţia. Şi, de ce să nu o recunoaştem, se respectă principiul controlului reciproc al puterilor într-o democraţie constituţională. Altcumva, dacă l-am fi eliminat, practic, executivul nu ar mai fi avut nici o responsabilitate, drept urmare, nu mai putea fi tras la răspundere.

De aceea, eu spun că, cu mici excepţii, acest proiect de lege este bun. De aceea, vă propun să fiţi de acord cu el.

Mai departe, vizavi de o observaţie făcută de domnul Bolcaş, referitoare la art. 1 alin. 1 din proiectul de lege, vreau să vă spun că sintagma "reprezentant al autorităţii judecătoreşti" nu încalcă Constituţia. De ce? Pentru că veţi observa că acest Consiliu, potrivit Constituţiei, este garantul independenţei justiţiei. Acest Consiliu, după cum vă spuneam, este alcătuit din 17 magistraţi. Drept urmare, el provine din sânul acestei magistraturi şi, în consecinţă, cu atât mai abitir trebuie să fie reprezentant al autorităţii judecătoreşti.

Este adevărat că proiectul îl definea ca "unic reprezentat al autorităţii judecătoreşti". Au existat discuţii destul de numeroase şi de durată pe această temă şi am ajuns la concluzia că nu poate fi singurul reprezentant al autorităţii judecătoreşti. De aceea, după "asigură independenţa justiţiei", am pus virgulă.

Şi, cu aceasta, închei, pentru că vor avea loc dezbateri pe textele respective, cu două alte precizări.

Domnule Bolcaş, veţi observa, dacă veţi lectura mai atent, că în afară de amendamentele privind virgula mai sunt şi ale amendamente, de substanţă, admise. Este adevărat că mai sunt şi altele respinse şi acelea, toate, îmi aparţin mie, chiar dacă o parte mi-au fost admise.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Acelea sunt de substanţă, nu?

Domnul Cornel Bădoiu:

În al doilea rând, o a doua precizare, cu tot regretul, apropo de incidentul care s-a creat la debutul acestei şedinţe, reprezentanţii Partidului Naţional Liberal au participat sporadic la lucrările Comisiei juridice, iar atunci când au participat nu au avut obiecţiuni. Drept urmare, observaţia liderului grupului acestui partid parlamentar mi se pare că este total neavenită. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Puiu Haşotti, în numele Partidului Naţional Liberal... În nume propriu, am înţeles.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Nici nu putea altfel decât în nume propriu!

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, am să fiu foarte scurt.

Dacă stau bine să îmi amintesc, domnul Valeriu Stoica nu a vândut un imobil Societăţii Naţionale Petrom cu de zece ori preţul...

Dacă stau bine să mă gândesc, ceea ce aţi invocat aici, abuzurile care s-au făcut, sunt condamnate de judecători, care, decenii de-a rândul, au judecat într-o perioadă în care în România a fost dictatura comunistă şi au răspuns ordinelor de partid şi ordinelor securităţii. Aceştia au fost înlocuiţi şi aceştia sunt cei care, din păcate, încă mai judecă şi daţi-mi voie să fiu convins, nu să cred, că mentalitatea lor şi judecata lor este contaminată de regimul comunist.

Cât priveşte aserţiunea domnului Bolcaş, pe care îl respect, într-adevăr, este foarte evident că în România justiţia nu este nici democratică, nu e nici independentă şi nu-şi face treaba aşa cum se cuvine. Este o suită de oameni politici faţă de care justiţia nu a făcut dreptate, i-a protejat. Este chiar o mare personalitate politică, pentru care justiţia, de prea multe ori, s-a arătat îngăduitoare (şi nu vreau să o amintesc acum, aici). Există cazuri în care, într-adevăr, justiţia nu este independentă, nu este democratică şi nu ia nici un fel de atitudine, nu se autosesizează parchetul, pentru chestii care se fac publice, în diferite publicaţii sau cu diferite ocazii.

Daţi-mi voie să cred că acest proiect de lege pe care îl vom adopta şi asupra căruia nu mă pronunţ, pentru că eu nu sunt jurist, cât este de bun şi cât este de criticabil, este făcut la presiunea organismelor europene, a Uniunii Europene.

Cât priveşte o aserţiune, cum că un anume partid este aplecat mai mult decât celelalte partide pentru integrarea României în Uniunea Europeană, daţi-mi voie ca, în mod simplu, să spun: "Nu sunt de acord!" Şi să amintesc fie şi numai un singur moment: momentul Kosovo, criza iugoslavă!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Nu ţin minte ca altcineva să fi făcut vreo comparaţie cu privire la..., probabil vă referiţi la ce-am zic eu şi, de aceea, mă simt obligat să vă spun că m-am referit, când m-am referit, la acest moment. eu n-am negat niciodată contribuţia celorlalte partide la procesul de integrare. Dar am zis să fim consecvenţi întotdeauna, şi când e vorba de o lege care vizează procesul de integrare, să fim tot timpul consecvenţi ideii de sprijinire a acestui proces.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Un minut, drept la replică, pentru că mi s-a rostit de două ori numele!

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi, să-i dau cuvântul preşedintelui comisiei, că s-ar putea să cereţi şi din partea lui dreptul la replică, şi atunci, să adunaţi toate replicile o dată.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Da, dar să nu uitaţi dreptul meu la replică!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu o să uit.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Obligaţia morală, vizavi de membrii Comisiei juridice, îmi impune această luare de cuvânt, pentru că de la acest microfon s-a spus că acest proiect de lege a trecut prin comisie cu câteva modificări de ordin redacţional, sugerate de domnul deputat profesor Cazimir Ştefan. Totuşi, nu e frumos să afirmăm, de la această tribună, asemenea lucruri, atâta timp cât ele nu corespund adevărului.

Această lege a fost dezbătută în mai multe şedinţe, iar comisia nu s-a mulţumit cu textul iniţiatorului. Dovada elocventă a celor spuse de mine acum sunt cele 22 de amendamente admise, altele decât ale domnului Ştefan Cazimir, de ordin redacţional, şi 11 amendamente respinse, ale unor colegi de ai noştri, deputaţi.

Şi aş puncta, pentru stenogramă, că: art. 8 are un amendament al domnului Marin Cristea; art. 11, amendament al domnului Bădoiu; art. 12, amendament al domnului Bădoiu; art. 25, amendament al domnului deputat Cristian Dumitrescu; art. 30, amendament al domnului Marin Cristea. Trec mai departe, ajung la: art. 57, amendamentul domnului Ervin Szekely... Amendamente..., amendamente de substanţă, stimaţi colegi.

Vreau să spun că această lege a fost dezbătută în adevăr în Comisia juridică a Camerei şi nu ne-am mulţumit să împărtăşim punctul de vedere al iniţiatorului, atunci când deputaţii nu l-au socotit suficient de temeinic.

De aceea, repet, am luat cuvântul şi vă mulţumesc că m-aţi ascultat, din obligaţie morală faţă de acei oameni ai Comisiei juridice, care, zeci de ore, sunt în şedinţe permanente, pentru a face faţă, sigur, agendei mai încărcate a acestei comisii.

Şi închei, prin a răspunde că acest proiect de lege nu este făcut sub presiunea diverselor organisme europene. Nu! Este prevăzut în Constituţia României, demult chiar, şi în Constituţia republicată şi, ca atare, nu văd de ce am sugera ideea că, în Constituţie, noi l-am trecut, pentru că e demult trecut acolo, sub presiunea unor organisme din afara ţării noastre.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi, şi vă asigur că aveţi în dezbatere un proiect de lege la care au muncit deputaţii, colegii noştri, din Comisia juridică a Camerei.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă rog să vă aplecaţi cu atenţie asupra proiectului, pentru a-l parcurge astăzi.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Lucian Bolcaş are un drept la replică, de un minut.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Evident că este vorba numai despre un minut.

Colegului nostru, domnul deputat Haşotti, vreau să-i mulţumesc, are dreptate: într-adevăr, fostul ministru Valeriu Stoica nu a încasat câteva sute de mii de dolari, dar, evident, a pierdut câteva sute de dosare de adopţii, care nu s-au găsit nici astăzi. Este o diferenţă de substanţă între a face comerţ cu copii şi a suporta alte invective.

În ceea ce-l priveşte pe domnul profesor Neagu, preşedintele Comisiei juridice, vreau să-l asigur că am fost greşit înţeles, ceea ce dezbatem astăzi este ultimul raport, cel suplimentar. Nu contest că s-a muncit foarte mult la Comisia juridică, poate pentru a se îndrepta şi corecta ceea ce s-ar mai fi putut salva pe ultima sută de metri.

Dar, în acest raport suplimentar, care era supus dezbaterii astăzi şi care este pretextul părăsirii lucrărilor de către reprezentanţii Partidului Naţional Liberal, se întâlnesc 4 amendamente care pot fi considerate de substanţă şi 28 de amendamente care vorbesc despre "pentru acurateţea gramaticală" sau "pentru rigoarea textului".

Ideea mea nu era că nu s-a muncit la Comisia juridică (şi ştiu că s-a muncit), ideea mea era că acest raport, în asemenea condiţii, putea fi dezbătut uşor astăzi.

Distins şi subtil avocat, domnul profesor Neagu a mai adăugat împrejurarea că respinge ideea elaborării acestui proiect de lege sub presiunea unor foruri europene. Vreau să-i reamintesc domnului profesor şi domniilor voastre că niciodată nu m-am referit la o asemenea posibilitate. Ceea ce domnia sa crede este povestea cu cel care îşi pune mâna pe cap când nu-l doare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul preşedinte Neagu doreşte să facă o ultimă precizare.

Domnul Ion Neagu:

Am precizat că era prevăzut în Constituţie şi răspundeam punctual domnului Haşotti.

Doi. Stimate coleg, vă asigur de aprecierea mea, dar, astăzi, sunteţi din nou într-o gravă eroare, astăzi nu dezbatem nici un raport suplimentar, e prima dată când CSM-ul vine în Cameră, rapoarte suplimentare o să avem mâine şi poimâine, probabil, la organizarea judiciară, şi Statutul Magistraţilor. Repet, încă o dată, din nou sunteţi în eroare, îmi pare rău! Îmi menţin, însă, aprecierile pe care le am la adresa persoanei dumneavoastră.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Am ascultat cu mare plăcere subtilele săgeţi şi complimente pe care vi le-aţi făcut, sper să vă fi epuizat toate rezervele pentru acest moment. Trebuie, însă, să-i dau cuvântul şi domnului Haşotti, să mai adauge şi dânsul o săgeată.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Un moment!

Domnul Puiu Haşotti:

Domnule Bolcaş,

Vă dau cuvântul la primul articol, unde aveţi, oricum, cuvântul, din oficiu, la aserţiunea că "este reprezentantul autorităţii judecătoreşti" şi, acolo, adăugaţi noua săgeată prietenească.

Aveţi cuvântul, domnule Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi nu iau cuvântul numai pentru că aţi pomenit de "săgeată" sau de "săgeţi"...

Domnul Valer Dorneanu:

V-am făcut reclamă dumneavoastră, vă rog să observaţi!

Domnul Puiu Haşotti:

Ştiu, vă mulţumesc.

Eu, putem lua chiar stenograma, nu am făcut decât să repet ceea ce, aici, s-a spus, domnule preşedinte, şi nu dau nume, ca să nu mai lungim discuţia, că această lege este la solicitarea Uniunii Europene şi îndeplineşte cerinţele Cap. 24 de negociere, eu asta am spus.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi vi s-a răspuns că nu numai la solicitare, ci este şi în interesul naţiunii..., către care se îndreaptă săgeata dumneavoastră.

Domnul Puiu Haşotti:

Da, dar dumneavoastră aţi spus că un partid anume "este interesat"!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, este interesat de mersul "ca săgeata" al României către Uniunea Europeană!

Domnul Puiu Haşotti:

Şi PNL la fel!

Domnul Valer Dorneanu:

Şi partidul dumneavoastră, de acord.

Trecem, stimaţi colegi, la dezbaterea pe texte.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap. I?

Votat în unanimitate.

Art. 1 alin. 1. Are cuvântul domnul Bolcaş, din oficiu. "Din nou", are cuvântul, ca să folosesc o sintagmă împotriva căreia se va îndrepta!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Problema este simplă, v-am enunţat-o, o enunţ din nou, pentru a fi cuprinsă în stenogramă, art. 1, astfel cum este redactat, este absolut neconstituţional. A conferi calitatea de "reprezentant al autorităţii judecătoreşti" Consiliului Superior al Magistraturii înseamnă a-i conferi o calitate, nu atribuţii, o calitate, este altceva, pe care Constituţia noastră nu o prevede. Conferirea acestei calităţi este purtătoare de consecinţe deosebit de grave, şi nu în beneficul structurării magistraturii, aşa cum se crede.

În aceste condiţii, explicaţia domnului general Bădoiu, faţă de care îmi exprim întreaga mea consideraţie, referitoare la împrejurarea că s-a înlăturat sintagma de "unic reprezentant" şi acum fiind numai "reprezentant", nu este satisfăcătoare, având în vedere că, oricum, chiar dacă nu ar fi "unicul reprezentant", este un atribut care nu este prevăzut în Constituţie. Problema nu este numai formală, este de consecinţe foarte, foarte grave.

În aceste condiţii, nu putem vota un text neconstituţional. Propun eliminarea, este o propunere de eliminare şi este o corectare, dacă vreţi, gramaticală, a exprimăirii, eliminarea, după virgulă, a cuvintelor "reprezentant al autorităţii judecătoreşti". Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Cornel Bădoiu, în numele comisiei.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Probabil că o să-i cam plictisim cu aceste dezbateri în contradictoriu pe colegii noştri din sală, dar aceasta este situaţia, poate că în aceasta constă frumuseţea dezbaterilor parlamentare...

Domnul Valer Dorneanu:

La subiect, domnule general!

Domnul Cornel Bădoiu:

...şi vă mărturisesc că eu regret că nu se fac dezbateri parlamentare de substanţă în plenul Parlamentului României. Ăsta e adevărul adevărat!

Domnule coleg Bolcaş, vă asigur de aceeaşi consideraţie şi stimă, dar vreau să vă spun, domnilor colegi, că acest Consiliu Superior al Magistraturii este Parlamentul Magistraturii din România. Parlamentul Magistraturii din România! Şi, aşa cum Parlamentul României reprezintă poporul român în relaţiile cu cine vreţi dumneavoastră, aşa, şi acest Parlament al Magistraturii, care se cheamă "Consiliul Superior al Magistraturii", trebuie să fie "reprezentantul magistraturii".

Astfel, eu vă spun că, pe fond, deşi formal, la prima vedere, s-ar părea că contravine prevederilor constituţionale, repet, pe fond, nu le încalcă.

De aceea, eu vă propun să fiţi de acord cu alin.1 al art.1 aşa cum este redactat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Faţă de obiecţiile care s-au ridicat, supun votului dumneavoastră art.1 alin.1 în formularea care vi se reprezintă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă):

Este propunere de eliminare!

Domnul Valer Dorneanu:

Poate veniţi până la mine să îmi arătaţi unde în raport aveţi dumneavoastră o propunere de eliminare.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă):

După!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu. După ce? După Regulament, nu după altceva.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Ceea ce am propus ca eliminare este de fapt o excepţie de neconstituţionalitate. Până acum nu s-a discutat despre valoarea unor atare excepţii în dezbaterile parlamentare. Nu vreau să facem de data aceasta un drum nou în Regulament, dar cred că ele primează în raport de orice fel de altă interpretare a textelor.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Nu mă aşteptam să veniţi şi să nu inventaţi ceva foarte înţelept, dar tot invenţie se cheamă ce spuneţi dumneavoastră. După Regulament, orice amendament care vizează excepţii de neconstituţionalitate, soluţii greşite de fond, tot amendament se cheamă, şi dumneavoastră vă lipseşte din raport un asemenea amendament.

Pentru că aţi avut obiecţiuni la text, eu îl supun votului. Dacă textul pică, atunci propuneţi textul dumneavoastră.

Supun votului dumneavoastră art.1 alin.1 în formularea care s-a prezentat.

Cine este pentru? 81 de voturi pentru.

Împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Abţineri dacă sunt. Nu sunt.

Textul a fost adoptat în formularea prezentată.

La alin.2 al art.1 dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Art.2. Dacă sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.3. Votat în unanimitate.

Titlul cap.II. Votat.

Titlul secţiunii 1. Votat.

Art.4 şi 5. Sunt adoptate în unanimitate.

Art.6.

Domnul Cornel Bădoiu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

La art.6, dacă aveţi raportul şi vă uitaţi la amendamentele respinse, veţi vedea că la lit.b) şi c) am două amendamente. Unul se referă la eliminarea lit.b) şi al doilea se referă la completarea lit.c).

De ce propun eliminarea lit.b). Lit.b) face precizarea că un procuror de la Parchetul Naţional Anticorupţie face parte din Consiliul Superior al Magistraturii. În opinia mea, acest text încalcă cel puţin două prevederi constituţionale, şi anume: cele cuprinse în art.131 şi în art.126.

Art.131 vorbeşte de instituţia Parchetului şi arată că Ministerul Public, şi nu Ministerele Publice, este organizat în parchete pe principiul subordonării ierarhice, că aceste parchete funcţionează pe lângă instanţele judecătoreşti.

Iată că, din dorinţa de a crea o instituţie autonomă, am dat Legea privind Parchetul Naţional Anticorupţie, numai că autonomia acestui Parchet s-a transformat într-o independenţă absolut totală, dacă nu-i un pleonasm, de aşa manieră încât acest Parchet nu mai este controlat de nimeni. Deci, nota bene, eu nu am nimic cu această instituţie; dimpotrivă, am martori colegii din Comisie că am militat pentru această autonomie, dar în limita principiilor constituţionale, a controlului reciproc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, numai puţin. Vă asigur că stenodactilografa noastră vă poate urmări şi dacă vorbiţi uşor mai repede, ca să câştigăm timp.

Domnul Cornel Bădoiu:

Da, domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Art.126 din Constituţia României spune că justiţia se realizează în România prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti.

Care este organigrama Ministerului Public? Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Unde plasăm Parchetul Naţional Anticorupţie? Mai poate fiinţa el pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie? Nu. El trebuie să facă parte din structura Ministerului Public, şi respectiv a acestui Parchet de pe lângă Înalta Curte.

De aceea, în opinia mea, procurorii din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie pot participa la Adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi să candideze pentru un loc în Consiliul Superior al Magistraturii. Acesta este un aspect.

Un al doilea aspect: dacă veţi fi de acord cu acest amendament, drept urmare, lit.c) trebuie modificată, în sensul că în loc de "un procuror" ar trebui să trecem, "doi procurori de la Parchetele de pe lângă Curţile de apel", ca să putem respecta dispoziţia constituţională care este "bătută în cuie" cu privire la numărul de membri ce alcătuiesc acest Consiliu Superior al Magistraturii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Stimaţi colegi,

Discuţia a avut loc şi în Comisie, amendamentul este respins, textul art.131 este invocat, însă nu îşi găseşte suportul acest argument aici pentru că în art.131 alin.2 se arată că: "Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în Parchete în condiţiile legii." Între Parchetele înfiinţate chiar de către noi, şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avut în aport esenţial la dezbaterea acelei legi, figurează şi Parchetul Naţional Anticorupţie.

Dacă am agrea ceea ce spunea prietenul şi colegul meu de bancă de Parlament, ar însemna că Parchetul Naţional Anticorupţie funcţionează potrivit unei legi neconstituţionale, ceea ce nu este adevărat.

Iar invocarea art.126 nici nu vreau să o comentez pentru că aici este vorba de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dar îi mai amintesc colegului meu că PNA-ul are segmente dispersate la toate gradele de jurisdicţie, răspunzând astfel cerinţelor legii.

Iată de ce mi se pare că amendamentul pe care domnia sa l-a susţinut şi care a fost respins rămâne a fi respins în continuare şi prin votul dumneavoastră pentru că noi, comisia şi eu, menţinem raportul pe care l-am prezentat dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Văsălie Moiş.

Domnul Văsălie Moiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Grupul nostru parlamentar susţine amendamentul domnului deputat Cornel Bădoiu pentru următoarele două considerente:

Domnul profesor Neagu a făcut trimitere la art.131 din Constituţie, text constituţional care reglementează rolul Ministerului Public. Într-adevăr, în acest articol, art.131 din Constituţie, se vorbeşte despre faptul că organizarea procurorilor este în Parchete, numai că amendamentul domnului Bădoiu nu se bazează pe art.131 din Constituţie, ci pe art.133, care reglementează rolul şi structura Consiliului Superior al Magistraturii. Acest text vorbeşte de Parchete în sensul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de apel, Parchetul de pe lângă judecătorie, nu de diferenţierea între Parchete pe baza competenţei. Or, diferenţa între PNA şi Parchetele ordinare, dacă îmi permiteţi să folosesc această expresie, este pe criteriu de competenţă. Aşadar, din punctul nostru de vedere, diferenţierea între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie este una artificială. Şi unul şi altul este Parchet, şi reprezentanţii acestor Parchete trebuie să se încadreze în numărul prevăzut de art.133 din Constituţie.

Prin urmare, din punctul nostru de vedere, art.6 trebuie să prevadă într-adevăr cinci procurori ca făcând parte din Consiliul Superior al Magistraturii, dar fără să facem diferenţiere între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie, pentru că, atunci, apar diferenţieri pe alte criterii decât cele prevăzute de lege.

De aceea, susţinem amendamentul domnului deputat Cornel Bădoiu.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Deşi sunt aparent texte foarte diferite din punct de vedere tehnic, în realitate este vorba de două concepţii diferite de construire a acestui text, de construire a secţiei pentru procurori.

Supun votului amendamentul domnului Bădoiu, respins de către comisie. Aţi ascultat şi argumentele pro şi argumentele contra.

Cine este pentru?

(Domnul Marcu Tudor vorbeşte cu colegii în sală.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Tudor, am rugămintea să nu vorbiţi în timpul votului. Dumneavoastră chiar spuneţi cum să voteze.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Este cineva în spate...

Domnul Valer Dorneanu:

Am o rugăminte: exercitaţi-vă votul şi atât; vorbele, după aceea.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Dacă nu număraţi... Eu vă atrag atenţia să număraţi voturile. Care este problema?!

Domnul Valer Dorneanu:

24 de voturi pentru.

Împotrivă? Cei care scriu sau vorbesc la telefon să se gândească cum votează. 57 de voturi împotrivă.

Sunt şi abţineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art.6 în formularea existentă.

Cine este pentru? 61 de voturi pentru.

Împotrivă? 26 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat textul în formularea iniţiatorului.

Titlul secţiunii a 2-a. Votat în unanimitate.

Pct.12 alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni la formularea iniţiatorului. Nu. Votat în unanimitate.

La alin.2, urmăriţi amendamentul de la pct.12, pag.6. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul şi se modifică alin.2 al art.7.

Pentru art.8 alin.1, urmăriţi amendamentul de la pct.13. Admis amendamentul şi se modifică alin.1.

La alin.2, textul nu are propuneri de la comisie. Dacă aveţi obiecţiuni. Adoptat textul iniţial.

Pct.13 alin.3. Urmăriţi amendamentul de la pag.7. Admis amendamentul şi se modifică alin.3.

Alin.4 şi 5 de la acest articol nu au amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni. Adoptate textele iniţiatorului.

Art.9 alin.1. Nu sunt obiecţiuni. Votat textul iniţiatorului.

Art.9 alin.2. Urmăriţi amendamentul de la pct.14. Admis amendamentul şi se modifică alin.2.

Alin.3 al art.9 nu are amendamente. Votat textul iniţial.

Art.9 alin.4. Urmăriţi amendamentul de la pct.14, pag.9. Admis amendamentul şi se modifică alin.4.

La art.10 nu au fost amendamente. Dacă nici dumneavoastră nu aveţi, adoptat în unanimitate în formularea iniţială.

La art.11, primele trei alineate nu sunt modificate. Dacă aveţi obiecţiuni. Admis textul iniţial.

După alin.3, comisia propune un alineat nou, alin.4, pe care îl găsiţi la amendamentul de la pct.16, pag.11.

Aveţi obiecţiuni la acest amendament?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Voi fi foarte scurt.

Problema este că anterior s-a votat împotriva unui amendament care prevedea o figură specială, o instituţie specială pentru procurorii din cadrul Parchetului Anticorupţie. De data aceasta, vă rog să luaţi în considerare toate argumentele domnului deputat Bădoiu cu privire la unicitatea structurii justiţiei şi, mai ales, la tendinţele spre care se îndreaptă această structură.

În ceea ce priveşte aprecierea instanţelor militare, care, deşi instanţe specializate, sunt în cadrul sistemului general al instanţelor, să aveţi în vedere şi toate argumentele invocate de colegul meu domnul Moiş pentru a respinge acest amendament care, surprinzător, a fost admis de comisie pentru aceleaşi argumente pentru care a fost respins celălalt.

Pentru a rezuma tot ce am spus, nu putem să acordăm această figură specială instanţelor militare în cadrul structurii instanţelor judecătoreşti prin instituirea unui sistem special sau particular de depunere a candidaturilor pentru aceştia independent de sistemul general reglementat de acest text.

Suntem împotriva acestui amendament.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bădoiu.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Aţi greşit. Domnul general.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat general.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulţumesc şi pentru una şi pentru alta.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să fac o precizare: Parchetele şi instanţele militare nu sunt instanţe specializate.

Dacă domnul Bolcaş îmi arată textul de lege unde se vorbeşte de instanţe specializate şi printre acestea sunt enumerate instanţele şi parchetele militare, atunci îmi dau demisia din Parlamentul României. Dacă nu, puncte-puncte.

Domnul Valer Dorneanu:

Adică ce vreţi să insinuaţi? să-şi dea demisia domnul Bolcaş?

Domnul Cornel Bădoiu:

În al doilea rând, aş vrea să mai reţină colegul meu, domnul Bolcaş, şi de Parlament şi de bară, mă refer la avocatură, că, dacă ar fi citit cu atenţie art.12 din acest proiect, inclusiv instanţele specializate îşi trimit candidaţii pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Este vorba de instanţele pentru minori, tribunalele pentru minori, pentru afaceri comerciale etc.

În al treilea rând, această instituţie a justiţiei militare, din care a rămas practic numai numele, cu sprijinul dezinteresat al unora şi al altora, vreau să vă spun că, de fapt şi la urma urmei, este organizată şi îşi conduce activitatea după aceleaşi legi şi regulamente ca celelate instanţe din România.

Iată că aceste argumente, în opinia mea, vin să contrazică şi să convingă, sper, pe ceilalţi colegi de justeţea punctului de vedere al subsemnatului şi al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Un minut.

Domnul Valer Dorneanu:

V-aş ruga să nu vă mai ridicaţi mingi unul altuia pronunţându-vă reciproc numele pentru a vă justifica prezenţa la tribună. Sunt subtilităţi avocăţeşti; lăsaţi-le acolo.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu facem aceasta numai ca să colorăm discuţia, ci sper şi ca să îi dăm substanţă.

Am subliniat înaltul titlu militar al domnului general Bădoiu pentru a vă demonstra că vorbeşte pro domo, evident, în ceea ce priveşte situaţia instanţelor şi a Parchetelor militare.

În ceea ce priveşte noţiunea de "specializate", îi cer umil iertare, dar eu din Constituţia României am înţeles aşa: "Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii." Altfel de instanţe nu sunt prevăzute în Constituţie. Dacă nu sunt instanţe specializate, înseamnă că nu există, vorba lui Bulă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră alin.4 în amendamentul de la pct.17, prezentat de comisie la pag.11.

Cine este pentru amendamentul comisiei? 65 de voturi pentru.

Împotrivă? 26 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Adoptat amendamentul cu 65 de voturi pentru, 26 contra. Deci, se introduce alin.4.

În continuare, alin.5 renumerotat şi alin.6 rămân nemodificate potrivit comisiei. La alin.7 şi 8 sunt modificări potrivit amendamentelor de la pag.12. Dacă există vreo obiecţiune la textul iniţial sau la cele două alineate modificate - alin.7 şi 8. Nu. Votate în unanimitate alin.5, 6, 7 şi 8.

La art.12 dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul comisiei sau la textele iniţiatorului, în formula prezentată de comisie. Votat art.12 potrivit pct.17 din raport.

Art.13. Dacă aveţi obiecţiuni la textul iniţial. Votat în unanimitate.

Art.14. Urmăriţi amendamentul de la pct.19. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.19. Admis amendamentul şi se modifică art.14.

Art.15. La textul iniţial dacă aveţi obiecţiuni. Votat textul iniţial.

Art.16. Urmăriţi amendamentul de la pct.21. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul de la pct.21 şi se modifică corespunzător art.16.

Art.17. Urmăriţi amendamentul de la pct.22. Admis amendamentul şi se modifică art.17.

Art.18. Urmăriţi amendamentul de la pct.23. Admis amendamentul şi se modifică art.18.

Art.19. Dacă aveţi obiecţiuni la textul iniţial. Votat textul iniţial.

Art.20. Urmăriţi amendamentul de la pct.25.

La art.20 are o intervenţie domnul deputat general de armată Cornel Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi da întâi citire textului din Constituţie - art.133 alin.2 lit.b): "Doi reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat, vor face parte din Consiliul Superior al Magistraturii."

Textul art.20 vine şi detaliază, în opinia mea, nefericit, contravenind textului constituţional.

Ce spune art.20: "În vederea alegerii celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, organizaţiile profesionale ale juriştilor, asociaţiile şi fundaţiile de utilitate publică, confederaţiile sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional pot propune Biroului permanent câte un candidat."

În opinia mea, tot ce urmează după sintagma "ale juriştilor" până la "la nivel naţional" nu îşi are rostul, pentru că, în primul rând, acest Consiliu Superior al Magistraturii nu este un sindicat; el este parlamentul magistraturii şi discută probleme importante legate de mersul justiţiei din România.

În al doilea rând, vreau să vă spun: chiar dacă organizaţiile patronale sau confederaţiile sindicale au în componenţa lor jurişti, aceştia în mod cert fac parte din organizaţiile profesionale ale juriştilor. Vreau să vă spun că în România sunt mai multe organizaţii profesionale ale juriştilor, din care fac parte: jurisconsulţi, avocaţi, judecători, procurori, cercetători, profesori universitari în domeniul dreptului. De aceea, amendamentul meu constă în eliminarea din text a celor ce v-am spus, textul urmând să sune astfel: "În vederea alegerii celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, organizaţiile profesionale ale juriştilor pot propune Biroului permanent al Senatului câte un candidat."

Eu vreau să vă mai spun şi altceva: dacă nu veţi fi de acord cu acest amendament, vom ajunge să îi dăm dreptate domnului Bolcaş, iar îi pomenesc numele, cu privire la cum a fost croit alin.1 al art.1 din acest proiect, ca reprezentant al autorităţii judecătoreşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Deşi colegul nostru propune eliminarea unei porţiuni dintr-un text, de fapt este vorba de două variante.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

La ceea ce a spus colegul Cornel Bădoiu, aş vrea să mai invoc şi art.9 din Constituţie, care are textul marginal "Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale." "Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit statutelor lor în condiţiile legii.

Ele contribuie la apărarea drepturilor, la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor".

Domnul Valer Dorneanu:

Deci pentru care dintre texte... Domnule Gaspar, uitaţi-vă la art.20 alin.1, varianta Guvernului şi vedeţi varianta pe care o susţine domnul Bădoiu.

Nu, nu, la alin.1 art.20 este exact textul Guvernului.

Domnul preşedinte Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Nu intenţionam să mai iau cuvântul pentru operativitate, însă mă văd nevoit în această situaţie, pentru că textul Guvernului, domnule ministru, continuă după virgulă "profesionale ale juriştilor" şi arată: "asociaţii, fundaţii etc.". Am discutat două ore în comisie şi eu am crezut că l-am lămurit pe domnul Bădoiu. Sunt jurişti, stimaţi colegi, care nu fac parte din organizaţii profesionale ale juriştilor şi lucrează în asociaţii, fundaţii etc., pe de o parte. Pe de altă parte, în ideea unei reprezentativităţi mai largi, am lăsat textul aşa cum ni l-a trimis Guvernul, pentru că, dacă ne oprim după "juriştilor" şi, în loc de virgula aceea, punem punct, eliminăm o largă paletă de participare la această reprezentativitate. Aceasta a fost concluzia comisiei care, în final, subliniez, a agreat şi a votat textul înaintat de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest text a suscitat, într-adevăr, foarte multe dezbateri şi discuţii în comisie. Eu sunt pentru păstrarea, aşa cum a fost şi în comisie, a textului Guvernului, pentru că este acoperitor în ceea ce priveşte ideea de participare a societăţii civile, conform Constituţiei, la această instituţie. Introducerea sintagmei "făcând parte din asociaţiile profesionale" reprezintă o restrângere, dacă vreţi, a participării societăţii civile care ar nominaliza numai asociaţiile profesionale. Vreau să menţionez că, într-un articol anterior, se face precizarea că poate fi membru al acestei instituţii orice persoană care îndeplineşte condiţia. Condiţia este într-adevăr clară: să fie jurist. Dacă însă îl obligăm să facă parte, pe acest jurist, dintr-o asociaţie profesională, poate-şi desfăşoară activitatea ca jurist într-una din asociaţiile respective, dar nu este, aşa cum prea bine spunea domnul deputat Neagu, membru al unei asociaţii profesionale.

Eu cred că adoptând textul distinsului jurist domnul deputat Bădoiu, nu mergem în spiritul acestei legi care este acela de deschidere a instituţiei, pentru eliminarea oricărei ingerinţe a altor factori politici ş.a.m.d. în afacerile justiţiei şi nu dăm posibilitatea ca această instituţie să fie controlată prin societatea civilă, printr-o paletă cât mai largă de participare.

Din aceste considerente, şi eu susţin punctul de vedere al comisiei de a păstra textul iniţial care este acoperitor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Comisia, deci, şi Guvernul îşi păstrează poziţia cu privire la alin.1, în formula iniţiatorului.

Supun, totuşi, votului dumneavoastră amendamentul domnului Bădoiu, care tinde să elimine ceilalţi jurişti care nu aparţin organizaţiilor profesionale ale juriştilor.

Cine este pentru amendamentul domnului Bădoiu? 27 voturi pentru.

Împotriva amendamentului domnului Bădoiu? 88 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră textul...

Poftiţi? Nu înţeleg.

Domnul Văsălie Moiş (din sală):

La alin.3, este o problemă.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, vă rog eu frumos, sunteţi vechi parlamentar...

Domnul Văsălie Moiş (din sală):

Am ridicat mâna mai înainte!

Domnul Valer Dorneanu:

Puteţi să ridicaţi mâna până diseară. Eu, deocamdată, sunt la alin.1, pe care nu l-am votat.

Am vrut să votez alin.1, în formularea Guvernului, unde a existat un amendament.

Deci cine este pentru art.20 alin.1, în formularea Guvernului? 88 de voturi pentru.

Împotrivă? 27 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

La alin.2, urmăriţi amendamentul 25 al comisiei, pag.21. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul pentru alin.2, reformulat textul.

Pentru alin.3, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră?

La alin.3, domnul Văsălie Moiş.

Domnul Văsălie Moiş:

Domnule preşedinte, v-aţi enervat cu nervii degeaba, pentru că eu doresc să supun atenţiei dumneavoastră o discordanţă între art.20 alin.3 şi art.7, pe care l-am adjudecat.

La art.7 alin.2, noi am adjudecat deja că: "Data la care au loc adunările generale ale judecătorilor şi ale procurorilor se stabileşte de plenul Consiliului Superior al Magistraturii cu cel puţin 60 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor acestuia". La acest alin.3 de la art.20, spunem că: "Propunerile de candidaturi se depun la Biroul permanent al Senatului între a 90-a zi şi a 60-a zi înainte de expirare". Dacă eu am organizat adunarea generală cu 60 de zile înainte de expirare, adunarea nu este legală şi trebuie repetată, cum mă mai încadrez în termenul prevăzut la alin.2 de la art.7? Cele două texte trebuie să fie în concordanţă, pentru că, altfel, va fi imposibil de aplicat şi un text şi celălalt, pentru că nu ştim care dintre ele are prioritate. Şi atunci trebuie să operăm, pentru că art.7 a fost adjudecat, pe acest text art.20 alin.3.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog. Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Situaţiile sunt diferite. În art.7 se vorbeşte de adunări generale ale magistraţilor, iar art.20 alin.3 se referă la reprezentanţii societăţii civile. Deci sunt două situaţii cu totul distincte.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun, stimaţi colegi, alin.3, în formularea Guvernului. Aţi ascultat şi obiecţiunile domnului deputat Văsălie Moiş.

Cine este pentru alin.3 de la art.20? 87 de voturi pentru.

Împotrivă? 27 de voturi împotrivă.

Abţineri? Adoptat textul alin.3 în formularea iniţiatorului.

La alin.4, urmăriţi amendamentul comisiei de la pag.22, amendamentul 28. Nu sunt obiecţiuni, admis amendamentul, modificat alin.4.

Alin.5. Comisia nu a mai avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Adoptat textul iniţial.

Pentru alin.6, comisia a propus eliminarea. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul comisiei, se elimină alin.6, iar pentru actualul alin.7, care va deveni 6, nu au fost amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Admis textul iniţial şi se remodifică.

Art.21. Urmăriţi amendamentul 26. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.22, amendamentul 27. Admis amendamentul, modificat art.22.

Titlul capitolului III. Votat în formularea iniţiatorului.

La art.23, urmăriţi amendamentul 29. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.24. Urmăriţi amendamentul 30. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.25. Urmăriţi amendamentul 31. Admis amendamentul, modificat textul.

Domnul Cornel Bădoiu:

La lit.h).

Domnul Valer Dorneanu:

Revenim la art.25, pentru că are un amendament, înţeleg, domnul deputat Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba de ce poate face preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii. Lit.h) sună în felul următor: "desemnează membrii C.S.M. ce pot fi consultaţi pentru elaborarea unor proiecte de acte normative". Amendamentul meu venea în completare şi spuneam: "În condiţiile prevăzute de Regulamentul de organizare şi funcţionare al Consiliului". De ce, în opinia mea, este necesar să facem această completare, pentru a nu da naştere arbitrarului, subiectivismului, din partea acestui preşedinte?

Vreau să vă spun că activitatea de organizare şi funcţionare a Consiliului se face pe baza unui Regulament pe care-l dezbat toţi membrii Consiliului şi-l adoptă cu votul majorităţii. Drept urmare, chestiunea asta cu cine poate participa la dezbaterea proiectelor de acte normative, în opinia subsemnatului, e o chestiune foarte importantă şi, drept urmare, trebuie să asigurăm ca această activitate să se facă în conformitate cu nişte reguli bine stabilite.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg,

Orice face preşedintele, face potrivit Regulamentului. Potrivit opiniei dumneavoastră, ar trebui, la fiecare din literele acestea cu privire la atribuţii, ar trebui să spunem "potrivit Regulamentului".

Domnul preşedinte al comisiei.

Domnul Ion Neagu:

Vroiam să subliniez ceea ce spuneaţi, de altfel, şi dumneavoastră: precizarea nu este necesară, textul iniţial fiind acoperitor. Şi nu mai intrăm în dezbaterea argumentelor pro şi contra, pe care le-am avut în vedere la comisie.

Vă mulţumesc.

Deci sunt pentru menţinerea textului comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Care este şi textul iniţiatorului.

Supun votului dumneavoastră lit.h), în formularea iniţiatorului.

Cine este pentru?

Domnul Cornel Bădoiu (din sală):

Dar amendamentul meu...

Domnul Valer Dorneanu:

E acelaşi lucru, stimate coleg. Nu, nu, aveţi dreptate. Nu a avut comisia amendamente şi numai dumneavoastră. Aveţi dreptate.

Supun amendamentul domnului deputat Bădoiu votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 21 voturi pentru amendamentul domnului Bădoiu.

Împotrivă? 79 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cine e pentru textul iniţial? 79 de voturi.

Împotrivă? 21.

Abţineri? Nici una.

Adoptat textul lit.h) în formularea iniţiatorului.

Dacă la art.25 mai sunt alte obiecţiuni? Votat în formula rezultată din amendamentul 31.

Art.26, 27. Dacă aveţi obiecţiuni la textele iniţiale? Votate în formula iniţiatorului.

Art.28. Urmăriţi amendamentul 34. Admis amendamentul, modificat art.28.

La art.29, amendamentul 35.

Domnul deputat Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu (din loja comisiei):

La alin.3 aveam.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci dacă la alin.1, text iniţiator, aveţi vreo obiecţie, la art.29? Votat textul iniţial.

La alin.2, urmăriţi amendamentul comisiei. Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul comisiei.

La alin.3, la textul Guvernului, domnul deputat Bădoiu are un amendament.

Domnul Cornel Bădoiu:

De fapt, e o continuare a discuţiei vizavi de art.1 din proiect, adoptat, unde se spune că acest organism este reprezentant al autorităţii judecătoreşti. Pentru a nu da naştere la discuţii şi speculaţii, în opinia mea, cei doi membri ai societăţii civile, care fac parte din acest consiliu, trebuie să aibă un vot consultativ. De altfel, atunci când s-a revizuit Constituţia, probabil că s-a gândit la aspectul ca societatea civilă să aibă doi observatori în consiliul ăsta, acolo, dar nicidecum ca ei să hotărască soarta Troiei! De aceea vă rog să fiţi de acord cu completarea, în sensul că reprezentanţii societăţii civile participă numai la lucrările plenului. De altfel, vedeţi că şi dispoziţia constituţională subliniază, prin ceea ce spun în continuare, acest rol de observator: "participă numai la lucrările plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu vot consultativ".

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Iniţiatorii şi cu preşedintele comisiei...

Doriţi să interveniţi sau menţineţi textul?

Domnul Ion Neagu (din loja comisiei):

Menţinem textul.

Domnul Valer Dorneanu:

Se pronunţă pentru menţinerea textului iniţial.

Supun votului dumneavoastră, în aceste condiţii, amendamentul domnului deputat Bădoiu.

Cine este pentru? 2 voturi pentru.

Împotrivă? Este evident, marea majoritate a celor prezenţi e împotriva amendamentului.

Supun, totuşi, pentru că au fost obiecţiuni, alin.3, în formularea iniţiatorului, votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 89 voturi pentru.

Împotrivă? 24 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

La art.30, urmăriţi amendamentul 36. Admis amendamentul, modificat acest text.

Titlul capitolului IV. Votat în unanimitate.

Titlul secţiunii 1-a. Votat în unanimitate.

Art.31. Urmăriţi amendamentul 39. Votat amendamentul, modificat articolul 39.

Art.32. Urmăriţi amendamentul 40. Votat amendamentul, modificat textul.

Art.33, amendamentul 41. Admis amendamentul, modificat textul, numai la alin.1.

Art.34. Urmăriţi amendamentul 42. Admis amendamentul, modificat textul.

Titlul secţiunii a 2-a. Votat nemodificat.

Art.35. Urmăriţi amendamentul 44. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.36, amendamentul 45. Admis amendamentul, modificat art.36.

Art.37, amendamentul 46. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.38, amendamentul 47. Admis amendamentul, modificat art.38.

Art.39. Nu sunt obiecţiuni, nu sunt amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis textul iniţial.

Titlul secţiunii a 3-a. Votat textul iniţial.

Art.40. Urmăriţi amendamentul 50. Admis amendamentul, modificat art.40.

Art.41, amendamentul 51. Admis amendamentul, modificat art.41.

Art.42. Nu sunt amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat textul iniţial.

Titlul secţiunii a 4-a. Votat nemodificat.

Art.43. Urmăriţi amendamentul 54.

La art.43, domnul deputat Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Stimaţi colegi,

Dacă veţi fi atenţi, veţi constata că, în situaţia în care membrii Consiliului Superior al Magistraturii comit abateri, ei scapă judecăţii consiliului. De aceea mie mi se pare că această discriminare nu este corectă. Ei sunt, în continuare, magistraţi pe perioada celor 6 ani, cât fac parte din Consiliul Superior al Magistraturii şi, drept urmare, ca tot omul, de principiu, pot greşi. Dacă pot greşi, atunci, nota bene, trebuie să urmeze aceeaşi cale în ce priveşte cercetarea abaterii comise şi, după caz, sancţionarea sau nesancţionarea celor comise, săvârşite. Drept urmare, eu, aici, aveam un amendament, un nou alineat, alin.3 care spune aşa: "Prevederile alin.1 se aplică şi magistraţilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii". Replica colegilor mei a fost: domnule, dar se regăseşte la art.52, acolo e sediul materiei, unde aceşti membri, dacă încalcă deontologia profesională etc., etc., pot fi sancţionaţi.

Iertaţi-mă, acela este un text ambiguu, vag şi nu e la obiect, ba, mai mult, dacă nu veţi accepta punctul meu de vedere, veţi lăsa impresia că aceşti domni sunt deasupra tuturor. Sunt nişte zei care nu se supun regulilor omeneşti, ceea ce mie mi se pare că nu este corect. De aceea vă rog să fiţi de acord cu amendamentul subsemnatului.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte, vă rog să vă precizaţi poziţia comisiei.

Domnul Ion Neagu:

Îmi pare rău că prelungim aici discuţiile din comisie, însă s-a replicat punctual, exact şi corect, atunci, la acest amendament, că nu sunt nişte zei, pentru că art.52 prevede expres "revocarea din funcţia de membru ales al consiliului" şi continuă textul. Adică şi pentru membrii consiliului există instrument expres prevăzut în art.52, pe care va urma să-l supunem la vot. De aceea, stimaţi colegi, menţinem textul trimis de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu tot respectul pentru amândoi superprofesioniştii în domeniu faţă de mine, dar eu cred că, din ce a explicat domnul Neagu, nu se regăseşte în propunerea pe care a făcut-o domnul Bădoiu, deoarece nu întotdeauna un membru al Consiliului Superior al Magistraturii este revocat din funcţia aceasta, în cazul în care a greşit. El poate fi pus numai în discuţie, fără să fie revocat. Domnia sa, domnul Neagu, zice aşa: "Dacă este revocat, urmează calea firească la fel ca orice magistrat şi, ca atare, în acel consiliu, poate fi judecat şi sancţionat". Dar nu întotdeauna aceasta e o supremă sancţiune, dar, până atunci, e poate şi trebuie să fie supus unei judecăţi, chiar fără riscul de a fi scos din Consiliul Superior al Magistraturii sau chiar să fie sancţionat, dar trebuie să fie pus în discuţia cuiva. De aceea, pentru că ambele texte sunt paralele, după părerea mea, eu zic că este cel mai rezonabil să acceptăm, chiar dacă e redundant, într-un fel, după cum zice domnul Neagu, textul propus de domnul general Bădoiu, pentru că e mai explicit. Spune aşa: În cazul în care un astfel de membru a greşit, el poate şi trebuie să fie supus, în acel consiliu din care face parte, judecăţii, urmând a fi sancţionat sau nu. Domnul Neagu s-a dus chiar la extremă şi a zis: e sancţionat şi e scos afară. Poate nu e nevoie! De aceea trebuie să rămână textul domnului Bădoiu, ca nefiind în neconcordanţă cu articolul invocat de domnul Neagu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

M-aţi întrerupt!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă, dar un singur cuvânt pentru a vă da un exemplu. Dacă am exclude această idee a posibilităţii punerii în discuţie şi a ajunge până la măsura extremă a revocării, am ajunge ca în cazul domnului Ralu Filip, care nu poate să fie revocat de Parlamentul care l-a numit şi care face ce vrea. Aşa ceva nu se poate. Măcar asta trebuie prevăzut în lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Bădoiu. Aţi auzit şi argumentele pro şi contra.

Cine este pentru? 37 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să votaţi şi cei care nu vreţi să votaţi! (Se adresează celor care nu votează în nici un fel) 84 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

S-a respins amendamentul.

Supun, în aceste condiţii, art.43, în formularea cuprinsă în amendamentul 54 al comisiei.

Cine este pentru? 85 voturi pentru.

Împotrivă? 28 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Marcu Tudor are o problemă de procedură.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc foarte mult.

Eu zic că am întârziat destul, faţă de ora 12, când trebuia să trecem la votul final şi că am căzut de acord, toţi cei cu care am discutat, că este momentul să începem votul acesta final, deoarece, oricum, trebuie să trecem etapa aceasta şi dacă o trecem când deja e mai târziu decât acum riscăm să avem chiar un cvorum mai mic decât în momentul ăsta.

Vă mulţumesc.

(Domnii deputaţi Acsinte Gaspar, Alexandru Sassu şi Ion Neagu se consultă la prezidiu cu domnul preşedinte Valer Dorneanu)

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Prea multe capete, întârziem. Treceţi la vot!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Tudor, eu ştiu că dumneavoastră sunteţi militar de carieră şi decideţi, în mod rigid, ca orice militar. Noi, aici, suntem o democraţie şi ne consultăm.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Aşa este programul! Programul a fost la ora 12!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Nu mai trebuie să supun votului dumneavoastră propunerea domnului Tudor, pentru că, într-adevăr, acesta este programul şi vă propun să întrerupem aici dezbaterea la art.44.

Vom începe mâine dezbaterile cu acest proiect, continuând apoi cu celelalte care sunt înscrise pe ordinea de zi.