Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

V-aş propune ca, până vine Comisia pentru industrii şi servicii, care a plecat, să audiaţi o explicaţie pentru Proiectul de Lege pe care nu l-am terminat ieri, cel cu Scrisoarea de înţelegere între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Acolo am parcurs textele acordului şi rămăseseră nişte întrebări pe care le-a pus P.R.M.-ul, şi să-i permiteţi doamnei ministru Adriana Ţicău să dea nişte explicaţii suplimentare.

De acord? Mulţumesc mult.

Doamna Ţicău, vă rog.

Este vorba, repet, despre acel acord cu BIRD-ul pentru finanţarea unui proiect intitulat "Economia bazată pe cunoaştere".

Vă rog să explicaţi, doamna ministru, în special destinaţia acelui avans de 2 milioane.

Doamna Adriana Ţicău (ministru, Ministerul Comunicaţiilorşi Tehnologiei Informaţiilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În ceea ce priveşte proiectul pe care noi l-am intitulat "Knowledge economy", practic proiectul se referă la instalarea a 400 de telecentre în zonele rurale, acolo unde nu există acces la comunicaţii şi tehnologia informaţiei. În aceste localităţi rurale se vor crea nişte reţele care vor lega şcolile, primăriile, bibliotecile, căminele culturale, vor introduce telefoane publice, şi de asemenea va exista un telecentru cu acces la INTERNET şi la calculator, pentru cei interesaţi din comunitatea rurală.

Din acest proiect este necesar acest avans de 2 milioane pentru construirea unităţii de management de proiect; este nevoie de nişte servicii de consultanţă, care vor analiza aproximativ 120 de localităţi rurale; aceste localităţi vor fi împărţite în şapte tipuri, în şapte tipologii, urmând ca pentru fiecare tip să se definească nişte termeni de referinţă, referitori la modul în care va fi construită acea reţea la nivelul comunităţilor rurale.

Pe baza acestor termeni de referinţă se vor crea, din acest avans, 30 de astfel de reţele, deci câte două, trei localităţi rurale care să se încadreze în fiecare din cele şapte categorii, astfel încât pentru etapa următoare deja să se testeze modul în care aceste reţele electronice funcţionează la nivelul rural.

Deci, avansul de 2 milioane este necesar pentru definirea termenilor de referinţă pentru fiecare tipologie în parte, şi de asemenea pentru crearea acelor 30 de telecentre la nivel de proiect-pilot, astfel încât să putem avea certitudinea şi să putem instrui comunităţile rurale vizavi de utilizarea acestor mijloace moderne.

Practic, ceea ce este important este că aceste fonduri pe care le utilizăm cu sprijinul Băncii Mondiale se utilizează pe baza procedurilor Băncii Mondiale: deci pentru fiecare achiziţie de bunuri sau servicii se va realiza o procedură de licitaţie, astfel încât fiecare leu, fiecare dolar va fi cheltuit în mod judicios.

Este extrem de important acest proiect, întrucât trebuie să eliminăm discrepanţele existente în acest moment, privind accesul la tehnologia informaţiei şi la mijloacele de comunicaţii, discrepanţe existente între zona urbană şi zona rurală.

Aceste 400 de telecentre care vor fi parte a proiectului sunt comunităţi rurale care, practic, în acest moment nu beneficiază de acces la comunicaţii electronice.

Considerăm că acest proiect este de o importanţă foarte mare pentru dezvoltarea economică a României, întrucât nu avem dreptul să lăsăm nişte comunităţi rurale să nu aibă acces la comunicaţii şi la mijloace de informare.

De aceea, trebuie să susţinem acest proiect, întrucât nu avem dreptul să lăsăm nişte comunităţi rurale să nu poată beneficia de acces la informaţie, de acces la mijloace de comunicaţie electronice, pentru a se putea integra, într-adevăr, într-o societate modernă.

Pentru cei care doresc, am pregătit un material de prezentare a proiectului. Am un număr de 100 de exemplare şi vi-l pot pune la dispoziţie. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Răspunsul a fost dat Grupului parlamentar al P.R.M., care doreşte să comenteze acest răspuns.

Poftim, domnule Ionescu.

Pe urmă, vă dau cuvântul şi dumneavoastră, domnule Nicolăescu.

Domnul Daniel Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din punct de vedere tehnic, acest proiect, există şansa să fie un lucru bun.

Întrebarea mea, însă, nu se referă la acest proiect în sine, ci la acest memorandum pe care preşedintele ţării l-a înaintat, cel puţin sub semnătură, Parlamentului. El se referă la 2 milioane de dolari, la care se adaugă în spate o diferenţă până la 80, adică 78 milioane de dolari, şi încă 16 milioane de dolari pe care-i va da Guvernul, mai bine zis România.

Întrebarea mea, şi acesta este motivul pentru care de fapt Grupul Partidului România Mare a ridicat problema, este următoarea: în condiţiile în care noi vom aproba acest memorandum de 2 milioane de dolari, care este un împrumut la o rată a dobânzii rezonabilă, de fapt noi am aprobat, implicit, şi celelalte 94 milioane de dolari. Nici asta nu este o problemă.

Însă problema care se ridică este următoarea: în condiţiile în care trebuie 2 milioane de dolari pentru proiectul-pilot, pentru a-l putea ulterior dezvolta acest proiect, rămânând ceilalţi 94 milioane de dolari. Unde există sau unde se poate găsi distribuţia de cheltuieli pe cele 94 milioane de dolari, sau, dacă nu se poate să între în posesia noastră această distribuţie de cheltuieli, cel puţin, cred eu că era normal să avem din partea celor care se ocupă, inclusiv domnul deputat Pambuccian, o distribuţie orientativă a acestor cheltuieli, pentru a şti pe ce punem semnătura. Pentru că, în condiţiile în care - de exemplu, domnul Pambuccian îmi spune mie de 1.000 de comune, şi doamna secretar de stat vorbeşte de 400 de centre - probabil că n-am înţeles eu bine; centru probabil că nu este acelaşi lucru cu comuna, eu vorbesc de toţi banii.

Întrebarea rămâne una singură: ne puneţi la dispoziţie un buget de cheltuieli al acestui proiect de dezvoltare a informaticii în profil teritorial, şi, cum ziceţi dumneavoastră, în sistem rural? Da, sau nu?

În condiţiile în care dumneavoastră ne puneţi la dispoziţie o structură a acestui buget de cheltuieli, putem sta de vorbă. Deocamdată, Grupul Partidului România Mare va vota împotrivă.

În condiţiile în care doriţi din partea noastră un vot favorabil, vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie, în prealabil, şi dumneavoastră, acest proiect de buget de cheltuieli, ca să vedem despre ce este vorba. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

De mult n-am mai văzut atât de multă ceaţă pe un proiect de lege. Din confuzii în confuzii am fost trimişi, şi am să vă dau câteva exemple, ca să puteţi să vedeţi că am dreptate.

În materialul pe care doamna ministru l-a pus la dispoziţie, aşa, prin căi oculte, pentru că el nu a fost distribuit la casetă, şi ar fi fost normal să fie distribuit înainte de începerea dezbaterilor pe acest proiect de lege, deci prin acest material constatăm că în 2001, prin decizia primului-ministru, Ministerul Comunicaţiilor a fost desemnat coordonator al procesului de elaborare a strategiei, şi reţineţi, "Dezvoltarea bazată pe cunoaştere".

Astăzi, se vine în faţa Parlamentului cu un proiect de lege care se cheamă "Economia bazată pe cunoaştere", ca urmare a unui forum făcut de Banca Mondială.

Adică, dacă noi ne ducem la un seminar şi vorbim ce ne trece prin cap, venim după aceea în faţa Parlamentului să cerem bani.

Mi se pare că este strigător la cer modul superficial în care se lucrează pe acest proiect de lege.

Mergem mai departe. Încearcă să sugereze, în expunerea de motive a avansului de 2 milioane de dolari, că avem nevoie de 1 milion 50 de mii de dolari pentru bunuri necesare pregătirii proiectului, 420 de mii - servicii de consultanţă, 400 de mii - costuri operaţionale, lucrări civile, în total 2 milioane din avansul primit din partea băncii şi încă 557 de mii de dolari contribuţia României.

Oare noi putem să finanţăm un proiect care nu există? Eu cred că, în mod normal, dacă se considera că acest proiect este foarte important, putea să intre în bugetul ministerului, ca un program, ca un proiect şi se finanţa prin bugetul de stat sau se găsea o bucăţică, aşa cum s-a găsit aici, din împrumuturi externe, ca să poată fi finanţat un asemenea proiect.

Nu se vine în faţa Parlamentului să se solicite o lege să se finanţeze un proiect care nu există! Eu cred că este bătaie de joc la adresa Parlamentului şi, ca atare, nu trebuie să luăm în considerare o asemenea atitudine sfidătoare, superficială şi neconformă cu nici o lege.

Drept pentru care, vă propun să nu aprobăm o asemenea atitudine, să respingem acest proiect, pentru că aici vorbim de bani publici, nu vorbim de orice altceva.

Dacă dumnealor doresc să-şi facă campanie electorală cu calculatoare, acum, pe bani publici, s-o facă, dar nu cu girul Parlamentului.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Celor care mai doresc să ia cuvântul le reamintesc că dezbaterile cu privire la acest proiect au avut loc.

În mod suplimentar, doamna ministru va da nişte răspunsuri.

La ce a mai ridicat domnul Nicolăescu există un răspuns suplimentar faţă de expunerea de motive şi scrisoare, care sunt destul de detaliate, care vi se difuzează acum.

În aceste condiţii, v-aş ruga foarte mult, deci nu reluăm dezbaterile la un proiect de lege, domnule...

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Două întrebări am!

Domnul Valer Dorneanu:

Întrebările presupun dezbateri, stimate coleg.

Am răspuns la o întrebare pe care şeful grupului parlamentar a pus-o în numele grupului parlamentar şi nu reluăm o dezbatere care a avut loc ieri.

Poftiţi, domnule Gheorghiof. De fapt, ceruse cuvântul înaintea dumneavoastră domnul Coifan şi îi sunt dator. Ori renunţă dânsul, ori lăsaţi-mă să respect Regulamentul.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este adevărat, s-a dezbătut, şi s-a dezbătut între ghilimele, o iniţiativă legislativă presupun că este, dar astăzi ni se predă în trei pagini proiectul "Economia bazată pe cunoaştere". Păi, dacă azi abia ni se predă acest proiect pe care trebuie să-l dezbatem, atunci nu încape îndoială că astăzi trebuie să-l dezbatem! Şi dacă tot se pune în discuţie un proiect de lege, atunci, pe dezbatere, vă rog să observaţi la pagina, dacă nu mă înşel, nefiind numerotate paginile acestea, cred că pagina 3, există un capitol care spune: "Activităţi necesare în vederea pregătirii proiectului", deci "pregătirii proiectului", pentru care este acordat avansul de 2 milioane. Şi vorbeşte în continuare, cel care a iniţiat acest proiect sau care cel puţin a dactilografiat aceste pagini, în acest sens, spune: "În mediul rural şi micul urban se vor avea în vedere, în baza unor criterii de clasificare şi criterii de eligibilitate, comunele sau comunităţile rurale şi din micul urban care vor fi selectate" - spune în continuare - "peste 100 de comune vor fi analizate şi supuse sondajului".

Dacă este aşa şi dacă doriţi un proiect de lege pe acest aspect, atunci spuneţi-ne şi nouă care sunt criteriile de clasificare, care sunt indicatorii specifici, care este tipologia în baza căreia va fi clasificată comuna, ca să ajungem la 400 de comune sau centre comunale, pentru că simpla motivaţie a doamnei ministru sau domnişoarei ministru, vă rog să mă iertaţi, care vine şi ne comunică, nu avem dreptul să nu fim atenţi şi să nu achiziţionăm în baza celor 2 milioane consultanţa, cred că şi calculatoarele, pentru cei din mediul rural, v-aş pune întrebarea: dar avem dreptul ca o comunitate rurală să nu aibă canalizare, să nu aibă gaz, să nu aibă electricitate, să nu aibă atâtea şi atâtea, aşa cum am văzut şi la televizor? 30.000 de EURO pentru o mare atletă a României înseamnă săritul de la opinci la adidaşi? Dreptul acesta îl avem, iar pe celălalt nu?

Păi, doamna ministru, explicaţi-ne şi nouă care sunt criteriile, cum faceţi selecţia pentru comunităţi, ca să ştim şi noi ce votăm aici?! Că într-un proiect de lege şi într-o lege trebuie să ştim mai exact ce clasificăm, cum, pe baza căror criterii, cum se face distribuţia, care sunt cheltuielile? Pentru că altfel vom merge şi vom vota! Nu avem dreptul, ci avem dreptul, în schimb, să dăm şi să uităm că am dat 80 de milioane sau 90 de milioane, în baza unui forum unde cineva a gândit că şi în România ar fi bine să avem acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

N-am dorit să-l întrerup pe colegul nostru, deşi îşi planificase să vorbească câte un cuvânt la fiecare minut, din motive cunoscute. Eu vă amintesc că acest proiect a fost votat de către dumneavoastră să fie dezbătut în procedură de urgenţă. Am depăşit acest timp. Vă amintesc, de asemenea, că noi am votat astăzi programul de lucru până la sfârşitul zilei. Dacă dumneavoastră doriţi să utilizaţi în continuare acea bine cunoscută tehnică, filibuster sau suveică, eu vă stau la dispoziţie până diseară.

În aceste condiţii vă dau cuvântul, ţinând cont că suntem în procedură de urgenţă şi vă rog să vă încadraţi în timpul intervenţiei: un minut.

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Doamnă ministru,

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Voi fi scurt. Aş putea să vorbesc din perspectivă tehnică. În viaţa civilă sunt doctor inginer în calculatoare şi am lucrat la Politehnica din Timişoara.

Domnul Valer Dorneanu:

Între ce ani, stimate coleg?! (Râsete)

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Înainte de 1989 şi până în 1991.

Domnul Valer Dorneanu:

Era esenţial pentru lucrările noastre de astăzi. Vă mulţumesc mult.

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Spun acest lucru pentru că este important ca să înţelegem ceva, şi anume: aş întreba la Capitolul - "Extinderea accesului la tehnologiile ITC", punctul referitor la îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a tehnologiilor ITC pentru elevi şi profesori.

Eu ştiu că există un program de mai mulţi ani, de introducere a informatizării în licee, aş spune chiar de vreo 25 de ani, din moment ce liceele de informatică au fost înfiinţate prin 1972.

Pe de altă parte, există facultăţi tehnice. Întrebarea este: de ce este necesar să facem centre de training în comunele care nu au reţea telefonică.

Şi o altă întrebare, doamnă ministru: care este gradul de telefonizare în mediul rural? Pentru că de aici... Păi nu punem calculatoarele şi după aceea punem liniile telefonice. Întâi punem liniile telefonice şi după aceea punem calculatoarele. Bun.

Pe de altă parte, aş vrea doar să întreb: care este defalcarea cheltuielilor pentru următoarea etapă, pentru că aici se vorbeşte de centre de consultanţă, de echipe de training, se vorbeşte de o serie de lucruri, dar nu ştim care este procedura de selecţie şi tare ne este frică că, de fapt, acest proiect de lege ascunde altceva.

Atâta timp cât la televizor vedem că sunt şcoli care încă n-au putut să fie reamenajate pentru a intra în circuitul noului an şcolar, cred că este puţin cam hazardat să vorbim de introducerea tehnicii de calcul în mediul rural fără telefonie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Domnule Dan Brudaşcu, poftiţi.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Doamna ministru,

Trebuie să-mi permiteţi, vă rog, să vă informez că în judeţul Cluj, poate unul dintre judeţele de excepţie ale ţării, nu există primărie, în momentul de faţă, care să nu fie conectată la internet.

De asemenea, nu există primărie în care să nu existe videotelefon.

Deci, v-aş ruga să nu ţineţi cont şi de judeţul Cluj când doriţi să faceţi... să inventaţi coada la prună acum.

În al doilea rând, aş vrea să vă informez că acest proiect de lege, potrivit documentaţiei care ne-a fost pusă la casetă, este prevăzut să fie dezbătut în termen maxim 8 octombrie 2004.

Având în vedere multiplele obiecţii, ca şi pseudorăspunsurile date de către reprezentanţii Guvernului, care au fost prinşi total nepregătiţi pentru susţinerea acestui proiect de lege, permiteţi-mi, domnule preşedinte, să propun retrimiterea acesteia pentru analiză şi fundamentare consistentă la comisie. Poate între timp vor reuşi şi cei din Guvern să-şi pregătească cum se cuvine lecţia pentru susţinerea acestui proiect de lege.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, sunt obligat să vă spun că acel termen invocat de dumneavoastră este un termen constituţional. Noi suntem legaţi, însă, de un termen de integrare. Este legat!

Domnul Pambuccian. Dumneavoastră, care sunteţi informatician, poate ne spuneţi şi dacă este legat sau nu de integrare, dacă mergem spre tehnologia modernă sau ne întoarcem în Evul Mediu.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu înţeleg că se apropie campania electorală. Bun. Dar nu înţeleg de ce campania electorală trebuie să se reflecte într-un domeniu care chiar n-are nici o treabă cu campania electorală şi care este domeniul acesta al tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

Noi vorbim în momentul de faţă de lucruri pe care unii le înţeleg mai bine, alţii nu le înţeleg, aceasta este situaţia! Dar ceea ce cred că poate fi înţeles foarte uşor este faptul că există un număr foarte mare de localităţi netelefonizate deloc. Asta este! Nu s-au telefonizat atunci când lucrul acesta se făcea pe banii întregului popor, în momentul de faţă se face pe banii unei companii, şi compania când îşi face calculul constată că nu are sens economic să mergi acolo, şi oamenii aceia rămân mai departe fără nici un sistem de comunicaţie.

În sistemul european, în Uniunea Europeană, există un mecanism de sprijin al acestei telefonizări, care este prevăzut în Legea serviciului universal, dar care funcţionează bine acolo unde vorbim de o penetrare de 60 - 70% şi mai vrem să creştem această penetrare a telefoniei, şi nu are cum să funcţioneze în situaţia României, în care penetrarea pe linii de acces fix este de 23%.

Acest împrumut vine să rezolve o problemă pe care nici trecutul, nici Legea serviciului universal nu o pot rezolva, şi anume, telefonizarea în zone greu accesibile. Costă foarte mult, amortizarea unei linii pe abonat se face în zeci de ani. Am făcut socoteala, în anumite situaţii poate să însemne o amortizare la nivel de 80 de ani. Este un lucru care din punct de vedere economic nu are sens. Ştiu care este situaţia din judeţul Cluj, este o situaţie de excepţie. Şi în Iaşi este la fel. În Iaşi există în fiecare sat, cătun, există fibră optică, dar acestea sunt excepţii. Acestea sunt excepţii care au ţinut de cum s-au dezvoltat lucrurile în timp.

Există, în acelaşi timp, foarte multe locuri în care oamenii nu ştiu cum sună telefonul, care nu sunt acoperite nici de reţele fixe, nici de reţele mobile, pentru că în zonele respective abonamentele pe care le pot face ei nu acoperă o lucrare care să le aducă telefon.

În acelaşi timp, eu cred că inteligenţa este uniform distribuită şi cred că este absurd să creăm o ruptură între copiii de la oraş, care au acces la şcoală, la mijloacele de acum, din ziua de azi de predare şi copiii de la sat, care nu ştiu cum arată un calculator decât în poze.

Aici nu se face...

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Am distribuit 200 de calculatoare...

Domnul Varujan Pambuccian:

Numai la licee a fost făcută operaţiunea aceasta de punere de calculatoare. Aici nu e vorba de pusul unui calculator la o şcoală generală de sat, este vorba de pusul unui calculator plus o legătură la internet. Şi lucrurile acestea toate sunt suportate dintr-un proiect, pentru că pentru buget în momentul de faţă ar fi un efort prea mare, brusc să facă aceste cheltuieli şi, repet, pentru că nici o companie comercială nu va face aşa ceva, nu are sens economic.

Din acest punct de vedere, cred că este bine să ne gândim că dacă nu votăm aşa ceva nu acordăm o şansă unor oameni care chiar n-au nici o treabă, nici cu campania electorală, nici cu cum gândim unii şi alţii şi cred că este păcat să le luăm această posibilitate pe care o au.

Eu nu am auzit ca în vreun stat european să se vorbească de serviciu universal la hrană, la îmbrăcăminte, la canalizare. Uite, se vorbeşte de serviciu universal la comunicaţii. Este considerat un drept universal al omului. Asta este! Înseamnă că greşim cu toţii! Greşim şi noi, "..

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, trecem la dezbateri generale?

Domnul Varujan Pambuccian:

...şi Uniunea Europeană şi lumea întreagă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

O ultimă intervenţie pentru domnul secretar Haşotti. Nu văzusem o solicitare anterioară a domnului Alexandru Sassu.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O reflecţie de fond, o întrebare de fond. În primul rând, integrarea europeană nu se face în 5 minute, în 10 minute sau de pe o zi pe alta. Este un proces foarte lung şi noi nu putem spune că votăm legea aceasta şi s-a rezolvat integrarea europeană.

În al doilea rând, de fiecare dată, cu fiecare ocazie se invocă acest lucru. Este o lege care ţine de integrarea europeană. Toate legile ţin de integrarea europeană, dacă am sta strâmb şi am judeca drept.

Această integrare europeană a devenit un fel de permanentă invocaţie şi permanent argument care se aduce şi când este cazul şi când nu este cazul.

Şi, în sfârşit, în al treilea rând, integrare europeană nu înseamnă parlamentarism, nu înseamnă şi dezbatere, nu înseamnă respectarea democraţiei, nu înseamnă respectarea Constituţiei, a legalităţii, a cutumelor parlamentare în acea ţară?

În fond, această dezbatere ţine şi ea de integrarea europeană şi poate fi invocată chiar integrarea europeană atunci când apelăm la legislaţie, la respectarea Constituţiei şi aşa mai departe.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Eu constat că facem chiar exces de dezbatere, stimate coleg.

Domnul Alexandru Sassu şi o rog pe urmă pe doamna ministru să-şi sintetizeze un răspuns la întrebări.

Stimaţi colegi, este deja chiar "..

Doamna Mihaela Ionescu (din sală):

Acum a venit legea!

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, fiecare cum vine de acasă, ia cuvântul de la tribună, stimată colegă?!

Doamna Mihaela Ionescu (din sală):

Acum am primit legea!

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles mişcarea feministă, o să-i dau cuvântul.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Cred, totuşi, că... (Discuţii în sală în rândurile grupului P.R.M.-ulu)

Eu cred nu v-am întrerupt niciodată "..

Domnul Valer Dorneanu:

Înţeleg că toţi vreţi să aveţi vizibilitate maximă înainte de alegeri... Eu nu cred că o să vă câştigaţi credibilitate din aceste tertipuri!

Domnul Alexandru Sassu:

Cred că trebuie să existe şi un punct de vedere al Grupului parlamentar al P.S.D. Fiecare grup de aici din sală şi-a expus punctul de vedere şi cred că trebuie să existe şi acest punct de vedere. În această calitate am luat cuvântul. N-am să vorbesc foarte mult despre proiect, pentru că, proiectul, după părerea mea şi a celor din Comisia pentru comunicaţii şi tehnologia informaticii, care l-a discutat la vremea respectivă, au considerat că este foarte bun.

Este foarte bun şi este necesar. Este necesar pentru că o serie de legi pe care noi le-am votat în Parlament nu se vor putea aplica dacă nu vom avea acest sistem la nivelul întregii ţări. Şi mă refer, de exemplu, la Legea accesului la informaţiile publice, o iniţiativă a unor membri P.N.L., care nu se poate aplica. Mă refer la Legea privind sistemul de telefonie de urgenţă. Sunt legi prin care... înregistrarea persoanelor fizice autorizate şi a altor asociaţii familiale iar nu se va putea realiza decât foarte greu. Şi aşa mai departe.

Eu ştiu că există o perioadă preelectorală în care foarte multă lume vorbeşte şi se opune şi îşi arată forţa fiecare grup parlamentar şi după aceea mai ţine şi o conferinţă de presă prin care arată cum Guvernul a furat sau se pregăteşte să fure, sau eventual s-ar putea să nu ajungă în situaţia, Guvernul care vine, dacă este cumva format de grupul parlamentar respectiv, să ia el banii. Vă spun, însă, că nu este nici o teamă. Aceşti bani sunt de la Banca Mondială şi n-au cum să ajungă la nici un partid politic, nici acum, nici mai târziu.

În al doilea rând, vorbim aici despre un proiect - pilot, şi el nu angajează deocamdată... şi Parlamentul nu angajează cealaltă sumă care urmează după ce, pe baza banilor care sunt daţi pentru proiectul - pilot şi pentru studiul care se va face, se va putea discuta de extinderea acestui proiect.

Pe de altă parte, însă, aş vrea să vă atrag atenţia că fiind în campanie electorală şi refuzând cu îndârjire, fără să ne uităm, de fapt, la valabilitatea unui astfel de proiect, suntem pe cale să respingem un proiect foarte important pentru comunităţile locale, acolo de unde vreţi să vă luaţi voturile.

Gândiţi-vă dacă nu cumva faceţi o greşeală şi chestiuni de genul acesta, că ce este aceea economie bazată pe cunoaştere, este un concept european, este un concept mondial în domeniul informaticii şi care înseamnă că oamenii trebuie să ştie şi să aibă informaţie, ca să poată să fie valabili în domeniul economic. Aceasta înseamnă! Şi atunci, trebuie să le dăm lucrul acesta! Înseamnă că în şcoli copiii pot să înveţe având acces la informaţie şi aşa mai departe.

Gândiţi-vă bine înainte de a respinge din motive electorale un astfel de proiect, că poate ar fi mai bine să-l susţineţi, că aţi avea mai multe voturi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

A cerut cuvântul doamna Ionescu. Vă propun ca după ce îi dăm cuvântul, să sistăm dezbaterile.

Cine este pentru? Mulţumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 28 voturi împotrivă.

Doamna Mihaela Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Dar ţin să vă informez că nu din partea femeilor vorbesc, pentru că o astfel de comisie...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, v-am susţinut...

Doamna Mihaela Ionescu:

O astfel de comisie ştiţi că nu funcţionează în cadrul Parlamentului, aşa că eu, ca profesor, ca lingvist vorbesc de această lege. În afară de multele defecte pe care le are, este şi faptul că nu putem intra în Europa cu o lege care nu înseamnă nimic pentru români. Nu este corectă româneşte! În afară de faptul că nu există o situaţie ca aceasta, în care să primim în timpul discutării legii textul legii, pentru că eu l-am primit acum. La casetă nu a fost, sunt membră a Comisiei pentru tehnologie. Probabil că am fost absentă atunci când colegii mei au votat în unanimitate.

Uitaţi-vă puţin...acum, când am citit legea, ce spune ea. La prima pagină, dacă este vorba de prima pagină, pentru că nu este numerotată, spune: "Prin intermediul facilitatorilor şi mentorilor". Oare este vorba de Guru Gregorian? Nu ştiu despre cine este vorba! Ce mentor? Despre ce mentor este vorba? Eu sunt profesoară de engleză, dar în limba română nu înţeleg cuvântul mentor în acest text.

La pagina a doua se vorbeşte despre "încredere şi loialitate", poezie într-o lege.

La pagina a treia: "în spaţiul virtual al actorilor din universul mediului de afaceri". De ce nu spunem "al participanţilor, al factorilor din mediul de afaceri"?

În pagina întâi din nou: "instituţii cu caracter social". Ce este aceea "cu caracter social"? "Din domeniul social", poate, sau, ştiu eu?

Este o lege pe care nu putem să o votăm pentru că nu o înţelegem în primul rând.

Continuu, pe ultima pagină: "în acest sens, entităţile din mediul rural". Ce sunt entităţile din mediul rural? Ţărani, profesori, moaşe, doctori? O lege atât de păsărească nu a trecut prin Camera noastră şi să nu ne facem de râs să o votăm astăzi! Sunt contra!

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru, vă rog să vă sintetizaţi răspunsul. Doamna ministru Ţicău.

Doamna Adriana Ţicău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori să dau doar câteva explicaţii. Întâi şi întâi îmi cer scuze dacă s-a creat o confuzie, dar textul pe care l-aţi văzut astăzi este doar o explicaţie a ceea ce se doreşte a se face cu acest proiect şi în special am dorit să justificăm necesitatea avansului.

Proiectul de lege a fost înaintat anterior, şi în anexe se găsesc foarte multe detalii relativ la procedurile Băncii Mondiale, modul în care se cheltuiesc acei bani şi mă refer doar la avans.

Deci, vreau să reţineţi că acest proiect de lege se referă la necesitatea unui avans de 2 milioane. Deci, nu se aprobă acum acel proiect integral de 80 de milioane. În momentul în care se va aproba acel proiect de 80 de milioane şi se va stabili exact componenţa sa, se va veni în Parlament pentru ratificarea acelui acord. Deocamdată discutăm de un avans de 2 milioane care este necesar tocmai pentru a defini care sunt nişte tipologii în care să fie încadrate localităţile rurale, pentru a defini nişte indicatori, pentru a defini nişte criterii de performanţă pe baza cărora să evaluăm rezultatele implementării a 30 de astfel de reţele electronice.

Discutăm, de asemenea, de reţele electronice în mediul rural.

Este adevărat că ceea ce s-a spus anterior de către antevorbitori, relativ la proiectele de informatizare a unităţilor de învăţământ, s-a început, într-adevăr, în anii anteriori această informatizare, dar ea a atins în special zonele urbane şi în special liceele.

Acest proiect va cuprinde în reţelele electronice unităţi de învăţământ din mediul rural.

O altă observaţie pe care aş dori să o fac este aceea că aceste reţele electronice vor îngloba, vor putea conecta, practic, primăriile, şcolile, căminele culturale, vor introduce mijloace de comunicaţii, inclusiv telefoane, inclusiv telefoane publice în zonele rurale, acolo unde aceste mijloace de informare şi de comunicare nu există.

Deci, repet, acest proiect de lege se referă doar la avansul de 2 milioane. În anexele proiectului de lege găsiţi toate criteriile impuse de bancă pentru modalitatea în care se vor cheltui aceşti bani şi având în vedere importanţa acestor reţele electronice pentru mediul rural, apelez şi adresez rugămintea către dumneavoastră de a vota acest proiect de lege, pentru a putea demara implementarea acestor 30 de reţele electronice, pentru a putea defini modul în care vor fi construite aceste reţele electronice pentru viitoarele 400 de comunităţi rurale, iar în momentul în care, pe baza acestor rezultate se va aproba împrumutul de 80 de milioane, vom veni, de asemenea, în faţa dumneavoastră pentru a prezenta detaliat modul în care se folosesc aceste fonduri, pentru a cere aprobarea Parlamentului, relativ la implementarea acestui proiect.

Eu vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Colegii mei cred că au făcut atâtea dezbateri aprinse pentru a vă antrena şi pe dumneavoastră, pentru că constat, la sfârşitul dezbaterilor, o putere de convingere extraordinară din partea dumneavoastră.