Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 48/2004 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe 2004 şi Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 91/2004 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe 2004, deci la ambele, dau cuvântul domnului ministru Gherghina pentru a prezenta în mod succint cele două proiecte de lege.

Domnul Gheorghe Gherghina (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Prin cele două ordonanţe de urgenţă, prin Ordonanţa nr.48, în mare, s-au produs următoarele modificări asupra bugetului general consolidat: deci, prin această ordonanţă urmărim execuţia, încasările pe primele şase luni ale anului, precum şi indicatorii macroeconomici realizaţi, am ajuns la concluzia că pot fi majorate veniturile bugetului general consolidat cu circa 18 mii miliarde lei.

Aceste venituri suplimentare pentru bugetul general consolidat, pentru susţinerea reducerii inflaţiei, s-a hotărât să fie utilizate în vederea diminuării deficitului bugetului general consolidat la 3% cât a fost aprobat iniţial prin legea bugetului, la 2,1% din produsul intern brut.

De asemenea, tot prin această ordonanţă, s-a propus o redistribuire de 6.800 miliarde lei de la cheltuieli privind datoria publică spre alte destinaţii îndeosebi pentru suplimentarea cheltuielilor privind fondul de asigurări de sănătate, circa 2100 de miliarde lei, şi pentru suplimentarea cheltuielilor unor ministere.

Prin cea de-a doua ordonanţă, prin Ordonanţa 91, s-a ajuns la concluzia că, datorită unei colectări pe primele şapte luni ale anului, mai pot fi majorate veniturile cu încă 21.400 miliarde şi jumătate din sumele respective să fie folosite pentru majorarea cheltuielilor bugetului general consolidat, iar jumătate să fie utilizate pentru diminuarea deficitului de la 2,1%, la cât se ajunsese după prima rectificare, la 1,64% după cea de-a doua rectificare.

De asemenea, şi la această rectificare, majoritatea sumelor au fost utilizate pentru creşterea cheltuielilor asigurărilor sociale de sănătate, cu 2.272, miliarde pentru creşterea cheltuielilor privind bugetul asigurărilor sociale de stat şi pentru suplimentarea cheltuielilor unor ministere.

Deci, pe scurt, acestea au fost principalele elemente care au fost realizate prin cele două rectificări.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea Comisiilor de buget şi finanţe, prezintă raportul comun domnul deputat Tudor Baltă.

Domnul Tudor Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisiile reunite de buget-finanţe ale Camerei Deputaţilor şi Senatului constată că rectificarea bugetului a fost determinată de schimbările intervenite în evoluţia indicatorilor macroeconomici, precum şi de modul de realizare a indicatorilor bugetari pe primele şase luni ale anului 2004 şi preliminarea acestora până la finele anului 2004.

Veniturile bugetului de stat, faţă de prevederile iniţiale aprobate prin Legea 507/2003 de 278 de miliarde de lei, au fost majorate pe total cu suma de 18.736,9 miliarde lei, din care, venituri fiscale cu 17.954,2 miliarde lei, iar veniturile nefiscale cu suma de 776,9 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului de stat aprobate prin Legea 507/2003 în sumă totală de 351.291,8 miliarde lei, au fost diminuate cu 830,8 miliarde lei.

Prin ordonanţă s-a modificat şi bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale şi de sănătate, anexă la Legea bugetului de stat pe anul 2004. În aceste modificări, pe lângă suma de 600 miliarde lei acordată la bugetul de stat, prevederile bugetare au fost majorate cu 1500 miliarde lei în vederea acoperirii costurilor medicamentelor, cu şi fără contribuţie personală în tratamentul ambulatoriu, precum şi pentru asistenţa medicală ambulatorie pentru specialităţi paraclinice.

Deficitul bugetar a fost stabilit la suma de 43.444,2 miliarde lei, faţă de 63.012 miliarde lei, prevăzute în Legea 507/2003 şi reprezintă 2,1% din produsul intern brut.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă. Comisiile parlamentare au comunicat avizele favorabile respectivei legi. Comisiile de specialitate, ca urmare a analizei şi dezbaterii proiectului de lege, cu majoritate de voturi, au hotărât să prezinte raportul favorabil cu privire la adoptarea Ordonanţei nr.48.

În ceea ce priveşte cealaltă ordonanţă, informăm plenul că, urmare a dezbaterii acestui proiect, comisiile de specialitate ale celor două Camere, a Senatului şi a Camerei Deputaţilor, au aprobat cu majoritate de voturi să prezinte raportul favorabil la prezenta lege, cu un amendament respins, prevăzut în anexă.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Dacă doreşte cineva să se înscrie la dezbateri generale.

Domnule Nicolăescu, poftiţi.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Discutăm astăzi de patru proiecte de lege referitoare la rectificarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat. Am fost informaţi deja că Guvernul intenţionează să mai facă o rectificare atât a bugetului de stat, cât şi a bugetului asigurărilor sociale de stat.

Deci, anul 2004 se va caracteriza prin trei rectificări bugetare, a bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat. Noi credem că prin aceste rectificări bugetare nu se mai păstrează forma iniţială a bugetului aprobat de Parlament, ci faptul că Guvernul face asemenea rectificări în cursul execuţiei bugetare, demonstrează mai multe lucruri.

În primul rând, Guvernul a evaluat greşit evoluţia societăţii româneşti în acest an. În al doilea rând, cred că Guvernul a prognozat eronat indicatorii macroeconomici, evoluţia de fapt a indicatorilor macroeconomici ai României pe acest an.

Dacă Guvernul a greşit de atâtea ori în anul 2004, ce încredere să mai avem pentru viitor? Eu cred că rectificările bugetare au avut, din nefericire, o singură destinaţie, şi anume mita electorală, întărirea corupţiei prin utilizarea banului public către clientela politică a P.S.D.-ului.

De aceea, eu cred că nu trebuie să fim de acord cu asemenea abordări şi Grupul parlamentar P.N.L. nu va vota pentru aceste legi.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupurilor parlamentare ale P.D. Poftiţi!

Domnul Alexandru Mocanu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat din cadrul Alianţei Dreptate şi Adevăr vor vota împotriva celor patru proiecte de rectificare atât a bugetului de stat, cât şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru că acestea, la fel ca întreaga politică bugetară a P.S.D. din ultimii ani, legalizează utilizarea discreţionară de către Guvern a fondurilor bugetare, legalizează de fapt măsurile populiste.

Este deosebit de grav faptul că bugetul consolidat al statului este folosit ca instrument politic, fiind transformat într-un buget electoral. Filozofia acordării sprijinului bugetar către diferite categorii socio-profesionale nu urmăreşte, din păcate, criteriile de raţionalitate economică, ci se întemeiază exclusiv pe principiul creşterii numărului celor care vor beneficia de aceste măsuri şi aceasta cu scop, evident, în avantajul P.S.D.-ului.

În opinia noastră, principala problemă a bugetului nu este, aşa cum ne spune P.S.D., nivelul scăzut al veniturilor bugetare, ci proasta gospodărire şi administrare a acestora care, în mare parte, au fost şi din păcate sunt folosite pentru a hrăni uriaşa clientelă politică a P.S.D.

În patru ani, P.S.D. ne-a convins că se pricepe ca nimeni altul să cheltuie banii ţării, mai ales în interes propriu şi clientelar. Din păcate, nu a convins încă pe nimeni că are şi capacitatea să şi producă bani pentru ţară şi, mai ales, pentru cei mulţi. Şi vă mărturisesc sincer că acum nici nu mai are timp.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Grupurilor parlamentare ale P.R.M. am înţeles că doreşte să intervină domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor preşedinţi,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Evident că nu ne propunem să repetăm ceea ce au spus distinşii noştri colegi în intervenţiile anterioare. Şi grupul nostru parlamentar îşi însuşeşte aceste aprecieri nu tocmai pozitive asupra rectificărilor, motivaţiilor acestora.

Credem însă că dacă au fost bani care au venit suplimentar, aşa cum s-a precizat aici de către domnul ministru secretar de stat, era nevoie ca aceştia să fie folosiţi. Ceea ce însă nu înţelege grupul nostru parlamentar este de ce Ministerul Finanţelor şi în speţă Guvernul României nu respectă legea bugetului, deoarece domnul ministru Tănăsescu a avut înţelepciunea ca, la buget, la discuţia acestuia, să adauge un articol care a fost votat în unanimitate de noi toţi, şi anume art.49, dacă nu mă înşel, în care se preciza că, la o posibilă rectificare bugetară, învăţământul va beneficia cu prioritate de aceste fonduri.

Iată că s-au făcut, dacă nu mă înşel, patru rectificări bugetare şi nu s-a ţinut cont de ceea ce însăşi ministrul de finanţe a propus.

Atunci, mă întreb şi vă întreb şi pe dumneavoastră, evident retoric, este bugetul fundamentat şi, în speţă, rectificările pe lege sau pe fărădelege? Căci altfel, ce sens mai are să votăm, să propunem şi să nu respectăm, mai ales că în Legea învăţământului s-a votat de către cele două Camere, respectiv de către cele două comisii, următorul lucru: pentru finanţarea învăţământului de stat din fonduri publice se asigură anual o creştere a alocaţiilor bugetare până la minim 6% din p.i.b. în anul 2007.

În aceste condiţii, iar îl întreb pe eternul nostru prieten, ministru secretar de stat, cum va reuşi în 2007 să dea 6%, printr-un salt brusc, sau printr-o creştere eşalonată? Noi credem că aceste rectificări erau un mijloc de a se face pasul cerut de Comunitatea Europeană, ca în 2007 să avem 6% din p.i.b.

Ca atare, grupul nostru parlamentar nu poate vota o nerespectare a legii, pentru că atunci intrăm într-o zonă în care democraţia nu mai este bazată pe autoritatea legii, ci pe încălcarea ei.

De aceea, senatorii şi deputaţii P.R.M. vor vota împotriva acestui proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D., va lua cuvântul domnul Vasile Bleotu. Aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Considerăm că este un aspect pozitiv faptul că se reuşeşte să se facă o rectificare pozitivă, faţă de rectificările anterioare ale vechiului guvern, când rectificările erau în minus, avem o rectificare în plus.

Asta denotă că creşterea prognozată de 5,5%, avem o creştere aproape de 7,6%, în care meritul principal l-a avut agricultura şi se ştie foarte bine că în domeniul agriculturii nu se pot prognostica cu exactitate creşterea veniturilor, iar faptul că unii dintre colegi spun că nu au fost alocate fonduri către anumite sectoare, cum ar fi învăţământ sau sănătate, vreau să vă spun că, faţă de prevederile iniţiale ale bugetului, Ministerul Învăţământului, Educaţiei şi Cercetării a primit 2300 de miliarde în plus. Numai acum a primit 500 de miliarde de lei la acel program-acţiune "Bani pentru liceu".

De asemenea, s-au primit bani şi în domeniul sănătăţii. Au fost deci nişte creşteri care cred eu au fost luate în consideraţie cu un efort deosebit şi cred că s-a procedat corect alocându-se aceste sume cu predilecţie spre aceste activităţi cu caracter social.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea iniţiatorului, domnul ministru Gherghina.

Domnule ministru, aşteptaţi puţin, pentru că vrea să interveniă şi domnul senator Radu Alexandru, din partea Grupului P.N.L. din Senat.

Domnul Radu F.Alexandru:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Domnule secretar de stat,

Stimaţi colegi,

Cred că rectificarea de buget este una dintre cele mai seducătoare sintagme care sunt rostite de la microfonul Parlamentului. An de an, toate insatisfacţiile noastre provocate de bugetul pe anul în curs sunt seduse de perspectiva rectificării de buget când, în mărinimia lui, Guvernul va reuşi să găsească o soluţie pentru un domeniu sau altul aflate, vai! în suferinţă.

Aşa cum bine se ştie, de patru ani de zile, în actuala legislatură, an de an, bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor a fost tot mai scăzut, a fost tot mai vlăguit. An de an, la rectificarea de buget s-au găsit resurse pentru a mai acoperi o gaură sau alta.

Pentru prima dată, anul acesta, rectificarea de buget nu aduce nici un singur leu în bugetul Ministerului Culturii şi al Cultelor. Din structura ministerului se ia de la un capitol la altul dar, per total minister, nu se alocă nici un leu.

Este de neimaginat într-un moment în care România face toate eforturile pentru a-şi găsi locul binemeritat de altfel în Uniunea Europeană, tocmai cultura, capitalul spiritual cu care putem intra în orice competiţie, fără complexe şi cu o istorie care ne îndreptăţeşte să spunem că suntem acasă acolo, tocmai cultura să nu poată fi sprijinită cu o minimă subvenţie la această mult aşteptată rectificare de buget.

Am în faţă trei dintre scrisorile adresate de doamna Ana Blandiana, preşedinta Fundaţiei Academia Civică, adresate domnului ministru academician profesor Răzvan Teodorescu. Aceasta arată situaţia inimaginabilă în care a ajuns una dintre instituţiile emblematice ale României postrevoluţionare "Memorialul de la Sighet".

S-a ajuns în situaţia că nu mai sunt bani de salarii, s-a ajuns în situaţia în care nu mai sunt bani pentru căldură, pentru întreţinerea Memorialului, s-a ajuns în situaţia în care o instituţie culturală care, de regulă, face parte din traseul oferit marilor personalităţi care ne vizitează ţara, să fie în situaţia de a-şi bloca activitatea.

Memorialul de la Sighet nu este un accident. Sunt nenumărate instituţii culturale, sunt teatre, sunt filarmonici, sunt edituri care nu-şi pot desfăşura activitatea în condiţii normale.

Nu se poate, domnule secretar de stat, nu se poate, distinşi reprezentanţi ai Guvernului să trataţi cu atâta uşurinţă, cu atâta indiferenţă, cu atâta nepăsare în domeniul care, repet, ne defineşte cultura şi cultele.

De la acest microfon, reprezentanţi ai Grupului Partidului Naţional Liberal şi-au exprimat, au anunţat refuzul de a vota această rectificare de buget. Dacă am venit la acest microfon este pentru a vă ruga a transmite domnului ministru al finanţelor, a transmite domnului prim-ministru al ţării, considerăm ca o datorie imperioasă de a găsi resursele aşa cum din rezerva pusă la dispoziţia primului-ministru s-au organizat manifestări culturale demne de toate aplauzele, tot aşa să găsească şi acum şi resursele pentru ca această rectificare de buget să dea un balon de oxigen, departe de cel necesar, Ministerului Culturii şi Cultelor, în speţă, culturii româneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul, să răspundeţi problemelor care au fost ridicate în dezbaterile generale.

Domnul Gheorghe Gherghina:

Aş dori să subliniez mai întâi că este vorba de două rectificări bugetare pe ordonanţă simplă, în baza legii de abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe. Deci, nu am rectificat bugetul prin ordonanţe de urgenţă, sunt rectificări în baza legii de abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe pe timpul vacanţei parlamentare şi de a rectifica bugetul în acest sens.

În ceea ce priveşte modul cum au fost estimaţi indicatorii, noi considerăm că o estimare prudentă cum am făcut noi, plecând de la o creştere economică de 5,5% şi faptul că am reuşit să realizăm o creştere economică preliminată de 7,6% şi automat venituri suplimentare la bugetul general consolidat, considerăm că nu este un element criticabil, şi tocmai considerăm că s-a făcut un efort deosebit şi toate aceste resurse suplimentare au fost alocate destinaţiilor principale, învăţământ, sănătate, pensii şi aşa mai departe.

În ceea ce priveşte învăţământul, trebuie să subliniez că dacă la a doua rectificare au fost acordate 500 de miliarde, ulterior, din economiile care, potrivit Legii 500, se preiau la fondul de rezervă se alocă pe destinaţii, au fost acordate încă 1800 miliarde lei, la cultură, au fost alocate din fondul de rezervă sume pentru această destinaţie. Şi domnul ministru Tănăsescu şi cu domnul ministru Răzvan Theodorescu au convenit în continuare... din economiile identificate la ministere, noi urmărim execuţia în fiecare zi şi identificăm ce sume pot fi economisite şi realocate spre alte destinaţii şi, deja, au convenit ce sume suplimentare să fie acordate culturii.

Deci, noi considerăm că, potrivit Legii nr.500, aceste două rectificări au avut în vedere veniturile şi cheltuielile totale, iar economiile identificate se iau la fondul de rezervă şi pot fi realocate pentru alte destinaţii, aşa cum s-a făcut şi se face în fiecare săptămână, prin hotărâri ale Guvernului.

Vă mulţumesc.