Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 16 noiembrie 2004
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.161/2004
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 16 noiembrie 2004 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 16 noiembrie 2004
 |
2. | Dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei (rămas pentru sedinţa de vot final) |  |
||
consulta fisa PL nr. 370/2003 |
|||||
| ................................................ | |
|
(În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Tudor Mohora şi Nicolae Leonăchescu, secretari.) |
|
|
|
Stimaţi colegi, S-au adunat câţiva deputaţi în sală, avem cvorumul de vot pe articole. Daţi-mi voie, în aceste condiţii, să declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor. Şi-au înregistrat prezenţa 242 de deputaţi din cei 344. Sunt absenţi 102. 13 participă la alte acţiuni parlamentare. Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi este raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei. |
|
|
Stimaţi colegi, Vă rog să urmăriţi raportul de mediere. Vreau să vă anunţ că Senatul a adoptat deja raportul de mediere, toate textele în formularea pe care a propus-o comisia. La pct.1, textul Senatului. Dacă sunt obiecţiuni. Da. Poftiţi, domnule deputat. |
|
|
Domnul Ioan Rus: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Întrucât raportul de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei conţine poziţii divergente în unele texte adoptate de comisia de mediere, cu cele ale sectorului cooperatist, în care îşi găseşte aplicare, iar forma finală a cunoscut modificări substanţiale faţă de cea a iniţiatorului, vă rog să înaintaţi raportul spre consultarea Consiliului Legislativ, în vederea corelării unor prevederi legislative. |
|
|
Stimate coleg, este cea mai surprinzătoare propunere pe care o puteţi face. Nu ştiu ce temei regulamentar, legislativ, ca practică judiciară aveţi. La Consiliul Legislativ se trimite atunci când la o comisie vin amendamente noi, care schimbă însuşi textul legii. Ca să veniţi la raportul de mediere cu trimiteri la Consiliul Legislativ, nu vă supăraţi, eu nu pot să supun plenului aşa o propunere. Dacă aveţi obiecţiuni la pct.1 al Senatului. Nu sunt. Adoptat în unanimitate. Pct.1 vizează doar lit.f) de la art. 4. La lit.g) art. 4, de la pct.1 comisia propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Tot text comun se propune şi la pct. 2 pentru lit.c) de la art. 6. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. La lit.g), textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votată în unanimitate. La lit.m), textul Camerei Deputaţilor. La lit.n), textul Senatului. Comisia propune un text comun. Domnul Lăpuşan. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Sigur că nu am nici cea mai mică intenţie de a da peste cap raportul de mediere, însă mie mi se pare destul de curios cum varianta adoptată de Senat, în care se spune "uniunea-persoană juridică cu/sau fără scop patrimonial, constituită...", în textul comun apare "uniunea-persoană juridică fără scop patrimonial, dacă prin lege specială nu se prevede altfel." Astfel, având în vedere că noi acum discutăm despre o lege-cadru, eu cred că această lege-cadru trebuie să acorde un unghi diedru de manifestare mult mai larg, pentru ca legile speciale care vor urma să poată să prevadă dacă unele cooperaţii vor avea sau nu vor avea scop patrimonial. Deci, mie mi se pare puţin curioasă atitudinea pe care a avut-o comisia, dar, mă rog, este dreptul lor, după cum este şi dreptul nostru acum să fim pentru sau împotriva acestei propuneri. Nu îmi dau seama dacă vizează o anumită cooperaţie care există şi care are scop patrimonial şi se doreşte concentrarea ţintelor către patrimoniul acela care este, se pare, foarte atractiv, sau în general noi ne-am gândit la o lege a cooperaţiei care să satisfacă în cea mai mare parte dorinţele oamenilor de a se asocia în acest tip de entitate economică. Vă mulţumesc. |
|
|
Poftiţi, domnule Marton Arpad. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ştim că există situaţii când mai binele este duşmanul binelui, şi ne aflăm în această situaţie pentru că Senatul a adoptat propunerea comisiei de mediere. Orice modificare faţă de această propunere poate să fie temeinică eventual, dar ne duce în situaţia în care această lege nu va putea trece de Parlament. Deci legea şi-ar urma cursul doar prin februarie, şi asta înseamnă foarte multe lucruri. Populaţia ar considera că cei care blochează în acest fel legea nu doresc să se clarifice situaţia cooperativelor, pentru că se doreşte să se menţină o situaţie de fapt care este în interesul unora, foarte puţini. Totodată, comunitatea europeană ar putea crede că noi nu dorim să avem o lege a cooperaţiei conform obligaţiilor noastre pe care ni le-am asumat. Ca atare, eu cred, deşi înţeleg interesul colegilor noştri de a face o lege mai bună, că în situaţia actuală cea mai înţeleaptă activitate a noastră ar fi să votăm această mediere în forma în care ne-a propus-o comisia de mediere. Vă mulţumesc. |
|
|
Domnul Gheorghe Marin a cerut primul cuvântul, care a fost şi în comisia de mediere. Domnul Avramescu apoi, şi domnul Bolcaş, în ordinea în care au intervenit. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Problema legată de "cu" sau "fără scop patrimonial" este o problemă care a fost larg dezbătută pe parcursul întregilor discuţii la această lege. În cadrul comisiei de mediere s-a ajuns la această formulă în care "uniunea" este "persoană juridică fără scop patrimonial, dacă prin lege specială nu se prevede altfel." Întrucât această lege este o lege a cooperaţiei, o lege generală a cooperaţiei, am mers pe ideea că persoana juridică fără scop patrimonial este regula pentru toate cooperativele, iar excepţia este aceea legată de ideea "dacă prin lege specială nu se prevede altfel". De altfel, veţi vedea în cuprinsul legii că există posibilitatea ca aceste uniuni să poată să îşi înfiinţeze societăţi comerciale în conformitate cu prevederile Legii nr.31 sau să poată participa la societăţi cooperative de gradul 2. Deci, noi susţinem textul comun, având în vedere că această lege a cooperaţiei este o lege-cadru. Vă mulţumesc. |
|
|
Domnul deputat Avramescu. |
|
|
Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu: Şi eu sunt de acord că astăzi trebuie să trecem această lege a cooperaţiei şi, conform Regulamentului, noi trebuie să adoptăm una din cele trei variante: a Camerei Deputaţilor, a Senatului sau textul comun. Eu vreau să vă atrag atenţia că redactarea Senatului, care spune "persoană juridică cu/sau fără scop patrimonial", acoperă de fapt toate posibilităţile, pentru că altele nu mai sunt. Şi, în aceste condiţii, să mai bag şi "dacă prin lege specială nu se prevede altfel", o formulare care apare şi la alte articole, acest lucru nu face decât să amânăm o serie de cazuri pentru care nu s-a găsit o soluţie definitivă. Pentru aceste motive, eu consider şi propun să adoptăm textul Senatului care este foarte acoperitor, adică "cu sau fără scop patrimonial", şi ei, când se vor forma aceste uniuni, îşi vor alege forma de activitate. Vă mulţumesc. |
|
|
Domnul deputat Bolcaş. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Înţeleg că cei prezenţi sunt interesaţi de această problemă şi, atunci, vreau să mă întreb şi să vă întreb de ce ne ascundem după vorbe. Aici este problema patrimoniului acestor uniuni. În clipa în care definesc uniunea ca o persoană juridică fără scop patrimonial, în momentul acela, deci în momentul intrării în vigoare a legii, acestea sunt spoliate de patrimoniul pe care îl au în acest moment. Scurt, categoric şi juridic. Că prin legi speciale ni se aruncă acum eventuala promisiune, când, ce şi în ce condiţii se vor face nu ştim. Li se va permite să-şi facă un patrimoniu, dar altul decât cel pe care îl au acum? Asta este cu totul altceva. În al doilea rând, din punctul de vedere al tehnicii legislative, o lege cadru nu poate să facă trimitere la legi speciale decât într-un mod total justificat, or aici nu există decât o singură justificare: să împăcăm capra cu varza. Nu s-a inventat perpetuum mobile, capra nu a fost niciodată împăcată cu varza. Ce îmi permite textul Senatului? Textul Senatului îmi permite ca uniunea, în momentul intrării în vigoare a acestei legi, să aibă fie un scop nepatrimonial, fie un scop patrimonial care să-i prezerve, să-i conserve patrimoniul existent. Asta este toată problema. Este bine să fie aşa sau este bine să le luăm tot patrimoniul care există? Trebuie avut totdeauna în vedere impactul pe care îl produce o lege în raporturile dintre oameni şi în raporturile economice, de data aceasta, iar impactul va fi dur, destrămând acest sistem al cooperaţiei. Pentru toate aceste considerente spuse direct şi fără alte ocolişuri sau menajamente, eu consider că textul Senatului este corect la această dată, şi, dacă vom vedea că pe parcursul timpului uniunile trebuie să aibă numai scop nepatrimonial, vom putea modifica sau da o lege specială. Să nu punem lucrurile invers. În aceste condiţii, problema este că vă propun să adoptăm textul Senatului, cu toate riscurile întârzierii intrării în vigoare a acestei legi, pentru că întârzierea intrării în vigoare a acestei legi cu o lună sau două nu este aşa de păguboasă cooperaţiei în sine cum ar fi de păgubos actul votării textului comisiei de mediere, text împăciuitorist şi ineficient, care creează numai aparenţele realizării scopurilor patrimoniale într-un termen incert, nesigur, într-un termen în care se vorbeşte de alt patrimoniu, nu cel care este acum în posesia uniunilor. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Antal, s-au făcut destule comentarii. Poftiţi. Dacă consideraţi că aduceţi ceva nou, aveţi cuvântul. |
|
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Doar două fraze. Această lege va avea un efect foarte benefic asupra mişcării cooperatiste. Şi în lege se stipulează foarte clar ce se va întâmpla cu partea cu patrimoniul; va deveni o cooperativă de gradul 2 şi va funcţiona ca cooperativă, iar uniunea va reprezenta interesele celor care s-au asociat. Ca atare, eu solicit să votaţi textul mediat, deci textul comun aprobat şi agreat de comisia de mediere. Vă mulţumesc. |
|
|
Potrivit Regulamentului, spun votului dumneavoastră întâi textul comun propus de comisia de mediere. Aţi auzit argumentele celor care au formulat acest text. Cine este pentru? |
|
|
43 de voturi pentru. Împotrivă? 31 de voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Textul comun a fost votat cu 43 pentru, 31 împotrivă, o abţinere. La pct.3, text comun. Dacă sunt obiecţiuni. Da. Domnul Leonăchescu. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Situaţia în care se găseşte procesul legislativ pe această temă nu ne permite intervenţii dramatice sau spectaculoase, decât în cazuri excepţionale. Eu nu îmi propun să fac schimbări în textul comun adoptat în unanimitate de membrii celor două Camere în cadrul comisiei de mediere. Aş vrea însă să comentez acest alineat, alin.3, pentru că, într-o perspectivă de îmbunătăţire, ar trebui să gândim mai mult conţinutul acestui alineat. Iată, de exemplu, sunt trecute la "Principiile cooperatiste" o serie de aşa-zise principii: principiul asocierii voluntare; principiul preocupării pentru comunitate; principiul educării, instruirii şi informării membrilor cooperatori. Aici nu se realizează ceea ce înseamnă efectiv un principiu în limbajul curent, pentru că, în această enumerare, sunt norme de organizare amestecate cu obiective, cu reguli, şi poate că sunt şi principii. Or, un principiu este un enunţ nedemonstrat, acceptat unanim, dar verificabil. Aceasta este o primă chestiune: modul în care înşirăm la capitolul principii fel de fel de idei care vin din fel de fel de azimuturi şi care fac din lege un amalgam greu de aplicat. Iată, spre exemplu, o altă observaţie la acest alineat, la textul comun, şi mă refer la lit. a): "principiul asocierii voluntare şi deschise potrivit căruia societăţile cooperative sunt organizaţii voluntare care se constituie pe baza liberului consimţământ...". S-a gândit puţin textul, pentru că în momentul în care am spus "organizaţii voluntare" am spus automat "constituite pe baza liberului consimţământ". Aici se impunea o redactare mai elegantă a textului. Aveam şi eu o variantă a mea: "...societăţile sunt organizaţii constituite pe baza liberului consimţământ, deschise...". A treia observaţie: noi nu înţelegem în acest text locul şi rolul substantivelor în raport cu adjectivele. Spunem: "societăţile cooperative". Sunt două substantive. Probabil că ideea era ca primul termen să fie "societăţile", substantiv, şi al doilea "cooperatiste", adjectivul care se impunea. Nu am reuşit să realizăm, din acest punct de vedere, un text elegant. În schimb, mai sus, la alin.3, sunt enunţate "principiile cooperatiste", adjectivul pe care îl doream la organizaţiile acestea - "societăţile cooperatiste". Iată, la pag.10, lit. g): "principiul preocupării pentru comunitate". Preocuparea pentru comunitate este un scop, este un ţel, este un obiectiv al uniunii respective cooperatiste, şi nu este atât un principiu, dacă vreţi, este un postulat, nu se comentează, trebuie acceptat ca definiţie în organizarea unei uniuni cooperatiste. Altfel, degeaba căutăm să înfiinţăm asemenea uniuni. Sigur că am putea adopta un text mult mai elegant, mult mai îmbunătăţit, dar asta ar duce la prelungirea procedurilor parlamentare de adoptare a legii. De aceea, nu fac propuneri de îmbunătăţire, ci numai un comentariu: putea să iasă un text mult mai bun. Vă mulţumesc. |
|
|
Stimate coleg, accept că putea să iasă un text şi mai bun. Eu vă reamintesc celor care participaţi la şedinţă că aceste principii sunt preluate din principiile universale ale cooperaţiei. Sigur, putem vorbi de perfectibilitatea formulării. Am înţeles că distinsul meu coleg nu face o propunere concretă. Dacă sunt obiecţiuni care să ducă la modificarea textului de la pct.3. Nu. Votat în unanimitate. La pct.4, text comun. Nu sunt obiecţiuni. Poftiţi? |
|
Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu (din sală): La pct.3. |
|
|
|
Domnule Avramescu, domnul Leonăchescu a vorbit despre pct.3, am întrebat dacă sunt alte obiecţii care să ducă la reformulare şi nu s-a oferit nimeni să contrazică textul comun. La pct.4 nu sunt obiecţiuni. Votat. La pct.5, textul Senatului. Nu sunt obiecţiuni. Votat. La pct.6, text comun. Nu sunt obiecţiuni. Votat. La pct.7, textul Senatului pentru art.31 lit.k). Nu sunt obiecţiuni. Votat. Pct.8, text comun. Nu sunt obiecţiuni. Votat. La pct.9, text comun. Poftiţi, domnule Avramescu. |
|
|
Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu: Vă rog să observaţi diferenţa între textul adoptat de Senat şi textul comun. În textul adoptat de Senat se spune: "La a treia convocare poate să delibereze asupra problemelor cu majoritatea voturilor membrilor cooperatori prezenţi." În textul comun se spune: "Se va reconvoca până la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la cele două alineate, după caz." Prin aplicarea acestei formulări va putea fi amânată adunarea generală la infinit şi nu se va putea lua nici o hotărâre. Regula generală, după cum o ştiţi, peste tot este: se face o convocare, a doua convocare. Nu se adună numărul regulamentar, atunci, pentru a nu împiedica lucrările şi adoptarea hotărârilor, acestea se iau cu majoritatea celor prezenţi. Deci, eu v-aş propune şi în acest caz textul Senatului. |
|
|
Stimate coleg, pe logică aveţi dreptate, dar vă dau o situaţie practică: convocările se fac cum se fac, cum vrea să le facă preşedintele. După textul Senatului, dacă se adună doi, preşedintele şi încă unul, aceştia pot să decidă. |
|
|
Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu (din sală): La a treia convocare. |
|
|
După a treia convocare. Nu este mai corect să o facă în asemenea condiţii încât să fie şi el obligat să aducă lumea şi să decidă majoritatea cooperatorilor? |
|
|
Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu: Dar, în acelaşi timp, din anumite interese, nu ştiu care, adunarea generală nu se mai poate aduna niciodată pentru că cei interesaţi nu vor veni. |
|
|
Este o ipoteză pur teoretică. Dacă există cooperatori care sunt interesaţi şi au un patrimoniu, vin să decidă asupra lor, să nu decidă singuri preşedintele şi secretarul său. Eu spun totuşi votului textul comun la pct.9, având în vedere că au fost obiecţiuni. Cine este pentru? 48 de voturi pentru. Împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. A fost adoptat pct.9. La pct.10, textul Camerei Deputaţilor. Potrivit Regulamentului, acesta nu se mai supune dezbaterii, nici votului. La pct.11, textul Camerei Deputaţilor. Potrivit Regulamentului, acesta nu se mai supune dezbaterii, nici votului. La pct.12, textul Camerei Deputaţilor. La pct.13, textul Camerei Deputaţilor. La pct.14, text comun. Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate. La pct.15, textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune votului, nici dezbaterii. La pct.16, la fel. La pct.17, la fel. La pct.18, la fel. La pct.19, text comun propus de comisie. Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate. La pct.20, text comun. Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate. La pct.20, pentru alin.3 exista punctul de vedere al Camerei Deputaţilor, care nu se supune dezbaterii. La pct.21, text Senat. Nu sunt obiecţiuni. Votat. La pct.22, pentru alin.1, de la 117, text comun. Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat. Pentru alin.2, textul Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii. La pct.23, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii. La pct.24, text comun. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. La pct.25, text comun. Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate. La pct.26, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate. La pentru.27, care este şi ultimul, comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate. Vom supune votului final acest raport astăzi dacă vom avea cvorum. |
