Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 13 iulie 2005 (sesiune extraordinară)
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.100/2005
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 13 iulie 2005 (sesiune extraordinară) |
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 13 iulie 2005 (sesiune extraordinară)
| ................................................ | |
|
|
Dau cuvântul domnului deputat Andon, preşedintele Comisiei juridice de la Cameră, pentru prezentarea raportului comun al celor două Comisii juridice. Aveţi cuvântul, domnule preşedinte. |
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor preşedinţi ai Camerelor Parlamentului, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Am să dau citire integral raportului comisiei şi nu îl voi rezuma, atât pentru că nici nu este prea mare, dar şi pentru că prezintă o importanţă deosebită şi nu-mi pot asuma răspunderea să sintetizez cele aprobate prin vot de către membrii comisiilor. Raport comun cu privire la Decizia Curţii Constituţionale nr. 375/6 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591/8 iulie 2005. În şedinţa comună din 7 iulie 2005, birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au hotărât ca Decizia Curţii Constituţionale nr. 375/6 iulie 2005, prin care s-a constatat neconstituţionalitatea unor dispoziţii din Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, lege asupra căreia Guvernul şi-a angajat răspunderea în condiţiile art. 114 din Constituţia României, să fie transmisă Comisiilor juridice ale celor două Camere pentru reexaminarea dispoziţiilor din lege declarate neconstituţionale, în vederea punerii lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale. În şedinţa din 11 iulie 2005, cele două Comisii juridice, convocate pentru întocmirea raportului comun, au luat în dezbatere textele din lege declarate neconstituţionale, în vederea punerii lor de acord cu decizia Curţii, aşa cum ne obligă prevederile alin. (2) al art. 147 din Constituţie. În urma dezbaterilor şi a punctelor de vedere exprimate de către membrii celor două Comisii juridice, reprezentând grupurile parlamentare, aceştia au hotărât, cu majoritate de voturi, 15 pentru şi 14 împotrivă, să supună plenului Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţă comună, Raportul asupra reexaminării unor prevederi din Legea privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, cu modificările prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport comun. Anexa v-a fost difuzată împreună cu raportul. Pe lângă aceasta, domnul senator Gavrilă Vasilescu a propus introducerea unei noi teze, teza a doua, la art. 24 alin. 2, cu următorul cuprins: "Pentru ceilalţi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, la cererea lor, pot fi suspendaţi din funcţia de judecător sau procuror". Supus la vot, textul a fost respins de comisii, cu 1 vot pentru, 27 împotrivă şi 1 abţinere. Membrii celor două comisii au constatat că prin eliminarea unor texte, articolele urmează să fie renumerotate şi corelate, cu trimiterile la textele eliminate. În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, iar raportul, cuprinzând textele puse de acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 375, urmează a fi adoptat potrivit art. 76 alin. 1 din Constituţia României, republicată. Acesta este raportul, pe lângă care sunt obligat să informez oficial membrii celor două Camere că, ulterior întocmirii lui, care s-a produs alaltăieri (11 iulie) ieri, 12 iulie, în conformitate cu art. 80 alin. (2) din Constituţia României, Preşedintele României a iniţiat o procedură de mediere, invitând reprezentanţii grupurilor parlamentare, preşedinţii celor două Camere, în primul rând, primul ministru, judecători ai Curţii Constituţionale. În urma consultărilor, s-a hotărât ca specialiştii grupurilor parlamentare să se întrunească aseară într-o reuniune de lucru şi să pregătească, să studieze, eventualitatea existenţei unor soluţii şi mai bune decât cele propuse de comisie şi adoptate prin votul de luni şi care au făcut obiectul acestui raport, în sensul de a încerca să se apropie de intenţiile iniţiatorului de lege şi de ceea ce, în concepţia iniţiatorului de lege, reprezintă reforma în justiţie, cu condiţia ca să fie exprimări constituţionale. Această activitate a avut loc sub forma, repet, unei consultări între experţii partidelor, motiv pentru care, în urma consensului realizat aseară de cei prezenţi, am fost mandatat să vă supun atenţiei şi să rog preşedinţii celor două Camere care prezidează lucrările să supună votului propunerea ca raportul să fie retrimis comisiilor reunite, pentru reexaminare, în vederea continuării căutării celor mai bune soluţii, reunire care să aibă loc astăzi, în spaţiul, în timpul acestei sesiuni extraordinare. De aceea au fost pregătite variante de lucru, astfel încât Comisiile juridice reunite, dacă dumneavoastră veţi hotărî aceasta, să poată lucra operativ şi să ajungă la o concluzie, care, apoi, să constituie raportul final. Deci, vă rog, domnilor preşedinţi, supuneţi votului propunerea de retrimitere la Comisiile juridice. Mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vă rog, în legătură cu această propunere, domnul deputat Cristian Rădulescu. |
|
|
Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, În urma demersului prezidenţial iniţiat în cursul zilei de ieri, referitor la găsirea unor formule mai bune de text, care să completeze golurile lăsate în Legea privind progresul reformei în justiţie, din cauza sau datorită deciziei Curţii Constituţionale, în urma acestui demers, într-adevăr, ieri seară a avut loc o întrunire a unor oameni de competenţă din toate grupurile parlamentare şi decidenţi politici care au încercat să găsească texte mai bune, care să fie puse în golurile respective. Progresul nu a fost atât de însemnat, totuşi, s-a degajat cel puţin un text care poate să completeze raportul care este în faţa dumneavoastră. De aceea şi Grupul parlamentar al Partidului Democrat susţine retrimiterea la comisie a acestui raport, pentru a fi completat cu ceea ce s-a degajat în negocierea politică de aseară şi, eventual, cu alte idei mai bune. Vă mulţumesc. |
|
|
Da, vă rog. Domnul deputat Bolcaş. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Domnilor preşedinţi, Nu o să mă refer la impedimentele de procedură pe care le ridică regulamentul nostru în legătură cu această soluţie de retrimitere, pentru că, peste impedimentele de ordin strict formal, juridic, există alte considerente, de ordin politic, care, de data aceasta, prevalează. Este vorba de o încercare de refacere a unui raport, care, aţi văzut cu toţii, că a fost alcătuit în condiţiile cele mai regulamentare: 15 membri ai comisiei au votat în consonanţă cu decizia obligatorie a Curţii Constituţionale, 14 au votat împotriva Curţii Constituţionale, practic, împotriva Constituţiei. Ăsta este raportul şi ăsta trebuie să-l dezbatem! Dar a intervenit această idee de retrimitere. Sorgintea sa este categoric politică. Ea porneşte de la ambiţia Guvernului de a trece acest pachet fără dezbateri parlamentare, ca, acum, să fie nevoit să se reîntoarcă la ceea ce a negat, la dezbateri parlamentare. Dar reîntoarcerea se face prin purgatoriul unui instrument folosit ca un şantaj. O labilitate înspăimânătoare, care a făcut acest Guvern să-şi asume demisia, irevocabilă categoric, şi în câteva ore să revină asupra acestei demisii, care putea să provoace alegeri anticipate, demonstrează că ne aflăm în faţa unui scenariu bine pregătit şi Parlamentul României nu cred că este menit să înghită scenarii. Vă rog să constataţi că, practic, la această oră, ne aflăm în faţa unei piese bine regizate. Se intră într-un aşa-zis "conflict constituţional" şi apare salvatorul naţiunii, care este domnul preşedinte Băsescu, căruia îi serveşte, evident, soluţia de retrimitere, domnul preşedinte Adrian Năstase. Oare, domnilor de la PSD, teama de alegerile anticipate este aşa de mare încât să acceptaţi orice fel de compromis în această situaţie? Asta este problema! Partidul România Mare nu a provocat alegerile anticipate, sunt provocate de incompetenţa Guvernului. Nu le-a cerut! A fost de acord, în condiţiile în care acest Guvern le-a provocat şi le-a propus şi nu ne dezicem de la acest punct de vedere. Suntem în faţa unei probleme de retrimitere - vreau să scurtez discursul meu, ca să nu fie eminamente politic -, o retrimitere care, conform consultărilor de aseară, pentru că, păstrându-ne punctul de vedere, dăm dovadă de o atitudine constructivă, de participare la lucrări, dar discuţiile din seara precedentă au demonstrat un singur lucru: eliminarea textelor este soluţia ce se păstrează. Numai că, acum, aceeaşi Mărie poartă altă pălărie, care se cheamă "reformulare". La o asemenea mascaradă, însă, noi nu marşăm! Punctul nostru de vedere este clar: sunt texte neconstituţionale, trebuie să fie eliminate! Răspunderea pentru modul în care se va proceda, răspunderea fermă, constituţională, după votul Parlamentului, revine Preşedintelui României. Domnia sa nu trebuie să se erijeze în omul care rezolvă tot pe baza concilierilor, ci trebuie să-şi asume bărbăteşte răspunderea constituţională care îi revine: promulgă sau nu promulgă ceea ce am votat noi, obiectul votului nostru, şi anume raportul comisiei, de eliminare. Pentru că pericolul este mare! În momentul în care Parlamentul votează texte reformulate, tot pachetul de legi (şi justiţie, cu celelalte prevederi, şi cel privind proprietatea) va fi considerat ca adoptat prin votul Parlamentului. Or, nu este cazul ca Parlamentul să-şi asume răspunderea pentru iresponsabilitatea Guvernului. De aceea, ne opunem pentru retrimiterea la comisie. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc. Vă reamintesc că, până la urmă, Parlamentul, în întregul său, va decide în legătură cu propunerile care se fac. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală): Sigur. Mi-am spus un punct de vedere. |
|
|
|
Domnul senator Verestoy Attila. |
|
|
Domnilor preşedinţi, Onorat Parlament, Distinşi oaspeţi, Vă rog să mă credeţi că este foarte plăcut să constat că există, într-adevăr, o consecvenţă în anumite luări de cuvânt, un distins antevorbitor, mai devreme, care pe o perioadă destul de scurtă a fost şi "popular", după aceea n-a mai fost "popular"... şi ne-a învăţat acum, în câteva cuvinte, cât de ferm trebuie să respectăm şi să fim consecvenţi cu anumite decizii. Eu cred că suntem aici pentru a fi oameni politici. Sunt convins că tot ceea ce serveşte pentru a face un pas înainte în legiuire şi ne ajută va fi cu un suport al majorităţii acestei săli. Sunt convins că demersul domnului preşedinte a fost binevenit. Şi a fost exact în momentul în care trebuia să fie. Pentru că există posibilitatea ca să satisfacem două exigenţe. Două! Orice altă variantă ar putea satisface numai una din ele: şi anume un pas ferm şi hotărât pe calea reformei justiţiei, dar cu instrumentul, cu legea, care să fie într-o perfectă concordanţă, nu numai în conţinut, ci şi în formă cu Constituţia. Şi, de aceea, aceste obiecţii de neconstituţionalitate a patru articole ne cer o punere de acord, nu o eliminare. Textul Constituţiei este bine gândit, echilibrat şi ne dă posibilitatea, nouă, oamenilor politici, să judecăm, nu numai în varianta de "totul sau nimic". Ne dă posibilitatea şi ne oferă şansa ca să creăm texte care să fie conforme cu Constituţia şi, totuşi, să facă un pas înainte, în ceea ce numim noi calea reformei în această ţară. De aceea, consider binevenită şi consider eficient acest demers al domnului preşedinte. În consecinţă, această decizie care se prefigurează şi la care UDMR-ul va da votul, de a trimite înapoi la comisie aceste texte, pentru o nouă formulare, care să servească cele două deziderate: reforma jutistiţiei şi respectarea Constituţiei. Mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Eugen Nicolăescu. |
|
|
Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu: Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, După modificarea Constituţiei, în 2003, Parlamentul este cel care, deşi este expresia voinţei poporului, nu mai are posibilitatea să facă nimic după ce un text pe care îl aprobă, Curtea Constituţională îl declară neconstituţional. Aceasta este situaţia în care ne aflăm noi astăzi. Sigur, pot fi păreri diferite pe această temă. Grupul parlamentar al PNL a luat act de această situaţie, a luat act de dorinţa Preşedintelui României de a media acest conflict între Parlament şi Curtea Constituţională şi eu cred că ceea ce s-a stabilit aseară între liderii politici ai grupurilor parlamentare şi Preşedintele României, este un lucru bun, este o încercare de a depăşi această situaţie de criză. Şi Grupul parlamentar PNL este de acord ca raportul Comisiilor juridice reunite să fie retrimis la aceste comisii, pentru a pune de acord o serie de alte texte care au fost negociate aseară de experţi jurişti. După ce vom avea un nou raport al Comisiilor juridice, vom putea să ne exprimăm un punct de vedere, de data aceasta, politic. Ca atare, vă rog să aprobaţi retrimiterea la comisie a raportului şi probabil că în circa două ore ne putem reîntâlni în plen, să putem să rediscutăm acest raport. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
Domnul deputat Valer Dorneanu. (Rumoare.) Stimaţi colegi, Vă rog să luaţi loc în bănci şi să faceţi linişte! |
|
|
Domnilor preşedinţi, Stimaţi colegi, Eu sunt de acord într-un fel cu unele afirmaţii care s-au făcut aici, că Parlamentul estea chemat "să scoată castanele", sunt de acord că cineva se foloseşte de noi, dar haideţi să vedem care e rolul Parlamentului, haideţi să vedem dacă, nu cumva, după atâtea derapaje anticonstituţionale, după atâtea derapaje în care instituţiile statului au fost desfiinţate, au fost criticate pentru încercare lor de a se pronunţa potrivit Constituţiei. Ieri, la Preşedinţie, a fost un act de primă revenire la normalitate, un act în care preşedintele ţării şi-a adus aminte că este obligat să respecte Constituţia şi să-l respecte pe cel care este garantul Constituţiei, adică Curtea Constituţională. Acolo nu a fost atât un act de mediere între un act constituţional, acolo a fost un act de recunoaştere a unui act constituţional şi, poate, un merit în această privinţă îl are şi consiliera pe probleme juridice, doamna Renate Weber, care demonstrează că societatea civilă poate să dea şi dă, de regulă, şi oameni excepţionali, valoroşi. Din păcate, dă şi excepţii. Apropo, însă, de rolul Parlamentului şi de discuţia care a avut loc ieri la preşedinte. Acum, Parlamentul are posibilitatea să demonstreze că este reprezentantul suveran al poporului şi că el este cel care îi pasă de ceea ce se întâmplă în această ţară. Este cel care trebuie să vadă că ţara, acum, are nevoie de ieşirea din această criză, pe care ne-a dat-o, pe de o parte, natura şi, pe de altă parte, crizele instituţionale şi constituţionale care au fost create superficial. Putem acum să demonstrăm că, deşi prea târziu, aici sunt dezbaterile care pot aduce lumină, aici sunt dezbaterile în care se pot naşte soluţii constituţionale, în care se pot naşte adevăratele legi ale reformei. S-a spus aici că noi nu putem să facem decât să eliminăm textele neconstituţionale. Nu este adevărat, îmi cer scuze faţă de distinsul meu prieten, Constituţia spune că Parlamentul, cu prilejul reexaminării acelei legi care a fost declarată neconstituţională, trebuie să pună de acord textele legii cu decizia Curţii Constituţionale şi cu Constituţia. Aceasta nu se face numai prin eliminarea textelor, se poate face şi prin costruirea unor texte adecvate, care să ţină seama şi de intenţia autorului, dar să supună această intenţie rigorilor Constituţiei şi rigorilor Curţii Constituţionale. De aceea, noi putem acum, chiar şi regulamentar, să reluăm în discuţie raportul Comisiilor juridice reunite şi să găsim acele texte care pot practic prelua unele din intenţiile autorilor, fără a impieta asupra principiilor fundamentale, suveranitatea Parlamentului, inamovibilitatea judecătorilor, neretroactivitatea legii, chestiuni care trebuie respectate cu sfinţenie. În acest cadru putem să găsim acele texte care să ne aducă la un compromis şi care să demonstreze că această lege a vrut să fie folosită doar ca un pretext pentru declanşarea unui proces electoral de care ţara nu avea nevoie acum. Să demonstrăm şi ţării, şi preşedintelui, şi tuturor, că Parlamentul este acea formulă, acel organism, acel for de dezbateri care soluţionează adevăratele probleme ale ţării şi care, de fapt, scoate ţara şi pot scoate ţara din orice impas posibil. Vă mulţumesc pentru atenţie. Deci, sunt de acord să fie retrimis Comisiilor juridice, şi, poate, stimaţi preşedinţi, stabiliţi şi un termen înăuntrul căruia comisiile să refacă raportul şi să se prezinte din nou în plen cu acesta. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
Vă mulţumesc. Din partea Grupurilor Partidului Conservator, domnul deputat Sergiu Andon. |
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. O să fiu scurt, deoarece şi lucrurile ne par limpezi. Pornim de la ideea că cine manifestă exigenţă trebuie să dovedească şi competenţă, iar cine manifestă exigenţă şi competenţă trebuie să fie animat şi de bună-credinţă. La intersecţia acestor trei valori intelectual-morale care ar trebui să caracterizeze pe fiecare ales al poporului, parlamentarii Partidului Conservator au ştiut să manifesate exigenţă la dezbaterile în primă mână consacrate punerii de acord a textului de lege cu decizia Curţii Constituţionale, apreciază, fără suspiciuni şi fără reticenţe neproductive, rolul de mediere pe care l-a avut, poate, cu întârziere, dar l-a avut Preşedintele României. Este o şansă, şansa nu este a noastră, nu este a unui partid, nu este a unei legi, este şansa stabilităţii în ţară, şansa liniştii în ţară, şansa de a se concentra autorităţile publice pe marile probleme ale ţării, care, în momentul de faţă, nu sunt cele câteva texte de lege. În consecinţă, rugăm, susţinem, de data aceasta o fac în numele colegilor de partid, retrimiterea la comisiile reunite, cu recomandarea ca, pe parcursul zilei de astăzi, într-un termen pe care noi îl propunem să fie de maximum două ore, să se rediscute raportul şi să se ajungă, cum spuneam, cu exigenţă, dar şi cu competenţă şi bună credinţă, la o formulă mai lucrativă. Mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc. Vă rog, din partea Grupului minorităţilor naţionale, doamna deputat Dumitrescu. |
|
|
Domnilor preşedinţi, Doamnelor şi domnilor senatori, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale susţine retrimiterea acestor articole către Comisiile juridice, având convingerea că vom găsi astăzi o soluţie optimă pentru rezolvarea crizei în care suntem. Mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Anghel Stanciu, din partea unui grup de independenţi. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă): Procedură! Nu se poate! |
|
|
|
Domnilor preşedinţi, Domnilor senatori şi deputaţi, Ne găsim astăzi în sesiune extraordinară. Această sesiune extraordinară nu-i extraordinară numai pentru faptul că este în afara programului normal de lucru, ci este extraordinară pentru că trebuie să rezolvăm o criză, şi Grupul parlamentar al independenţilor este conştient că astăzi, Parlamentul va da măsura competenţei sale. Va găsi soluţii care să împace şi Constituţia, dar şi intenţiile politice. Credem că nimeni nu este împotriva reformei justiţiei, credem că nimeni nu este împotriva integrării europene, credem că nimeni nu este, astăzi, împotriva acţiunii pe care trebuie să o ducem toţi în teritoriu spre a găsi soluţii şi în problema inundaţiilor. De aceea, domnilor preşedinţi, domnilor senatori şi deputaţi, Grupul parlamentar al independenţilor susţine retrimiterea la comisii, cu ideea clară că, în două ore, se va găsi o soluţie de compromis care, în fond, este esenţa politicii. Vă mulţumim şi urăm celor două comisii succes. (Aplauze). |
|
|
Vă mulţumesc în numele comisiilor, însă, domnule deputat, sunt dator să vă reamintesc că nu există un grup parlamentar al independenţilor. Adeseori, însă, în cadrul dezbaterilor am acceptat ca independenţii să-şi însumeze timpul, pentru a participa la dezbatere. Fac această precizare în numele deciziilor pe care le-am luat în cadrul Biroului permanent din Cameră şi dau cuvântul domnului deputat Bolcaş pentru un comentariu de procedură. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Domnule preşedinte, Cred că în materie de procedură şi abilitate politică nu se aplică principiul "mai bine prea târziu decât niciodată", pentru că rectificarea dumneavoastră de ultimă oră, după ce aţi lansat în faţa Camerelor reunite sintagma "Grupul de independenţi", nu repară ci amplifică o situaţie. Eu sper, şi asta este problema de procedură, că n-aţi făcut-o intenţionat. Domnul deputat Anghel Stanciu a vorbit ca deputat independent, punct, şi aşa trebuie să recepţioneze Camera, fără discuţii suplimentare, pe care dumneavoastră, nu ştiu din ce raţiuni, aţi dori să le declanşaţi. Vă mulţumesc. |
|
|
Domnule deputat, cred că avem lucruri mai importante de făcut decât să continuăm acest dialog. De aceea, pentru că sunt la această tribună cred că nu este cazul să vă mai răspund. Am precizat ce am avut de spus. N-am avut ocazia să spun nimic în legătură cu referirea dumneavoastră la întâlnirea de ieri, nici n-am de gând să o fac. Cei care au fost prezenţi acolo ştiu în ce spirit am făcut intervenţia respectivă. Stimaţi colegi, aţi ascultat punctele de vedere exprimate de către grupurile parlamentare şi de către domnul deputat Anghel Stanciu şi vă rog să judecaţi şi să decideţi în legătură cu hotărârea de a retrimite decizia Curţii Constituţionale la cele două comisii juridice. Aş vrea să vă rog să vă exprimaţi prin vot. Rog toţi colegii să ia loc în bănci ca să putem să examinăm şi să numărăm voturile. Rog, de asemenea, colegii de la Guvern şi reprezentanţii grupurilor parlamentare ale Coaliţiei să ia loc în bănci. Domnul senator Verestóy! Vă rog să luaţi loc cu toţii. Supun deci votului dumneavoastră propunerea preşedinţilor Comisiilor juridice, formulată în faţa dumneavoastră, în faţa celor două Camere de domnul preşedinte Sergiu Andon. Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 322 de voturi pentru. Împotrivă? Vă rog să număraţi. 47 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt abţineri. Cu 322 de voturi pentru şi 47 împotrivă, propunerea preşedinţilor comisiilor a fost aprobată. Stimaţi colegi, două ore începând din acest moment înseamnă 12,30. Este nevoie şi de difuzarea raportului, aşa că avem o variantă minimală, care ar fi ora 13, dar nu ştiu dacă nu ar fi mai potrivit pentru a lăsa răgazul necesar 14 sau 15. Domnul preşedinte Eckstein. |
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Ieri, în afară de faptul că am discutat şi chestiuni de ordin politic, am avansat şi în privinţa redactării unor posibile texte. Deci, eu consider că termenul de două ore va fi suficient. |
|
|
Eu consider, sigur - dumneavoastră veţi decide - ştiu că sunt unele discuţii, poate domnul senator Eckstein nu este la curent, dar ştiu că sunt şi discuţii politice mai complexe. Poate mulţi aţi fost informaţi. De aceea cred că este important, în cadrul programului de lucru, chiar dacă unii se grăbesc poate să plece acasă, cred că este important astăzi să ne aplecăm cu responsabilitate asupra complexului de probleme pe care le avem de rezolvat. De aceea, deşi intenţia noastră iniţială era de a propune ora 15, am să vă propun ora 14. Cine este de acord? Vă mulţumesc. Împotrivă? 5 voturi împotrivă. Abţineri? 3 abţineri. Cu majoritate de voturi propunerea a fost acceptată. Ne revedem la orele 14. |
|
- pauză: ora 10:15 - |


