Dezbateri parlamentare

Domnul Adrian Năstase:

Stimaţi colegi,

Dau cuvântul domnului Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministru, pentru prezentarea proiectului de lege.

Şi vă rog încă o dată, dacă se poate, să faceţi linişte, să luaţi loc în bănci şi să urmăriţi cu atenţie prezentarea pe care o va face domnul prim-ministru.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră pentru a solicita votul de încredere al Parlamentului pentru ca Guvernul să reformeze în profunzime sistemul de sănătate în România.

Poate unii dintre dumneavoastră vor glumi pe seama faptului că astăzi este 13, unii poate se uită la superstiţii, pe mine, însă, ceea ce mă preocupă sunt certitudinile negre.

De 16 ani încoace, sistemul de sănătate stă sub semnul nefast al neputinţei, al lipsei de viziune, al sărăciei şi al corupţiei.

Lipsa coerenţei în politicile de sănătate din ultimii ani a dus la deteriorarea accentuată a stării de sănătate a românilor.

Situaţia este îngrijorătoare şi de aceea acest demers reprezintă şi un apel la solidaritate politică pentru a schimba lucrurile în bine, în folosul cetăţenilor.

România se află pe ultimele locuri în Europa din punct de vedere al indicilor specifici domeniului. Speranţa de viaţă este în România de doar 71,2 ani, faţă de media Uniunii Europene de 78,5 ani. Rata natalităţii este în constantă scădere. Sporul natural al populaţiei, devenit negativ din 1992, este de minus 1,9 la mia de locuitori în 2004, faţă de media pozitivă de 2 în Uniunea Europeană.

Mortalitatea generală este una dintre cele mai mari din Europa de 11,9 decese la mia de locuitori în 2004, faţă de media Uniunii Europene de 8,5 decese la mia de locuitori.

Mortalitatea infantilă, deşi în scădere, a fost în anul 2004 de 16,8 decese sub un an, la mia de copii nou-născuţi, faţă de 5 decese pentru media Uniunii Europene.

Mai mult, în România secolului 21, au apărut sau au reapărut boli considerate eradicate, unele sunt în creştere accentuată, cum ar fi tuberculoza sau bolile cu transmitere sexuală.

Stimaţi colegi,

Este cu atât mai grav faptul că starea de sănătate a populaţiei s-a înrăutăţi, în condiţiile în care fondurile alocate sistemului sanitar au crescut în ultimii ani. În 2005, s-a ajuns la o valoare de peste 2,8 miliarde de euro, iar noi tot am avut de înfruntat criza medicamentelor compensate şi criza insulinei. A fost frig în spitale, iar dotările cu aparatură şi consumabile nu au făcut faţă nevoilor reale.

Faptul că sistemul sanitar a înghiţit tot mai mulţi bani concomitent cu amplificarea problemelor, dovedeşte că este măcinat din interior de deficienţe majore, cum ar fi: alocarea întâmplătoare de resurse, fără stabilirea unor responsabilităţi precise şi fără controlul utilizării lor; lipsa de transparenţă în utilizarea fondurilor alocate; conflicte majore de interese şi cumulul de funcţii la persoanele învestite cu responsabilităţi în conducerea unităţilor sanitare; un cadru normativ permisiv, contradictoriu în reglementări care stimulează cheltuirea ineficientă şi fără control a resurselor alocate; indisciplina economico-financiară, în special în domeniul achiziţiilor de medicamente, materiale sanitare şi aparatură medicală; corupţie şi dezinteres în îndeplinirea atribuţiilor funcţionale în unele din unităţile sanitare.

Probabil că dacă sistemul de sănătate ar fi un pacient care merge la control la medic, diagnosticul, oricare ar fi numele său, ar impune intervenţii chirurgicale multiple şi rapide. Nici o pastilă, nici un ceai, nici o cataplasmă nu ar avea efect, ci doar bisturiul şi o echipă de chirurgi profesionişti.

De aceea, Guvernul pe care-l conduc a decis să promoveze o reformă radicală a sistemului sanitar care să îl repună în funcţie. Răspundem astfel nevoilor cetăţenilor şi, totodată, respectăm programul de guvernare, potrivit căruia sănătatea este o direcţie de acţiune strategică pentru guvern.

Mai presus de toate însă este Constituţia României care, prin art.33, consacră dreptul garantat al cetăţeanului la ocrotirea sănătăţii şi obligaţia statului de a lua măsuri pentru asigurarea sănătăţii publice.

Doamnelor şi domnilor,

Pentru a asigura o abordare unitară, rapidă şi eficientă, Guvernul a decis să-şi asume răspunderea pentru a promova proiectul de lege privind reforma în domeniul sănătăţii.

Doresc să subliniez faptul că demersul nostru nu înseamnă în nici un caz o desconsiderare a Parlamentului. Este impus doar de nevoia de a acţiona rapid, de a extirpa tumorile din sistem pentru a preveni intrarea în comă, dar şi pentru a pune ordine şi rigoare şi a da direcţii clare în acest domeniu.

Proiectul de lege pe care-l susţin astăzi este rezultatul unei ample dezbateri publice care a durat peste 90 de zile. Cu acest prilej au fost analizate şi evaluate toate domeniile asistenţei medicale, de la asistenţa medicală primară, la problemele legate de transplantul de organe şi ţesuturi sau fabricarea şi distribuirea pe piaţă a medicamentelor.

Au fost organizate întâlniri şi dezbateri publice cu asociaţiile profesionale ale personalului medical şi farmaceutic, patronate, asociaţii ale pacienţilor şi asiguraţilor, sindicate, producători, importatori şi distribuitori de medicamente, materiale sanitare, cadre universitare.

După trimiterea actului la Parlament, senatorii şi deputaţii au avut ocazia să depună amendamente la proiect. Din cele 434 de amendamente, am preluat 80 de propuneri de la toate partidele care au îmbunătăţit varianta iniţială, fără să deturneze sensul reformei. Actul normativ care a rezultat creează un cadru normativ coerent, unitar, care stimulează performanţa profesională şi eliminarea deficienţelor din sistem.

El permite realizarea unui sistem de sănătate modern din punctul de vedere al infrastructurii şi al practicii medicale şi eficient din punct de vedere economic, compatibil cu sistemele de sănătate din statele Uniunii Europene.

Pentru prima dată după 30 de ani, România va avea o legislaţie complet nouă care înlocuieşte Legea nr.3 din 1978 privind asigurarea sănătăţii populaţiei. La baza acestei noi legi stau normele în vigoare în Uniunea Europeană şi principiile programului de guvernare şi ale programului electoral al Alianţei Dreptate şi Adevăr, pe care le reamintesc: crearea unui sistem de sănătate funcţional, reducerea inechităţilor şi asigurarea demnităţii corpului profesional medical, diminuarea corupţiei în sistemul sanitar, introducerea obligativităţii evidenţierii cheltuielilor pentru fiecare pacient, transparenţă în utilizarea fondurilor pentru medicamentele compensate şi gratuite.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Proiectul de lege pentru care Guvernul îşi asumă astăzi răspunderea este unul de amploare, acoperă toate domeniile din domeniul sănătăţii, creează un sistem de sănătate care va fi în permanenţă în slujba cetăţeanului, elimină discriminările, ilegalităţile şi corupţia, stabileşte reguli egale pentru libera concurenţă bazate pe principiul concurenţei furnizorilor.

Direcţiile principale ale reformei sunt următoarele: perfecţionarea sistemului de sănătate în scopul creşterii calităţii serviciilor oferite populaţiei; eliminarea conflictelor de interese, creşterea accesibilităţii serviciilor de sănătate pentru întreaga populaţie; eliminarea discriminării în oferirea serviciilor de sănătate, oferirea unor alternative celor care doresc, contra cost; un plus de calitate în acordarea serviciilor de sănătate; stimularea şi motivarea adecvată a personalului medical pentru creşterea performanţei profesionale şi eliminarea corupţiei.

Permiteţi-mi să prezint în continuare, succint, fiecare capitol în parte al proiectului de lege.

Titlul 1. Sănătatea publică

Prevederile din acest capitol stabilesc cadrul normativ pentru aplicarea strategiilor şi a programelor de sănătate potrivit normelor europene. Stabilim astfel un mod coerent şi modern de organizare şi de funcţionare a instituţiilor furnizoare de servicii de sănătate, precum şi responsabilităţile autorităţilor centrale, regionale şi locale pentru supravegherea şi controlul bolilor transmisibile şi netransmisibile, promovarea sănătăţii prin acţiuni vizând lupta împotriva drogurilor, lupta împotriva alcoolismului şi fumatului, promovarea unei diete echilibrate, educaţia sexuală, sprijinirea îngrijirilor stomatologice şi, în final, educaţia populaţiei pentru sănătate, sănătatea ocupaţională, sănătatea în relaţia cu mediul.

Titlul 2. Programele naţionale de sănătate

Prin acest proiect de lege definim programele naţionale de sănătate ca intervenţii majore ale statului pentru promovarea şi aplicarea politicilor destinate îmbunătăţirii stării de sănătate a populaţiei.

În cadrul Ministerului Sănătăţii Publice va fi înfiinţată Agenţia Naţională pentru Programe de Sănătate care va proiecta, organiza şi derula programele naţionale de sănătate.

Stabilim obiectivele care vor sta la baza acestor programe, precum şi atribuţiile Ministerului Sănătăţii Publice şi ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate în proiectarea, finanţarea, derularea şi evaluarea acestor programe.

Titlul 3. Asistenţa medicală primară

Reglementăm în mod unitar domeniul asistenţei medicale primare, asigurată prin serviciile de medicină de familie. Am prevăzut tipurile de servicii medicale ce pot fi contractate în cadrul asistenţei medicale primare, servicii medicale esenţiale, servicii medicale extinse şi servicii medicale adiţionale.

Am stabilit principiile şi regulile în baza cărora este organizată şi se desfăşoară asistenţa medicală primară, drepturile şi obligaţiile personalului medical care asigură acest tip de asistenţă medicală.

Titlul 4. Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat

Prin prevederile din acest capitol, reglementăm asistenţa medicală de urgenţă şi de prim-ajutor şi modalităţile de finanţare la nivel spitalicesc şi prespitalicesc în regim public sau privat.

Principiul pe care-l promovăm este că această asistenţă reprezintă o datorie a statului şi un drept al cetăţeanului.

Doresc să subliniez două aspecte mai importante reglementate în acest domeniu: în primul rând, se creează cadrul legal de acţiune integrată a inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă şi autorităţilor publice locale în organizarea asistenţei de urgenţă şi a primului ajutor calificat.

În al doilea rând, reglementăm modul de organizare şi de funcţionare a serviciilor mobile de urgenţă, reanimare şi descarcerare, cunoscute sub numele de SMURD, precum şi a serviciilor de urgenţă în cazul accidentelor colective, a calamităţilor şi a dezastrelor.

Pentru o gestionare eficientă a situaţiilor de criză, am introdus conceptul comenzii unice în caz de accidente colective, calamităţi şi dezastre.

Titlul 5. Asistenţa medicală comunitară

Acest capitol creează cadrul legislativ necesar intervenţiei coordonate şi coerente la nivel comunitar pentru soluţionarea problemelor medico-sociale ale cetăţeanului.

Stabilim astfel organizarea, structura şi responsabilităţile elementelor componente ale sistemului de asistenţă comunitară. Sunt prevăzuţi atât beneficiarii sistemului de asistenţă medicală comunitară, cât şi situaţiile în care cetăţeanul devine subiect al programelor de asistenţă comunitară.

Titlul 6. Efectuarea prelevării şi transplantului de organe, de ţesuturi şi de celule de origine umană în scop terapeutic

Prin acest capitol, armonizăm legislaţia naţională cu cea din Uniunea Europeană în domeniul transplantului de organe, de ţesuturi şi de celule umane.

Prevederile pe care le propunem creează cadrul legal pentru un control riguros al prelevării de organe, de ţesuturi şi de celule de la donatorul viu şi norme privind gestionarea, stocarea şi distribuţia tuturor produselor biologice de origine umană care pot face obiectul unei activităţi de transplant.

Introducem standarde de calitate şi de siguranţă pentru aceste activităţi, precum şi sancţiunile în cazurile de încălcare a prevederilor legale.

Titlul 7. Spitalele

Reglementăm organizarea şi funcţionarea asistenţei medicale spitaliceşti, precum şi organizarea şi funcţionarea spitalelor, separând pentru prima oară managementul spitalului de activităţile medicale.

Pentru o gestiune mai bună a activităţii, introducem regimul incompatibilităţilor pentru toate persoanele care ocupă posturi de conducere, până la nivelul de şef de secţie. Am definit conflictul de interese pentru toate persoanele care ocupă funcţii de conducere şi pentru rudele şi afinii până la gradul patru.

Redefinim rolul statului reprezentat de Ministerul Sănătăţii Publice şi structurile deconcentrate ale acestuia în teritoriu, în ceea ce priveşte monitorizarea, evaluarea şi controlul activităţii spitalelor.

Se stabilesc raporturile dintre finanţatorii sistemului de sănătate şi unităţile publice şi se reglementează constituirea fondului de dezvoltare rezultat din calculul amortizării mijloacelor fixe, inclusiv a aparaturii de înaltă performanţă aflată în dotarea spitalelor.

Spitalele vor fi grupate pe criterii de competenţă profesională, stabilind responsabilităţile ce le revin în exercitarea asistenţei medicale spitaliceşti.

Titlul 8.

Domnul Adrian Năstase:

Domnule prim-ministru, o clipă am să vă rog să vă opriţi. Vreau să-i rog pe colegii mei şi ai dumneavoastră să facă linişte în timpul acestei prezentări.

Domnul Călin Popescu Tăriceanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog.

Domnul Călin Popescu Tăriceanu:

Este un domeniu poate mai arid pentru mulţi dintre noi. Vă avertizez, dacă-mi permiteţi să spun aşa, că sunt nu mai puţin de 17 capitole, sunt de-abia la capitolul 8. Şi vă rog puţină răbdare, cu îngăduinţă!

Titlul 8. Asigurările sociale de sănătate

Acest capitol reglementează organizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, definim explicit drepturile şi obligaţiile asiguraţilor, stabilim locul şi rolul asigurărilor voluntare de sănătate în sistemul de sănătate în raport cu asigurările sociale de sănătate.

Stabilim mecanismele de acordare a serviciilor medicale decontate de la sistemul de asigurări sociale de sănătate şi reglementăm constituirea, administrarea şi utilizarea fondului naţional unic de asigurări de sănătate.

Introducem condiţii pentru stabilirea pachetului de bază de servicii medicale, precum şi tipurile de servicii medicale ce pot fi contractate de casele de asigurări de sănătate.

Definim, totodată, mecanismele de colectare, evidenţă şi urmărirea sumelor datorate fondului naţional de asigurări sociale de sănătate, precum şi obligaţiile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în calitate de ordonator principal de credit.

Titlul 9. Cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate

Prin aceste prevederi, introducem conceptul de card naţional ca document individual de informatizare a datelor privind starea de sănătate a persoanei şi asistenţa medicală acordată acesteia.

Definim cardul european de asigurări de sănătate, precizăm condiţiile în care posesorii acestui document pot beneficia de asistenţă medicală atunci când se află temporar pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene.

Titlul 10. Asigurările voluntare de sănătate

Acest capitol reglementează organizarea şi funcţionarea asigurărilor voluntare de sănătate, ca sistem complementar şi suplimentar la asigurările sociale de sănătate. Stabilim condiţiile în care o persoană poate beneficia de asigurări voluntare de sănătate, precum şi indemnizaţiile de care beneficiază o persoană asigurată voluntar.

Definim, de asemenea, drepturile şi obligaţiile societăţilor de asigurare, precum şi cele ale părţilor într-un contract de asigurări voluntare de sănătate.

Comisia de supraveghere a asigurărilor va asigura relaţia cu societăţile de asigurări pentru monitorizarea activităţilor de asigurări voluntare de sănătate.

Titlul 11. Finanţarea unor cheltuieli de sănătate

Prin prevederile din acest capitol, stabilim sursele şi modul de constituire a fondului naţional de sănătate, precum şi destinaţia acestuia. Precizăm modul de colectare a contribuţiilor destinate fondului naţional de sănătate, precum şi sancţiunile aplicate celor ce nu achită aceste obligaţii.

Titlul 12. Exercitarea profesiei de medic, organizarea şi funcţionarea Colegiului medicilor din România

Preluăm în legislaţia românească prevederile europene referitoare la exercitarea profesiei de medic, în baza principiului independenţei şi libertăţii profesionale a medicului. Sunt definite incompatibilităţile în exercitarea profesiei de medic şi creăm cadrul pentru elaborarea Codului de deontologie medicală.

Reglementăm modul de organizare şi de funcţionare a Colegiului medicilor din România ca organizaţie profesională de utilitate publică cu atribuţii în monitorizarea şi controlul exercitării profesiei de medic.

Titlul 13. Exercitarea profesiei de medic dentist, organizarea şi funcţionarea Colegiului medicilor dentişti din România

Prin acest capitol, transpunem prevederile legislaţiei Uniunii Europene referitoare la exercitarea profesiei de medic dentist, în baza principiului independenţei şi libertăţii profesionale.

De asemenea, creăm cadrul legal pentru elaborarea şi aprobarea ghidurilor şi protocoalelor de practica medicinii dentare şi stabilim cadrul pentru elaborarea Codului de deontologie profesională.

De asemenea, reglementăm modul de organizare şi funcţionare a Colegiului medicilor dentişti din România.

Titlul 14. Exercitarea profesiei de farmacist, organizarea şi funcţionarea Colegiului farmaciştilor din România

Şi în acest titlu am preluat prevederile legislaţiei Uniunii Europene referitoare la exercitarea profesiei de farmacist în baza principiului independenţei şi libertăţii profesionale.

Reglementăm modul de organizare şi funcţionare a Colegiului farmaciştilor din România, ca organizaţie profesională de utilitate publică, cu atribuţii în supravegherea şi controlul exercitării profesiei de farmacist şi creăm cadrul pentru elaborarea Codului de deontologie profesională.

Titlul 15. Răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice

Acest capitol reglementează răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale sanitare şi farmaceutice pentru activitatea desfăşurată.

Este, de asemenea, prevăzută în mod explicit procedura de asigurare a persoanelor fizice şi juridice din domeniul sanitar, precum şi procedura de despăgubire a victimelor.

Titlul 16. Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Şcolii Naţionale de Sănătate Publică şi Management Sanitar

Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi de Management Sanitar va funcţiona ca un centru de formare pentru managerii din sistemul sanitar de care România are nevoie pentru eficientizarea sistemului de sănătate.

În acest scop, şcoala va organiza cursuri de atestat de scurtă durată sau de masterat.

Instituţia va desfăşura activităţi de cercetare-dezvoltare şi va susţine programe de sănătate publică.

Titlul 17. Medicamentul

Acest capitol defineşte şi clasifică medicamentele şi reglementează procedurile de autorizare, de comercializare, de fabricaţie şi de import. Reglementările se referă la toate tipurile de medicamente. Sunt stabilite competenţele, regulile şi modul de funcţionare pentru Agenţia Naţională a Medicamentului.

Angajaţii agenţiei nu au voie să aibă interese financiare sau alte interese în industria farmaceutică. Ei vor fi obligaţi să depună anual o declaraţie de interese pentru a exista certitudinea că nu se află în conflict de interes.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Aceste 17 titluri pe care le-am prezentat succint sunt echivalentul a 17 intervenţii chirurgicale pe care Guvernul le propune pentru a repune sistemul de sănătate pe picioare. Desigur, de fiecare dată când Executivul cere un vot de încredere în Parlament, încărcătura politică a momentului este deosebită.

Vă invit astăzi să priviţi, dincolo de miza politică, la interesele cetăţenilor.

Românii au dreptul prin Constituţie şi merită un sistem sanitar care să le asigure sănătatea şi care să nu le creeze mai multe temeri şi incertitudini.

Pentru Opoziţie, tentaţia de a răspunde printr-o moţiune de cenzură este mare, dar o moţiune ar putea doar să mai întârzie cu câteva zile punerea în practică a reformei. Ce ar mai câştiga cetăţenii din acest joc? Nimic. Poate cel mult să asiste la un moment de confruntare politică în Parlament.

În schimb, aşa cum am arătat deja, reforma pe care o propune Guvernul va permite oamenilor simpli să aibă acces la servicii medicale de tip european, iar cadrele medicale să fie recompensate după merite şi pregătirea lor profesională.

Din aceste motive, guvernul pe care-l conduc îşi asumă astăzi răspunderea în faţa Parlamentului pentru proiectul de lege privind reforma în domeniul sănătăţii.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Vă reamintesc că, urmare a prezentării proiectului de lege pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea, poate fi depusă o moţiune de cenzură în termen de trei zile de la prezentare, potrivit articolului 114 alin.2 din Constituţie.

Declar închisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Urmează ca cele două Camere să-şi continue activitatea conform programului aprobat în fiecare dintre Camere.

La ora 16, ne vom revedea la nivelul Camerei Deputaţilor pentru a începe lucrările în cadrul plenului. Senatul la ora 17.

Şedinţa s-a încheiat la ora 15,45.