Dezbateri parlamentare

(După pauză, lucrările sunt conduse de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Dan Radu Ruşanu şi Valeriu Ştefan Zgonea, secretari)

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă rog să luaţi loc în sală pentru a putea relua dezbaterile.

Rog secretariatul să-l invite pe domnul secretar de şedinţă Zgonea în sală. Domnule Zgonea, vă invităm!

Domnilor deputaţi,

Reluăm şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ din totalul celor 331 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 209. Sunt absenţi 122 din care 29 participă la alte acţiuni parlamentare.

Continuăm cu dezbaterea iniţiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi. Vă informez că votul final este la ora 12.

Ne aflăm la pct.8 al ordinii de zi, Proiectul de Lege privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

Proiectul are caracter de lege organică. Avem raport de adoptare şi notă de includere a unor amendamente respinse venite din partea Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor. Suntem în procedură de urgenţă. Proiectul are caracter de prioritate legislativă de integrare. Suntem primă Cameră sesizată.

Vă reamintesc că am încheiat dezbaterile generale şi ne aflăm în faza dezbaterilor pe articole. Vă propun să lucrăm pe raportul comisiei. Vă atrag atenţia că există şi o anexă cu amendamente respinse. O să-i rog pe cei care le-au iniţiat să le susţină dacă doresc.

La pct.1 pe anexa cu amendamente admise, dacă există obiecţii, observaţii, comentarii. Titlul legii.

Vă rog, domnule deputat Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru acurateţe, am un amendament la titlul legii. Iniţial, titlul este "Lege privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate". Eu propun următorul amendament: Titlul legii. "Lege privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate".

Este mult mai acoperitoare varianta...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, iertaţi-mă, nu figurează în raport amendamentul dumneavoastră.

Domnul Petru Călian:

Păi, este înregistrat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Este amendament admis. Dar nu este al dumneavoastră, e al domnilor deputaţi Kelemen şi Marton.

Domnul Petru Călian:

Mulţumesc. Plagiat. Asta este, dar accept.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, vă rog să ne concentrăm un pic că raportul e lung. La amendamentele admise, dacă sunteţi de acord cu ele, intervenţiile nu mai sunt necesare.

Înţeleg că la pct.1 nu există obiecţii, observaţii, comentarii. Nu există. Pct.1 este adoptat.

Pct.2, preambulul, obiecţii, observaţii, comentarii la forma comisiei.

Domnul deputat Timiş. Aveţi un amendament respins. Nu aveţi. Deci, suntem la preambul, nu la art.1. Suntem la preambul. Dumneavoastră aveţi amendament la art.1.

La preambul există o formulare a comisiei. Există obiecţii, comentarii la ea? Nu există. Executivul? Nu. La preambul, da. Nu există. Adoptat.

Pct.3, cap.I, titlu. (Doamna secretar de stat Kibedi Katalin întreabă dacă poate să intervină la art.1) Nu suntem la art.1. acum ajungem imediat. E punctul 4 din raport. N-aveţi raportul? Interveniţi la articol.

Pct.3. Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

La pct.4, intervenţii. Domnul deputat Puşcă. Aveţi amendament respins, domnule, la art.1.

Domnul Mircea Valer Puşcă:

Domnule preşedinte,

Regret că, cu ocazia întrebării dumneavoastră dacă sunt observaţii la preambul, n-aţi văzut mâna mea ridicată. A existat încă o mână ridicată care a renunţat şi aţi considerat că toate intervenţiile a fi dorite sunt retrase, dar şi pentru punctul 4 al raportului obiecţiunea mea este că nu sunt de acord cu ceea ce comisia a propus şi solicit revenirea la textul iniţial al propunerii Guvernului.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Asociindu-mă colegului Puşcă care ar fi dorit să se exprime şi asupra conţinutului modificat al preambulului, deoarece însă s-a votat, mă refer acum la pct.4 art.1 care începe deja să reglementeze în ceea ce priveşte activitatea de fond a agenţiei.

După cum se poate observa, prin compararea celor două texte, cel iniţial şi cel al comisiei, de la bun început acest amendament vine să golească de conţinut posibilitatea de acţiune a Agenţiei Naţionale de Integritate, transformând-o doar într-un alt organism birocratic plătit din banul public fără nici o eficienţă faţă de activitatea actuală a instanţelor, de exemplu.

Pentru ca acest organism să poată fi unul specific care să se ocupe de gestiunea în transparenţă a averilor, intereselor şi incompatibilităţilor aleşilor şi funcţionarilor publici, este necesar ca de la bun început să punem punctul pe i şi să vedem dacă vrem sau nu vrem ca această agenţie să aibă mijloacele necesare pentru a acţiona sau, cum spuneam ieri, o trimitem doar să se joace în nisip, să se facă că acţionează.

Susţinem punctul de vedere al Guvernului, adică textul iniţial şi deja de aici trebuie să vedem dacă mergem pe o cale sau pe cealaltă, anume, de a da putere sau nu a da putere agenţiei.

Nu suntem de acord cu amendamentul şi mergem pe formula Guvernului.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii. Unul singur de grup, domnule deputat, că suntem în procedură de urgenţă. O să fixăm şi timpul de dezbatere. O să rog comisia să ne facă o propunere după ce terminăm dezbaterea la acest articol.

Domnule deputat Timiş, s-a vorbit de la Grupul liberal. Deci, un singur deputat de grup.

Alte intervenţii de la alte grupuri. Suntem în procedură de urgenţă, domnule deputat. Alte intervenţii. Nu sunt.

Guvernul. Doamna secretar de stat Kibedi.

Domnul Katalin Barbara Kibedi (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumim pentru intervenţia făcută. În acelaşi sens, apreciem că dacă se limitează la controlul declaraţiilor, aşa cum de altfel s-a mai subliniat în Comisia juridică, doar unul care este neajutorat nu ar putea să facă o declaraţie de avere unde veniturile să coincidă cu bunurile care sunt trecute.

Deci, neapărat trebuie controlată averea şi nu declaraţiile care pot să fie la suprafaţă făcute.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulţumesc.

Procedură.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am înţeles că această lege a fost asanată legislativ. Ea a plecat de la Guvern ca o lege anticorupţie şi a ajuns după ce a trecut prin Comisia juridică ca o lege anti Macovei. Păi, vreau să vă spun, stimaţi colegi, că dacă vreţi să citiţi art.1 unde autorii ne indică faptul că vor să dea mai multă rigoare şi claritate textului, spun că "activitatea de control al declaraţiilor de avere dobândite în perioada exercitării mandatelor."

Cum vine chestiunea asta? Sună în altă limbă decât în limba noastră.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Da. Vă rog, domnule deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Aş vrea să subliniez că de data asta sunt de acord cu formularea Guvernului şi asta numai pentru că a lucrat comisia. Vă rog să constataţi că proiectul iniţial se referea numai la controlul declaraţiilor. Ăsta ar fi fost titlul său. Dar prin ceea ce a făcut comisia modificând prin corpul acestei legi şi 115, dând posibilităţi de sesizare şi creând posibilităţi reale de control al averilor, de-abia acuma această lege a devenit o lege de control al averilor.

Şi, într-adevăr, prin admiterea amendamentelor comisiei ce urmează, ea devine o lege de control al averilor şi se poate reflecta în art.1 liniştit.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Date fiind multiplele chestiuni ridicate de acest articol, retrimit art.1 la comisie, pct.4 din raport, fără îndoială, cu un termen de maximum până luni când vom discuta fie pe această formulare, fie pe alta.

Domnule deputat, doriţi o chestiune pe procedură? Da.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Vă rog să mă scuzaţi, dar art.109 zice aşa: "Când dezbaterea amendamentelor relevă consecinţe importante asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative, preşedintele Camerei Deputaţilor poate trimite textele în discuţie comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului." Numai că în această dispută nu s-a ivit nici un element nou. Există o variantă propusă de Guvern, există o variantă propusă de comisie, altă variantă aici nu s-a propus. Urmează să se dea un vot asupra variantei comisiei, după care varianta propusă de Guvern. Nu s-a ivit, n-a fost nici un amendament pe baza căruia dumneavoastră aveţi dreptul să retrimiteţi acest articol. Nu s-a ivit nici o problemă nouă în această dispută prin care dumneavoastră să aveţi dreptul de a retrimite acest articol la comisie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Art.70 într-adevăr se referă la apariţia unor elemente noi, dar nu le trimit în baza art.70, ci a art.109 care prevede existenţa unor consecinţe importante; modificarea integrală a sensului unui articol presupune existenţa unor consecinţe importante ale adoptării amendamentului şi, ca atare, voi folosi prerogativa de a retrimite acest articol la comisie până luni.

Procedură, domnul Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Am să vă critic puţin, dar am să-mi cer scuze. Greşiţi atunci când trimiteţi anumite articole înapoi la comisie. veţi vedea că o să încurcaţi şi mai tare acest proiect de lege pentru că o să apară foarte multe neconcordanţe între textul legii care rămâne aşa cum este în varianta iniţială şi modificările care le doriţi dumneavoastră să se aducă la comisie.

V-aş propune ca dacă se doreşte discutarea la comisie a anumitor articole, mai bine să trimitem întregul proiect de lege ca să nu avem surprize de acest gen.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Tot pe procedură, domnul deputat Rădulescu. Şi domnul deputat Nicolicea.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Consider că articolul şi modalitatea la care aţi apelat, domnule preşedinte, este cea corectă. Este vorba de un amendament şi aşa spune şi regulamentul, care are implicaţii deosebite asupra fondului.

Este discutabil dacă puteţi să trimiteţi tot proiectul, dar sunt sigur că folosindu-vă de articolul citat, puteţi trimite articolele cu implicaţii deosebite asupra fondului la comisie.

În ceea ce priveşte remarca colegului Marton Arpad cum că nu ar exista implicaţii deosebite şi că nu sunt discuţii pe acest articol, mi se pare că este o remarcă cel puţin cinică. Amendamentul făcut pur şi simplu sugrumă puterea şi fondul legii şi noi spunem că nu are implicaţii deosebite. De la acest articol încolo încep părerile cu totul deosebite a celor două părţi ale sălii.

Susţin şi eu trimiterea la comisie. De altfel, aveţi dreptul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolicea, pe procedură. După care domnul deputat Marton Arpad, pe procedură. Şi domnul deputat Timiş, pe procedură. Constat că vom discuta pe procedură până la ora 12. Şi domnul Bolcaş.

Domnul Eugen Nicolicea:

Susţin propunerea dumneavoastră, domnule preşedinte, de a retrimite articolul la comisie.

Pe de altă parte, trebuie să dau dreptate şi colegului Călian, fiind un articol foarte important, e bine să-l discutăm şi după ce avem întâlnirea aceea cu reprezentanţii ONG-urilor, dar domnul Călian are dreptate în ceea ce spune, că s-ar putea să existe anumite articole care depind de acesta.

Şi, în aceste condiţii, aş propune o soluţie de compromis, ca pe măsură ce apar acele articole, dacă nu le vom trimite la comisie, măcar să aşteptăm în votarea lor, să le sărim până când primim rezultatul comisiei de la art.2, sau articolul retrimis la comisie, că probabil că mai trimite şi altele.

Deci, regimul articolelor care depind de articolele retrimise la comisie să fie unul staţionar, până când aflăm soluţia comisiei, pentru că putem ulterior să venim cu altă soluţie, şi articolele respective să nu se mai lege.

Şi, deci, domnul Călian are dreptate, dar nu dorim trimiterea întregii legi, ci numai a articolelor care au consecinţe deosebite şi a acelor articole care sunt legate de acestea.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, şi vă dau perfectă dreptate, domnule deputat. O să vă rog să semnalaţi atunci când apar articole cu corelare cu acele articole care ar fi trimise la comisie. Până acum art.1.

Domnul deputat Marton, pe procedură.

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

A trebuit să vin aici, pentru că domnul lider al Grupului parlamentar al P.D., Cristian Rădulescu, m-a citat inexact. Şi, treabuie să accentuez: n-am spus de la acest microfon că acest articol sau modificările propuse la acest articol ar fi neimportante; am spus doar că în discuţia de la acest microfon nu s-au adus elemente de noutate faţă de textul Guvernului şi faţă de textul propus de comisie, care în interpretarea mea v-ar da dumneavoastră dreptul de a retrimite la comisie.

Altfel, orice preşedinte, vicepreşedinte, deci cel care prezidează şedinţa unei dezbateri pe o lege, dacă nu-i convine un articol care a fost redactat într-o formă de comisie, indiferent ce probleme ar fi readus, poate retrimite la comisie şi, în ultimă instanţă, de ce nu, poate şi asta se doreşte, poate să treacă un proiect de lege cu aprobare tacită.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă reamintesc decizia Comitetului Liderilor că săptămâna viitoare acest proiect va fi dezbătut până la finalizare, indiferent de oră, deci nu se poate ajunge la aprobare tacită.

Vă asigur, de asemenea, că voi uza, în continuare, de această prerogativă, cum am făcut-o şi până acum, şi anume, cu tot respectul faţă de liderii de grupuri sau colegii din grupurile parlamentare care-mi solicită s-o folosesc, anume, în mod echilibrat.

Domnul deputat Timiş, apoi domnul deputat Bolcaş.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aveţi foarte mare dreptate când solicitaţi trimiterea la comisie a acestui articol, şi numai pentru motivul că se schimbă toată filozofia şi sistemul de competenţe ale inspectorului de integritate, ci şi pentru faptul că acest articol, aşa cum este redactat, este un nonsens. S-a schimbat posibilitatea de control al averilor cu posibilitatea de control a declaraţiilor dobândite în perioada mandatului.

Păi, noi dobândim declaraţii în perioada mandatului sau avere? Uitaţi-vă, şi repet, nu numai că se schimbă întreaga filozofie, dar este un nonsens.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să nu faceţi discuţii şi dialog în sală. Sunteţi, de altfel, la o intervenţie pe procedură, domnule deputat.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Insist, deci, pentru trimiterea la comisie, pentru că este prost redactat, nu numai că schimbă filozofia legii.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

O să-i rog pe domnii colegi care s-au mai înscris, să nu mai insiste împotriva sau pentru retrimitere, pentru că deja am decis-o.

Domnul deputat Bolcaş, apoi domnul deputat Nicolicea, pe procedură.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

De data aceasta sunt nevoit pe procedură să mă ridic împotriva unor cutume bine stabilite în Cameră, faţă de redactările textelor noului nostru regulament.

Este vorba despre această procedură de retrimitere. Vechiul regulament permitea, în conformitate cu art.109, ca preşedintele, atunci când se ivesc consecinţe importante pentru textul de lege, să retrimită la comisie.

Art.70 are o ipoteză, practic, asemănătoare: intervin modificări importante pentru conţinutul său; înseamnă acelaşi lucru, dar atunci retrimiterea se face cu votul majorităţii Camerei.

Nu este o contradicţie între cele două articole: este posibilitatea preşedintelui de a hotărî situaţia în care se poate hotărî această retrimitere, iar art.70 indică procedura de urmat.

Deci, dacă coroborăm art.70 cu art.109, preşedintele nu poate, fără votul Camerei, să retrimită la comisie.

Din punctul meu de vedere, şi cu aceasta închei, pentru că l-am exprimat deja, nu este vorba de schimbarea filozofiei întregului text, este vorba de definirea acestei legi. Definirea făcută în proiectul iniţial, aşa cum era, era proastă, şi datorită celorlalte amendamente ale comisiei a devenit viabilă la această dată.

Aveţi două definiri în art.1. Este simplu să le puneţi la vot, pentru că nici o îmbinare între ele nu este posibilă. Dar, urmează să apreciaţi dacă veţi hotărî pe calea graţioasă, sau veţi supune votului Camerei.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dat fiind că este o chestiune de formă, şi nu de fond, am să vă răspund de aici: câtă vreme în preambulul legii se vorbeşte de competenţa Agenţiei de sesizare a incompatibilităţilor, iar în art.1 - la competenţe - nu se mai vorbeşte, părerea mea este că e o modificare care trebuie operată, dacă vrem să fim coerenţi şi să avem o lege bine scrisă, o modificare care nu se poate face în plen, întrucât nu există amendament. Din acest punct de vedere, ca şi din punctul de vedere al consecvenţei pe care mi-o cunoaşteţi, eu îmi menţin decizia.

Înţeleg că mai sunt intervenţii pe procedură, în ciuda asigurărilor mele că acest articol a fost trimis la comisie până luni.

Domnule Nicolicea, mai doriţi? Nu mai doriţi.

Nu mai sunt intervenţii pe procedură, termen până luni la şedinţa de plen.

Am să rog comisia să ne facă o propunere de timp de dezbatere, fiind în procedură de urgenţă.

Domnul Florin Iordache:

Propunem, ca timp de dezbatere, până la ora 12,00, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, mulţumesc.

Reamintesc colegilor, asta presupune că dezbaterile pe articole şi argumentările se desfăşoară până la articolul la care ajungem la ora 12,00, după care vom proceda, dacă mai durează, în şedinţele următoare, la voturi pe fiecare articol, fără a mai dezbate.

Dacă există obiecţii, observaţii, comentarii referitoare la această propunere, care mie mi se pare ...? Nu, nu am să comentez cum mi se pare.

Vă rog, o observaţie, domnul Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Eu sunt un om care sunt pentru dezbateri şi sunt lucruri care trebuie dezbătute.

Şi, în aceste condiţii, fixarea termenului numai în această şedinţă cred că nu este productivă, mai ales că se reîntorc luni de la comisie o serie de articole.

Dacă se fixează termenul până luni, la încheierea dezbaterilor, mi se pare corect. Deci, pentru astăzi, până la încheierea dezbaterilor, iar în continuare, luni, până la încheierea dezbaterilor. Adică, să nu ne trezim în situaţia că trebuie să votăm articole nedezbătute.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnilor colegi,

Cu toată consideraţia, principiul este foarte important, dar nu putem propune un termen la procedura de urgenţă "până la încheierea dezbaterilor", că ăla nu este nici un termen. Dezbaterile până la încheierea dezbaterilor se desfăşoară când nu fixăm un termen de dezbatere.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă. Obişnuinţa este ca să se fixeze un termen în minute.

Domnul Bogdan Olteanu:

O traduc eu: o oră şi 35 de minute. Nu, o oră şi 5 minute, mă iertaţi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dar, în condiţiile acestea, şi textele care sunt retrimise la comisie, luni vor fi votate fără dezbateri, ceea ce nu se poate.

Domnul Bogdan Olteanu:

Asta este procedura.

Eu supun votului dumneavoastră propunerea comisiei. Dacă ea nu este susţinută, discutăm altceva.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Propunerea mea este în timp - o oră şi 35 de minute, astăzi, şi 4 ore luni.

Domnul Bogdan Olteanu:

Bun. Le supun votului în ordinea în care au fost formulate.

Prima propunere este ca să desfăşurăm dezbaterile, să finalizăm dezbaterile astăzi, la ora 12,00, după care, dacă nu s-a terminat dezbaterea pe articole, să se procedeze la vot pe amendamente.

Supun votului dumneavoastră, vom vota cu cartele şi o să vă rog să vă folosiţi cartelele, supun votului dumneavoastră atunci o oră şi 5 minute.

Vă rog să votaţi.

Da, vă mulţumesc, s-a votat cu o majoritate largă.

Trecem la pct.5 din raport, art.2.

Dacă există obiecţii, observaţii, comentarii?

Vă rog, domnule deputat Puşcă.

Domnul Mircea Valer Puşcă:

Domnule preşedinte,

Din motive de consecvenţă, susţin varianta propusă de Guvern şi nu sunt de acord cu varianta propusă de comisie la art.2.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă mulţumesc.

Domnul deputat Bolcaş, apoi domnul deputat Nicolicea.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Din motive de economie de timp, vă spun un singur lucru: este în corelare cu art.1.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Nicolicea, aceeaşi chestiune?

Atunci, în corelare cu art.1, merge împreună cu el la comisie.

Pct.6 - Obiecţii, observaţii, comentarii?

Domnul deputat Crăciunescu.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Susţinem punctul de vedere al Guvernului, pentru că mi se pare oarecum incorect ca sesizarea să indice obligatoriu dovezile, sursele şi toate actele doveditoare. Atunci n-ar mai avea rost Agenţia Naţională de Integritate, dacă toate actele care justifică dobândirea unei averi ilegale sunt prezentate de către cel care face sesizarea.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă mulţumesc.

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Sunt nevoit să vă cer retrimiterea la comisie, pentru următorul considerent: a solicita celui care sesizează, terţ, în această relaţie, să procure dovezi, este o absurditate. Înseamnă a limita dreptul oamenilor care au o sesizare bazată pe indicii şi a-i face să se substituie organelor de cercetare care sunt constituite prin această lege.

Nu putem să obligăm, aşa cum nu putem obliga ziariştii ca să prezinte dovezi compatibile cu un organ de urmărire penală, să se prezinte dovezi. Să se prezinte indicii este posibil.

În acelaşi timp, varianta Guvernului păcătuieşte, pentru că a permite sesizări sub plapuma, sub acoperirea confidenţialităţii - după părerea mea - este o abjecţie.

Vă mulţumesc.

Vă rog să supuneţi atenţiei retrimiterea.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Susţin retrimiterea la comisie, pentru că s-au strecurat chiar şi erori materiale, deci nu trebuia să scrie acolo "să ceri dovezile şi sursele", ci "sau sursele". Deci, nu este obligatoriu ca respectivul care face sesizarea să aducă dovezile respective, ci ar putea să indice doar locul unde se află.

De asemenea, evident că nu putem fi de acord cu sesizările anonime, măcar comparând cu Legea nr.18, de pe vremea lui Ceauşescu, şi doamna ministru, care a fost procuror pe vremea lui Ceauşescu, ştie că Legea nr.18 funcţiona. Acolo toate sesizările trebuiau să fie semnate, iar cererea, sesizarea respectivă nu producea nici un efect. Comisia Legii nr.18 nu începea controlul până nu era chemată persoana care a făcut sesizarea, ca să se convingă că aceasta există. Până nu i se punea persoanei respective în vedere faptul că afirmaţiile mincinoase duc la sancţiuni penale, şi cred că totuşi, chiar dacă am intrat în democraţie şi vrem să intrăm în U.E., nu putem coborî standardul sub legile lui Ceauşescu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

În faţa unei solicitări unanime a vorbitorilor din cele mai diverse grupuri parlamentare, nu pot decât să trimit la comisie şi pct.6.

Pct.7, art.4.

Evident, în aceste condiţii, că şi amendamentul respins de la art.3 va intra din nou în discuţia comisiei.

Pct.7, art.4.

Domnul deputat Crăciunescu.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă refer la pct.4, care prevede că "dacă există o diferenţă mai mare de 10%".

Dacă cumva avere e de vreo 100 milioane de euro şi diferenţa este de numai 9%, nu credeţi că trebuie să verificăm ce se întâmplă?

Deci, sunt pentru formularea enunţată de Guvern. Sunt averi foarte mari, şi de fapt noi ne batem aici pentru averile foarte mari care s-au strâns în aceşti 15 ani de zile. Acolo trebuie să umblăm.

Deci, sunt pentru forma propusă de Guvern.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Guvernul, doamna secretar de stat, vă rog, la pct.7.

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Pe lângă observaţia făcută pe procentajul respectiv, deşi în comisie au fost discuţii de a se stabili cuantumul de 10.000 euro, ca sumă fixă, aş mai avea observaţia necesităţii menţinerii şi a celorlalte alineate din proiect, respectiv a unei proceduri de verificare prealabilă, pentru că tocmai acesta ar fi rostul, nu orice sesizare ieftină să declanşeze procedura de verificare. Să existe, aşa cum este în procedura penală, etapa actelor premergătoare, şi numai dacă există acele indicii temeinice, să se declanşeze, într-adevăr, procedura de control.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Bolcaş, cu scuzele de rigoare.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Timpul alocat Guvernului nu se contabilizează.

Pct.7, art.4 alin.2 - în varianta Guvernului - ascunde o capcană mare: accesul la datele cu caracter bancar, precum şi la alte date deţinute de persoanele fizice sau juridice private este posibil numai după începerea controlului sau a verificării. Aici trebuie pusă o virgulă şi adăugat "în condiţiile legii", pentru că altfel facem o altfel de poliţie decât organul de urmărire penală.

Deci, pentru completare, art.4 alin.2 poate fi trimis la comisie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

La comisie.

O să aveţi ceva de lucru.

Pct.8, art.5. Aici avem propunere de eliminare, în concordanţă cu art.4. Dar, dat fiind că merge împreună cu art.4, înseamnă că trebuie să plece cu art.4 împreună, şi să se analizeze împreună, şi pct.8 merge la comisie.

Domnul Bolcaş.

Mă uitam, ştiţi de ce vă spun, că justificarea eliminării spune: prevederile articolului au fost preluate într-o nouă redactare în art.4.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

La art.4, în discuţie este numai alin.2, asta este important. Iar la art.5, eliminarea privind posibilitatea de invitare se regăseşte într-o formulă pe care comisia trebuie să ne-o găsească aici.

Deci, nu are legătură.

Domnul Bogdan Olteanu:

Dacă comisia va aprecia că nu are legătură, sunt convins că-l va lăsa exact în această redactare.

Pct.9 - Obiecţii, observaţii, comentarii?

Vă rog, domnule Puşcă.

Domnul Mircea Valer Puşcă:

Domnule preşedinte,

La pct.9 este vorba de art.6 în varianta Guvernului, art.5 în varianta comisiei, care în varianta comisiei reformulează parţial alin.1 şi elimină alin.2.

Nu pot susţine punctul de vedere al comisiei, cu alte cuvinte propunerea, şi susţin proiectul în forma sosită de la Guvern.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, nu vă supăraţi, vorbiţi mai în microfon, că nu v-am auzit.

Domnul Mircea Valer Puşcă:

Domnule preşedinte,

În obiecţia pe care am prezentat-o spuneam că nu pot să fiu de acord cu modul în care alin.1 de la art.6 în varianta Guvernului, art.5 în varianta comisiei a fost reformulat, precum nu sunt de acord cu eliminarea alin.2 al art.6, care dispare din cadrul art.5 în varianta comisiei.

Cu alte cuvinte, obiecţia mea este pentru păstrarea textului iniţial, în propunerea Guvernului.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Bolcaş, apoi domnul deputat Rădulescu.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Aici punctul de vedere al comisiei este corect şi vine în întâmpinarea doleanţelor societăţii civile, care a dorit să înlăture orice formă de acţiuni poliţieneşti în activitatea acestei comisii, şi anume formulează "accesul la documente, înscrisuri, informaţii se face în condiţiile legii".

Ce poate să fie mai corect decât asta?

Dimpotrivă, art.6 în varianta Guvernului dă posibilitatea tocmai existenţei unei asemenea poliţii, care uneori poate să fie şi politică, creând accesul la date cu caracter bancar în alte condiţii decât legea o permite, pe cale de excepţie. Or, excepţia asta era periculoasă.

"Condiţiile legii" este ceea ce ne satisface.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Diferenţa între forma iniţială şi forma comisiei, la art.6, este foarte mare, în sensul că, în forma iniţială ni se spune că există posibilitatea accesului inspectorului de integritate la orice fel de date, de altfel, personale, confidenţiale ori clasificate, şi dincolo, în textul comisiei ni se spune că este vorba numai de date publice.

Acum, datele publice cât de elocvente sunt în majoritatea cazurilor şi cât de folositoare pentru a ne face o părere într-o speţă mai delicată, asta ştim foarte bine.

Este diferenţa clasică deja de acum în discuţia acestui proiect, între a da sau nu a da posibilităţi Agenţiei şi inspectorilor ei să-şi facă treaba.

Iar dacă trecem "în condiţiile legii", păi, tocmai asta este problema, că în momentul de faţă o lege specifică pentru asemenea cauze nu prea există. Adică, facem o trimitere cam vagă.

Cred că se justifică şi aici o trimitere la comisie pentru clarificare şi un text mai bun.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Nicolicea, apoi domnul deputat Mate.

Domnul Eugen Nicolicea:

Eu rog colegii atunci când susţin un anumit articol, să-şi imagineze şi aplicarea lui în realitate.

Ar trebui să se uite colegii şi să vadă că, printre persoanele care sunt supuse controlului Agenţiei Naţionale de Integritate, se include şi preşedintele României.

Art.6 în varianta Guvernului dă acordul unui inspector oarecare de integritate să aibă acces la informaţiile clasificate ale preşedintelui. Cu asta nu pot să fiu de acord.

Şi de aici au început modificările respective. Sunt 200 de inspectori angajaţi şi, atenţie, că dacă vrei acces la informaţiile clasificate, trebuie să îndeplinească anumite condiţii, mai ales dacă accesul este la un preşedinte de ţară, la un premier ş.a.m.d.

Deci, poate că varianta trimiterii la comisie este reală, dar aş ruga colegii care tot insistă cu varianta Guvernului, să se gândească şi ce se întâmplă dacă aplică varianta Guvernului.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat, pentru grija dumneavoastră faţă de preşedintele României. O vom transmite, cu siguranţă.

Domnul deputat Mate.

Domnul Mate Andras-Levente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă duc un pic mai încolo şi discut aplicabilitatea acestui articol, dacă trece în varianta Guvernului. Vine cineva şi controlează averea unei persoane, poate fi preşedintele, poate fi un consilier local, indiferent, sau chiar un director de spital, şi are acces la documente clasificate.

Când cineva vrea să-şi dovedească că într-adevăr acea avere a fost dobândită în mod corect, nu va avea acces la aceste documente clasificate.

Unde este egalitatea de şanse, atunci când cineva are în proces acces la documente clasificate şi cel care apără nu are? Deci, ar fi un nonsens să aibă acces inspectorul de integritate la documente clasificate care pot conţine şi anumite informaţii de siguranţă naţională.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Timiş.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Trebuie remarcat faptul că nu orice inspector de integritate are acces la informaţii clasificate, ci doar aceia care deţin certificatul ORNIS de acces la astfel de tip de informaţii.

Eu cred că varianta Guvernului este bună, pentru că permite accesul la orice tip de informaţii. N-avem nevoie de inspectori de integritate să verifice informaţiile care sunt publice. El trebuie să descopere anumite chestiuni legate de averea unui demnitar.

Şi cred că soluţia retrimiterii la comisie pentru reflecţie şi pentru a găsi o formulă optimă este cea mai bună.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Voi solicita atunci comisiei să revizuiască şi acest articol.

Pct.10, art.7. Obiecţii, observaţii, comentarii la varianta comisiei? Nu sunt. Adoptat.

Pct.11, varianta comisiei.

Domnul Crăciunescu.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Nu suntem de acord cu eliminarea acestui articol, pentru că trebuie să-i responsabilizăm pe cei care trebuie să dea informaţiile respective.

Uitaţi-vă la Legea accesului la informaţii şi o să vedeţi că se aşteaptă luni de zile, dacă nu un an, până să poţi primi o informaţie corespunzătoare.

Deci, susţinem punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Veţi vedea că art.8 se regăseşte la Capitolul "Sancţiuni". Cred că este o bună organizare din punct de vedere al tehnicii legislative.

Înţeleg că nici din punct de vedere al Guvernului nu există o obiecţie?

Dacă nu sunt alte obiecţii sau comentarii sau observaţii, pct.11 adoptat.

Pct.12. Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Pct.13. Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Pct.14. Obiecţii, observaţii, comentarii?

Nu există amendament la pct.14, îmi pare rău, este titlul Capitolului II. Am amendamentele respinse în faţă, vă spun sigur că la pct.14 nu există. Nu vorbim de art.14, ci de pct.14, care este titlul Cap.II. Ajungem imediat la art.14 şi vă dau cuvântul. Adoptat.

Deci, titlul Cap.II înţeleg că este adoptat, neexistând obiecţii, observaţii sau comentarii. Da, mulţumesc.

Pct. 15, obiecţii, observaţii, comentarii?

Nu mai spun numărul articolului, că sunt renumerotate de la Guvern la comisie şi atunci intrăm într-un haos total. Dar vă promit că urmăresc amendamentele respinse şi vă atrag atenţia, dacă nu observaţi dumneavoastră.

Pct. 15, obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Pct. 16 articol 12. Există amendament respins. Iniţiatorul, domnul deputat Árpád Márton.

Domnul Francisc Árpád Márton:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Din când în când, o intenţie, într-adevăr, din punct de vedere ideologic susţinută şi prea axată pe rezolvarea acelei probleme, adică, varianta Guvernului este impecabilă, duce la nişte voturi, care, dacă am fi fost mai atenţi, nu s-ar fi dat.

Noi, în acest articol, la această lit. h), am propus eliminarea câtorva elemente care nu ţin de substanţa controlului averilor. Şi vă şi spun care sunt acestea: în primul rând, acest articol nu vorbeşte despre această autoritate, nu vorbeşte despre inspectorii, agenţii de integritate, ci vorbeşte de persoanele care se regăsesc în fiecare autoritate unde trebuie să se depună declaraţii de avere, acele persoane care iau de la cei care depun declaraţiile de avere aceste formulare. Şi ce trebuie să facă ei? Să preia aceste formulare şi, la solicitare - despre aşa ceva vorbeşte lit. h) -, să acorde consultanţă referitoare la modul de completare a declaraţiei de avere.

Până aici, totul e corect. Apar însă în textul legii nişte elemente care nu au nici o legătură cu controlul averilor şi vă citesc aceste elemente: "Acordă consultanţă referitor la... - şi spune - inclusiv a celor deontologice, respectiv, în general, a celor privind conduita şi etica, întocmind notă de opinie în acest sens".

Deci, am propus eliminarea acestor cuvinte. Nu au ce căuta aici! Această persoană, care este o secretară, de exemplu, la consiliul local, care preia de la consilieri şi primari aceste documente, îi poate ajuta cum să le completeze, dar să emită note, cum trebuie să fie îmbrăcat, când se duce la consiliul local sau Preşedintelui României să-i emită persoana care preia de la Preşedintele României această declaraţie, cum trebuie să se comporte, cu ce maşină şi unde şi când, la ce oră trebuie să se ducă, nu are ce căuta în textul legii.

Doriţi controlul averilor? Păi, să vorbească despre asta legea.

Deci, n-am propus eliminarea nici unui element de control al averilor, ci a unui element care nu are nici o legătură cu acest..., nici cu lit. h) din acest proiect de lege.

Vă mulţumesc. Este o propunere de eliminare, vă rog să supuneţi votului, prima dată, această propunere.

Domnul Bogdan Olteanu:

Fără îndoială, domnule deputat, dar să vedem dacă nu mai sunt intervenţii? Este domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Timpul mă presează. Într-adevăr, nu are nici o legătură cu acest text de lege, dar are legătură cu un spirit prost al legii, de instituire a unei poliţii care să verifice şi opiniile referitoare la deontologie, conduită şi etică. Nu facem din nou o poliţie politică şi pe aceste aspecte, întocmind "note de opinii", de data aceasta, obligatorii?

Vreau să vă spun că, pentru mine, prevederile nu numai că sunt inutile, dar sunt şi jignitoare, demonstrând dispreţul celor care au întocmit acest proiect de lege pentru noi, cei care vom fi verificaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Timiş.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că iniţiatorii, aici, au dreptate, pentru că e vorba de norme privind conduita şi etica şi nu au legătură cu controlul averilor. Dar, în acelaşi timp, aş vrea să vă spun că unele persoane au nevoie de consultanţă şi această consultanţă se acordă la cerere. Deci, nu emite acest inspector note obligatorii, ci la cererea unei persoane. Nu toţi sunt ca noi, parlamentarii, deştepţi, frumoşi şi cu bani, ca să ştie toate lucrurile legate de depunerea declaraţiilor de avere.

Dar, cu toate acestea, suntem de acord cu eliminarea acestor două cuvinte din textul legii.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Doamnă secretar de stat, vă rog.

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Eu aş dori doar cu un singur exemplu să motivez, eventual, această formulare, vizavi de conduită şi etică. Nu neapărat la ţinută, deşi şi aceasta, de multe ori, este relevantă, dar mă refer la situaţia şi vă dau exemplul întrebărilor care ne sunt adresate de judecători şi procurori, dacă au dreptul să cumpere acţiuni de pe piaţa de capital. Este o problemă importantă, pentru că lor li se poate imputa şi se poate considera că este o abatere disciplinară, atâta timp cât alte dispoziţii legale le interzic, în Legea nr. 303, de a avea alte venituri decât salariile. Deci, noi, cam în sensul aceasta ne-am gândit.

Dar dacă dumneavoastră consideraţi că este mai mare primejdia de a se interpreta greşit şi nu de a cere, totuşi, opinia cuiva, atunci, nu ţinem morţiş să ne apărăm acest text de lege.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Avem un amendament de eliminare a unora dintre termenii, a unora dintre situaţiile de la lit. h) a art. 12 şi voi supune acum votului dumneavoastră amendamentul respins de la art. 12. Care presupune, dar vreau să fie şi explicit ce presupune acest amendament, eliminarea unora dintre domeniile în care se poate da această consultanţă, respectiv, cele legate de etică şi deontologie şi conduită. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc.

Amendamentul de la pct. 5 din anexa cu amendamente respinse, amendamentul de la art. 12 a fost adoptat. Se va modifica textul corespunzător.

Vă întreb dacă la pct. 16 din anexa cu amendamente admise mai există alte obiecţii, observaţii, comentarii? Nu mai există alte obiecţii, observaţii, comentarii.

Pct. 16 adoptat, cu modificările anunţate.

Pct. 17? Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt obiecţii, observaţii, comentarii.

Pct. 17, adoptat.

Pct. 18, titlul cap. III. Obiecţii, observaţii, comentarii la varianta comisiei? Domnul deputat Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Este evident că şi acest articol, şi această modificare, se înscrie în seria celor precedente, este conex cu primul articol, art. 1, pe care am socotit necesar să-l trimitem la comisie, pentru rediscutare. Într-un loc este vorba de controlul şi declararea averilor şi în altă parte numai de declararea averilor. Şi ştim bine că Agenţia Naţională de Integritate nu trebuie să se ocupe doar de hârtiile privind declararea averilor.

Deci, trebuie şi el să meargă pe cale firească, la comisie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, şi 19 este în aceeaşi situaţie, bineînţeles, că e vorba de titlul unei secţiuni. Este evident că se trimit conexate cu art. 1 la comisie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Şi 19, la fel.

Domnul Bogdan Olteanu:

18 şi 19, rog să se consemneze.

Pct. 20 art. 14. Vă atrag atenţia că există şi o serie de amendamente respinse şi întreb dacă dintre amendamentele respinse există amendamente care se susţin? Nu se susţine nici un amendament respins la 14, înţeleg.

Dacă nu se susţin amendamente respinse şi nu există obiecţii, observaţii, comentarii, atunci, art. 14 pct. 20 este adoptat aşa cum a fost.

A, domnule Rădulescu? Vă rog.

Stimaţi colegi, vă rog frumos să ne concentrăm, că mai avem doar jumătate de oră, să ne mişcăm.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Aici, la acest articol, este vorba de o enumerare extrem de lungă, chiar impresionantă pentru mine. De aceea, era bine dacă o luam pe secţiuni, pe litere.

În orice caz, ceea ce vreau eu să susţin este să privim separat ceea ce prevede pct. 29, unde se propune eliminarea personalului din conducerea cultelor religioase ş.a.m.d. Şi noi suntem de acord cu această eliminare. Iar, în rest, suntem de acord să rămână aşa cum este prevăzut în textul iniţial.

Deci, o să vă rog să supuneţi această chestiune separat la vot.

Domnul Bogdan Olteanu:

Staţi un pic, păi, nu... Atunci eu nu pot să supun textul iniţial, trebuie să supun varianta comisiei, asta înseamnă că va trebui să supun pe rând la vot celelalte două eliminări, de la pct. 15 şi 27, cu care înţeleg că nu sunteţi de acord. Păi, vă rog, atunci, să interveniţi pe 15 şi pe 27.

Voci din sală:

Cu 29 nu este de acord.

Domnul Bogdan Olteanu:

Poftiţi? Nu, nu, nu, pe 29 înţeleg că dânsul este de acord, pe 15 şi pe 27 înţeleg că nu este de acord. Dar, dacă doreşte, să le şi susţină, atunci, ca să putem discuta.

Deci, înţeleg că propunerea dumneavoastră este ca membrii Consiliului Economic şi Social să rămână şi, de asemenea, să rămână...

Domnul Florin Iordache (din sală):

El are probleme numai cu art. 29, cu cultele şi pe acesta doreşte să îl punem la vot.

Domnul Pantelimon Manta (din sală):

În comisie nu a spus nimic, a fost de acord.

Domnul Bogdan Olteanu:

Bun, constat totuşi că nu există nici un amendament, drept care formula rămâne aşa. Deci, pct. 20 rămâne aşa cum l-a formulat comisia.

Pct. 21, obiecţii, observaţii, comentarii? Nu există. Adoptat.

Pct. 22. Vă atrag atenţia că există şi amendament respins.

Dacă se susţine? Nu se susţine, că nu este domnul Nicolicea.

Art. 16 pct. 22? Adoptat.

Pct. 23 din raport art. 17. Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Pct. 24? Aici suntem în aceeaşi situaţie, de la 24 până la 37, inclusiv, toate punctele sunt legate de decizia de trimitere de mai devreme.

Intervin domnul deputat Márton, domnul deputat Bolcaş.

Domnul Francisc Árpád Márton:

Domnule preşedinte,

Aproape aţi identificat bine, numai că se termină acest capitol la 35, pentru că 36 şi 37 sunt propuneri de eliminare, pentru că se doreşte a fi transferate la capitolul de sancţiuni cele două articole.

Domnul Bogdan Olteanu:

Aveţi dreptate. Deci, vorbim de pct. 24 până la 35.

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

S-ar părea că aici nu avem de făcut absolut nimic şi îmi pare rău, dar trimiterea la comisie este ineficientă. Pentru că pct. 24 până la 35 au fost eliminate, având în vedere modificările pe care le-a făcut comisia la Legea nr. 115 şi care sunt cuprinse în acest proiect ca texte noi.

Deci, controlul pe care l-a instituit comisia în raport de pretinsul control din proiectul Guvernului este mai eficient şi duce la confiscarea averilor, nu la sancţiuni disciplinare, aşa cum a făcut comisia.

Deci, eliminarea aceasta trebuie să o privim în paralel cu modificările făcute ulterior. Eliminarea este corectă din acest punct de vedere, dacă vrem să păstrăm unitatea unui act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă ridic doar o singură chestiune, aici sunt articolele referitoare la procedura de control, sancţiunile, sigur că le vom discuta la "capitolul de sancţiuni. Deci, procedura de control poate exista sau poate să nu existe, sigur, în funcţie de prevederile de la art. 1.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă, să nu fie o greşeală, nu m-am referit la capitolul de sancţiuni, ci m-am referit la capitolul prin care se modifică dispoziţii ale Legii nr. 115, în sensul completării acesteia. Şi sunt bine făcută, adică, numai aşa se face un adevărat control al averilor, numai aşa se ajunge la sancţiunea confiscării acestor averi. Asta este problema.

A repune în vigoare acest capitol, de la 24 la 35, cum aţi spus dumneavoastră, înseamnă ori a dubla, dacă menţinem acele prevederi, în mod şchiop şi imperfect, neajungându-se la sancţiunea confiscării, ori avem varianta de a menţine acele modificări şi, în aceste condiţii, eliminarea se justifică.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă mulţumesc, domnule deputat. E evident că, din punct de vedere tehnic, va trebui optat între art. 24-35 sau cele de la modificarea lui 115.

Domnul deputat Rădulescu. Vă rog, pe această chestiune. Discutăm tot pachetul 24 - 35.

Domnul Cristian Rădulescu:

Da, domnule preşedinte şi este clar că aici este vorba de două abordări în decursul legii, unde să se facă şi sub ce formă controlul averii, dacă prin această formă specifică, prevăzută de lege sau prin forma prevăzută de 115, care are mai târziu, în cuprinsul acestei legi, prevederi.

Sunt două sugestii: ori să trimiteţi de acum la comisie, conex cu celelalte, referitoare la controlul averilor sau să aşteptăm până când ne referim la articolele ulterioare, la 115 şi vedem dacă optăm pentru ele sau nu. Şi în funcţie de aceasta să ţinem minte, să facem atunci sau nu retrimiterea.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

O precizare de la domnul Bolcaş şi apoi domnul Timiş sau domnul Crăciunescu, se hotărăsc între dânşii cine vorbeşte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vedeţi, diferenţa nu este la proceduri. Aceasta aş vrea să se înţeleagă foarte bine, diferenţa şi temeiul legal al acestei proceduri. Diferenţa este consecinţa sancţiunii.

Or, în proiectul de lege al Guvernului consecinţa sancţiuni era răspunderea disciplinară, avertisment, mustrare, mângâiere pe cap.

În ceea ce priveşte modificările făcute de comisie, consecinţa este confiscarea. Ce hotărâm noi aici este ca pentru averile ilicite să se dea o sancţiune disciplinară, un avertisment, aşa cum ne-a propus Guvernul şi să facem această clăbuceală publicitară - uite cum luptăm noi împotriva corupţiei - sau să confiscăm ceea ce este ilicit, aşa cum propune comisia. Aceasta este diferenţa şi mi se pare esenţială şi politică de concepţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Puşcă, că domnii Crăciunescu şi Timiş nu s-au înţeles între dânşii.

Domnul Mircea Valer Puşcă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu siguranţă, consider că ar trebui să retrimiteţi la comisie, pentru rediscutarea lor şi renunţarea la eliminare, pe de o parte. Pe de altă parte, este foarte clar că încă poate nu este suficient accentuat spiritul acestei legi, care înfiinţează Agenţia de Integritate, nu ca o a doua componentă a sistemului justiţiei, ci pentru a asigura verificarea averilor, care nu pot fi justificate. Cu siguranţă, pentru cele dobândite ilicit, apelul la Parchet şi Justiţie este o consecinţă a constatării acestor fapte.

Cu alte cuvinte, domnule preşedinte, luaţi act de solicitarea de a retrimite punctele 24 până la 35 înapoi la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii pe această temă? Nu sunt alte intervenţii.

Dacă Guvernul doreşte să expună un punct de vedere? De susţinere a formulării sale, presupun. O să solicit, atunci, comisiei să revizuiască punctele de la 24 la 35, în funcţie de decizia de la art. 1 şi, evident, conexat cu modificările la 115. Va trebui făcută o opţiune între cele două.

La punctele 36 şi 37 înţeleg că nu există obiecţii, observaţii, comentarii, să rămână aşa cum s-au formulat, respectiv eliminări, întrucât ele se regăsesc la Capitolul "Sancţiuni". Nu sunt. Adoptat.

Punctul 38. Adoptat. Punctul 39. Adoptat. Punctul 40. Adoptat.

Punctul 41. Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Punctul 42. Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Punctul 43. Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Punctul 44. Eliminarea, cu transfer la "Sancţiuni", bineînţeles. Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Punctul 45. Adoptat. Punctul 46. Adoptat.

Punctul 47. Obiecţii, observaţii, comentarii?

Domnul deputat Puşcă.

Domnul Mircea Valer Puşcă:

Domnule preşedinte, eu solicit ca şi pe acest punct să-l retrimiteţi la comisie, corelat cu ceea ce anterior aţi trimis la comisie şi care lua în discuţie posibilitatea cercetării prealabile.

Domnul Bogdan Olteanu:

Punctele 47 şi 48 se conexează cu decizia de la art. 1, dacă introducem sau nu sesizarea incompatibilităţilor.

Deci, punctele 47 şi 48 vor fi discutate în funcţie de decizia de la art. 1, se reiau în discuţie sau rămân aşa, fiind fără obiect. Deci, se retrimit la comisie.

Punctul 49. Adoptat. Punctul 50. Adoptat. Punctul 51. Adoptat. Punctul 52. Adoptat.

Punctul 53. Domnul deputat Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Articolul 53 se referă la încă una dintre chestiunile de divergenţă esenţială între forma Guvernului şi forma ieşită din comisie.

Este vorba dacă acest organism va avea o autonomie, cât este posibil să aibă un organism autonomie în momentul de faţă, în societatea românească şi în condiţiile politice actuale sau dacă va fi în subordinea Parlamentului, ceea ce introduce influenţă politică clară, algoritm şi toate celelalte lucruri pe care le ştim prea bine de atâta timp.

Mergem pe formula Guvernului, în această privinţă, nu că este formula Guvernului, dar ştim foarte bine că de câte ori putem să introducem un grad de autonomie în plus pentru o anumită instituţie, să o îndepărtăm de influenţa politică, vom reuşi să facem un lucru bun.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Călian, domnul deputat Bolcaş.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt autorul acestui amendament votat în Comisia juridică.

Dumneavoastră sunteţi preşedintele Camerei Deputaţilor şi cred că va trebui să-mi daţi dreptate, pentru că nu putem să nu subordonăm o instituţie ca cea la care face referire amendamentul meu, respectiv Consiliul Naţional de Integritate, celui mai înalt for din stat. Şi aici mă refer la Parlamentul României. Vreau să nu se creeze o confuzie şi să se înţeleagă faptul că în varianta raportului comisiei într-adevăr Agenţia Naţională de Integritate este autonomă.

În varianta amendamentului meu, doar Consiliul Naţional de integritate se subordonează Parlamentului - şi veţi vedea mai jos că întocmeşte şi prezintă rapoarte sau informări anuale în faţa Parlamentului.

Aşadar, considerăm că este constituţională această prevedere şi cred că nu este bine ca preşedintele României să fie cel care să decidă, să numească cine va conduce agenţia. Pentru că atunci, într-adevăr, nu mai putem discuta de autonomie. Or, în varianta iniţiatorului este prevăzut în mod expres acest lucru.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Bolcaş şi domnul deputat Timiş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Îl rog pe domnul deputat Călian să nu sărim peste etape. Aici este o problemă, cine numeşte preşedintele este altă problemă. Şi problema este fundamentală şi domnul deputat Rădulescu a sesizat-o.

Pe de o parte, avem o concepţie: constituim un organ autonom al administraţiei de stat, băgaţi de seamă că este al administraţiei de stat, sau constituim un organ în subordinea Parlamentului?

Domnul deputat Rădulescu s-a temut de coloratura politică a Parlamentului şi s-a temut de coloratura politică a Parlamentului pentru că aici sunt mai multe partide politice, pentru că aici sunt mai multe concepţii. Dar, dacă ar fi autonom, ca organ al administraţiei, nu ar mai fi această coloratură politică, pentru că ar fi o singură politică: a Guvernului!

Ei, aici intrăm în domeniul neconstituţionalităţii, pentru că politica Guvernului nu poate să fie una de control asupra unor organisme alese, cum este Parlamentul. Haideţi să ne menţinem măcar propria noastră demnitate instituţională, prevăzută de Constituţie!

"În subordinea Parlamentului" înseamnă, într-adevăr, algoritm, dar înseamnă un algoritm care este decis de un vot majoritar; înseamnă, într-adevăr, o voinţă politică, dar este voinţa politică a democraţiei pluraliste, nu a partidului unic care guvernează. Asta este toată problema.

De aceea, eu, domnule preşedinte, nu sunt de acord cu retrimiterea, pentru că retrimiterea presupune o opţiune făcută numai de comisie între două probleme de politică legislativă fundamentală.

Vă rog să supuneţi la vot; votul va decide şi noi ne vom supune votului.

Eu susţin amendamentul comisiei.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mai erau domnul deputat Timiş, domnul deputat Marcu Tudor, domnul deputat Constantin Tudor, domnul deputat Marton.

Domnul Ioan Timiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Solicit retrimiterea la comisie, pentru că nu mi se pare corect ca Parlamentul României să subordoneze un organism cu activitate nepermanentă şi neretribuită. Noi, până la urmă, ca să ţinem sub control tot ce..., ştiu eu, ne-ar putea deranja, îl punem sub controlul Parlamentului.

Dorind să fie o instituţie autonomă, atunci o lăsăm autonomă şi procedura de numire o să vedem cine o face - poate s-o facă Parlamentul sau Preşedintele; în mod normal, Preşedintele -, dar nu cred că intră în atribuţiile Parlamentului să subordoneze un consiliu cu activitate nepermanentă. Acest consiliu se întâlneşte o dată la 3 luni, sau legea spune "ori de câte ori este nevoie", dar Parlamentul trebuie să fie cu ochii pe el. Cred că nu este corect şi, de aceea, v-aş ruga să fiţi de acord cu retrimiterea la comisie, poate găsim o formulă acceptabilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Iertaţi-mă, domnule Márton, dar este o listă lungă; deci, am spus: domnul Marcu Tudor, domnul Constantin Tudor, domnul Márton. V-am notat, dar sunt multe intervenţii.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să atrag atenţia - şi încep cu frazele acestea care, în general, în armată nu sunt primite corect -, în sensul bun, pozitiv, asupra unei capcane extrem de mari pe care acest cuvânt "organismul autonom" o prezintă în proiectul de lege iniţiat de Guvern. Hai, să zic, de Guvern, cu toate că este făcut de doi directori, sau secretari, ce sunt, de la Ministerul Justiţiei, însuşit de doamna Macovei şi, pe urmă, însuşit, cu tot tămbălăul de rigoare, mai bine zis, semiînsuşit de Guvern, dar, hai, să-i spunem că este de Guvern.

Această autonomie mă face să spun o frază care, probabil, va rămâne memorabilă: nimic nu este autonom în ţara asta. Există o pagină de ziar autonomă, cu autonomie? Există un minut, la radio, cu autonomie? La televizor? Chiar la cele particulare? La televiziunea de stat, cu atât mai mult, autonome? Nu există nimic.

Singurul organ care poate fi cumulativ al unui sens acceptat de autonomie este Parlamentul. Nici Guvernul nu este autonom. Nici Preşedintele nu-i autonom; este subordonat P.D.-ului şi P.D.-ul este subordonat Preşedintelui. (Rumoare, vociferări)

Hai, lăsaţi-o baltă!

De aceea, de aceea, eu vă spun că, atunci când zicem "autonom" şi dăm posibilitatea Preşedintelui să intervină cum vrea prin numirea şefilor, de aceea când spunem "autonom" şi dăm posibilitatea unui partid, care este subordonat Preşedintelui, să susţină aici, numai ei - şi exclusiv ei - această problemă de autonomie, se nasc mari semne de întrebare: de ce, oare, P.D.-ul - care agreează pe doamna Monica Macovei, care este agreat de Preşedinte - susţine, neapărat, această autonomie? Când ştim foarte bine - şi domniile lor, la fel - că nu există autonomie în forma prezentată de doamna Macovei, care doreşte această subordonare, într-un fel sau altul, mai pe faţă sau mai în ascuns.

Tot astfel îndrăznesc să spun că autonomia o oferă chiar Parlamentul, din toate punctele de vedere. Ce poate să spună Parlamentul? Să dea dispoziţii consiliului şi să spună: nu-l cerceta pe cutare, printr-un vot aici, în Parlament! Aşa ceva este o aberaţie. Dar, asupra activităţii acestui organism trebuie să existe un control. Controlul nu este de această lipsă de autonomie, ci de activitate, dacă intră în baza legii, sau nu. Această activitate nu o poate controla nimeni, în afara Parlamentului, şi, în plus, nu se poate să nu existe o asemenea activitate de control.

De aceea, domnule Rădulescu, daţi-mi voie să cred că dumneavoastră nu aveţi o părere personală, proprie, ca şi colegul meu antevorbitor, asupra justificării acestui articol, ci vă faceţi exponentul unei dispute care există; pe de o parte, doamna Macovei-Preşedintele Băsescu - care a numit-o, direct, ce s-o mai sucim; nu pe doamna Macovei, "problema" - şi P.D.-ul, care este reprezentativ la guvernare. Nu faceţi bine dacă nu sunteţi atenţi la propunerile corecte, pertinente, lipsite de pasiune politică, pe care le-a făcut comisia în plen şi le face şi Parlamentul, acum, aproape prin toate partidele, cu excepţia P.D.-ului, care doreşte autonomie, dar nu pentru toţi. Doreşte autonomie când ştie precis că este sub pavăza domnului Preşedinte şi că agreează foarte mult pe doamna Monica Macovei, pe care, între noi fie vorba, ieri s-a dovedit că n-o agreează nimeni, ca ministru.

Domnule preşedinte, vă rog, ca atare, să puneţi la vot acest amendament al domnului Călian. Abia atunci putem spune de autonomia în fapt, în drept şi în spirit a acestui consiliu.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Îmi pare rău că domnul preşedinte Băsescu se află în India, ar fi aflat foarte multe lucruri interesante - că va fi controlat la conturi de agenţie, că se află în subordinea Partidului Democrat -, dar promitem să-i comunicăm toate aceste lucruri; o să-i transmitem stenograma, o să rog secretariatul, ca domnul Preşedinte să fie informat.

Domnul Constantin Tudor.

Domnul Constantin Tudor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Faptul că acest proiect de lege a fost făcut în pripă, ca să răspundă unei comenzi a Uniunii Europene sau unei cerinţe, mai bine zis, se vede tocmai în acest capitol privind Consiliul Naţional de Integritate.

Vă rog să constataţi că art.43 prevede că acest Consiliu Naţional de Integritate, cum o fi el autonom, în sensul autonomiei de astăzi, are, în principal, atribuţii privind aplicarea acestei legi, iar în articolele care urmează, privind componenţa consiliului, vă rog să constataţi că această lege introduce noi conflicte de interese, deşi ea vrea să le evite. Pentru că toţi cei care urmează să fie desemnaţi în componenţa acestui consiliu - şi care consiliu, repet, are obligaţia să urmărească aplicarea legii - sunt persoane care ele, însele, pot fi supuse controlului averilor, pentru că sunt reprezentanţi ai Parlamentului, parlamentari, - deci senatori şi deputaţi; sunt reprezentanţi ai consiliilor judeţene, consilieri, - şi ei supuşi aceleiaşi legi; sunt aleşi ai primarilor, - şi ei obiectul acestor legi - şi aşa mai departe.

Cred că este bine ca tot acest capitol să fie revăzut la comisie, iar persoanele din componenţa acestui consiliu să nu fie obiect de control al consiliului, sau de supraveghere, sau de responsabilitate a consiliului.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton Árpad; după aceea, domnul Manta.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

S-au spus multe de la acest microfon, inclusiv faptul că în Uniunea Europeană nu există o astfel de lege, respectiv că, totuşi, ar exista - este legea slovenă. Ambele afirmaţii sunt corecte. Deci, în 24 de state din cele 25, actualmente membre, nu există, iar în Slovenia există o astfel de prevedere, care se spune că ar fi în curs de desfiinţare, dar nu mă leg de asta.

Această lege, doar în forma Guvernului, într-adevăr, va deveni unicat în Uniunea Europeană, pentru că am în mână - cine doreşte, pot să dau şi onor ministerului, evident este în limba engleză - varianta legii din Slovenia. În capitolul "Metodele şi modalităţile de lucru ale comisiei", art.10 ne spune că hotărârile acestei comisii se iau colegial, - deci, nu o persoană, ci hotărârile sunt colegiale -, iar controlul activităţii acestei comisii, în art.13, respectiv art.14, este prevăzut în felul următor: această comisie trebuie să depună Parlamentului, anual, sau ori de câte ori este nevoie, este solicitată, un raport; iar membrii comisiei sunt propuşi în felul următor: preşedintele şi 6 persoane din comisie sunt la propunerea Parlamentului. Şi asta este explicitat. Preşedintele şi 3 dintre membri sunt la propunerea Opoziţiei şi restul - la propunerea Puterii. Tocmai, de ce? ca acest instrument să nu devină un instrument politic în mâna Puterii de oricând. Deci, aceasta este legea slovenă. Dacă noi facem altfel, atunci, chiar va fi o lege-unicat în Uniunea Europeană, sigur, în mod sigur. Se invocă aici - şi ni s-a şoptit - legea estonă. Legea estonă este cu totul altfel construită, inclusiv cu depunerea declaraţiilor de avere, dar nu vreau să intru în substanţă.

Ca atare, şi noi suntem pentru retrimiterea, dacă doriţi să găsim o altă formulă, dar această instituţie nu poate să fie între autorităţile - deci undeva "între" şi fără nici un stăpân, să zic aşa -, între autorităţile prevăzute în Constituţie.

O formă de control parlamentar există pentru toate autorităţile independente - de la C.N.A., până la celelalte din domeniul economic, unde nu mă pricep.

Dacă nu se doreşte această formulare, găsim o altă formulare, o retrimitem; dar nu poate să existe o autoritate independentă, fără ca să fie undeva în structura prevăzută de Constituţie, a autorităţilor publice de stat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Pantelimon Manta, în încheierea, cred, a acestei lungi liste. Nu, şi domnul deputat Valer Dorneanu.

Domnul Pantelimon Manta:

Argumentele sunt zdrobitoare, atât cele prezentate de domnul Bolcaş, cât şi de domnul Márton.

Într-adevăr, separaţia puterilor presupune existenţa celor trei puteri - legislativă, executivă, judecătorească; în afara acestui cadru constituţional, evident, nu putem vorbi de organisme total independente. Sigur, ar fi un ideal să avem organisme profund independente, care să fie deasupra celorlalte puteri şi deasupra noastră. Aşa încât, vizavi de argumentele prezentate, este în afară de orice îndoială că textul propus de comisie este ideal, în sensul ca el să fie subordonat Parlamentului.

Stimaţi colegi,

Doamnă ministru,

Cu atât mai mult se asigură independenţa acestui organism, pentru că nu este vorba de o subordonare strictă a organismului de către Parlament, în sensul ca noi, acolo, să punem oamenii noştri care, eventual, să aibă o atitudine subiectivă, pentru că mai jos este detaliat, în textul de lege, componenţa acestuia, ceea ce exclude, evident, un comportament subiectiv al eventualilor componenţi care sunt membri ai Parlamentului. Şi, cu asta închei, vizavi de ce spunea domnul Tudor, sigur că sunt şi membri care pot, să zicem, deveni incompatibili ca stare de facto, în sensul că pot fi supuşi controlului, dar pot face parte şi din organismul decizional.

Evident, se pot abţine de la vot, domnule Tudor, aceasta este soluţia legală. Aşadar, textul propus de comisie este singurul care poate da satisfacţie vizavi de principiile constituţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mai este înscris la cuvânt domnul deputat Dorneanu.

V-aş propune, dacă veţi fi de acord, să finalizăm dezbaterile la acest punct şi, după aceea, să încheiem dezbaterile de astăzi. Sunteţi de acord?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi stimaţi colegi care aţi participat foarte aplicat, motivat şi foarte responsabil la dezbaterile acestui proiect de lege,

N-am vrut să intervin, pentru că mie nu prea-mi plac intervenţiile fără rost. Şi am să vă spun de ce sunt intervenţii fără rost, pentru că am senzaţia că dezbaterile la această lege se îndreaptă spre o soluţie de restituire a celor mai multe texte la comisie, de a sta la comisie până în momentul în care vom fi puşi în situaţia adoptării tacite a acestui proiect de lege, în forma adusă de Guvern. Şi aş vrea să spun, în special celor care susţin proiectul în forma iniţială, că realizăm un lucru extraordinar de periculos. Proiectul acesta de lege putea să fie o lege excepţională, dacă nu era conceput ca un instrument politic de răfuială, ca un instrument aflat sub controlul cuiva, pentru a urmări pe cineva.

Am intervenit la acest text pentru această problemă de principiu, pentru că este vorba tocmai de plasarea unei posibile instituţii cu asemenea atribuţii sub controlul Parlamentului, sau lăsarea acestei instituţii sub controlul altcuiva.

Stimaţi colegi,

Ne-au trebuit 16 ani să scăpăm de cercetări făcute la securitate, de cercetări făcute la miliţie, de cercetări făcute fără transparenţă, fără principiile transparenţei din activitatea jurisdicţională.

Se pare că dorim acelaşi lucru: să înfiinţăm un instrument, o instituţie din nişte inspectori care nu răspund în faţa Parlamentului, nu răspund în faţa nicicui, ci doar în faţa celui şi a celor care-i numesc, care-i plătesc şi care-i controlează efectiv.

De aceea, domnule preşedinte Olteanu, ştiu că v-aţi aplecat cu seriozitate asupra acestui proiect. Ştiu că prevedeţi ce se poate întâmpla cu acest proiect şi după ce va urma o alternanţă la putere.

V-aş ruga să gândiţi foarte mult dacă avem nevoie de această lege să înfiinţăm o instituţie care să fie sub control parlamentar şi să lucreze transparent, pe principiile statului de drept, pe principiile acelui stat care reglementează problema răspunderii juridice într-un sens specific democraţiei, şi nu într-un sens care să fie controlat de cineva.

Pentru acest motiv, eu mă opun retrimiterii acestui text şi a celorlalte care nu convin autorilor proiectului de lege, pentru că vom ajunge, repet, la ipoteza adoptării tacite, exact în formula cu care a venit doamna Macovei aici.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. O să vă fac o mărturisire în nume personal. Eu mă preocup mai mult de cum va funcţiona această agenţie înainte de alternanţa la putere, şi nu după.

În ce priveşte acest articol, eu doresc să-l retrimit la comisie şi doresc, de asemenea, să fac o menţiune: preocuparea mea referitoare la retrimiterea la comisie se referă la nepotrivita formulare; nu cred că pot exista structuri în subordinea Parlamentului, decât, eventual, Regia Autonomă "Monitorul Oficial".

De aceea, voi solicita comisiei să găsească o formulă corectă din punct de vedere juridic şi instituţional pentru această prevedere.

Vă dau imediat cuvântul pe procedură tuturor celor care doriţi.

Este ora 12,00, drept care considerăm că am finalizat dezbaterea - nu am finalizat dezbaterea pe articole? Da, da, da; am finalizat dezbaterea pe articole. Avem câteva intervenţii pe procedură. Sunt patru intervenţii pe procedură, până acum.

Domnule Tudor, sunteţi al treilea, domnule!

Domnul Marcu Tudor:

Trei secunde! Am şi zis! Trei secunde!

I-am spus şi domnului Călianu: haideţi să înlocuim cuvintele "în subordinea Parlamentului" cu "controlul Parlamentului" şi am împăcat toată treaba.

Vă mulţumesc.