Dezbateri parlamentare

(Şedinţa este condusă în continuare de domnul Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Dan Radu Ruşanu şi Ioan Munteanu, secretari.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 186 sunt absenţi 144, dintre care 12 participă la alte acţiuni parlamentare.

Continuăm cu iniţiativele înregistrate pe ordinea de zi, urmând ca la ora 12,30 să avem votul final.

Suntem la pct.8, Proiectul de Lege pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

Legea are caracter organic. Proiect adoptat tacit de către Senat.

Raport de adoptare din partea Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea Propunerii legislative privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, a preşedintelui României, alegerile autorităţilor administraţiei publice locale, finanţarea campaniilor electorale şi alegerea europarlamentarilor.

Suntem în procedură de urgenţă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Dau cuvântul iniţiatorilor, iniţiatori fiind, dacă nu greşesc, chiar comisia. O să rog ca după aceea comisia să ne prezinte şi raportul.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

În calitate de preşedinte al Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi a Senatului pentru adoptarea legislaţiei electorale, doresc să prezint în acelaşi timp şi în foarte scurt timp atât proiectul de lege, cât şi raportul.

Comisia este într-adevăr iniţiator, aşa cum este cutuma în astfel de cazuri. Este un proiect care a fost însuşit ca o opţiune politică de către majoritatea partidelor politice parlamentare, lucru care s-a văzut şi în cursul dezbaterilor din comisie, precum şi la votul final asupra raportului în comisia pe care o conduc.

Este vorba de un proiect care îndeplineşte, în opinia noastră, cele două condiţii esenţiale pentru modificarea legislaţiei electorale, şi anume:

• în primul rând, votul uninominal pentru alegerea senatorilor şi deputaţilor;
• în al doilea rând, o reprezentare proporţională în Parlament, astfel încât un număr cât mai mic de cetăţeni să fie excluşi de la reprezentarea parlamentară.

Potrivit dispoziţiilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

Comisia a analizat amendamentele depuse, în şedinţele din 20 şi 26 februarie, în prezenţa majorităţii membrilor comisiei. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat.

Există avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum şi susţinerea Guvernului.

Senatul a adoptat acest proiect de lege prin adoptare tacită.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu 12 voturi pentru şi un vot împotrivă, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege menţionat cu amendamentele admise redate în Anexa nr.1 şi amendamentele respinse în Anexa nr.2.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Bogdan Olteanu:

Am să-l rog pe ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul să ne prezinte şi punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Aşa cum este menţionat şi în raportul comisiei, Guvernul susţine acest proiect de lege, fără propuneri şi observaţii.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Aţi epuizat toate cele trei posturi.

Dezbateri generale.

Intervenţii la dezbateri generale?

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Am să rog colegii care doresc să intervină la dezbateri generale să mă sesizeze, din partea grupurilor, bineînţeles, fiind procedură de urgenţă.

Vă rog domnule deputat, aveţi cuvântul.

Aştept şi alte înscrieri la cuvânt.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Domnule Nicolăescu,

Iată că astăzi, după aproape 10 ani de dezbateri în simpozioane, în conferinţe, inclusiv conferinţe de presă, şi respectiv după un an şi jumătate în cadrul Comisiei de cod electoral, s-a ajuns la dezbaterea în plenul Camerei, în calitatea sa de Cameră decizională, a Legii privind alegerea Camerei Deputaţilor, alegerea Senatului şi, după ştiinţa Grupului parlamentar al P.S.D., şi alegerea preşedinţilor consiliilor judeţene.

Votul uninominal.

Jean-Jacques Rousseau preciza foarte clar la timpul respectiv că "poporul doreşte totdeauna binele, dar nu totdeauna ştie să-l caute".

Iată că mass-media, partidele, comunicatorii partidelor au reuşit să impună pe agenda cetăţeanului aşa-numitul "vot uninominal". 66 - 68% dintre cetăţeni, prin sondaje, doresc votul uninominal. 81,36% din cei 26,51% prezenţi la referendumul iniţiat de preşedintele României doresc votul uninominal.

În literatura de specialitate, cei care se ocupă cu aceste probleme de extremă importanţă pentru structurarea unei democraţii spun că votul uninominal nu există, ci că există scrutinul majoritar uninominal, care poate fi de mai multe feluri. În fond, ce înţelege cetăţeanul şi specialistul prin vot uninominal?

Cu bunăvoinţa dumneavoastră, voi preciza foarte scurt aceste noţiuni, nu pentru a le înţelege noi, care le înţelegem, dar unii dintre noi nu le pricepem şi de aceea probabil că nici nu vor vota.

Cel mai adesea, sistemul uninominal desemnează o procedură majoritară, adică primul sosit ia totul. Este în Marea Britanie, într-un singur tur; el este puţin îndulcit în Franţa, în două tururi, care este şi iniţiativa Partidului Social Democrat; Partidul Social Democrat a strâns peste 1 milion de voturi pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, prin vot, scrutinul majoritar în două tururi, ca la primari. Această iniţiativă, pe care Anghel Stanciu, împreună cu colegii săi de la Partidul Social Democrat au susţinut-o în Comisia de cod electoral, a fost respinsă cu voturile distinşilor colegi de la Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat.

De aceea, o să revenim şi o să vedeţi compromisurile de care am fost în stare pentru realizarea unei idei mari.

Ce înţelege cetăţeanul prin votul uninominal? El înţelege un singur lucru: nu mai vrea liste. vrea să voteze oameni şi nu liste. Acesta este sloganul zilei.

Ca atare, având în vedere respingerea categorică şi vehementă din Comisia de cod electoral a variantei Partidului Social Democrat, de votare a Senatului şi Camerei Deputaţilor ca la primari, chiar dacă iniţiativa a fost preluată după aceea de preşedinte şi respectiv de Partidul Democrat-Liberal, realizarea unei majorităţi, care să impună un sistem adecvat momentului actual, a necesitat din partea Partidului Social Democrat o găsire a unei noi soluţii, iar soluţia este cea pe care v-am prezentat-o dumneavoastră, în care am căutat următoarele:

• să avem 43 de circumscripţii electorale (42 în România şi una în străinătate);
• să avem un număr de colegii în circumscripţie egal cu numărul de candidaţi (câţi deputaţi atâtea colegii, câţi senatori atâtea colegii);
• să păstrăm şansele românilor din Harghita şi Covasna de a fi reprezentaţi în Parlament.

De aceea, am achiesat la propunerea colegilor noştri de la U.D.M.R., P.N.L. şi P.D., de a menţine norma de reprezentare 70.000 şi, respectiv, 160.000.

Totodată, am dat o şansă şi pluripartidismului, care este specificat în Constituţie, spre a fi reprezentate toate curentele de opinie în Parlamentul României. Şi, ca atare, am acceptat, deşi Partidul Social Democrat a susţinut să fie numai un singur prag, cel de 5%, cât a fost până acum, noi am acceptat şi pragul alternativ, este drept, nu în forma în care am dorit noi, ci în forma în care a necesitat un compromis, de şase mandate pentru Camera Deputaţilor şi trei mandate de senatori, renunţând la condiţia de 50% plus 1.

Totodată, încercând să găsim o soluţie între a vota oameni şi nu liste, şi totodată a fi reprezentaţi în Parlament aceste curente politice, am acceptat şi ideea proporţionalităţii, în sensul că numărul de voturi exprimate să se regăsească în cele două Camere în numărul de mandate. De aceea, sistemul acesta de vot uninominal are finalitate proporţională, în aşa fel încât să pierdem cât mai puţine voturi sau, în limbaj de specialitate, să nu avem o distorsiune.

Având în vedere aceste principii, noi vom sprijini proiectul pe care l-am iniţiat şi care este efectiv în substanţa sa rodul muncii, chibzuinţei şi strădaniei Partidului Social Democrat, spre a demonstra că tot ceea ce s-a spus în presă este total neadevărat, că am fi împotriva votului uninominal. Am fost cei care l-am propus, cei care l-am susţinut, cei care am găsit cheia deblocării acestei soluţii de vot uninominal. Suntem cei care vă propunem şi votul pentru consilierii judeţeni, despre care o să vorbească foarte bine distinsul nostru coleg Victor Ponta.

Închei, spunând următorul lucru: votul uninominal trebuie să inducă responsabilitatea parlamentarilor faţă de alegători, prin contribuţia acestora la rezolvarea problemelor concrete ale comunităţilor din colegiul uninominal respectiv.

Responsabilitatea parlamentarului poate fi asumată numai prin asumarea de către el a problemelor curente ale localităţilor care se găsesc în colegiul uninominal.

Trebuie să se realizeze o echipă între primar, între consilier şi parlamentarul din colegiul uninominal. Dacă nu se va realiza această echipă, în care triada primar-consilier-parlamentar să găsească soluţiile pentru rezolvarea problemelor concrete ale cetăţenilor, atunci introducerea votului uninominal nu va duce la nicio reformă şi performanţă politică şi administrativă. Va fi o formă fără fond.

De aceea, cred că votul uninominal nu va fi ceea ce cred unii: scoală-te tu, să mă aşez eu, şi va fi efectiv o modalitate concretă de legare "a parlamentarului de glie, de cetăţean".

În felul acesta, următorul pas pe care-l propun, în perspectivă, va fi acela de a modifica atribuţiunile parlamentarului, care sunt cuprinse în Constituţie. Pentru că, în aceste condiţii în care parlamentarul are atribuţiunile pe care le are, el nu va putea să devină un factor de coagulare a cetăţenilor, a primarilor şi consiliului, pentru a creşte eficienţa administrativă, politică şi economică.

Vă invit, stimaţi colegi, să facem acest pas mic pentru noi şi pas mare pentru România. Să votăm votul uninominal şi, evident, să plecăm satisfăcuţi acasă, că am făcut un lucru bun cu mâna noastră.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează, din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Fenechiu.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Domnilor miniştri,

Într-adevăr, aşa cum a spus şi colegul nostru, suntem astăzi în faţa unei decizii pe care de mult ne propunem să o luăm. Unii chiar ne propunem, alţii doar mimăm că o propunem.

Dincolo de toate populismele politicii româneşti, astăzi încercăm să dăm votul nostru pentru ceea ce, într-adevăr, în toate sondajele de opinie românii doresc: votul uninominal.

Până acum a existat votul pe liste, pentru frageda democraţie de după 1990. Cred că suntem cu toţii de acord că acest vot pe liste a fost benefic şi aceasta datorită faptului că în urma votului pe liste scena politică s-a stabilizat, s-au întărit câteva partide politice. Vreau să vă gândiţi la ceea ce se întâmpla în anul 1992 şi câte partide erau pe scena politică. Votul pe liste a dus la stabilizarea acestei scene şi la rămânerea unui număr mult mai mic de partide politice.

Chiar dacă nu am ajuns la o maturitate a democraţiei în România, considerăm că după 17 ani de tranziţie a venit vremea votului uninominal.

Au fost mai multe păreri: preşedintele Traian Băsescu a venit cu propunerea votului uninominal în două tururi. Nu are sens să mai discutăm că acest tip de vot uninominal nu există nicăieri în Europa. Sunt două variante aici, dacă doriţi. Eu mi-aş dori să cred că domnul Traian Băsescu a propus acest tip de vot, pentru a se ajunge la o soluţie corectă, dar chiar dacă mi-aş dori să cred asta, mie mi-e teamă că domnul Traian Băsescu a propus acest tip de vot, tocmai pentru a nu se putea ajunge niciodată la votul uninominal. Pentru că, eu repet, şi în această sală, dar mai ales în afara ei, există încă mulţi care declară sus şi tare că-şi doresc votul uninominal, dar în realitate pe de o parte le este frică de acesta, iar pe de altă parte nu-l doresc deloc.

Stimaţi colegi, mai avem o mare problemă, cea a preşedinţilor consiliilor judeţene. Sunt cu totul adeptul acestui tip de vot uninominal şi în cazul preşedinţilor consiliilor judeţene, dar totuşi nu văd cum am putea răspunde în faţa cetăţenilor României, dacă noi, deputaţii, am vota azi aici o lege care, dintr-un motiv sau altul, poate chiar de cei mai vajnici susţinători ai uninominalului, ar fi mâine atacată la Curtea Constituţională, lucru care ar duce la imposibilitatea ca la viitoarele alegeri parlamentare să avem vot uninominal.

Aşa încât, vă propun, încă o dată, cu maturitate, să votăm astăzi Legea votului uninominal, fără a vota şi prevederea ca preşedinţii consiliilor judeţene să fie aleşi prin acest tip de vot, şi în cel mai scurt timp, într-o altă lege, să votăm ca preşedinţii consiliilor judeţene să fie votaţi prin vot uninominal.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul deputat Valentin Iliescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă bucur că, spre deosebire de alte şedinţe, în care legi importante trec prin faţa plenului, existând o prezenţă redusă, mă bucur că astăzi sunt foarte mulţi colegi deputaţi. Şi mă bucur pentru că probabil astăzi Parlamentul României, prin Camera Deputaţilor, Camera decizională, este pe cale să adopte probabil cea mai importantă lege pentru actuala legislatură parlamentară.

Nu este vorba numai despre împlinirea unui vis al multor români, acela ca viitorii parlamentari să fie aleşi prin vot uninominal. Cred, înainte de toate, că adoptarea unei asemenea legi va duce la o calitate mai mare a actului legislativ, la o prezenţă mai reprezentativă şi mai importantă în forul legislativ al ţării şi, nu în ultimul rând, probabil, că problemele şi interesele cetăţenilor, de multe ori călcate în picioare de un Parlament mult prea mult interesat de jocurile politice, să se gândească în primul rând la cei care i-au trimis pe parlamentari acolo.

Partidul Democrat-Liberal nu a fost niciun moment frâna introducerii votului uninominal. Şi dacă vreţi, printr-o asociere sufletească, chiar liderul spiritual al partidului nostru, preşedintele României, domnul Traian Băsescu ... (Zumzete şi vociferări), a venit în urmă cu un an aici, în faţa Camerelor reunite, şi v-a sugerat, domnilor colegi, să puneţi mai mult accent pe introducerea votului uninominal.

Nu v-a plăcut atunci acest lucru. Mai mult decât atât, tot din iniţiativa preşedintelui, în noiembrie 2007, cetăţenii au fost convocaţi la un referendum pe tema introducerii votului uninominal. Şi atunci, ca în toate sondajele pe care le-aţi evocat aici, cetăţenii au spus că este nevoie de votul uninominal.

Partidul Democrat-Liberal va vota această iniţiativă, deşi trebuie s-o spunem, că după referendum punctul nostru de vedere a fost că cea mai bună soluţie ar fi scrutinul majoritar în două tururi.

Ne pare rău că după referendum şi după ce voinţa a 4 milioane de români a fost exprimată, colegii de la P.S.D. şi-au schimbat punctul de vedere. Nu este însă până la urmă acest lucru important. Important este că am ajuns aici şi că astăzi suntem pe cale să votăm o lege importantă, repet, cea mai importantă lege din actuala legislatură.

A apărut în ultimul moment şi un amendament important, care se referă nu la alegerea parlamentarilor, ci la alegerea preşedinţilor de consilii judeţene. Cred că este un lucru important şi credem tocmai pentru că cel mai important om din administraţia judeţului trebuie să fie un om cu foarte multă reprezentativitate, că soluţia alegerii preşedintelui de consiliu judeţean prin vot uninominal este un lucru bun, pozitiv, pe care Partidul Democrat-Liberal îl va vota chiar în această şedinţă.

Îndrăznesc să le spun colegilor liberali, pe care, sincer, mă aşteptam ca astăzi să vină să susţină şi ei acelaşi punct de vedere, că nu pot să le înţeleg diferenţa de opinie, diferenţa din noiembrie, când printr-un proiect propus dumneavoastră, asumat de Guvern, veneau cu soluţia alegerii prin vot uninominal şi a preşedinţilor de consilii judeţene, şi a deputaţilor şi senatorilor în acelaşi proiect, şi astăzi, când prin vocea unui important lider al Grupului parlamentar al P.N.L., schimbă acest punct de vedere.

Eu cred, dacă vrem cu adevărat să facem o reformă importantă, pentru că legea de astăzi vizează în fond reforma clasei politice româneşti: responsabilizarea parlamentarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene, aducerea în primul for legislativ al ţării a oamenilor cei mai reprezentativi.

Probabil că astăzi se va întâmpla un lucru important, pentru că eu nu am nici cea mai mică îndoială că Parlamentul României este astăzi pregătit să acorde un vot pozitiv acestei legi. Un lucru paradoxal, probabil, că unii dintre colegii noştri, care astăzi vor vota acest proiect, poate nu vor mai fi data viitoare parlamentari. Dar este până la urmă, dacă vreţi, o obligaţie a noastră, ca parlamentari, să votăm legi bune pentru oameni şi nu pentru noi.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul deputat Lucian Augustin Bolcaş.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Poate veţi crede că este greu în acest "concordat" pentru votul uninominal să aduc vocea unui partid care în mod constant şi ferm s-a pronunţat şi, mai ales, a argumentat împotriva votului uninominal.

Mă ajută formaţiunea mea juridică. Anumite precepte juridice mi-au devenit şi precepte de viaţă: Error comunis non facit ius!, şi o eroare comună chiar impusă la nivelul acestui concordat, care se pare că este numai vocal, nu poate să ducă la adoptarea unei legi pe care, în primul rând, populaţia nu o doreşte.

S-a pornit în toate aceste susţineri de la un mare neadevăr, pe care trebuie să îl punctăm. La recentul referendum privind votul uninominal, independent de forma acestuia, nu s-a prezentat nici măcar o treime din numărul populaţiei active. Nu numai că nu au votat "pentru", ci nu i-a interesat. Două treimi din populaţia României nu este interesată de ceea ce domniile voastre şi câteva ONG-uri zgomotoase, care la un mare miting au reuşit să strângă mai puţin decât membrii consiliilor lor de conducere, agită de atâta vreme.

Se vorbeşte despre acest vot uninominal, pe care, repet, populaţia nu-l vrea şi nu-l înţelege, ca fiind panaceul universal al primenirii clasei politice, cum spunea cu mult umor un coleg de-al meu, al reformării clasei politice. Evident, cariera sa de militar şi-a pus amprenta asupra formulării.

Această idee este propagată de două categorii de oameni: unii sunt cei care trăiesc cu o iluzie; alţii sunt cei care promovează deliberat o minciună. Argumentele pe care le-am folosit până acum, pentru a combate ideea votul uninominal, vă sunt cunoscute şi, de aceea, n-o să-mi permit decât să le trec într-o sumară revistă.

În primul rând, metodologia votului uninominal, în orice formă a sa, este greu de perceput şi de realizat de populaţie. De aceea, preşedintele României foloseşte sintagma "să votăm parlamentarii ca primarii". Şi regret că un distins coleg de-al nostru a reluat această sintagmă, cu ostentaţie, aşa cum a reluat şi ideea întoarcerii la popor.

Iertaţi-mă, dar am trăit şi voi trăi cu credinţa că între un parlamentar şi un primar există o deosebire care se poate şi trebuie să se reflecte şi în modul de alegere.

A percepe greu ceva, a nu participa la o dezbatere de referendum cu privire la votul uninominal înseamnă practic că populaţiei i se dă ceva ce nu înţelege şi nu-şi doreşte. Şi probabil că asta se urmăreşte.

Vreau să subliniez, dacă ideea că populaţia, o treime ar reprezenta majoritatea dorinţei românilor pentru votul uninominal este fundamentul tuturor acestor teorii, atunci trebuie să vă spun că o teorie construită pe un neadevăr este neadevărată până la sfârşit.

Am mai vorbit despre posibilităţile de dirijare a votului într-un anume sens: distincţia între votul politic şi votul popular, posibilitatea ca anumite partide, într-un joc electoral care ţine de la modul de concepere a legii până la constituirea colegiilor uninominale, să poată să-şi câştige mult mai multe mandate decât au dorit-o cei care au votat. Poate şi asta se urmăreşte.

Şi, la urma urmei, cum vom primeni clasa politică? Problema este sensul acestei primeniri. Şi sensul acestei primeniri ni-l dă prezentul proiect de lege.

Acest proiect de lege, subliniez de la bun început, este, într-adevăr, un proiect de lege liberal; este un proiect de lege al celor bogaţi, pe care liberalii, prin tradiţie, îi reprezintă. Partidul Liberal a fost totdeauna partidul marelui capital. Dar, ce caută în combinaţia asta un partid social-democrat, n-am înţeles şi nu pot să înţeleg.

Problema este următoarea. Textul de lege - art.29 din proiect, alin. (5) - vorbeşte de la bun început de o garanţie materială la nivelul a 5 sau 10 salarii minime pe economie, nejustificată de absolut nimic, dar care condiţionează şi diferenţiază oamenii după avere. Cum credeţi dumneavoastră că un şomer va putea să achite această garanţie, pentru a candida în Parlamentul României?

Şi, cu marele risc care, de fapt, nu este un risc, ci poate să fie o responsabilitate asumată, vreau să vă declar ferm şi fără niciun fel de echivoc, că-mi doresc un şomer în Parlamentul României să reprezinte şi pe oamenii săraci. Or, acesta este împiedicat să acceadă, de acest proiect de lege. Că liberalii o vor, este normal pentru politica pe care o desfăşoară. Că Partidul Social Democrat propune acest amendament şi-l susţine, rămâne pentru mine în continuare o mirare.

Ce se mai poate spune despre acest proiect de lege? În primul rând, este vorba de nişte vicii fundamentale în alcătuirea sa. Niciun copil nu cred că se poate face sub presiune, darămite un proiect de lege? Este o presiune care de data aceasta nu este populistă, pentru că nu urmează şi nici nu vrea să urmeze voinţa poporului. Este o presiune elitistă, pentru a găsi o soluţie ca numai anumite părţi ale României să fie reprezentate şi care, în calculele minime făcute în mass-media şi pe care le cunoaşteţi cu toţii, o campanie personală pentru un vot uninominal se cifrează în jurul sumei de o sută de mii de euro. Este o cifră acceptată de către toţi. Iar indemnizaţia unui Parlament pentru 4 ani de mandat nu reprezintă decât jumătate din această sumă pe care el trebuie s-o investească.

Deci, s-a terminat cu controlul averilor, s-a terminat cu conflictele de interese, pentru că oamenii vin în Parlament nu să-şi cumpere acest titlu, cum se cumpărau titluri nobiliare, ci să-şi cumpere un ce profit. Se pune un semn de egalitate între valoare şi bani. Unde vor fi specialiştii care pot să-şi spună cuvântul şi care nu au sumele de bani necesare accederii în Parlamentul României, un Parlament spus de esenţă liberală.

Ne află în prezenţa unor vicii ale proiectului, pe care vreau să vi le semnalez. Nu am văzut în materialul care a fost difuzat - îmi iau această rezervă - avizul Consiliului Superior al Magistraturii, absolut obligatoriu în această situaţie, nu printr-o obligaţiune prevăzută expres de lege, ci derivând din conţinutul ei. Faptul că judecătorii trebuie să participe la diverse forme instituţionale de rezolvare a alegerilor este în tradiţia dreptului electoral românesc, dar, de acest lucru trebuie să ştie şi Consiliul Superior al Magistraturii. Mai mult, este vorba de constituirea unor proceduri în faţa instanţelor privind soluţionarea unor contestaţii pe care trebuie să le cenzureze Consiliul Superior al Magistraturii. Şi, ca să punem bomboana pe colivă, avem, la Cap.XIII, art.58 care vorbeşte despre contravenţii, din care mai mult de trei sferturi sunt de fapt infracţiuni, şi care instituie infracţiuni cu caracter penal, despre care trebuie să ştie Consiliul Superior al Magistraturii.

Pentru aceste considerente, închei dezbaterea generală, cu o primă propunere de restituire, pentru a vedea şi avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

În încheiere, repet: ne vom pronunţa în continuare ferm, vom argumenta în continuare ferm pentru un sistem de vot care să fie corespunzător momentului actual al dezvoltării socio-politice a României. Responsabilitatea partidelor politice, atât în formarea Parlamentului, cât şi în formarea Guvernului, nu poate să fie disoluţionată de această formă de vot uninominal. Nu trebuie să fie disoluţionată. În acelaşi timp, apropierea alegătorului de ales se realizează prin intermediul partidului politic, în actualul sistem constituţional românesc, care este bun, din acest punct de vedere, în care mandatul este reprezentativ, şi nu este imperativ, singura verigă de apropiere între alegători şi aleşi o reprezintă partidul politic. Luaţi-o şi pe aceasta şi afirmaţi că alesul plin de bani s-a apropiat de alegătorul său şomer, pe care nu-l lăsaţi să intre în Parlament.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Am notat solicitarea dumneavoastră de retrimitere la comisie. O voi pune la vot în încheierea dezbaterilor generale.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Márton Árpad.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Când vorbim despre adoptarea unui proiect de lege, trebuie să ştim ce dorim să realizăm prin acel proiect. De fapt, care este problema pe care vrem să o soluţionăm şi cum funcţionează însăşi legea respectivă.

Din păcate, în ultimii ani, de oameni neavizaţi sau prea avizaţi a fost indusă în dezbaterea politică, să zic aşa, în mass-media, chiar şi în conştiinţa cetăţeanului de rând, ideea că ar exista un sistem de vot inexistent în lume - cel uninominal.

Şi, dacă pornim de la această premisă falsă, nu putem să ajungem decât la soluţii false.

(Domnul deputat Marcu Tudor vociferează din bancă.)

Domnule deputat, mai învăţaţi dumneavoastră puţină carte ...

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Am de două ori cât vârsta ta, carte!

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Sistemul uninominal nu se aplică pentru alegerea Parlamentului European ...

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Ba, exact aşa, pe listă!

Domnul Márton Árpad-Francisc:

... ci, pe listă - cum spuneţi dumneavoastră -, care, iarăşi este inexistent.

(Domnul deputat Marcu Tudor vociferează din bancă.)

Domnule preşedinte,

v-aş ruga să permiteţi să-mi termin discursul, ori să-l faceţi să tacă pe colegul nostru din Partidul România Mare ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu-mi cereţi imposibilul!

Domnul Márton Árpad-Francisc:

... ori chestorii să-şi intre în atribuţiuni şi să-l poftească afară.

Vă mulţumesc.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Face minciuni, aici!

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Mulţumesc.

Deci, există două sisteme de vot - cel majoritar şi cel proporţional. În cazul celui majoritar, există, într-adevăr, şi sistemul de vot uninominal, adică pe circumscripţii uninominale, dar există şi pe listă, şi cel majoritar.

Constituţia României este clară pentru mine, cel puţin. Vorbeşte despre un sistem proporţional, pentru că Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului. Deci, un sistem majoritar propus de domnul Preşedinte Traian Băsescu, ca deputaţii să fie aleşi ca primarii, dincolo de faptul că nu este uzitat nicăieri în lume, pentru că nicăieri, nici în sistemele majoritare, chiar cu două tururi de scrutin, nu se alege deputatul sau senatorul candidând în al doilea tur de scrutin doar doi, ca la primari, deci cu un vot majoritar, ci un vot relativ. Care este diferenţa? Primarul este o persoană. Instituţia de conducere însăşi este realizată de o singură persoană. Parlamentul este un organ colegial, unde partidele, pe baza voturilor primite de către popor, reprezintă o parte din popor. Partidele însele reprezintă parte din popor. De aici derivă însuşi cuvântul de "partid".

sistemele majoritare - numai majoritate - sunt bune pentru partidele mari. Partidele mici şi comunităţile mici, inclusiv cele ale minorităţilor naţionale, nu au ce căuta în acest sistem şi nu ajung în Parlament.

Deci, cu astfel de sisteme, noi avem o problemă destul de mare, pentru că ceea ce dorim să realizăm noi este posibilitatea reprezentării comunităţii maghiare din România în Parlamentul României.

Acesta este scopul nostru. Aceasta vrem să realizăm.

Evident, Partidul Social Democrat în 2004, dacă ar fi existat sistemul propus de ei pe atunci, majoritar, ar fi putut ca, în două tururi de scrutin, să aibă o majoritate în Parlament, care nu i-ar fi permis domnului Traian Băsescu să facă acel joc pe care l-a făcut. Este clar!

Acum, însă, nu aş înţelege de ce ar susţine un astfel de sistem, pentru că Partidul Democrat a ajuns în acea situaţie în care şi-ar putea mări voturile printr-un astfel de sistem. Este just că acum domnul Traian Băsescu, care a fost opozantul acestui sistem, este pentru acest sistem. Este normal.

Există sisteme mixte, în care parte din voturi se dau şi se iau în circumscripţii uninominale şi parte pe ideea proporţionalităţii. Noi am inventat ceva ce nu există. Aproape nimic nu se ia în circumscripţii, adică foarte puţine - cel mult 10% din mandate vor fi luate în circumscripţii -, deşi mandatele se vor da către persoanele care au candidat în circumscripţii, dar nu neapărat de către persoana care a fost pe primul loc. Deci, electoratul va afla că a fost fentat în momentul în care deputatul lui va fi cel care a ajuns pe locul 4 în circumscripţia sa electorală.

Dar, acest sistem propus are şi un element bun, pentru că este reprezentativ. Deci, în Parlament, partidele care au trecut pragul, evident, vor avea o reprezentare egală cu voturile primite. Vor avea această reprezentare. Este adevărat, însă, că poate nu tocmai deputatul care a primit cele mai multe voturi, adică candidatul care a primit cele mai multe voturi va intra în Parlament, ci poate acela care a luat cele mai puţine voturi. Dar, partidul, partidul va intra. Deci, este o struţo-cămilă. Să vedem fiecărui partid dacă îi corespunde acest sistem sau nu.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

De ce este nevoie de această struţo-cămilă?!

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Trebuie să vă spun că noi ne-am gândit foarte mult. Noi am acceptat varianta propusă prin asumare a răspunderii de către Guvern, pentru că acolo a existat un sistem mixt, în care comunitatea maghiară putea să-şi adune voturile şi să-şi trimită reprezentanţii în Parlament. În urma deciziei Curţii Constituţionale, am propus varianta propusă de Curtea Constituţională: două voturi - unul pentru candidatul în circumscripţii electorale, şi acel candidat care iese primul să fie ales, şi unul pe lista naţională. Aşa cum se practică în cele mai multe ţări din Uniunea Europeană. Nici acest sistem n-a mai fost acceptat.

Am trecut la această variantă de compromis, am încercat s-o modificăm. Avem câteva amendamente respinse. Au şi alţii câteva amendamente respinse.

În funcţie de cum se va vota în acest Parlament, deci, dacă vom avea garanţia ca într-adevăr, comunitatea maghiară din România să aibă reprezentare corectă în Parlamentul României, doar atunci vom putea vota această lege.

Ca atare, votul nostru va fi decis de voturile date pe articole. Noi o să ne susţinem toate amendamentele depuse, pentru că suntem convinşi că o comunitate ca acea maghiară din România trebuie să fie reprezentată în Parlament şi trebuie să fie reprezentată proporţional cu numărul membrilor acestei comunităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Corneliu Ciontu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, şi domnul deputat Pambuccian.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dincolo de tenta de festivism şi de mare victorie democratică, care se degajă din intervenţiile unor colegi, eu fac apel la raţionament şi la discernământ şi vreau să ridic, în primul rând, două probleme care nu mi se par deloc clare şi pe care le-aş fi considerat rezolvate într-un alt mod.

În primul rând, mă aşteptam ca un reprezentant al Guvernului să vină în faţa noastră şi să ne spună care au fost motivele pentru care şi-au retras şi nu şi-au menţinut acel proiect de lege pentru care şi-au asumat răspunderea, deci, cu riscul de a fi demişi. Pentru că, în mod normal, mi s-ar fi părut ca acest proiect de lege, cu amendările, ţinând cont de ce a hotărât Curtea Constituţională, să-l supunem dezbaterii plenului celor două Camere. De ce s-a ales această variantă? Ar fi bine ca şi opinia publică, dar şi noi, parlamentarii în primul rând, să fim informaţi.

O a doua observaţie şi nedumerire, în acelaşi timp. De ce am mers pe procedură de urgenţă, când avem de-a face cu un proiect de lege atât de important, în jurul căruia s-au manifestat fel de fel de dispute, ani de zile - pe paternitate, care mai de care, că al lor e mai frumos, e mai deştept şi aşa mai departe şi o să curgă lapte şi miere în România. Pentru a nu crea false impresii, am să spun de la bun început că Partidul Conservator a fost printre primele formaţiuni politice care au insistat pe o formă de vot uninominal. Numai că noi vedeam o formă de vot uninominal pe sistem mixt, ceea ce nu se prea întâmplă.

O alt chestiune pe care vreau să v-o reamintesc este că încă din 1998, doamna deputat Daniela Popa a avut o asemenea iniţiativă depusă şi care nu a fost luată în dezbatere. În 2005, Partidul Conservator a adunat semnături - 170 de mii de semnături de la cetăţeni, pentru organizarea unui referendum şi susţinerea Proiectului de Lege privind votul uninominal. Asta pentru a se şti adevărul, pentru că prea mulţi încearcă acum să pozeze ei în reuşita asta democratică pe care speră să o obţină.

Deci, noi susţinem în continuare votul uninominal, ca să nu fie niciun fel de dubiu. Dar considerăm că actualul proiect de lege are foarte multe carenţe. Carenţe care vizează chiar spiritul şi litera Constituţiei României.

Vorbind de vot uninominal, deci simplu, pentru a se înţelege de către electorat, ştampila se pune pe persoana dorită de cetăţeni. Analizând textul acestui proiect de lege, constatăm că nu vom respecta voinţa electoratului în totalitatea lui şi că vom încălca art.61 alin. (2), care vorbeşte de reprezentativitatea şi supremaţia Parlamentului Român.

Concret, la aceste alegeri, după părerea mea, - nu sunt jurist, dar ca sociolog, aşa, sunt atent să văd cam ce se întâmplă, ce mutaţii apar în societatea românească, o să participe în jur de 10 partide, dintre care trei mari partide, care, dincolo de disputele doctrinare şi de altă natură, aici şi-au dat mâna, pentru că au realizat că trebuie să ne propună o formulă din care să aibă avantaj aproape maxim faţă de celelalte partid.

Revenind, cele 10 partide minus trei, să spunem cele şapte, să ştiţi că vor avea capacitatea ca în multe colegii uninominale să-şi impună candidatul. Dar, în final, când se va trage linie, se va constata că în cele 50-60-70 sau poate 100 de colegii, acele partide nu îndeplinesc pragul de 5%. Şi atunci apare firesc întrebarea: mai vorbim de vot uninominal sau de vot impus pe partid? Ce facem cu voturile, din calculul meu, a peste două milioane de români care nu-şi regăsesc candidatul pe care l-au votat în Parlament? Acesta este spirit de vot uninominal? Şi spun asta şi pentru presă, ca să reţină, pentru că şi presa şi societatea civilă s-au bătut pentru o variantă de vot uninominal. Cum justificăm în faţa electoratului că aceşti oameni care l-au votat pe Popescu, pe Ionescu în peste 100 de circumscripţii, nu se regăsesc? Iată o mare contradicţie asupra căreia vă rog să meditaţi şi să aducem îmbunătăţiri.

Pentru informarea celor care nu ştiu, vreau să reţineţi că în Europa sunt 9 state care nu au prag electoral, printre care şi Franţa, şi Germania, despre care s-a vorbit aici, nu au prag electoral, deşi folosesc sistem de vot uninominal. De ce noi, românii, inventăm roata, să fim noi singura ţară cu prag electoral?

În mod normal, dacă vorbim de vot uninominal, pragul nu are ce să caute. Vreau şi eu să văd care sunt argumentele constituţionale prin care se susţine necesitatea pragului în cazul votului uninominal. Nu există niciun argument constituţional. Şi credeţi-mă că înainte de a veni aici m-am pregătit şi eu puţin, nefiind jurist.

Iată o chestiune care trebuie să ne dea de gândit, asupra căreia trebuie să ne aplecăm, cum, de asemenea, nu înţeleg de ce trebuie să cumulăm la a doua condiţie de a deveni partid parlamentar, colegiile din zona deputaţilor cu cele din zona Senatului. La urma urmei, sunt două instituţii distincte, care completează, pe ansamblu, Parlamentul, fiecare cu regulamentul ei. Vreau să vă reamintesc că am avut o situaţie când un partid avea doar grup la Cameră. De ce nu s-ar întâmpla şi acum? Deci, o altă chestiune asupra căreia fac apel la dumneavoastră să meditaţi.

Sigur că zarurile, în general, sunt aruncate. Dar nu ştiu cum o să argumentăm în faţa populaţiei, în momentul când vom vedea că aceste carenţe - şi sunt doar două, pe care le-am prezentat; mai este şi aceea prezentată de domnul Bolcaş, cu care sunt întru totul de acord. Până la urmă, ce facem? Intrarea în Parlament pentru bani şi pe bani a celor avuţi? Cei care nu au nu pot participa la un vot uninominal? Deci nu primează, până la urmă, calităţile umane: de buni gospodari, de oameni capabili să propună amendări la un proiect de lege sau altul?

Închei, prin a vă ruga pe fiecare în parte, pe toţi colegii mei, să nu dăm un vot mecanic, ci să îmbunătăţim acest proiect de lege şi, în final, să îl votăm cu îmbunătăţirile aduse.

Noi, Partidul Conservator, suntem deschişi să susţinem toate acele amendamente menite să scoată acele contradicţii din acest proiect de lege, făcut, cu o oarecare şmecherie, ca să mă exprim mai academic, aşa, în favoarea marilor partide.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Varujan Pambuccian. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Probabil că singurii care am trecut de câteva ori printr-o formulă de genul acesta de vot de persoane, şi nu de liste, am fost noi. Şi, din punctul acesta de vedere, pentru noi nici nu apare o schimbare fundamentală, din fericire, în acest proiect de lege.

De aceea, lucrurile pe care o să le spun aici nu privesc neapărat o chestiune de interes, să spunem, - iată, folosesc pentru prima oară în viaţa mea, cuvântul ăsta - partizan al grupului nostru, ci de interes general. Cred că ceea ce am făcut acum este un experiment şi nu este neapărat o agendă bine asimilată şi înţeleasă de către cei care cred că ea va aduce o schimbare radicală în bine.

Noi vom vota acest proiect de lege. Repet, din punctul nostru de vedere, strict al grupului şi al organizaţiilor noastre, el reprezintă ceea ce au reprezentat şi legile electorale de până acum. Nu avem, însă, convingerea că această nouă formulă de vot va aduce ceea ce crede populaţia că va aduce. Nu avem convingerea că felul în care oamenii vor fi reprezentaţi va fi mai bun şi teama mea este că o să adâncim confuzia între deputat, consilier local, primar, deci confuzia între administraţia publică locală şi legislativ, care există, în momentul de faţă, din păcate, în rândul multor oameni.

Îmi este, de asemenea, teamă că... Dar, probabil că sunt lucruri pe care, dacă nu le experimentăm pe piele noastră, nu avem cum să le înţelegem. Şi cred că este în ordine, merită să facem şi acest experiment. Îl vom face. probabil că într-o legislatură, două, o să înţelegem care au fost consecinţele lui, ce trebuie făcut, şi cei de atunci vor face ceea ce va trebui făcut.

Repet, îl vom vota. Singura noastră problemă specifică rămâne pragul acela, pe care l-am tot pomenit şi care pune în pericol un singur coleg al nostru, cel de 10%, poate reuşim să-l readucem la 5%, cum a fost el mai demult. În rest, vă mărturisesc că îl vom vota cu seninătate, ştiind că vorbim despre un experiment şi aşteptând să vedem rezultatele lui, unele dintre ele predictibile, şi momentul de peste o legislatură, două, când va trebui să regândim totul, ca urmare a aceea ce s-a întâmplat între timp.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Am finalizat dezbaterile generale. Avem o propunere de procedură, stimaţi colegi, pe care o voi supune mai întâi votului dumneavoastră.

Este vorba de propunerea de retrimitere la comisie.

Deci, o să vă rog să vă folosiţi cartelele, pentru că voi supune la vot propunerea de retrimitere la comisie, formulată de Grupul parlamentar al P.R.M.

Putem vota? Vă rog să vă introduceţi cartelele.

Vă rog să votaţi. Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect de lege.

Funcţionează, stimaţi colegi. Arată nişte numere chiar impresionante!

Propunerea de retrimitere la comisie a fost respinsă - 166 de voturi împotriva retrimiterii; 21 pentru, 5 abţineri.

Fiind în procedură de urgenţă, consult comisia asupra timpului de dezbatere. Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Domnule preşedinte,

stimaţi colegi,

M-am consultat şi cu vicepreşedinţii, aici, la prezidiu, şi vă propunem timp de dezbatere până la ora 12,00.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, stimaţi colegi, cu propunerea, de asemenea, ca, dacă până la ora 12,00 nu epuizăm dezbaterile şi trecem în continuare la votarea articolelor pe mai departe, să fiţi de acord să votăm pe articole până terminăm dezbaterea pe articole.

Dacă sunteţi de acord cu această propunere? Mulţumesc.

Voci din sală:

Supuneţi la vot!

Domnul Bogdan Olteanu:

Supun votului dumneavoastră propunerea referitoare la acest timp de dezbatere. Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Deci, timp de dezbatere pe articole până la ora 12,00. Aceasta înseamnă, potrivit regulamentului, că, după ora 12,00, trecem direct la vot pe fiecare articol la care nu ajunsesem până atunci.

Stimaţi colegi,

Suntem la punctul 1, lucrăm pe anexa cu amendamente admise. Voi face referire la amendamentele respinse, la acele articole unde există.

La punctul 1 avem un amendament respins; vă propun însă să-l lăsăm la urmă, pentru că rostul acelui amendament care vizează titlul este legat de nişte amendamente care se găsesc la sfârşit. Dacă vom introduce votul uninominal la consilii judeţene sigur că schimbăm titlul, dacă nu, nu.

Dacă vreţi să-l susţineţi acum, n-am o problemă, dar n-o să-l supun acum la vot, stimaţi colegi, ci-l voi supune la urmă.

Domnul deputat Ponta, vă rog.

Domnul Viorel-Victor Ponta:

Domnule preşedinte,

Suntem de acord cu propunerile dumneavoastră înţelepte numai dacă, însă, aceste propuneri înţelepte nu ne duc după ora 12,00, ca să nu putem să ne susţinem amendamentele. Da?

Domnul Bogdan Olteanu:

Vom face tot efortul să vorbim câte puţin, stimate coleg, avem tot interesul să ne susţinem argumentele.

Punctul 2 din anexa cu amendamente admise.

Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Punctul 3.

Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

La punctul 4 există un amendament respins; punctul 2 în anexa cu amendamente respinse. Dacă se susţine?

Domnul deputat Márton, vă rog.

Nu se mai susţine amendamentul respins de la punctul 4.

Dacă punctul 4 din anexa cu amendamente admise, este vorba de art. 2 al legii, mai are alte obiecţii sau observaţii? Nu mai are. Adoptat.

Mulţumesc.

Punctul 5.

Obiecţii, observaţii, comentarii? Adoptat.

Punctul 6. Adoptat.

Punctul 7. Adoptat.

Punctul 8. Adoptat.

Punctul 9. Adoptat.

Punctul 10. Adoptat.

Punctul 11.

Domnul deputat Străchinaru, aveţi cuvântul la punctul 11 din raport - Minorităţile naţionale, art. 9, vă rog.

Domnul Petre Străchinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Practica pune în evidenţă o serie de anomalii care trebuie eliminate. Este şi situaţia judeţelor în care românii, cetăţenii români de naţionalitate română, sunt minoritari.

Am ascultat pledoaria de la această tribună a reprezentantului minorităţii maghiare, o pledoarie pentru care îl felicit.

Sunt nevoit să vă atrag atenţia şi asupra acestei anomalii politice, cum am spus, şi care ar trebui, în opinia noastră, să fie rezolvată în spiritul prevederilor Memorandumului explicativ al Recomandării 1201 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, din care citez: "Drepturile protejate în acest protocol se aplică tuturor, inclusiv unei etnii majoritare, când este minoritară într-o regiune a lor. Spre exemplu, minoritatea maghiară este majoritară în anumite regiuni ale României; românii minoritari în aceste regiuni trebuie să fie protejaţi prin dispoziţiile acestui protocol."

În acest spirit, eu am iniţiat o propunere legislativă, care, în prezent, a fost aprobată, este drept tacit, de Senat, a primit aviz favorabil din partea Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor şi din partea Comisiei administrative a Camerei Deputaţilor.

În momentul în care reprezentantul Partidului Democrat- Liberal, în comisia care a redactat această propunere legislativă - mă refer la cea pe care o dezbatem acum - a adus în discuţie şi această problemă, pe care o ridic plenului, a fost ignorat. Eu consider că, pe plan legislativ, normal sau procedural vorbind, ar fi trebuit să luăm în discuţie, acum, şi propunerea mea legislativă.

Dar, pentru a nu bloca procesul adoptării acestui proiect, nu vă cer decât să acceptaţi un amendament la acest punct, prin care şi românilor din aceste zone, concret în circumscripţiile electorale în care numărul locuitorilor de naţionalitate română este mai mic decât norma de reprezentare prevăzută la art.5 alin.(2) şi alin.(3), aceştia vor fi reprezentaţi în Camera Deputaţilor de către un deputat; mandatele vor fi atribuite peste numărul total de deputaţi rezultaţi din norma de reprezentare candidaţilor de pe listele de candidaţi sau candidaţilor independenţi din rândul locuitorilor prevăzuţi în alin.(1), care au obţinut cele mai multe voturi.

Consider că o asemenea normă nu contravine cu nimic Constituţiei României, având în vedere că este stipulat faptul conform căruia alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului se face potrivit legii organice, ceea ce facem noi aici.

Eu vă mulţumesc şi vă cer sprijinul în adoptarea acestui amendament.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Nu este procedural să introducem amendamente în plen, de aceea v-aş propune să luăm ca cea mai bună formulă aceea ca proiectul dumneavoastră de lege să intre în procedura normală. Dacă va fi adoptat, sigur că el va completa actuala lege în vigoare. Dar nu putem discuta aici, stimaţi colegi, pe tema unui amendament care nu este formulat.

Domnule deputat Moisoiu, vă dau cuvântul, dar vă dau cuvântul la punctul 11 din raport.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule preşedinte,

Nu vă supăraţi, dar, în clipa de faţă, dumneavoastră propuneţi o soluţie care este în contradicţie cu Regulamentul Camerei Deputaţilor. Şi anume, domnul deputat Străchinaru a făcut o propunere. Dumneavoastră o trimiteţi ulterior, după ce se va vota această lege. Nu se poate. În condiţiile în care noi suntem de acord, atunci acest amendament al domnului deputat Străchinaru trebuie să-l discutăm aici sau, dacă nu, avem o soluţie, cum s-a discutat adineauri, şi anume trimitem la comisie, în cadrul comisiei se discută propunerea domnului deputat Străchinaru şi după care avem baza de discuţie aşa, pe o formă rotundă şi ştim ce am votat.

vă rog frumos, domnule preşedinte, în aceste condiţii să lămurim foarte clar: ori suntem pentru această propunere a domnului Străchinaru şi atunci o retrimitem la comisie şi în felul acesta o completăm, ori, dacă nu, atunci înseamnă că încălcăm Regulamentul.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimaţi colegi,

Nu suntem nici pentru, nici împotriva unor chestiuni care nu sunt pe ordinea de zi. Potrivit procedurii, când va fi pe ordinea de zi o asemenea chestiune o vom discuta.

Retrimiterea la comisie a fost respinsă.

Domnul deputat Márton, vă rog, la punctul 11.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

O problemă redacţională.

În legile alegerilor locale şi parlamentare din 2004, a existat o modalitate de reglementare a participării minorităţilor naţionale. Acel text a fost preluat şi aici. Acolo, ceea ce avem în alin.(2) este trecut în două alineate, urmând ca în următorul alineat să se trimită la al doilea aliniat.

Mai mulţi colegi de la minorităţile naţionale au înţeles că alin.(3) face trimitere către tot textul de la alin.(2) şi atunci, pentru a nu avea posibilitatea confuziei, propun o problemă redacţională.

Prima fază să rămână alin.(2): "Pot depune candidaturi şi alte organizaţii" deci începând de la faza a doua să devină alin.(3); evident, renumerotarea alineatelor, iar actualul alin.(3) care ar deveni alin.(4) să-l trimitem la alin.(3) şi atunci totul este clar. Aşa este formulat şi în legea în vigoare astăzi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Am înţeles. Este un amendament al comisiei, înţeleg.

Dacă există obiecţii sau observaţii la acest amendament? La acest amendament, domnule Marcu? Vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu cred însă că trebuie să ne raportăm la tot ce ştim noi de comportament parlamentar, pentru ca să putem desţeleni lucrările aşa cum se pare că nu este în momentul de faţă.

Iată despre ce este vorba. Când am votat noi retrimiterea la comisie pe ansamblu, pentru nişte probleme neconstituţionale, am fost împotrivă, să zic, cu toate că mulţi nici n-au înţeles ce votează. Dar, atunci când vine vorba, la fiecare articol, de ceva specific care trebuie refăcut în comisie, nu mă raportez la votul anterior pentru ansamblu, că acela nu are nicio legătură cu această cerere de a retrimite la comisie pentru ca un anume rând de acolo să fie refăcut în condiţii normale, regulamentare sau legale. Deci nu le mai amestecaţi că dacă am votat ceva, toate celelalte sunt căzute.

Şi acum, ca o chestiune particulară, tare-mi doresc ca, în viitorul Parlament, să nu mai văd niciunul dintre dumneavoastră, ci clasa reformată, nouă, din teritoriu.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Revenim la chestiunea ridicată.

Domnule Costache, nu suntem la declaraţii politice, discutăm un amendament tehnic; după aceea, dacă aveţi de intervenit, vă dau cuvântul.

Domnule Pambuccian, tot pe această chestiune a separării alineatelor? Mulţumesc.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Practic, pe chestiunile acestea, legate de voturile pentru minorităţi, lucrurile au fost preluate din legea veche şi ele au fost preluate aproape ad litteram; aici a fost, pur şi simplu, o eroare tehnică de preluare, de transcriere. Deci nu vorbim în niciun caz de un alt text, este acelaşi text care era în legea veche, a fost preluat aici, în legea nouă, numai că la transcriere s-a făcut compactarea aceasta.

Deci, ceea ce spunea domnul Marton şi toată comisia, este că transcrierea pe care am făcut-o noi trebuia s-o facem aşa cum era în legea veche şi că cerem acum să acceptaţi să mergem pe formula aceea.

Mai era o problemă pe care aş menţiona-o aici. Noi avem un amendament care a fost respins în comisie şi nu figurează în raport şi, la momentul respectiv, o să vă rugăm să ţineţi cont de el.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Revenim atunci. Pentru început supun aprobării dumneavoastră propunerea de separare a alin.(2) în două alineate diferite.

Primul alineat cuprinde prima frază: "Pot depune candidaturi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale reprezentate în Parlament."

Următorul alineat, numerotat 3, care vine în continuarea alin.(2), celelalte aliniate se numerotează; alin.(3) devenit alin.(4) va face trimitere la noul alin.(3).

Supun votului dumneavoastră această propunere de redactare. Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc.

Reformularea a fost adoptată. 186 de voturi pentru.

Mai doriţi să interveniţi la punctul 11, domnule deputat Costache Mircea? Prelungim, nu-i nicio problemă. Dacă veţi fi de acord să prelungim până la finalizarea dezbaterilor, prelungim timpul de dezbatere.

Domnul Costache Mircea:

Domnule preşedinte,

N-ar trebui să ne obsedeze aşa de mult dacă cineva încearcă să prelungească, să stopeze sau să accelereze nepermis şi inuman şi ilegal ritmul dezbaterilor. Dumneavoastră aveţi altă treabă acolo decât să anticipaţi dacă un coleg de-al dumneavoastră intenţionează să facă o declaraţie politică sau nu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să nu-mi spuneţi mie ce treabă am.

Domnul Costache Mircea:

Eu vorbesc la...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, veţi vorbi când vă voi da voie şi conform Regulamentului.

Dacă vreţi să spuneţi ceva despre lege, vă dau cuvântul, dacă vreţi să spuneţi ce am eu de făcut, vă invit la locul dumneavoastră.

Domnul Costache Mircea:

Dumneavoastră dacă-mi daţi cuvântul, eu vă mulţumesc foarte mult, dar, în acelaşi timp, este bine să nu anticipăm ce intenţionează un coleg să spună de la tribună: declaraţie politică sau nu.

La art. 11, problema minorităţilor. Eu vreau să supun colegilor care au fost foarte atenţi şi care au studiat îndelung proiectul şi care au dezbătut amplu, unii la televiziuni, alţii în cercuri cât mai elevate, problema acestui sistem de vot, că ne aflăm într-o gravă eroare şi într-o mare ilegalitate din punctul de vedere al asigurării procentului de cel puţin 10% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat.

Dacă unui deputat i-au fost necesare 33 de mii de voturi, 10% înseamnă 3300, înseamnă că acea minoritate trebuie să aibă ceva mai mult de 3300 de alegători, ca numărul celor prezenţi şi cu drept de vot să-i asigure procentul legal de 10%, care a fost valabil şi până acum, nu numai de acum în colo.

Iar până acum, constatăm la un recensământ al populaţiei şi locuinţei, plătit cu bani publici, cu sume importante în 2002, rezultă că în România există 257 de ruteni; cum au fost 10% din mandatul unui deputat al majorităţii, al unui deputat, în general, asigurate în această situaţie pentru domnul coleg care reprezintă rutenii în Parlamentul României?

Avem în Parlament deputat din partea minorităţii albaneze, toată stima pentru doamna Oana Manolescu, colega noastă, dar s-au declarat la recensământul populaţiei şi locuinţelor 477 de albanezi; când asigură dumneaei 10% din media pe ţară a unui mandat de deputat în condiţii normale?

Mai avem 695 de macedoneni slavi. Tot la recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002, pe care-l are toată lumea, că datele acestea nu sunt secrete, din moment ce sunt informaţii publice şi plătite din bani publici şi se află la Institutul Naţional de Statistică, pentru cine doreşte să se informeze. din 695 de persoane declarate macedoneni slavi asigurăm procentul de 10% din media pe ţară a unui mandat de deputat?

Şi mergând tot aşa, fără să mai nominalizez, că problema nu este a ultragia, a jigni pe cineva, ci de a pune în temei ştiinţific, legal, constituţional, reprezentarea minorităţilor în Parlament, dacă aţi dezbătut dumneavoastră atât de amplu şi de aplicat şi de exact, acest proiect, cum puteţi veni din nou să repetaţi o asemenea aberaţie, domnule care faceţi altceva decât declaraţii politice?

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră punctul 11 din raport cu modificarea pe care am adoptat-o. Vă rog să votaţi.

Domnul Varujan Pambuccian (din lojă):

Aveam ceva...

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu mi-aţi spus că este aici. Aici este. O.K.!

Mai întâi domnul Bolcaş şi pe urmă amendamentul respins al domnului Pambuccian.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

O problemă de tehnică legislativă. prin imprecizia sa, alin.(5) încalcă aceste norme de tehnică legislativă: "În sensul prezentei legi, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, prevăzute la alin.(1) şi (2), le este aplicabil acelaşi regim juridic ca şi partidelor politice". precizarea trebuia făcută, "în cadrul procesului electoral", pentru că, dacă extindem, venim în contradicţie cu o prevedere din Legea partidelor politice şi atunci o extindem pentru toate organizaţiile cetăţenilor şi în procesul de constituire, dizolvare ş.a.m.d.

Deci în loc de punct - virgulă, "în procesul electoral."

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Am înţeles. Comisia? De acord? Mulţumesc.

Obiecţii la această completare de natură tehnico-legislativă? Nu sunt. Rog să se consemneze, atunci, la alin.(5) devenit alin.(6). Pentru susţinerea amendamentului respins, domnul deputat Varujan Pambuccian, vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc.

Este vorba de art. 9 pct. 1, în care singura diferenţă între ceea ce există aici şi ceea ce propusesem noi era pragul de 5%, în loc de 10%, din numărul mediu de voturi ş.a.m.d.

Propunerea aceasta am făcut-o legându-mă nu de statistici, ci de realităţi în primul rând. Avem o singură problemă care poate să apară la nivelul grupului nostru şi credem că, a nu avea o minoritate reprezentată când celelalte sunt, nu ar folosi nimănui, mai ales că vorbim de o minoritate puternică şi chiar nu vreau acum să fac nominalizări de genul acesta.

Deci rugămintea mea către colegi ar fi să accepte ca pragul pentru minorităţi să fie aşa cum a fost timp de trei rânduri de alegeri (numai la ultimele alegeri a fost de 10%), să fie de 5%. Şi, repet, am avea această problemă, am avea un singur coleg cu riscul de nereprezentare şi nu cred că ar folosi nimănui.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Márton, domnul deputat Stanciu, o să vă rog să vă rezumaţi pe cât posibil ca să nu întindem foarte mult timpul de dezbateri.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

O scurtă argumentare. Conform ultimului recensământ, mai mult de 10% din populaţia ţării s-a declarat a fi aparţinătoare unei minorităţi naţionale. Ştim că acest număr este puţin mai mare, dar rămânem la acesta.

Actualmente, în Parlamentul României, Grupul minorităţilor naţionale şi cele două grupuri ale UDMR-ului reprezintă 10,33%.

Deci nu este mai mare decât ponderea comunităţilor minorităţilor naţionale din România. Eu cred că putem accepta acest prag de 5%.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Vă cer permisiunea de a considera că prima modalitate de adresare este permanentă de câte ori ies, ca să nu mai repet domnule preşedinte, domnule Nicolăescu ş.a.m.d.

Domnul Bogdan Olteanu:

Suntem îndatoraţi. O să-i transmitem domnului Nicolăescu că v-aţi gândit la dânsul şi de data aceasta.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor colegi,

Este clar că România a făcut un pas extraordinar în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor, fiind prima ţară europeană şi, dacă nu mă-nşel mai este acum încă una care permite minorităţii italiene şi respectiv maghiare, ungare, din parlamentul lor, ca minorităţile să facă parte din parlament. Au început, dacă nu mă-nşel, cu 13-14, acum suntem 18. 18 reprezintă un partid cu 5 virgulă ceva la sută.

În discuţia pe care am avut-o în 2003, domnul Boc, în noua reformulare, domnule Pambuccian, că s-a reformulat, vă aduceţi aminte, propusese 30% din mandatul unui deputat. S-a acceptat 10%. Adică un coeficient electoral este în jur de 30 de mii de voturi; 5% este 1500; 10% este circa 3000. Noi considerăm că 3000 de voturi este necesar să le ia un reprezentant al minorităţilor naţionale, chiar dacă o parte dintre ei au luat şi voturile românilor.

Dacă facem 5%, colegii noştri, care sunt acum aici, se vor uita la televizor când se termină alegerile să vină să-şi ia mandatul. Cu 10% se vor mai duce şi dânşii, din când în când, la alegători.

De aceea, noi susţinem acest 10% care este democratic şi nu reprezintă un exces. Altfel s-ar putea să ne trezim cu 50, în loc de 18, în Parlament.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vedeţi, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acum se vede de ce trebuia să avem legea aceea a minorităţilor din legislatura trecută, nu de acum, şi am tot propus-o. dar O.K.!, probabil că este bine să o readucem în discuţie şi, până la urmă, chiar s-o facem.

În momentul de faţă, Anghele, că suntem amici şi putem vorbi aşa, lucrul acesta nu mai este posibil, pentru că orice formă de proliferare este blocată prin mecanismele din Legea electorală. Se vorbeşte acolo foarte clar: "În absenţa unei legi a minorităţilor naţionale este dată definiţia minorităţii prin apartenenţa la Consiliul minorităţilor." O.K. este forţată, dar altă soluţie n-am găsit ca să oprim proliferarea, pentru că într-adevăr, asta a fost şi îngrijorarea permanentă pe care am avut-o.

În acelaşi timp, odată ce va apărea legea minorităţilor, acolo minorităţile sunt enumerate; în România, în momentul de faţă, există 20 de minorităţi: cehii şi slovacii sunt reprezentanţi în parlament printr-una singură că aşa au decis ei şi asta-i tot. Dar lucrul acesta este specificat clar în Legea minorităţilor naţionale pe care, repet, cred că trebuie s-o votăm, ca să nu mai existe niciun fel de dubiu.

Deci sunt două chestiuni distincte. Una este o chestiune legată de proliferare, căreia i-am pus punct din legislatura trecută, când am votat Legea electorală şi în care lucrurile au fost foarte clar puse.

A doua chestiune este legată de prag şi acolo, vă mărturisesc, singura problemă este a unuia dintre colegii noştri şi cred că ar fi absurd să nu-l avem reprezentat, pentru că până la urmă chiar este absurd să avem 20 de minorităţi, din care reprezentate să fie numai 19. Asta-i tot.

Deci rugămintea noastră este să revenim la acel prag de 5%, ca să ştim că grupul acesta rămâne de 18 şi că toate minorităţile recunoscute de către statul român sunt şi reprezentate în Parlament. Atât.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

La punctul acesta, domnule deputat Rus? Mulţumesc.

Şi închidem lista cu această intervenţie, după care trecem la vot.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Două probleme am la punctul acesta. Întâi, nu văd îngrijorarea pentru pragul de 10%, pentru că de această îngrijorare nu s-a preocupat nimeni în 2000 şi în 2004, când, din Harghita, nu a fost niciun deputat român şi au cinci deputaţi UDMR şi doi senatori.

Deci, atunci, colegul Pambuccian nu era preocupat de soarta românilor, acum este preocupat de soarta unui coleg.

Domnului Pambuccian i-aş cere, cel puţin, decenţă în Parlamentul României, să vină la cămaşă şi cravată, că nu suntem pe stradă, la păscut oi, să umblăm cu traiste şi cu nu ştiu ce după cap, atunci când venim aici, în forul suprem al ţării...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să nu intraţi în chestiuni personale.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Eu mă simt jignit şi vreau să vă spun că am apreciat atunci când aţi lăsat în această sală Parlamentul Tinerilor, că au venit foarte frumos îmbrăcaţi şi ne-au dat o lecţie nouă, celor mai în vârstă. Şi n-am învăţat nimic de atunci.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă rog să treceţi la amendament.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Eu, dacă totuşi aş vrea să mă duc mai departe, aş propune chiar o treime din numărul necesar de voturi pentru ceilalţi şi atunci n-ar fi vorba nici de 10%, nici de 5%.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Pambuccian drept la replică.

Stimaţi colegi,

Vă rog să ne păstrăm relaxarea necesară unei dezbateri serioase.

Domnul Varujan Pambuccian:

Chiar foarte relaxat vă dau dreptul la replică. Foarte relaxat pentru că, în situaţiile umorale, este bine să fii relaxat.

Eu îmi amintesc de un lucru pe care l-a spus profesorul Moisil în momentul în care a fost întrebat dacă are nevoie de capul lui sau de curul lui, domnule deputat, în Parlament. Şi, din punctul acesta de vedere, cred că indiferent de cum ne îmbrăcăm, eu v-aş propune două lucruri: un test de IQ şi unul psihiatric înainte de a continua orice discuţie.

Hai să revenim acum la discuţia noastră.

Situaţia românilor din Harghita şi din Covasna am susţinut-o de fiecare dată, aşa că nici măcar nu ştiţi despre ce vorbiţi. Şi în legile electorale şi aici, în Cameră, de câte ori a fost ocazia şi nu numai eu şi întregul meu grup şi am votat pentru lucrurile astea, cum puteţi să spuneţi aşa ceva? Cum puteţi să spuneţi, când noi am fost întotdeauna cei care am susţinut ca ei să aibă reprezentant? Cum puteţi să spuneţi lucrul ăsta? E consemnat în toate stenogramele.

Iar în ceea ce priveşte felul în care se îmbracă un om, eu cred că îl reprezintă şi, în momentul în care vrea să intre în uniformitate, nu are decât să stea acolo. În momentul în care vrea să se simtă bine aşa cum este, lăsaţi-l să se simtă bine aşa cum este şi să gândească aşa cum gândeşte cu creierul din capul lui.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Nu vă dau drept la replică, pentru că nu v-a menţionat numele, stimate coleg.

Deci, nu continuăm dezbaterea, pentru că a fost un drept la replică.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la art.9.

Vă rog să votaţi.

Amendamentul respins a întrunit 72 de voturi pentru din 223. Insuficiente pentru a fi adoptat.

Supun votului dumneavoastră punctul 11, art.9, cu modificările operate.

Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc.

Punctul 11 a fost adoptat cu 194 de voturi pentru.

Trecem mai departe.

Punctul 12. Obiecţii, observaţii?

Adoptat.

Punctul 13. Adoptat.

Punctul 14.

Vă rog, domnule deputat Bolcaş, vă ascultăm.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Punctul 14 se referă la art.11, care are foarte multe alineate şi litere. La lit.f): "în circumscripţia electorală specială pentru cetăţenii români cu domiciliu (...) şi a celor două colegii uninominale (...) vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea unei comisii parlamentare speciale", aici este o problemă care se reflectă şi în stabilirea colegiilor uninominale în continuare, aşa că voi expune aici, ca să nu insist în continuare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Înţeleg că adoptarea unei hotărâri de Guvern se încadrează în mecanismul organizatoric al alegerilor.

În al doilea rând, reprezintă o necesitate de celeritate şi de acţiune imediată, dar prin aceasta nu putem să punem Parlamentul în poziţia de a da sugestii sau să adreseze cereri Guvernului, într-o poziţie subordonată.

Şi atunci am gândit o reformulare: "Colegiile uninominale pentru Senat vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului, conform hotărârii unei comisii parlamentare special constituite". Comisia parlamentară special constituită hotărăşte, şi hotărârea sa se reflectă într-o hotărâre de Guvern. Păstrăm şi ierarhia organelor statului, rolul decisiv revine tot Parlamentului, care ar fi trebuit să emită o lege în aceste condiţii, dar celeritatea nu o permite, şi atunci avem hotărârea unei comisii parlamentare speciale, pe baza căreia se emite o hotărâre de Guvern.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Comisia? Nu.

Domnul deputat Voicu.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Textul acestui alineat sau litere este integral preluat, cuvânt cu cuvânt, din textul iniţial, adoptat de Senat, inclusiv cel pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea, care nu a fost contestat niciodată şi nu există un amendament respins pentru un astfel de text. Nu este o chestiune de redactare, este o chestiune care schimbă fundamental textul articolului aşa că, neexistând un amendament respins pe acest subiect, mi-e teamă că nu poate fi supus la vot.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog.

Domnul Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Avem toţi în faţă raportul comisiei şi avem anexele la acest raport al comisiei. Urmează să constataţi că măcar prin înlăturarea titlurilor, treabă contestabilă, de altfel, ne aflăm în prezenţa unui text propus amendament. Aşa figurează aici.

Deci, avem dreptul să discutăm pe fond oricare din aceste texte, domnule preşedinte al comisiei. Aceasta din punct de vedere formal, procedural.

Este un amendament de fond, pentru că, într-adevăr, îi redă Parlamentului demnitatea de care are nevoie. De ce vă temeţi, în aceste condiţii?

Eu stărui ca, fiind regulamentar, amendamentul să fie supus la vot.

Domnul Bogdan Olteanu:

Supun votului dumneavoastră propunerea de amendament formulată de domnul deputat Lucian Bolcaş.

Vă rog să votaţi.

Da, vă mulţumesc, s-a adoptat.

Vă rog să formulaţi împreună cu comisia, domnule deputat, textul exact, ca să ne clarificăm.

La punctul 14, alte observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră atunci pct.14, aşa cum a fost reformulat.

Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. Punctul 14 a fost adoptat.

La punctul 15 vă consult dacă se susţine amendamentul respins.

Vă rog, domnule deputat Márton.

Domnul Márton Arpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Ne aflăm în faţa unuia dintre acele elemente pe care noi l-am propus în discuţie şi care nu a fost acceptat în comisie, pentru că în toate aceste sisteme bazate măcar parţial pe circumscripţii uninominale are importanţă destul de mare cine şi cum decupează aceste circumscripţii, colegii - aşa le-am numit - şi este modalitatea cea mai perversă prin care eventual ar putea chiar o comunitate compactă să fie ruptă şi să se realizeze nereprezentarea unei comunităţi minoritare în Parlament.

Drept garanţie, noi am cerut să avem în această lege prevăzută această decupare. Este amendamentul respins aflat la poziţia 3 la amendamente respinse, prin care să avem o anexă care să conţină acest decupaj.

Eu cred că oricum nu avem cum să parcurgem până la ora 12,00 acest proiect de lege. Avem timp până săptămâna viitoare. Dacă statistica şi bunăvoinţa există, până săptămâna viitoare putem face această anexă. Aici doar trimitem la anexă şi să votăm la finele legii această anexă, cu decupajele făcute.

Deci, vă rog să supuneţi votului amendamentul de la poziţia 3 - amendamente respinse - prin care decupajul se face prin lege organică, şi anume această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat,

eu nu pot să supun votului un amendament care ne trimite la nişte anexe care nu există. Puteţi eventual să cereţi să retrimitem legea la comisie şi comisia să reformuleze, dar eu nu pot să supun votului un amendament care spune "conform Anexei 1, 2", care nu există. Iertaţi-mă.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Social Democrat, în amendamentele sale, a solicitat ca această decupare să se facă prin lege. În cazul discuţiilor care au avut loc, s-a ajuns la concluzia că trebuie să acceptăm ca această primă decupare să se facă la propunerea unei comisii parlamentare, prin hotărâre de Guvern, urmând ca celelalte să se facă de către Autoritatea Electorală Permanentă.

Deci, faptul că s-a scos termenul "lege" a fost o soluţie de compromis, ca să nu blocăm legea. Dacă vrem să o blocăm acum, spunem, şi votăm în consecinţă.

De aceea, eu aş propune, domnule preşedinte, să păstrăm formularea pe care a dictat-o domnul Bolcaş la punctul anterior şi aici, la delimitarea colegiilor, şi am scăpat de acest blocaj.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Evident că formularea domnului Bolcaş o păstrăm, că doar am votat-o.

Doamna deputat Anca Petrescu.

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeţ Petrescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori să insist asupra faptului că acest articol, dacă rămâne sub forma aceasta, intră în contradicţie cu Constituţia. Şi aş propune următorul text pentru art.12: "Delimitarea colegiilor uninominale să se aprobe prin lege", iar punctul 2: "În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va supune aprobării Parlamentului proiectul de lege prevăzut la alin.(1)".

Argumentarea, desigur, o cunoaştem cu toţii, este respectarea prevederilor art.73 alin.(3) lit.a).

Dând aceste 15 zile, respectăm şi situaţia de urgenţă în care ne aflăm, pentru că sistemul electoral înseamnă ansamblul măsurilor esenţiale pentru reglementarea operaţiunilor de votare, inclusiv determinarea colegiilor uninominale.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Este un amendament care nu a fost formulat la comisie, deci nu-l pot supune votului.

Domnul deputat Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Observam mai devreme cu plăcere că o televiziune specializată pe informaţie politică transmite în direct o bună parte din începutul dezbaterilor noastre. În orice caz, declaraţiile de la începutul dezbaterilor care, majoritatea, cu mici nuanţe de ironie pe care cei prezenţi aici le-au înţeles, se pronunţă pentru votul uninominal, necesitatea lui imperioasă şi introducerea lui în practică, dacă e posibil, de mâine. În orice caz, la următoarele alegeri.

Eram sigur că, după aceea, vor fi scoase la iveală resursele de inventivitate pe procedură legislativă ale colegilor deputaţi din diverse grupuri, pentru ca, totuşi, să blocheze acest demers şi mă întrebam când va începe demonstrarea virtuozităţii pe procedură legislativă, pentru ca lucrurile să se oprească şi, de fapt, votul uninominal să nu fie adoptat.

Suntem la acest prim moment. Şi acesta este unul.

Deci, pentru necunoscători, îl pun în evidenţă, îl subliniez, acesta e primul moment în care se încearcă blocarea votului uninominal.

Sigur că era mai eficient dacă propunerea era făcută grosier de la început. Era vizibil pentru toţi. Dar, din punct de vedere al rezultatului, dacă s-ar vota acum ce propune Grupul UDMR în practică asta ar însemna.

Prin lege, într-adevăr, suntem obligaţi să facem delimitarea colegiilor respective, de care vorbea domnul Márton Arpád. Dar nu neapărat prin această lege că, dacă încercăm să facem prin această lege, este clar că acum ne ridicăm, mergem la masă, mergem la comisii şi cine ştie când o să vină rezultatul respectiv, că trebuie culese din teritoriu date ş.a.m.d.

Să facem această lege în principiile ei mari, care sunt stipulate, şi mai departe, procedura care este propusă de exemplu de la Grupul PRM este una acceptabilă şi de către noi şi de către lege şi nu avem de ce să nu mergem pe ea.

În orice caz, aştept cu interes următoarele modalităţi prin care se încearcă blocarea de facto a acestui demers.

Domnul Bogdan Olteanu:

Pe procedură, domnul Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Evident că discursul elegant al domnului Cristi Rădulescu m-a determinat să cer procedură, pentru că domnia sa, sub o formă sau alta, continuă acea serie, să spunem elegant, de acuzaţii că ar fi partide care vor să împiedice pe o cale sau alta aplicarea votului uninominal.

Ca să fie clar că Partidul Social Democrat nu a încercat niciodată şi nu încearcă nici acum, vă rog, domnule preşedinte, având în vedere că mai sunt 7 minute până la ora 12,00, să prelungim programul astăzi până la votarea acestei legi, ca să nu mai existe niciun fel de discuţii. Şi atunci vom vedea cine nu... Cine nu, vom vedea, cine nu acceptă această propunere este clar că vrea să blocheze votul uninominal. Cine o acceptă, este pentru aplicarea acestui vot uninominal.

Deci, Grupul P.S.D. propune prelungirea programului şi discuţiilor până când încheiem acest lucru.

Vă spun, stimaţi colegi, şi cei câţiva pe care îi mai văd pe aici, că era un distins domn care spunea...

Domnul Bogdan Olteanu:

A trecut minutul de procedură!

Domnul Anghel Stanciu:

Imediat, domnule preşedinte.

Era un distins domn care spunea că ar vrea să nu ne mai vadă. E foarte simplu: să plece dânsul din Parlament şi nu ne mai vede. Dar noi am stat aici şi până la 2,00 noaptea, îşi aduc aminte cei din '92. Deci, putem sta până terminăm. Aceasta este voinţa noastră şi a alegătorilor P.S.D.

Vă rog să supuneţi la vot chestiunea de procedură.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Să nu vă faceţi griji, că pun oricum la vot propunerea de prelungire a programului de lucru până la epuizarea acestui punct.

Dar am rugămintea, de asemenea, ca această prelungire să nu însemne vărsarea tuturor "găleţilor" de pasiuni pe care le-am acumulat în această sesiune parlamentară. Cred că putem să facem acest lucru şi cu altă ocazie.

Îl aveam înscris pe procedură pe domnul deputat Bolcaş şi pe domnul deputat Rădulescu, după care o să purcedem la soluţionarea acestui nod gordian. Vedem dacă îl tăiem.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Pe procedură am un singur lucru de spus. Voiam să discut de amendament. Am un singur lucru de spus: regret poziţia domnului deputat Rădulescu, în raport de condiţia sa intelectuală de medic. Este jenantă, din punctul meu de vedere.

În ceea ce priveşte textul acestui articol, sprijin necondiţionat amendamentul propus de domnul Márton Arpád. Este de esenţa sistemului electoral, care se bazează pe circumscripţii uninominale, stabilirea prin lege şi prin aceeaşi lege, nu prin altă lege, a acestor circumscripţii electorale.

Este momentul de admitere a acestui amendament care face legea constituţională şi, evident, retrimiterea la comisie, pentru stabilirea de către această comisie a circumscripţiilor.

În subsidiar, dacă această propunere va cădea, repet, susţin amendamentul domnului Márton, aceleaşi modificări pe care le-am solicitat pentru articolul anterior, care era un articol de excepţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Înţeleg că domnul Rădulescu are un drept la replică.

Domnul Cristian Rădulescu:

Nu, nu e un drept la replică.

Pe procedură, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, pe procedură, atunci.

Domnul Cristian Rădulescu:

Dar înainte de aceasta, nu pot să nu remarc de la un capăt la altul al sălii, adică peste celelalte grupuri, între PRM şi UDMR o frumoasă coerenţă, când este vorba să blocăm această lege.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc. Aţi dat ocazia unui nou drept la replică, şi timpul de dezbateri se va prelungi corespunzător.

Domnul Cristian Rădulescu:

Vreau să susţin într-adevăr necesitatea prelungirii, poate nu până la terminarea legii, că nu ştiu dacă legea se va putea termina aşa repede, după cât de dificil a început. Dar, în orice caz, prelungirea neapărat a programului pe această temă, măcar toată ziua de astăzi să fie dedicată dezbaterii legii şi să avansăm cât mai mult. Este propunerea care a fost făcută de domnul Anghel Stanciu. Şi eu îmi aduc aminte de vremurile din 1992, când lucram şi 6 zile pe săptămână câte o dată, 8-10 ore pe zi. Cred că o dată, pentru un asemenea lucru pe care toată lumea îl consideră aşa de important, este cazul să stăm mai mult şi să lucrăm.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Drept la replică, domnul deputat Márton Arpád.

Domnul Márton Arpád-Francisc:

Mă aşteptam ca reprezentantul Partidului Democrat, în timp ce preia de obicei în ultima perioadă în campanie retorica Partidului România Mare, să încerce să ne aducă pe acelaşi palier, de la stânga la dreapta. Noi nu încercăm să tragem de timp, domnule lider. Se putea trece de mult la vot, dacă nu aţi fi intervenit dumneavoastră şi alţii.

Noi mai avem încă două amendamente pe care o să le susţinem şi, ca să vedeţi că într-adevăr nu dorim să tragem de timp nefondat, chiar aş propune să decidem acum sau la sfârşitul zilei să se reîntrunească Biroul permanent pentru a decide ca şi mâine să avem zi de plen, până vom termina această lege.

Dar cred că trebuie să dezbatem toate problemele rămase nesoluţionate în acest proiect.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule coleg.

Eu salut optimismul dumneavoastră. Eu speram că această prelungire va fi eventual până la ora 14,00 şi până atunci putem termina, mai ales dacă nu ne dăm silinţa să prelungim pe chestiuni personale, ci doar pe chestiuni de fond.

Stimaţi colegi,

Eu nu pot supune la vot un amendament respins care nu are obiect. Atâta vreme cât nu se prevăd anexele la care se face trimiterea, acel amendament de fapt nu există.

De aceea, vă voi propune următoarea procedură: voi supune mai întâi la vot textul comisiei şi, dacă textul comisiei este respins, trecem mai departe. Dacă textul comisiei este adoptat...

Domnul Anghel Stanciu (din bancă):

Textul votat anterior!

Domnul Bogdan Olteanu:

Textul comisiei, da. Votat de comisie şi care este propus plenului, cu completarea de rigoare. Completarea a fost introdusă.

După aceea, dacă vreţi, putem discuta despre retrimiterea la comisie ş.a.m.d. Şi cei care îşi asumă retrimiterea la comisie sigur că o vor vota.

Dar, până una-alta, eu nu voi putea supune votului dumneavoastră un amendament care nu are conţinut. Nu putem vota în orb nişte anexe care nu există.

Dacă la această procedură pe care am ridicat-o există intervenţii?

Domnul Dragoş Dumitriu şi domnul Bolcaş.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte,

Şi la această propunere a dumneavoastră, dar şi la ideile avansate anterior că, fiind televiziunile de faţă, suntem obligaţi să facem acest heirupism absurd şi că oamenii care ar veni acum, pe moment, cu amendamente inteligente, care ar putea aduce îmbunătăţiri substanţiale acestei legi, oamenii aceştia trebuie blamaţi pentru că cer reîntoarcerea la comisie a unui articol?

Eu zic să terminăm cu tâmpenia asta pentru că, vă spun ceva: eu sunt pentru votul uninominal, da? Nu cred că există în această sală cineva care să se pună cu mine în colegiul Muscel, de exemplu. Şi asta o ştiu toţi de aici. Deci, am tot interesul, da? (Aplauze.) Mulţumesc pentru aplauze şi pentru recunoaştere. Dar, repet, din cauza prezenţei televiziunilor să nu ajungem să facem la această lege o mare prostie. Sunt amendamente şi sunt articole care trec aiurea, vor provoca tot felul de scandaluri ulterior şi poate apărea imposibilitatea rezolvării lor în momentul dinaintea alegerilor sau după alegeri.

Deci, atenţie mare la ce facem. Să nu stricăm ceva care putem să facem bine. O zi în plus, o săptămână în plus nu cred că mai contează, după atâta aşteptare.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Bolcaş, pe procedură.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Prima problemă este supunerea la vot a unui amendament respins, cuprins în raportul comisiei ca atare.

Domnule preşedinte,

faptul că acest amendament nu are obiect este aprecierea dumneavoastră personală, pe care nu ne-o puteţi impune în raport de procedura de urmat. Are sau nu are obiect, el se supune votului şi fiecare îşi va exprima prin vot punctul de vedere, dacă are sau nu are obiect. Că admiterea acestui amendament duce la consecinţa retrimiterii obligatorii la comisie pentru constituirea anexei care lipseşte, este o altă problemă, care nu împiedică supunerea sa la vot.

Nu aş dori ca într-o lege atât de importantă să intervină voluntarism, viciu de procedură sau elemente contestabile. Dacă avem ceva de contestat la această lege, avem căile legale.

De aceea, vă solicit punerea la vot a amendamentului domnului Márton Arpád, conform Regulamentului nostru, mai întâi acest amendament respins.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Anca Petrescu.

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeţ Petrescu:

Aş dori să atrag atenţia asupra următorului aspect. Dacă noi votăm în momentul de faţă şi trecem cu viteză peste articole care sunt neconstituţionale, noi singuri ne declarăm, de fapt, împotriva acestei legi, pentru că nu ne rămâne altceva de făcut decât să o atacăm după aceea la Curtea Constituţională.

Deci, cei care nu acceptă ca datorită neconstituţionalităţii unui articol să fie retrimisă la comisie, se fac răspunzători de faptul că se va prelungi aprobarea ei, datorită atacului la Curtea Constituţională.

Deci, vă rog frumos, acest articol să se încadreze în litera Constituţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Se pare că resursele de procedură ale Camerei Deputaţilor sunt nemăsurate. Într-adevăr, nu doresc să fiu acuzat că am încălcat procedura şi de aceea eu voi supune la vot acest articol respins.

Doresc însă să subliniez cât se poate de clar, stimaţi colegi, că dacă acest articol respins este adoptat, automat va trebui să sesizăm într-un fel sau altul comisia, pentru a trasa colegiile. Deci, nu se votează această lege şi ne vom asuma consecinţele votului pe care îl dăm.

Deci, stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la punctul 3 din Anexa cu amendamente respinse.

Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc.

Amendamentul respins a întrunit 49 de voturi din 250.

Insuficiente pentru adoptare.

Supun, în aceste condiţii, votului dumneavoastră art.12 din Anexa cu amendamente admise.

Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc.

Adoptat cu 205 voturi pentru.

Stimaţi colegi,

Fiind aproximativ ora 12,00, supun votului dumneavoastră două propuneri de procedură. Prima ar fi prelungirea programului de lucru până la finalizarea dezbaterii proiectului de lege, urmând ca în continuare să avem sesiunea de vot final. Cea de-a doua propunere este ca, de asemenea, dat fiind importanţa cu totul deosebită a acestui proiect de lege, să prelungim cu cel puţin o oră timpul de dezbatere, sigur, dacă şi comisia va fi de acord. Fiind o propunere pe care o adresez sălii, va trebui să votăm pe această temă.

Supun votului dumneavoastră aceste două propuneri de procedură.

Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc foarte mult. Propunerile au fost adoptate.

Continuăm cu punctul 16, Anexa cu amendamente respinse.

Precizare la pct.16. Domnule Bolcaş, vă ascultăm.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

S-a supus la vot şi s-a adoptat articolul cu modificările care privesc rolul comisiei parlamentare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule Bolcaş, orice s-a votat, rămâne votat, bineînţeles.

Deci, 16 adoptat.

Înţeleg că intervenţia domnului Bolcaş era pe procedură.

Pct.17. Adoptat.

Pct.18. Adoptat.

Pct.19. Adoptat.

Pct.20. Adoptat.

Pct.21. Adoptat.

Pct.22. Vă rog, domnule deputat Lakatos, la 22? Aveţi cuvântul.

Domnul Lakatos Petru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu ştiu dacă se transmite la televizor sau nu, nu ştiu dacă o să fie mulţumit domnul Cristian Rădulescu sau nu, dar eu vă atrag atenţia că aici, în varianta propusă de comisie, se procedează la eliminarea descentralizării.

Varianta iniţială sună în felul următor: "Delimitarea secţiilor de votare se stabileşte de consiliile locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor pe baza normelor emise de autoritatea electorală permanentă." Ce se propune acum? "În cadrul localităţilor, delimitarea secţiilor de votare se stabileşte de primarii comunelor, oraşelor, municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor împreună cu prefecţii şi cu direcţiile judeţene ale Centrului naţional de administrare a bazelor de date privind evidenţa persoanelor".

În primul rând, când sunt mai multe moaşe, cunoaşteţi proverbul cu copilul care rămâne cu buricul netăiat, în al doilea rând, varianta iniţială care se bazează pe decizia colectivă a consiliului local este mult mai democratică, mult mai bună.

V-aş propune să rămânem la prima variantă şi să nu fim de acord cu modificarea propusă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Comisia, vă rog?

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Comisia susţine, în continuare, textul iniţial. Acest text a fost aprobat în consultare şi cu reprezentanţii autorităţii electorale permanente şi ai Ministerului Administraţie, Internelor şi Reformei Administrative.

Vreau doar să precizez că indiferent de autoritatea pe care o veţi decide că va delimita secţiile de votare, prezenţa acolo a textului privind CNABD este absolut necesară, pentru că autorităţile locale nu au la dispoziţie datele necesare pentru actualizarea secţiilor de votare, am înţeles.

Domnul Bogdan Olteanu:

Eu, dacă nu greşesc, domnule preşedinte, şi acum sunt primarii, că pe delimitarea secţiilor scrie "primari" jos, pe tabelul acela, nu scrie consiliul local, dacă nu greşesc. Şi acum sunt tot primarii? Am înţeles. Bun.

Supun votului dumneavoastră atunci propunerea formulată de înlocuire a textului de la alin.(2), propus de comisie, cu textul vechi din varianta iniţială a Senatului.

Vă rog să votaţi. Mulţumesc. 41 de voturi pentru.

Propunerea a fost respinsă.

Alte observaţii la 22?

Supun votului dumneavoastră pct.22 din Anexa cu amendamente admise.

Vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc.

S-a adoptat pct.22, în formularea comisiei.

Pct.23? Adoptat.

Pct.24. Adoptat.

Pct.25. Adoptat.

Pct.26. Adoptat.

Pct.27. Adoptat.

Pct.28. Adoptat.

Pct.29. Adoptat.

Pct.30. Adoptat.

Pct.31. Adoptat.

Pct.32. Vă rog, domnule deputat Bolcaş, la 32.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Pct.32 se referă la art.25 "Listele electorale".

În primul rând, aş vrea să pun o problemă de principiu pentru întreaga lege. Comisia, orientându-se după avizul Consiliului Legislativ, a suprimat titlurile articolelor. Mi se pare o greşeală. Vă rog să vedeţi Legea privind normele de tehnică legislativă care permit să se adauge titluri articolelor dintr-o lege mai complexă, Legea privind normele de tehnică electorală are asemenea titluri, deşi are mai puţine articole decât această lege electorală. Deci, reluarea integrală a titlurilor articolelor care nu pun probleme cred că ar fi benefică pentru consultarea legii de către specialişti, dar şi de către întreaga populaţie. Aici, "listele electorale". Ele sunt permanente sau suplimentare. Deci se fac două categorii. Care sunt listele permanente se prevede în articolul următor, art.26, dar care sunt listele suplimentare nu se prevede nicăieri ca enumerare.

Listele suplimentare..., dacă facem două categorii de acte, art.27 îmi spune "în condiţiile legii". Păi, condiţiile legii sunt două. Pentru reprezentanţii diplomatici, art.8 alin.(3) şi o bizarerie, art.27, care spune: "cei care sunt omişi de la înscrierea în listele permanente pot veni..." Aici bifurcă foarte multe probleme.

În primul rând, această idee a listelor suplimentare pentru cei care domiciliază în circumscripţia respectivă, dar au fost omişi, ridică următoarea problemă. Există o procedură reglementată de această lege şi este tradiţională în legile noastre electorale. Ca listele de alegători să fie afişate spre consultare publică şi împotriva acestora, pentru omisiuni sau pentru înscrieri greşite, să existe o procedură de contestare. Or, dacă n-am folosit această procedură de contestare sau ce rost mai are această procedură de contestare, când eu pot să mă duc în ziua votului şi să fiu înscris pe lista suplimentară. Dar asta va fi o discuţie la art.27, care este conex.

Ideea este următoarea, că aici nu se mai regăseşte, în corpul legii, înscrierea pe liste suplimentare a membrilor Birourilor electorale care nu au voie să părăsească sediul secţiei de vot. Nu există niciun articol. Şi personalul tehnic. Şi atunci, pentru îndreptarea acestei situaţii şi pentru a reveni la nişte norme de tehnică legislativă corecte, trebuiesc enumerate ori la art.25, ca excepţie, sunt liste suplimentare, ori după art.25, care sunt listele suplimentare admise de prezenta lege.

Eu am propus ca la art.25 să se adauge un alineat care să arate în ce condiţii se întocmesc listele suplimentare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Comisia, vă rog, domnule preşedinte Voicu.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Am ascultat cu mare atenţie argumentaţia domnului deputat. Comisia nu-şi schimbă punctul de vedere, susţine în continuare textul pe care îl aveţi în faţă şi o să vă şi dau o explicaţie. De ce? Este o chestiune de principiu.

Această lege introduce votul uninominal pentru parlamentari. principiu de la care plecăm este acela că un cetăţean nu poate vota decât la secţia de votare unde îşi are domiciliul, pentru că va alege un deputat care îl reprezintă la el acasă. Dacă este în vizită la Satu-Mare, el fiind din Botoşani, ghinion.

Fac excepţie doar două categorii de persoane. Personalul diplomatic aflat la misiune în străinătate în acel moment, care votează, pot vota pentru reprezentantul parlamentar pentru românii din străinătate, dar domiciliul lui este în străinătate în acel moment, se află la ambasadă pentru o perioadă de cel puţin 4 ani. Şi, de asemenea, fac excepţie candidaţii care pot vota la oricare din secţiile de votare din colegiul uninominal unde candidează, dar iarăşi este plin de sens, pentru că el se va reprezenta inclusiv pe sine.

Orice fel de altă excepţie am exclus-o, inclusiv aceea cu privire la personalul aflat la secţiile de votare, pentru că, din păcate, acele persoane se află la secţia de votare pentru o singură zi. Nu pot vota pentru 4 ani decizând sau contribuind la decizia privind soarta cetăţenilor din acel colegiu, pentru că au fost o zi pe acolo.

În ceea ce priveşte omisiunile din listele electorale permanente, acestea se pot constata în două feluri: unul este acela descris de domnul deputat Bolcaş. A văzut listele afişate, a constatat că este omis, a făcut contestaţie şi această contestaţie a fost admisă. Însă, a-i nega unui cetăţean domiciliat în acel colegiu dreptul de a-şi înscrie numele, de a-şi regăsi în mod corect numele, inclusiv în ziua votării este o restrângere a drepturilor electorale excesivă şi, de aceea, inclusiv în ziua votării, un cetăţean trebuie să aibă dreptul să constate că a fost omis de pe lista electorală şi să fie înscris pe ea.

Dacă el a lipsit din localitate, dar a făcut un efort să vină la vot în ziua votării, trebuie să i se dea dreptul să corecteze omisiunea.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Înţeleg, domnule preşedinte, că încurajaţi partidele să pună în birourile electorale ale secţiilor cetăţeni care domiciliază pe raza colegiului respectiv.

Domnul deputat Stanciu şi domnul Bolcaş.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi colegi deputaţi,

Domnilor miniştri,

Domnule Nicolăescu,

Am reluat că l-am văzut şi poate nu-l mai văd, vorba domnului coleg.

Într-adevăr, comisia s-a gândit la principiul clar pe care este structurată această lege. Un colegiu, un singur candidat, un singur vot şi un singur ales. În consecinţă, colegiul, ce cuprinde mai multe localităţi şi, respectiv, secţii de votare, va trebui să aibă în aceste secţii de votare oamenii care sunt în raza colegiului respectiv, ei, nemaiputând face turism electoral cum făceau înainte cu autobuzele PD-ului, ca să ceară un drept la replică. (Vociferări în sală.) Nu, că ale PSD-lui le-aţi luat voi.

Deci, cred că avem două posibilităţi, ori să eliminăm aparent aceste restricţii, ori partidele să-şi găsească oamenii, pe care-i pune în secţiile respective de pe raza colegiului în care are dreptul şi localităţii în care are dreptul să voteze. Şi, în felul acesta, eliminăm acest turism electoral. Aşa am gândit noi, dacă am gândit bine vom vedea. Dar, eu cred că dacă dorim, într-adevăr, să eliminăm orice discuţii vizavi de turismul electoral, trebuie să rămânem în cadrul prevederilor care sunt în text.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenţii?

Domnule Bolcaş, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

S-ar părea că raţiuni pragmatice ne îndepărtează de la nişte principii constituţionale. A nu permite reprezentanţilor din secţiile de votare, cei care alcătuiesc biroul secţiilor de votare, să voteze nu este numai o încălcare a Constituţiei, este infracţiune şi sper că niciunul dintre dumneavoastră nu vrea să debutăm în această lege votând o infracţiune. Deci, împiedicarea prin această precizare, prin excluderea lor de la orice apartenenţă pe liste este, practic, infracţiune. Nu este vorba de turismul electoral aici.

Aici este vorba de o simplă situaţie, de fapt, care putea să fie stabilită exact. Avem lista acelor persoane, se înscriu de la început pe o listă suplimentară, îşi dau votul. Problema este ce principiu să încălcăm, principiul din această lege, şi anume, că se votează în raza domiciliului sau încălcăm principiul constituţional privind accesul liber la vot şi neîngrădit la vot al cetăţenilor. Eu nu ştiu în ce rază de domiciliu votează reprezentanţii ambasadelor, ca să folosesc o similitudine, dar aceeaşi problemă se pune şi în acest caz.

În orice caz, nu putem lăsa ideea listelor suplimentare disipată în diverse articole ale legii, ci componenţa acestor liste, categoriile de oameni care urmează să fie înscrişi pe aceste liste, trebuie să se regăsească într-un text distinct.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai există alte intervenţii? nu mai sunt.

Nefiind amendamente depuse în scris la comisie, voi supune votului dumneavoastră textele, aşa cum sunt formulate de comisie.

Mai întâi punctul 32, art.25. Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei. Vă rog să votaţi.

Mulţumesc, s-a adoptat.

Pct.33, art.26. Supun votului dumneavoastră formula comisiei. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a adoptat.

Pct.34, art.27. Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a adoptat.

Pct.35. Obiecţii? Observaţii? Comentarii? Nu sunt.

S-a adoptat.

Pct.36. Obiecţii? Observaţii? Comentarii?

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Tot o problemă de tehnică legislativă. S-ar părea că aceste probleme au fost ocolite în redactare.

La pct.36 art.28: "Exercitarea dreptului de vot în alegeri se face numai pe baza actului de identitate şi a cărţii de alegător". Deci, exercitarea dreptului de vot presupune prezentarea a două acte: actul de identitate şi cartea de alegător. E corect.

Dar, art.69, tot din această lege, spune că aceste cărţi de alegător vor fi obligatorii din 2012. Cum le împăcăm, domnule preşedinte al comisiei?

Domnul Bogdan Olteanu:

Păi, domnule deputat, eu înţeleg aici din art.69, că prevederile Legii referitoare la cartea de alegător sunt aplicabile din 2012, deci înseamnă că art.28 nu se va aplica în anul 2008, înţeleg eu.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Asta înţeleg şi eu, dar nu asta scrie în lege. Deci, trebuie o reformulare aici.

Domnul Bogdan Olteanu:

Rog comisia.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Prevederea de la "Dispoziţiile tranzitorii" care precizează că această carte de alegător va fi folosită din 2012 nu elimină articole întregi, ci elimină prevederi specifice cu privire la cartea de alegător din anumite articole. Aşadar, alineatul pe care domnul deputat l-a citit, pentru alegerile din 2008, se va citi: actul de identitate. Opinia comisiei este că aşa se poate interpreta articolul de la "Dispoziţii tranzitorii" şi ne menţinem opinia.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii, supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a textului propus de comisie, rămânând la textul iniţial propus de Senat.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Propunerea a întrunit 25 de voturi, insuficiente pentru a fi adoptată.

Supun votului dumneavoastră art.28, aşa cum a fost formulat de comisie.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

S-a adoptat cu 200 de voturi pentru.

Pct.37. Obiecţii? Observaţii? Adoptat.

Pct.38, există un amendament respins, pct.4 din anexa cu amendamente respinse.

Domnule deputat Marton, vă dau cuvântul.

Domnul Márton Arpad-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Pentru liniştirea spiritelor, este penultima intervenţie a mea de susţinere a unui amendament respins. Amendamentul, aşa cum a spus şi domnul preşedinte, se regăseşte la pct.4.

În înţelegerea noastră iniţială, pe baza căreia a fost adoptată acea lege, prin asumare, a Guvernului, ne-am referit la o sumă de 5 salarii minime pe economie, în cazul în care existau jumătate de colegii uninominale.

Această lege vine cu un număr dublu de colegii uninominale. Menţinerea cifrei de 5, în această situaţie, înseamnă un efort dublu pentru ca să ai un număr maxim de candidaţi, atât la Camera Deputaţilor şi Senat.

Am o propunere de compromis, nu de înjumătăţire, dar aproape înjumătăţire a acestei cifre, deci de la 5 la 3 salarii minime pe economie. Deci, trebuie să ştiţi că fiecare deputat sau senator, adică candidat pentru funcţia de deputat sau senator, când îşi depune candidatura, trebuie să vină şi cu o hârtie prin care atestă că a depus o sumă egală, în cazul propus, cu 5 salarii minime brute pe economie, care se depune la un cont şi dacă la nivel naţional, partidul respectiv ia 2%, atunci primeşte înapoi aceşti bani, dacă n-a primit, atunci aceşti bani trec la bugetul de stat. Şi dacă doreşte să se propună în fiecare circumscripţie, depune de 314 ori suma respectivă, respectiv de 130 de ori pentru senat.

De aceea, noi propunem să venim la înţelegerea iniţială, adică aproape la înţelegerea iniţială şi în loc de cifra 5 să apară aici cifra 3.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Stanciu, domnul deputat Bolcaş şi după aceea, la sfârşit, o să cer şi punctul de vedere al comisiei.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest punct a suscitat multe discuţii în Comisia de cod electoral.

Aşa cum spunea distinsul nostru coleg Marton, orice prevedere din lege şi, respectiv, o lege trebuie să fie asociată cu scopul pentru care această prevedere a fost introdusă.

Scopul pentru care această prevedere de constituire a unui depozit a fost acela de a responsabiliza pe candidaţi, inclusiv pe cei independenţi, de a se juca de-a alegerile şi inclusiv partidele, pe care nu le vedem în 4 ani de zile, nu mă refer la cele parlamentare, nu le vedem 4 ani de zile şi le vedem la alegerile locale sau la alegerile generale, cu liste peste liste, în care, evident, când se dă scorul final, nu obţin nimic. Dar, nu că ele ar încurca, dar ne trezim cu buletine de vot foarte voluminoase, cu oameni care nu desfăşoară activitate politică şi se joacă de-a politica.

Având în vedere experienţa europeană şi în textele de legi care ne-au fost date la comisie, de către Cameră, practic depozitul acesta există în toate ţările. Dacă a câştigat, i se dau banii înapoi, dacă s-a jucat pe banii lui, nu-i mai vede. Problema, să reducem acum de la 5 salarii, adică 25 de milioane, la 12,5 milioane, cred că nu poate fi luată în considerare.

Pentru că sunt de acord cu ce spunea un distins coleg, trebuie să candideze oricine, chiar cel care nu are niciun ban. Dar, atunci când partidul pune pe cineva care nu are niciun ban, scoate partidul banii pentru el, pentru că este o personalitate deosebită care nu poate să-şi câştige existenţa şi vrea să devină parlamentar. Este foarte bine. Dar, nici cel care nu poate să garanteze cu o bonitate de 25 de milioane, nu cred că are ce căuta în Parlament.

De aceea a fost şi această idee cu 10, care o strigă un coleg de aici, dar am păstrat-o pe cea veche, adică 5 salarii minime, mi se pare o sumă rezonabilă care să descurajeze pe aventurierii care pot fi fie persoane fizice, fie persoane juridice.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Bolcaş, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să vă citesc ceva foarte scurt, dar foarte frumos şi merită ascultat: "România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, independent de avere sau de origine socială", iar dumneavoastră, partid social-democrat, tranzacţionaţi aici exercitarea drepturilor prevăzute în Constituţia României pe 5 salarii, pe 10 salarii sau pe 3 salarii. Că o asemenea tranzacţie o face Partidul Liberal, nu mă miră. Că Partidul Democrat achiesează la aşa ceva, este treaba lui. Dar, chiar în România, nu mai există un partid social-democrat care să se preocupe de soarta oamenilor şi a drepturilor lor, independent de avere? Pentru dumneavoastră, condiţia intrării în Parlament reprezintă averea? Acesta este Partidul Social Democrat acum? Asta este problema.

Vă rog să constataţi, amendamentul pe care îl expun este de eliminare, având în vedere că şi textul acestui alineat 5, 6 şi următoarele sunt neconstituţionale, împotriva intereselor cetăţenilor României.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Aţi vorbit de bonitate. Eu nu cred într-o societate în care bonitatea ţi-o dă banul. Bonitatea candidaţilor independenţi le-o dau listele de susţinători care trebuie să le aibă şi să le prezinte.

Domnul Bogdan Olteanu (de la tribună):

Vă mulţumesc.

Domnilor colegi,

Doamnelor colege,

Pentru că există, în mod evident, o temere că acest articol va fi contestat la Curtea Constituţională, noi, reprezentanţii, după cum consideră domnul Bolcaş, şi ai celor bogaţi, vom susţine renunţarea la orice fel de cauţiune. (Câteva aplauze.)

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Noi, domnule deputat, vrem cu executare la locul de muncă toţi. (Vociferări.)

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor naţionalişti,

Nu mă aşteptam ca între naţionalism şi populism să nu mai fie nicio distanţă. Şi iată că un distins coleg vine şi face apologia sărăciei. Este bine c-o face, dar ne întrebăm: chiar credem că pe listele unui anumit partid, nu vreau să-i pronunţ numele, vor fi numai şomeri la care se făcea referire acum vreo oră şi ceva? Chiar numai au nici un ban, au cheltuit toţi banii pe partid în alegerile trecute? Mă îndoiesc!

Evident că în această goană după voturi, liberalii renunţă. Eu mă aşteptam să spună domnul preşedinte că va susţine dânsul pe cei de alături, cu cinci salarii minime, că au suficient. Nu? Că aşa e un partid care-i plin, cum spunea distinsul coleg, de capital. Şi atunci, ce dorim? Am intrat în Europa, vedem ce e acolo, încercăm să aplicăm nişte, zicem noi, modele europene, din casa europeană, şi pentru că cineva spune: "Nu se poate, domnilor, că trebuie să-i dăm şi lui, şi lui", şi că ar fi neconstituţional.

Mă întreb: în toate celelalte ţări, de ce nu este? Eu ofer şansa să candideze oricărui cetăţean, tu, partid, îi oferi această şansă. Să spunem că îi e frică că va fi contestat la Curte. Păi eu ştiu pe cineva sigur de aici din sală care va contesta la Curte, şi de-abia îi dăm ocazia domnului distins Bolcaş să conteste la Curte.

Aşa că, v-aş ruga să vă gândiţi fiecare dincolo de acest populism pe care-l ducem la extrem dacă păstrăm sau nu păstrăm această prevedere europeană.

Şi acum vă văd, stimaţi colegi, dacă rămânem la mămăligă sau la franzelă europeană. Votaţi!

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Şi regret că nu mă ridic la înălţimea aşteptărilor dumneavoastră.

O invit pe doamna deputat Leonida Lari, poate cu dânsa am noroc.

Doamna Leonida Lari-Iorga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu sunt de acord cu spusa domnului Bolcaş, măcar de aceea că are dreptate în ce priveşte încălcarea Constituţiei. Asta e una la mână.

A doua la mână. Ce ne facem noi cu acei români din Basarabia şi Bucovina care au cetăţenie română, domiciliază în diverse oraşe ale României şi vor spre exemplu să candideze şi ei în Parlamentul ţării-mamă. Da? Acei oameni, dacă o luăm la direct şi fără înconjur, unii din ei abia au venit din puşcării, şi nu pentru populism a la Stanciu, ci pentru drepturile elementare ale românilor din Basarabia şi Bucovina. (Vociferări)

Unii au stat pe baricade, n-au făcut averi! eu n-am avut când să facă averi pe baricade pentru limbă, grafie, istoria românilor. Ruşine să vă fie! (Vociferări)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Purceld.

Domnul Octavian Mircea Purceld:

Stimaţi colegi,

Domnul Bolcaş, în cuvântul domniei sale, invoca un articol de Constituţie, nu cerea sprijin financiar P.S.D.-ului sau nici măcar P.N.L.-ului. Dacă domnul Stanciu este dispus să ne acorde acest sprijin, noi îl primim oricum.

În altă ordine de idei şi să trec într-un registru serios, problema este delicată şi noi vă cerem 30 de minute pauză pentru consultări.

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimaţi colegi,

S-a solicitat o pauză pentru consultări.

Înainte de asta, mai aveam însă o luare de cuvânt, a domnului Pambuccian, după care voi acorda 15 minute pauză de consultări.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă spun că şi noi credem că ideea unui prag care să fie legat de o anumită sumă de bani nu este o idee fericită şi poate trezi dubii mari legate de constituţionalitatea sa, aşa că grupul nostru parlamentar va vota pentru inexistenţa unei asemenea condiţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule lider.

La ora 12,55 reluăm dezbaterile. Sunt convins că pauza pentru consultări va veni cu concluzii serioase. Până atunci, 15 minute pauză de consultări.

- după pauză -

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimaţi colegi, vă rog să vă luaţi locurile în bănci pentru a putea relua lucrările.

Rog liderii de grup să-şi invite colegii în sală.

Stimaţi colegi,

Reluăm lucrările. Eram la discutarea punctului 38 din raport, anexa cu amendamente admise.

Avem două propuneri: o primă propunere, de eliminare a alin.(5), (6) şi (7) din textul propus, formulată de domnul deputat Bolcaş şi pe care a susţinut-o Grupul parlamentar al P.N.L.; o a doua propunere, din partea domnului deputat Arpad Marton, de susţinere a unui amendament respins.

Potrivit procedurii, am să supun votului dumneavoastră mai întâi amendamentul de eliminare.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de eliminare a alin.(5), (6) şi (7).

Vă rog să votaţi.

54 din 110. Insuficiente pentru eliminare.

În continuare, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Arpad Marton, amendamentul respins de la pct.4 din anexa cu amendamente respinse, reducerea de la 5 la 3 salarii.

Vă rog să votaţi.

55 din 120. Şi mai puţin succes.

În aceste condiţii, rămânem pe textul iniţial.

Voi supune însă votului dumneavoastră... dacă mai există modificări la pct.38. Observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră pct.38 din anexa cu amendamente admise, art.29.

Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc. 97 de voturi din 125.

Pct.38 a fost adoptat.

Trecem mai departe.

Pct.39. Obiecţii, observaţii. Adoptat.

Pct.40. Adoptat.

Pct.41. Adoptat.

Pct.42. Adoptat.

Pct.43. Adoptat.

Pct.44. Adoptat.

Pct.45. Adoptat.

Pct.46. Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

La pct.44 alin.(5), din enumerarea prevăzută în prima parte a acestui alineat lipseşte dintr-o eroare termenul de "alianţe electorale", care trebuie adăugat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Observaţii? Comentarii?

Înţeleg că ne însuşim această observaţie.

Revenim. Eram deci la art..46. Obiecţii, observaţii, comentarii? Aprobat.

Pct.47. Aprobat.

Pct.48. Se susţine amendamentul respins? Deci, amendamentul respins nu se susţine, înţeleg. Amendamentul de la alin.(5) se susţine? Nu. Bun. Mulţumesc.

Domnul deputat Bolcaş, vă rog, la pct.48 din anexa cu amendamente admise, art.37.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Art.37 alin.(3): "Este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare". Şi asta e foarte bine. Dacă s-ar fi pus aici punct.

După "militare" urmează însă virgulă. "altele decât dezbaterile organizate cu participarea reprezentanţilor a cel puţin doi competitori electorali diferiţi." Deja încep dezbateri politice în cadrul unităţilor militare, şi asta este contrar dispoziţiilor art.118 din Constituţie.

Deci, propun eliminarea ultimei părţi, să rămână "este interzisă organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare". Evident, e vorba de orice fel de acţiuni de campanie electorală.

Domnul Bogdan Olteanu:

comisia susţine această observaţie.

Intervenţii pe această temă. Nu sunt intervenţii pe această temă.

Supun atunci votului dumneavoastră punctul 48, cu modificările survenite ca urmare a amendamentului formulat de domnul deputat Bolcaş.

Vă rog să votaţi.

Mulţumesc. S-a adoptat, cu 139 de voturi pentru.

Pct.49. Observaţii, obiecţii?

Comisia, vă rog.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Aceeaşi omisiune a termenului de "alianţe electorale" la alin.2. "Partide politice, alianţe politice...", "şi electorale", trebuie să fie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Observaţii? Nu sunt.

Pct.49 adoptat cu această completare.

Pct.50. Adoptat.

Pct.51. Adoptat.

Pct.52. Adoptat.

Pct.53. Adoptat.

Pct.54.

Vă rog, domnule deputat, la pct.54? E vorba de art.42. Vă rog.

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Art.42 alin.(10) "La cererea alegătorului...", e un caz special aici, "...în cazul în care acesta a aplicat greşit ştampila cu menţiunea "votat", dar nu a introdus buletinul în urne", este corectă precizarea comisiei, "preşedintele biroului electoral al secţiei de votare îi poate elibera numai o singură dată un nou buletin, făcându-se menţiunea corespunzătoare în procesul-verbal al operaţiunii de votare". Dar cu buletinul greşit ce se întâmplă? Că se face menţiunea, este bine, în procesul-verbal. Buletinul trebuie reţinut şi anulat. Şi urmează "făcându-se menţiunea în procesul-verbal."

Domnul Bogdan Olteanu:

Comisia de acord.

Obiecţii, observaţii? Nu sunt.

Pct.54. Adoptat cu această completare.

Pct.55. adoptat.

Pct.56. obiecţii, observaţii? La 55 sau la 56? Pct.55 e titlu. La 60? Tot la 54?

Vă rog, domnule Bolcaş, tot la 54.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Pct.54, care s-a votat. Dar aici este vorba de o precizare tehnică. "Durata totală a suspendării nu poate depăşi o oră şi nu pot fi mai mult de două suspendări. Suspendarea va fi anunţată prin afişare la uşa localului de vot, cu cel puţin o oră înainte."

Şi dacă se suspendă votarea pentru că a izbucnit un incendiu, ce facem? Deci, suspendarea, spuneam, se va anunţa imediat ce a intervenit evenimentul care a produs această suspendare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Observaţii? Comisia de acord? Intervenţii? Nu.

Se introduce atunci această completare la pct.54.

Pct.56. nu sunt obiecţii.

Pct.57. adoptat.

Pct.58. Adoptat.

Pct.59. Adoptat.

Pct.60. Adoptat.

Pct.61. Adoptat.

Pct.62. vă consult dacă se susţine amendamentul respins.

Vă rog, domnule deputat Arpad Marton. E amendamentul respins de la pct.6 din anexa cu amendamente respinse. Suntem la art.47. Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Am spus destul de clar punctul de vedere al grupului nostru parlamentar. Noi credem că singurul sistem corect şi constituţional este acel sistem care permite reprezentarea proporţională a electoratului în Parlament. De aceea, noi suntem convinşi că singurul sistem care permite atât reprezentare proporţională, cât şi dreptul alegătorului de a-şi alege candidaţii - deputaţii, senatorii, este acel sistem care se numeşte proporţional, preferenţial pe listă.

Dumneavoastră aţi decis altceva. Noi am mai sus că putem să susţinem şi un altfel de sistem, cu o singură condiţie: dacă avem garanţia că acea comunitate pe care o reprezentăm, comunitatea maghiară din România, care este 6,5% din populaţia ţării, are posibilitatea de a fi reprezentată proporţional în Parlamentul României.

Un sistem electoral pe care-l propuneţi dumneavoastră are însă marea hibă de a putea intra doar acolo unde ai şanse să intri, să te voteze oamenii numai atunci când cred că poţi să candidezi. Or, comunitatea maghiară din România are această situaţie că majoritatea membrilor acestei comunităţi nu stă în localităţi unde sunt majoritari.

Mai mult, decupajul pe care nu l-aţi acceptat să fie introdus în lege poate să fie realizat în aşa fel încât nici acolo unde suntem majoritari să nu ne putem permite să trimitem deputaţi şi senatori în Parlament.

Ca atare, avându-se în vedere că pentru reprezentanţii noştri sau ai altor minorităţi naţionale care au o posibilitate de a trimite mai mulţi deputaţi sau chiar senatori în Parlament, pentru că sunt destul de numeroşi ca să ia numărul de voturi necesare pentru unul sau mai mulţi deputaţi, să nu existe prag electoral. Pentru că noi nu solicităm să fim reprezentaţi peste numărul de voturi pe care l-am luat. Nu!

Câte voturi am luat, atâtea mandate să avem. Nu cred că este în interesul României ca în 2008 sau în 2009, Parlamentul României să nu mai aibă reprezentare proporţională a comunităţii maghiare.

Deci, asta este esenţa amendamentului pe care-l aveţi la pct.6. eu cred că este un amendament cinstit, unul care se practică şi în alte ţări pentru astfel de situaţii şi eu cred că oricum nu implică un număr de deputaţi sau senatori în plus faţă de ce s-a luat prin voturi de către deputaţi.

Se poate spune că este o discriminare. Eu zic altfel: pentru ca un candidat, în cazul comunităţii noastre, care este 6,5% din numărul de populaţie, deci un competitor să poată să intre în Parlament trebuie să ia 85% din votanţii maghiari. Puneţi-vă în situaţia în care oricare dintre partide ar avea acest prag de a lua 85% din voturile valabil exprimate pentru a intra în Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenţii la acest amendament.

Domnul deputat Stanciu. Domnul deputat Hogea.

Şi am închis lista.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Domnule Nicolăescu,

În 1990, s-au desfăşurat primele alegeri democratice din România fără prag electoral. Şi atunci, dacă nu mă înşeală memoria, poate mă ajută un coleg, cred că au fost în jur de 16, 17 formaţiuni politice, începând de la un reprezentant până la doi, trei, patru, şi aşa mai departe.

Ca urmare a acestui număr mare de reprezentanţi, în 1992 s-a introdus pragul de 3%. Iar a fost un număr de reprezentanţi, desfăşurarea activităţii în Parlament a fost destul de dificilă datorită existenţei unor grupuleţe, şi nu partide cu forţă. Şi s-a ajuns în 2000 la pragul de 5%. Nu a contestat nimeni pragul de 5%. Dimpotrivă, mi-aduc aminte, reprezentanţii Convenţiei Democratice, Convenţia Democrată era în 2000, susţineau chiar mărirea pragului, iar unele partide chiar 8%, ca să nu mai intre nu ştiu cine.

Înţelepciunea Parlamentului a făcut menţinerea acestui prag la 5%. Astăzi, sau mai precis în comisia de cod electoral, Partidul Social Democrat a propus menţinerea acestui prag, care nu a deranjat pe nimeni în 2000, şi a asigurat o anumită coerenţă, prin prezenţa unor forţe politice cu grupuri parlamentare destul de puternice în Cameră şi Senat.

Faptul că anumite forţe politice, din raţiuni care ne scapă nouă, s-au divizat, s-au împărţit în două sau în trei, sau mai ştiu eu în cât, a dus, dacă vreţi, tocmai din necesitatea păstrării pluralismului politic, la acel prag alternativ. Deci, din 464 de colegii, circa 660, 640 de colegii, să zicem, trebuie să ia, să se claseze în 9 colegii, pe primul loc, nu să ia cu 50% plus unu, să se plaseze pe primul loc. Ceea ce înseamnă un prag în jur de 2 şi ceva la sută. Păi dacă nici acest prag nu mai este necesar spre a accede în Parlament minorităţile sau alte formaţiuni politice şi revenim la pragul de zero la sută, făcând o discriminare pozitivă, spunea distinsul meu coleg, ne întrebăm atunci ce dorim? Dorim să exprimăm voinţa politică a unor cetăţeni români sau dorim să fim noi prezenţi în Parlament?

Ei bine, dacă-i întrebăm pe fiecare în parte, doreşte să fie el prezent. Dar vă spun, că am lucrat împreună şi cu maestrul Hrebenciuc şi cu alţi colegi la toate legile electorale, nu am găsit lege electorală în care să rămân eu şi să plecaţi voi. Şi nu există. Oricât prag ai pune.

De aceea, haideţi să facem distincţie între oferta şi posibilitatea de acces în Parlament care există pentru minorităţi, şi s-a demonstrat, da?, şi forţa şi putinţa celor care doresc să intre în Parlament, să-şi coaguleze alegătorii şi să vină cu voturile respective în Parlament. Pragul de circa 2 şi ceva, care reprezintă 6 plus 3, 9 mandate, este suficient pentru a fi toţi reprezentaţi în Parlament. Dar nu putem accepta pragul de zero, pentru că acesta devine, vă spun, nociv pentru minorităţi. Pentru că la pragul de zero, în loc să se împartă în două formaţiuni, se vor împărţi în trei, în cinci, că vrea fiecare să fie şef de partid în locul domnului Marko Belo, în locul domnului Geoană, în locul nu ştiu cui.

Şi atunci acest prag îi ţine totuşi uniţi. Eu credeam că veţi accepta şi n-am mai insistat cu pragul de 5%, şi atunci diferite formaţiuni politice de aceeaşi conotaţie erau obligate să candideze pe liste comune, ca să facă pragul de 5%. Deci, renunţarea la pragul de 5% obligatoriu şi acceptarea celui alternativ este o cedare, o revenire înapoi şi nu un pas înainte.

De aceea, stimaţi colegi, să rămânem la această variantă care este luată de fapt şi din Germania, spunea un distins coleg aici că nemţii nu au prag, au prag de 5%, plus prag alternativ. Decât că la ei este la nivelul landului respectiv.

Deci, am păstrat ideea de prag alternativ tocmai pentru a garanta dreptul minorităţilor, şi când spunem minorităţi nu ne referim numai la minorităţi etnice, ci, dacă vreţi, şi la alte tipuri de minorităţi care exprimă alte poziţii politice.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă mulţumesc şi că v-aţi rezumat şi la cele două minute regulamentare.

Domnul deputat Hogea.

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

Stimaţi colegi,

Partidul Conservator susţine amendamentul domnului deputat Marton Arpad. Noi ne reafirmăm sprijinul deplin pentru votul uninominal şi tocmai de aceea considerăm că nu avem voie să anulăm opţiunea alegătorilor pentru un anumit candidat care s-a situat pe primul loc într-un colegiu uninominal. Prin ridicarea unor bariere în calea intrării în Parlament a candidaţilor puternici, indiferent dacă sunt români sau maghiari, este afectată însăşi esenţa scrutinului uninominal, adică legătura strânsă dintre alegători şi cel ales şi, respectiv, votul personalizat.

Ideea avansată aici privind limitarea inflaţiei de partide nu ţine cont de realitatea actuală. Nu mai sunt o sută de partide, ca în 1990. sunt practic 8-9 formaţiuni care contează.

Aşadar, Partidul Conservator apreciază că ar fi mai indicat ca litera c) a art.47, pct.2 din lege să se refere la condiţia alternativă, nu cumulativă, a obţinerii a patru colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor sau două colegii uninominale pentru Senat. De ce este mai potrivită particula "sau" decât particula "şi"? Pentru simplul motiv că în sistemul constituţional românesc, cele două Camere ale Parlamentului sunt separate, au atribuţii deosebite şi roluri distincte, consfinţite atât prin legea fundamentală din 1991, cât şi prin revizuirile aduse acesteia în 2003.

Ar fi absurd să adoptăm un prag cumulativ - Senat plus Cameră, trei plus şase colegii, la lit.c), dar să statuăm praguri separate de 5% pentru Senat şi Cameră, la lit.a), respectiv lit.b).

De altfel, viaţa politică şi electorală postdecembristă ne arată că au existat partide care au îndeplinit pragul pentru o Cameră a Parlamentului, dar nu au reuşit să-l obţină pentru cealaltă Cameră.

Şi totuşi, pe bună dreptate, au avut reprezentare parlamentară.

Este exemplul PDAR în 1992, când această formaţiune a acces în Senat, nu şi în Camera Deputaţilor. Iată doar câteva argumente pentru care susţinem amendamentul domnului deputat Marton Arpad, dar cu particula "sau", condiţie alternativă, în locul particulei "şi", care indica o condiţie cumulativă.

Prin această formulare, Partidul Conservator apreciază că principiile de bază ale votului uninominal ar fi cel mai bine respectate. Şi vă dau şi formularea literei c), în versiunea pe care o propunem noi: "pentru Camera Deputaţilor şi Senat, prin îndeplinirea alternativă a condiţiei obţinerii a patru colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor sau a două colegii uninominale pentru Senat..." şi apoi textul care curge este amendamentul admis al comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Vroiam doar să remarc un lucru, nu să propun neapărat ceva, că argumentele pot fi folosite la fel de bine şi pentru a argumenta pro şi contra, chiar aceleaşi argumente. Mă uitam la Anghel ce frumos argumenta el menţinerea pragului de 5% pentru partide, exact cu argumentele pe care le-am folosit ca să argumentez 5% pentru noi, pentru minorităţile alea mici, nu pentru UDMR.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să nu faceţi dialog cu sala.

Domnul Varujan Pambuccian:

Or, lucrul ăsta am vrut să-l remarc. Noi vom susţine propunerea UDMR-ului.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Duvăz. Şi, după aceea, domnul deputat Marton.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Între problemele majore care se pun în momentul construirii unui sistem electoral într-un sistem democratic este echilibrul între a avea o reprezentare cât mai largă a celor care votează şi totuşi posibilitatea de a avea majorităţi ferme, de a avea majorităţi consistente, care să poată să formeze guverne.

Eu cred că sistemul electoral românesc, aşa cum a funcţionat până acum, a fost destul de bine ajustat. Dacă vorbim de situaţia din 1990, fără îndoială era un început care trebuia lămurit.

Şi acum suntem în faţa unui început. Cred că, de exemplu, dacă vorbim de sistemul de prag alternativ, trebuie să ne gândim foarte bine, că în faţa unui prag alternativ putem găsi formaţiuni de buzunar, dar cu buzunarul bine garnisit, care să reuşească să se plaseze în Parlament, luând câteva colegii locul întâi. Asta se poate face având în spate un om sau o forţă care să producă material suficient de multă consistenţă, să zic aşa, demersului electoral, ca să nu folosesc cuvinte nepotrivite de la această tribună, pe care o respect.

Deci, după părerea mea, faptul că există o soluţie alternativă este un lucru corect şi trebuie să ne plasăm în ea. Soluţia alternativă a fost discutată în termenii în care, de fapt, trebuia să asigure şi un grup parlamentar, pentru că, gândiţi-vă, în mod absolut corect, dacă intră un partid pe pragul alternativ, deci nu vorbim de cel de 5%, el va trebui dintr-o dată să modifice Regulamentul fiecărei Camere, în sensul numărului de senatori sau deputaţi, sau să se ataşeze, să se alieze cu un grup parlamentar mai consistent, dintre cele care depăşesc 5 %.

Las la o parte faptul că sunt în faţa unui amendament făcut de U.D.M.R., care de fapt a intrat în Parlament şi a funcţionat cu pragul de 5%, până acum fără niciun fel de probleme.

Sistemul pe care noi astăzi îl discutăm este un sistem care păstrează caracteristicile votului proporţional privind reprezentativitatea. Este o situaţie particulară în care se află U.D.M.R. astăzi, în raport cu comunitatea şi cu apariţia unei formaţiuni politice în sânul aceleiaşi comunităţi. Ar fi păcat, în primul rând o să spun, ar fi păcat ca U.D.M.R. să nu fie în Parlamentul României. Nici nu vreau să mă gândesc la varianta asta. Dar, la fel de păcat ar fi să sacrificăm un principiu şi să ajungem la un sistem din ce în ce atomizat, doar pentru faptul că într-o anumită situaţie, într-o anumită comunitate există o anumită conjunctură.

Prea adeseori am încercat să rezolvăm problemele în funcţie de conjuncturi. Haideţi să încercăm să rezolvăm problemele pur şi simplu, aşa cum credem că este bine, şi poate că reuşim să depăşim şi conjuncturile, în sensul cel mai bun al cuvântului. Eu cred că în faţa unei asemenea decizii, aşa cum este propusă de comisie, va avea toată lumea câştig de cauză, inclusiv minoritatea maghiară, care va înţelege cu siguranţă că va trebui să nu-şi spargă votul pentru a-şi sacrifica reprezentarea parlamentară.

Deci, eu cred în această soluţie, repet, care este mult îmbunătăţită cu pragul alternativ, care a fost propus, şi o susţin.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marton.

Urmează domnul deputat Valentin Iliescu.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Stimaţi colegi,

La dezbaterea acestui proiect de lege, am atras atenţia că inducem populaţia ţării într-o eroare gravă. Sub această denumire de "vot uninominal", uităm de esenţa legii, care este un vot majoritar, chiar dacă duce la o proporţionalitate.

Toate mandatele se iau în circumscripţii electorale; fiecare candidat, fiecare partid candidează într-o circumscripţie. Fiecare persoană care votează trebuie să aleagă dintre persoanele propuse de fiecare partid, câte unul propus de fiecare partid, o singură persoană. Şi atunci, în altfel de sisteme, partidele mici, sub 20%, nu prea iau voturi, pentru că populaţia ştiind că există 2 - 3 partide mari, este tentată să voteze cu unul care îi este mai aproape de gândirea lui, dar care are şansă să devină deputat. Acesta este pericolul mare în astfel de sisteme.

Am enunţat în discursul meu, la dezbaterea generală, că noi putem fi de acord cu acest sistem numai dacă nu este pusă în pericol reprezentarea proporţională a comunităţii maghiare din România. Pentru asta ar fi fost nevoie cel puţin de cunoaşterea decupajelor care se pot realiza oricum şi decupajele să decidă pe urmă rezultatul votării.

Pe urmă, v-am spus, acest prag de 5%, dumneavoastră spuneţi că nu este o problemă, v-am spus, înseamnă 85% pentru comunitatea maghiară.

Da, bine, ne propuneţi să fim uniţi ca să intrăm în Parlament. Vom încerca să rezolvăm această problemă. Dumneavoastră, însă, dacă totuşi nu vom reuşi, veţi avea o problemă de rezolvat pe urmă: lipsa noastră din Parlament.

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valentin Iliescu, în încheierea dezbaterilor (Vociferări).

Nu v-a menţionat numele.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Trebuie să recunosc că dezbaterea pe acest punct a evoluat într-un fel negativ în ultimele luni şi că probabil soluţia cea mai bună era să avem un prag de 5% şi la Cameră şi la Senat. Şi trebuie să recunosc că soluţia introdusă în ultima săptămână la Comisia pentru codul electoral, cu acel prag alternativ, respectiv 6 locuri întâi pentru deputaţi şi 3 locuri pentru senatori, este o scădere faţă de soluţia iniţială, cea pe care am preluat-o din propunerea "Pro Democraţia", unde se vorbea de mult mai multe colegii câştigate, dacă mi-aduc bine aminte 10 cu 5 şi, ulterior, într-o variantă pe care Guvernul şi-o asuma acum două luni de 4 cu 2 mandate, dar cu peste 50% din numărul de voturi valabil exprimate.

Am vrut să intervin la microfon, pentru că în niciun caz o lege nu trebuie să fie făcută special pentru un partid, ci pentru toţi, şi nu numai pentru cei care sunt aici, în Parlament, ci pentru toţi competitorii.

Îndrăznesc să vă spun un lucru şi ar fi foarte bine să luaţi în calcul acest lucru. Cu alte cuvinte, eu propun să ne menţinem pe raportul comisiei, spunându-vă următorul lucru: cu cât vom coborî mai jos ştacheta, vor apare în viitorul Parlament mai multe partide.

Cum se traduce acest lucru? Îndrăznesc să subliniez acest lucru: pe baza repartizării proporţionale a mandatelor, oameni care au câştigat locul întâi într-un colegiu, nu vor mai ajunge parlamentari, în timp ce candidaţii unor partide, care depăşesc cu greu pragul electoral, vor ajunge să fie promovaţi în Parlament de pe poziţia de câştigător al locului 3 sau chiar 4 într-un colegiu uninominal, ceea ce mi se pare inacceptabil şi total împotriva ideii pentru care omul merge la vot, că cel mai bun trebuie să ajungă în Parlament.

Cu alte cuvinte, resping cu fermitate amendamentele U.D.M.R.-ului, inclusiv ale Partidului Conservator, şi vă rog să menţinem poziţia formulată de Comisia pentru codul electoral.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Stanciu are un drept la replică, în încheiere, la domnul Pambuccian, înţeleg.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Eu o să fiu scurt şi de aceea renunţ la introducere, la sugestia colegilor mei de la P.N.L.

Vreau să-i spun domnului Pambuccian, şi prin răspunsul pe care îl adresez dânsului şi electoratului român, că face o confuzie interesată. 5% la partide înseamnă, în raport de prezenţa la vot, de la 500 - 600 sau chiar 800.000 de voturi, care se iau ca prag, iar 5% la minorităţi naţionale înseamnă 1.500 de voturi. Deci, este o diferenţă de la cer la pământ. Aceasta este chestiunea clară, ca să nu confundăm, că 5% la minorităţi este acelaşi lucru cu 5% la partid.

În ceea ce priveşte pragul de 6 + 3, la care s-au referit diferiţi colegi, domnilor, este sub 3%, deci este un prag permisiv.

Şi cu riscul ca domnul Marton să mai ceară un drept la replică, îl rog să nu ne transfere nouă eventuala neprezenţă în Parlament, că se ceartă dânşii între ei. Aceea este o problemă pe care trebuie să şi-o rezolve. Cadrul legal este perfect compatibil chiar cu cele două partide şi vom avea o organizaţie, care este U.D.M.R.-ul, s-ar putea să avem şi un partid, care este P.C.M. Dacă se vor împărţi iar peste 4 ani, ce facem?! Eu cred că lucrurile care sunt în cadrul partidelor şi organizaţiilor trebuie soluţionate acolo, şi nu prin măsuri administrative, fiind din ce în ce mai înţelegători cu dânşii, când ei nu se înţeleg între ei.

Deci, propun să rămânem clar la acest prag, deşi cred că 5% ar fi mobilizat pe orice formaţiune politică. Aşa, îi dezbină.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.6 din Anexa cu amendamente respinse.

Vă rog să votaţi.

A întrunit 37 de voturi pentru din 227, insuficiente pentru a fi adoptat.

Vă consult dacă la pct.62, respectiv art.47 mai există alte obiecţii, observaţii, comentarii? Nu mai există.

Adoptat.

Pct.63.

Vă rog, domnule Bolcaş.

Deci, pct.63 art.47, că aici eram.

Mă iertaţi, pct.62 art.47. Reformulez: deci, pct.62 art.47 l-am adoptat. S-a respins amendamentul respins şi la comisie.

Suntem la pct.63 art.48 din lege. Există un amendament respins.

Vă consult dacă se susţine?

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Stimate domn Nicolăescu,

Acest sistem adoptat pentru votul uninominal are două faze: în faza întâi, care asigură proporţionalitatea între numărul de voturi şi numărul de mandate pe care le-a luat fiecare competitor electoral, se merge practic pe Legea nr.373, după ce s-a stabilit pe un judeţ câte mandate, să zicem, în judeţul Iaşi, ia Partidul Social Democrat - 4; PD-L-ul 4 - 8 - cu 2, 3 ale P.N.L.-ului, s-au făcut 11, mai ia P.R.M.-ul 1 şi s-au făcut 12, câte mandate sunt. Le-am împărţit.

După ce s-a stabilit acest lucru, urmează faza a doua, faza de alocare pe colegii şi de atribuire a mandatului candidatului. Această fază a doua are şi ea două etape. Etapa întâi: cine a luat în colegiu 50% plus un vot este declarat ales şi nu mai are niciun fel de problemă. Se poate duce să sărbătorească cu alegătorii victoria.

Cine nu a luat 50% plus unu, intră într-o etapă a doua. Această etapă a doua, în textul iniţial al legii care a trecut de la Senat, tacit, în amendamentul domnului preşedinte Bogdan Olteanu şi în amendamentul meu, care este respins, la poziţia 7, deci toate aceste trei amendamente admit ordonarea tuturor candidaţilor într-un şir descrescător, de la primul până la ultimul candidat, în vederea atribuirii în această ordine a celorlalte mandate din colegii. Deci, până aici nu există nicio deosebire între cele trei.

Deosebirea începe pe ce criteriu se ordonează, se înşiră parlamentarii. În varianta iniţială, care există pe stânga, se ordonează după procentele pe care le-a obţinut fiecare candidat în colegiu. Deci, cel care a luat 49, cât şi cel care a luat 50 şi 51, a ieşit. De la cel care a luat 50, 49, 43, până la cel cu 2% se ordonează pe colegii şi oameni şi se repartizează aceste mandate partidelor, în limita mandatelor proporţionale care le-au venit.

În varianta propusă de domnul preşedinte, şi care a trecut prin comisie, cu voturile majoritare ale comisiei, această ordonare se face nu după procent, ci după un criteriu. Acest criteriu este un cât sau un indice de ierarhizare, care reprezintă câtul dintre procentele pe care le-a obţinut Popescu de la Partidul Naţional Liberal, în colegiul 7, de la Iaşi, şi media pe tot judeţul a Partidului Naţional Liberal. Sau dintre cât a obţinut Stanciu în colegiul 8, la Iaşi, şi media P.S.D.-ului. Aceste câturi se coordonează şi ordonează candidaţii. Deci, după părerea mea, există o bază variabilă în acest şir: media pe judeţ a fiecărui partid care împarte procentajul.

De aceea, am venit şi am căutat un criteriu care să aibă aceeaşi bază de ierarhizare pentru toţi candidaţii şi acel criteriu îl reprezintă coeficientul electoral, adică prin voturile pe care le-a obţinut în colegiul respectiv, cât ai adus matale ca mandat. Dacă ai avut 160.000 de voturi pe judeţul Iaşi, valabil exprimate, la 12 mandate de deputat, domnul "X" Fenechiu, cu 13.000 de voturi - îi urez succes! - câte mandate a avut? "X". Regula de trei simplă şi se stabileşte acest indice, pentru fiecare în contribuţia lor la cele 12 mandate. Are o bază comună, ierarhizează după această bază şi se atribuie mandatul.

Îmi cer scuze că v-am explicat, dar acestea sunt cele trei: cea existentă pe baza procentelor; cea din mijloc, pe procente, dacă vreţi, relative, că împarte la medie; şi cea de-a treia, contribuţia pe care ai adus-o prin voturile tale la cele 12 sau 13 mandate pe care le-ai avut. Dumneavoastră decideţi.

Eu v-o propun pe a treia, pentru că are o bază logică, raţională şi elimină orice suspiciuni în clasificarea pe verticală a şirului. Menţionez: toate trei acceptă şirul ordonat de sus în jos.

Vă mulţumesc pentru votul dumneavoastră.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Doamna deputat Anca Petrescu, vă rog.

Urmează domnul deputat Marton.

Doamna Anca Mira Victoria Mărculeţ Petrescu:

Vreau să mă refer la ceea ce spunea adineauri colegul nostru, domnul inginer Stanciu. Este vorba despre matematică. Este vorba de un cât care reiese din împărţirea procentului într-un colegiu cu media pe toate colegiile din judeţ.

Aici lipseşte ceva esenţial: câte colegii sunt pe judeţ. Deci, ne întoarcem la delimitarea colegiilor într-un judeţ. Deci, ne reîntoarcem la art.12, care vorbeşte despre delimitarea, printr-o hotărâre de Guvern, şi nu prin lege, a acestor colegii.

Deci, cred că şi pentru această chestiune, pe care a ridicat-o domnul Stanciu, trebuie retrimisă la comisie legea.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, doamna deputat.

Domnul deputat Marton, vă rog.

Urmează domnul deputat Iliescu.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Aici este o încercare de rezolvare a unei probleme care nu poate fi rezolvată. În toate sistemele mixte, există colegii uninominale, de unde ia persoana care a ieşit prima mandatul. În cel pe care noi tocmai ne pregătim să-l votăm, unii vor lua primii, alţii poate al patrulea.

Domnul Stanciu a spus că cel care a luat jumătate plus unu ia mandatul. Da, dacă partidul a depăşit pragul. Dar, dacă, de exemplu, partidul a luat jumătate plus unu în 4 colegii de senatori şi 5 de deputaţi, nu mai intră niciunul, deşi a luat jumătate din voturi în colegiul respectiv.

Şi o să se mire, eventual, cetăţenii dintr-un judeţ cu 10 mandate, că un partid a luat în toate cele 10 colegii între 45 şi 49% din voturi, iar alţii au luat între 5 şi 12% voturi. Şi aşa se face că acolo vor lua 5 mandate, deci din 5 judeţe vor intra cei care au fost pe primul loc, şi din 5 vor intra aceia care au luat 10% din voturi, una dintre acestea. 5 dintre aceştia vor intra în Parlament şi s-or mira deputaţii.

Domnul Stanciu încearcă să rezolve această problemă, cum cealaltă variantă propusă de domnul Bogdan Olteanu dă o altfel de rezolvare ale aceleiaşi probleme. Mie mi se pare că cea propusă, de data asta, de domnul Bogdan Olteanu este mai aproape de o soluţie pentru această problemă, care nu va fi rezolvată. Pentru că, domnule Stanciu, dumneavoastră ştiţi foarte bine că acolo unde există astfel de sisteme mixte, aşa este cum crede poporul, că cel care a luat jumătate plus unu sau a câştigat, colegiul uninominal a luat şi mandatul, indiferent dacă partidul a luat, a trecut pragul. Pragul se aplică la cealaltă parte, acolo unde se votează pe listă.

Deci, ăsta este sistemul. Să nu încercăm să ducem alte idei populaţiei, că am ascultat la radio şi televiziune, şi peste tot se spune că cel care a luat jumătate plus unu a luat mandatul. dacă partidul a trecut pragul. Dacă nu, degeaba v-aţi dus la vot, că el n-o să ia mandatul.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Iliescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ne găsim în faţa unui punct extrem de important al legii, dacă vreţi, unul care poate schimba esenţa votului. Şi îndrăznesc să vă spun următoarele lucruri. Avem o primă categorie acceptată, a celor care au obţinut 50% plus unu din voturile valabil exprimate într-un colegiu şi el devine automat reprezentant în Parlament.

Au apărut, după varianta iniţială,... şi dacă mi-aduc eu bine aminte, acel şir descrescător, în funcţie de procentul obţinut în colegiu, aceasta era varianta iniţială, pe care ne-o propunea "Pro Democraţia", şi trebuie să recunoaştem că ne-am inspirat în scrierea acestui proiect din această iniţiativă cetăţenească, că bine ar fi să ţinem cont de propunerea iniţială, cum s-ar spune, să luăm în calcul ordinea descrescătoare a procentelor, pentru că dacă am merge pe soluţia propusă de domnul Anghel Stanciu, un candidat care, să zicem, obţine 30% într-un colegiu mai mare, poate să ajungă mai sus decât un candidat care obţine 45% în colegiul lui, dar într-un colegiu mai mic.

Cum s-ar spune, prima variantă, domnule coleg şi stimaţi colegi deputaţi, este să mergem pe acel raport descrescător, în funcţie de procentul obţinut de fiecare competitor în colegiul lui. Este, de fapt, în spiritul legii şi, de fapt, slujeşte ideea de performanţă. Deci, cel mai bine clasat se duce mai departe.

Altfel, repet, există posibilitatea ca un competitor mai puţin performant, dar într-un colegiu mai mare, cu un număr mai mare de votanţi, să fie plasat înainte, deci să obţină înainte un mandat în faţa unui coleg care a candidat într-un colegiu mai mic. Or, acest lucru, al mărimii colegiului, nu mi se pare în niciun caz un criteriu definitoriu pentru a stabili cum se face în final repartizarea mandatelor.

Repet, este un punct extrem de important, pentru că aşa cum spuneam mai devreme, dacă pragul electoral poate să reprezinte o diminuare foarte serioasă a performanţei competitorilor validaţi de cetăţeni, şi modalitatea de atribuire a mandatelor poate să concure exact la fel, la diminuarea voinţei electoratului.

Din punctul meu de vedere, soluţia echitabilă pe care eu cred că trebuie s-o promovăm, repet, pentru performanţă şi pentru a regăsi cât mai mult opţiunea electoratului în construcţia viitorului Parlament, trebuie să fie primul criteriu, respectiv prima coloană de care vorbea domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am auzit diverse variante aici. Dar, bun, oficial discutăm cele trei variante posibile de repartizare a mandatelor. Argumentele sunt uneori ciudate, pentru că ies din conceptul care a stat la baza construirii acestei legi.

O să vă repet ideea pe care o expusesem la prezenţa mea anterioară, că este până la urmă un compromis între un vot în colegiu uninominal, un partid, un reprezentant, ca să fie clar pentru toată lumea, dar şi o reprezentare proporţională. Ca orice compromis, fără îndoială că, aşa cum spune cuvântul, trebuie undeva renunţat la perfecţiunea acestei manifestări.

Cineva vorbea aici de competiţie şi că numai în urma competiţiei, până la urmă, cel mai bine plasat trebuie să fie câştigător. Da, este adevărat, dar în sistemele majoritare, sistem care a fost respins chiar de reprezentanţii celui care vorbea aici, de reprezentanţii partidului său.

Sistemul majoritar, într-adevăr, dă câştig de cauză câştigătorului, ca să spun aşa, în turul doi, în situaţia în care este un sistem majoritar cu două tururi. Aceasta, însă, duce la o semnificativă subreprezentare a multor categorii de votanţi.

Vreau să vă amintesc că noi în perioada aceasta, în care ne aflăm, suntem rezultatul a aproximativ 90% din opţiunile exprimate în 2004 la urne. Deci, practic, reprezentativitatea noastră este semnificativă. Este foarte puternică. Cu siguranţă că lucrul ăsta se respectă, dacă mergem pe varianta a treia, propusă de domnul Anghel Stanciu. Care, fără să dea un câştig poate competitorului cel mai bine plasat în ordinea concurenţilor, exprimă reprezentativitatea în cazul că numărul de voturi din spatele celui care se duce acolo este în ordine cel mai mare număr de voturi. Deci, este cel mai reprezentativ, chiar dacă în colegiul lui nu este la fel de bine plasat, ca un alt coleg, în alt colegiu.

Unul dintre cei care au vorbit aici, la tribună, a vorbit despre colegii mari şi mici. Este adevărat că noi vorbim în lipsa decupajului, ceea ce am hotărât astăzi că este bine să facem, pentru ca să nu blocăm legea - şi eu sunt perfect de acord -, dar ne creează anumite probleme. Pentru că colegiile, în principiu, principiul colegiilor este să fie decupate cu un număr de electori foarte apropiat, aproximativ egal. Deci, nu putem vorbi de colegii mari şi mici. Când eram în circumscripţii electorale de tip judeţ, acolo, într-adevăr, situaţia era un judeţ mic. Avea un număr de locuri alocate mai mic, un număr mai mare în judeţele mari. Numărul de voturi socotite în coşul general judeţean era în funcţie de populaţia judeţului şi, sigur, prezenţa ei la urne.

În cazul colegiilor, ele trebuie decupate în aşa fel, încât numărul să fie cel puţin comparabil. Mai sunt şi alte criterii, structura populaţiei, şi multe altele ar trebui să fie criteriile de bază la decupaje. Deci, nu putem să facem aprecierea că va fi un colegiu, de exemplu, jumătate din alt colegiu din acelaşi judeţ, sau, nici măcar la nivelul ţării.

Deci, ar trebui să nu mai discutăm în abstract şi să ne gândim imediat cum vom realiza această împărţire în colegii, după ce vom adopta, sper din toată inima, această lege. Dar vreau să păstrăm principiul reprezentativităţii şi condiţia de proporţionalitate pe care această lege ne-o oferă, lansând competiţia individuală şi, până la urmă, prezenţa individuală. Şi punând în situaţia ca fiecare să fie în aceaşi timp pe locul întâi, dar şi pe locul 10, în colegiul său, cred că facem un pas semnificativ înainte, păstrând, totuşi, echilibrul şi reprezentarea pe care astăzi noi o avem în Parlament şi către care sisteme electorale din ţări dezvoltate, cum ar fi Franţa, care au sistemul majoritar, încearcă să se îndrepte, adică să-şi corecteze nivelul de reprezentativitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Dragoş Dumitriu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Stimaţi colegi,

Este foarte clar că la următoarele alegeri, chiar dacă vor fi uninominale, va conta enorm de mult imaginea partidului, sau, mă rog, a gurului din fruntea partidului, sau a gurului spiritual.

De aceea, cred că sistemul propus de domnul Stanciu este foarte avantajos pentru cei care nu au, practic, o locomotivă în fruntea partidului sau un vector de imagine centralizat, ci se bazează pe munca lor. Pentru că, indiferent de ce procent a obţinut partidul la nivel de judeţ, munca lor şi opţiunea electoratului pe plan local este mult mai bine reprezentată. Împărţirea la un procentaj mai mic pe planul judeţului avantajează pe cel care a obţinut un procent bun pe plan local.

De aceea cred că este mult mai apropiată, nu mult mai apropiată, infinit mai apropiată varianta propusă de domnul Stanciu, de noţiunea de vot uninominal.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Rădulescu.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi încercăm, prin această lege, prin care modificăm sistemul electoral după atâţia ani, în care am funcţionat pe altul, să rezolvăm o mulţime de chestiuni. Încercăm să obţinem şi o polarizare a vieţii politice. Şi domnul Anghel Stanciu nu-şi aducea bine aminte cifrele din '90 şi din '92. În '90, au fost 256 de formaţiuni politice care au participat, de competitori. Şi, dacă nu mă înşel, au rămas vreo sută şi patruzeci în 1992. Şi de aceea a fost benefică introducerea pragului şi încă cred că mai este posibilă şi benefică în continuare o polarizare a vieţii politice. Deci, încercăm pe de o parte, să rezolvăm polarizarea şi, pe de altă parte, să rezolvăm şi reprezentarea. Nici minorităţile să nu fie date afară şi, în continuare, această achiziţie, acest acquis, cu care ne mândrim, referitor la reprezentarea în Parlament a micilor minorităţi să fie respectată în continuare.

Pe de altă parte, încercăm - şi revin aici la ce aducea în discuţie domnul Anghel Stanciu - să împăcăm două principii care, în cazul acesta, se cam bat cap în cap: principiul competitivităţii, că este vot uninominal, nu? şi, care este mai bun şi mai tare câştigă. Şi, de asemenea, principiu reprezentativităţii, adică şi folosirea integrală a voturilor şi reprezentarea cât mai corectă a rezultatului sfânt al votului cetăţeanului, al votului pe care acesta l-a băgat în urnă.

Sunt trei variante - şi domnul Anghel Stanciu a optat pentru a treia. Din cele trei - şi, dacă aţi fost atenţi la ce a spus dânsul -, varianta cea mai proastă, îmi pare rău, este cea existentă în raport, în momentul de faţă - varianta a doua, care introduce baze diferite de raportare, baza diferită fiind rezultatul fiecărui partid. Şi, atunci, avem un şir de indici descrescători, dar sunt indici care au fost obţinuţi prin împărţiri pe o bază diferită.

Eu cred că ar fi acceptabil, între varianta întâia şi a treia, cu bătaie către varianta a treia. Este bine să ne referim la o înşiruire de procente, fiindcă asta respectă bine principiul competitivităţii, adică înşiruim învingătorii, în funcţie de cât sunt ei de puternici, de învingători.

Dar, pe de altă parte, nu respectăm voturile, numărul de voturi, pentru că şi numărul de voturi contează, în final, la atribuirea mandatelor care au fost obţinute în acea circumscripţie şi aceasta este varianta a treia pe care o agreează domnul Anghel Stanciu.

Eu cer, în numele grupului meu, un sfert de oră de pauză, pentru a putea să discutăm această chestiune, şi trecem la vot.

Domnul Bogdan Olteanu:

Pe chestiunea pauzei? Da. Domnul Márton, pe chestiunea pauzei, şi după aceea voi face şi eu o propunere de procedură şi vom vedea dacă sunteţi de acord. Dacă nu, sigur că luăm pauză. Pe chestiunea pauzei de consultări doriţi să interveniţi?

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Da, domnule preşedinte, pentru că domnul Cristian Rădulescu a spus că pe timpul dezbaterii o să ne dăm seama cine trage de timp să nu votăm legea şi a arătat către celelalte partide. Timpul de pauză a fost solicitat de domnul Cristian Rădulescu. Vreau să subliniez acest lucru. În momentul actual, domnia sa doreşte să tragă de timp.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimaţi colegi,

Înainte de a stabili dacă facem pauză şi, bineînţeles, dacă liderul PD-L îşi va menţine solicitarea, evident că vom acorda o pauză, grupul domniilor lor n-au obţinut, eu aş vrea să vă prezint modalitatea, procedura pe care o voi propune de desfăşurare a votului, ca să vedem dacă suntem de acord. Evident că avem mai întâi un amendament respins, propus de domnul deputat Stanciu, pe care-l voi supune la vot. Dacă acest amendament respins nu întruneşte numărul necesar de voturi, ne găsim faţă în faţă cu raportul comisiei. Raportul comisiei are ca variantă adoptată varianta propusă de mine. De asemenea, are ca variantă venită de la Senat varianta care se referă la procente, varianta pe care, dacă nu mă înşel, vorbea domnul deputat Valentin Iliescu. Sigur că, din partea domnului Iliescu, am primit o propunere de eliminare a variantei actuale din raportul comisiei, caz în care am reveni la varianta Senatului.

Şi, atunci, eu v-aş propune ca procedură de vot mai întâi să supun votului amendamentul respins al domnului Anghel Stanciu, apoi să supun votului propunerea de eliminare a variantei comisiei făcută de domnul deputat Valentin Iliescu. Şi, după aceea, sigur, în cazul în care ambele aceste propuneri au trecut, ajungem la varianta Senatului.

Dacă, în aceste condiţii, consideraţi oportună o pauză de consultări, nu am niciun fel de problemă. Opţiunea este a domnului deputat Rădulescu. Deci, rămânem cu pauză de consultări? Fără îndoială, nu este niciun fel de problemă.

Un sfert de oră pauză de consultări şi începem cu intervenţia doamnei deputat Anca Petrescu.

Reluăm lucrările la ora 14,15.

- după pauză -

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Încercăm să reluăm lucrările. Rog să convocaţi secretarii de şedinţă. Rog liderii de grup să-şi invite colegii în bănci. Îl rog pe domnul Stanciu să-şi invite colegii în bănci.

Stimaţi colegi,

Reluăm lucrările. Înţeleg că nu s-a ajuns la o concluzie la nivelul consultărilor şi, ca atare, vom urma procedura.

Pentru început, avem amendamentul respins.

Da, doamna deputat, vă rog.

Doamna deputat Anca Petrescu.

Doamna Anca Victoria Mira Mărculeţ Petrescu:

Stimaţi colegi,

S-au prezentat aici trei variante. Dar, mai există şi a patra - retrimiterea la comisie. Din toate cele discutate, din toate discuţiile care au avut loc, se vede clar un lucru: confuzia. Subscriu la observaţiile prezentate de domnul deputat Valentin Iliescu. Este ridicol să ieşi fruntaş într-un colegiu şi să nu ai acces în Parlament, din cauza unei aritmetici al cărei numitor nu este cunoscut.

Subscriu, de asemenea, la ceea ce a spus domnul deputat Márton despre decuparea colegiilor, care este un element de bază într-o lege uninominală. S-au spus fraze sforăitoare despre principiul reprezentativităţii. Dar, de ce să ne oprim la un judeţ? De ce să nu mergem pe ţară? Să vorbim acum de criteriul competenţei. Dar acesta se aplică într-un perimetru trasat aleatoriu de o mână de oameni ce reprezintă Guvernul minoritar Tăriceanu. Dacă nu se aplică Constituţia, în cazul art.12.

Ca urmare, ajungem din nou la neconstituţionalitatea care creează o mare confuzie într-o lege în care acest articol este determinant. Ca urmare, fac apel la înţelepciunea dumneavoastră, la responsabilitatea pe care o avem şi apreciez PD-L care a cerut o pauză pentru a analiza această situaţie şi acest articol deosebit de important.

Cer retrimiterea la comisie, pentru ca acest articol să fie din nou analizat cu toată responsabilitatea.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Retrimiterea la comisie pe articole o decid eu. În baza art.109, nu se votează. Deocamdată, nu apreciez oportun.

Domnul deputat Valentin Iliescu, domnul deputat Anghel Stanciu, domnul deputat Dragoş Dumitriu.

Domnul Adrian Valentin Iliescu:

Şi eu apreciez foarte mult solicitarea de consultări. Cred că toţi cei care au avut interesul să afle avantajele metodelor propuse aici pentru repartizarea mandatelor şi-au dat seama că există o problemă, una foarte importantă: a mărimii colegiilor. Şi faptul că într-un articol precedent am votat că diferenţa între cel mai mic colegiu şi cel mai mare este de 30%, creează, atunci când vorbim de principiul enunţat de domnul profesor Anghel Stanciu, un imens handicap celui care candidează într-un colegiu mic.

Motiv pentru care, domnule preşedinte, îndrăznesc să vă fac o propunere: să revenim în privinţa unui articol deja adoptat şi să încercăm să scădem acea diferenţă între colegiile mari şi colegiile mici şi, dacă-mi aduc bine aminte, pentru că această măsură am luat-o din soluţia propusă de Pro Democraţia şi, dacă-mi aduc bine aminte, era soluţia folosită în Germania pentru alegerea Bundestagului, acolo, diferenţa dintre colegiul cel mai mic şi cel mai mare era de cel mult 15%. Iată, noi ne-am permis să creăm nişte colegii dezechilibrate, cu o marjă foarte mare - de 30%.

Eu aş îndrăzni să cred că soluţia din Germania ar putea să fie una foarte bună, motiv pentru care v-aş ruga, pentru o analiză pertinentă a soluţiei celei mai bune de repartizare a mandatelor, să încercăm să discutăm pe o variantă de 10%. Cred că ar fi cea mai bună diferenţă între colegiul cel mai mare şi colegiul cel mai mic şi, după aceea, să revenim în privinţa repartizării mandatelor.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă mulţumesc.

Conform procedurii, nu pot reveni la articolele votate. Sigur, vă puteţi folosi de celelalte mijloace procedurale, dar ce s-a votat este adjudecat.

Domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Evident că acest alineat, 48 cu 12, este, dacă doriţi, pivotul legii. Şi spun acest lucru, deoarece, dacă ne gândim la câţi primari iau 50% plus unu şi ies primari din primul tur, probabil că ne vom situa într-un caz optimist, cam la 20-25, maximum, dintre cei care vor accede din condiţia de 50% plus un vot, făcând, repet, analogie cu alegerile pentru primari. Restul, 75%, chiar 80%, este posibil să acceadă pe baza acestui algoritm şi pe baza şirului descrescător ordonat după unul dintre cele trei criterii - criteriul procentual din colegiu, adică numărul de voturi obţinute la numărul de voturi valabil exprimate, baza fiind la toţi aceeaşi; numărul de voturi valabil exprimate în colegiu, al celor care au trecut pragul, cum spunea domnul Márton Árpad; la varianta admisă de comisie se introduce parametrul media procentelor partidului din colegiu şi la varianta pe care eu am propus-o, să ia în consideraţie voturile raportate la coeficientul electoral.

De ce am propus acest lucru? Pentru că numărul de mandate care-i revin unui partid într-un judeţ, pe baza algoritmului în faza I, se face pe numărul de voturi obţinute de candidaţii acelui partid. După ce s-a obţinut acest număr de voturi - 4, 3 pe 3-4 mandate -, proporţional cu voturile, trebuie să le împarţi la candidaţii tăi. Înainte aveai lista şi numărai de sus: 1, 2, 3. Şi gata, restul plecau acasă. Acum, sunt toţi pe primul loc, la start. Şi, pe ce bază îi departajezi? Pe contribuţia pe care au adus-o la obţinerea mandatelor. Dacă mandatele s-au obţinut prin voturi, este clar că tot numărul de voturi trebuie să fie elementul care să-i departajeze, şi nu procentul. Acum, realitatea este următoarea: dacă mergi pe procent, bătălia va fi între candidaţii partidului să meargă spre colegii mici, unde poţi să obţii un procent mare, un efort şi politic şi financiar şi aşa mai departe, mai mic, şi să fugi de colegiile mari, unde trebuie să fugi mai mult prin localităţi, prin comune şi aşa mai departe. Dacă mergi pe colegii pe varianta număr de voturi, atunci te vei duce spre colegiile mari, care-ţi oferă posibilitatea să munceşti mai mult, să obţii mai multe voturi. Dar, varianta 3 mai are şi alt avantaj: că nici comisia, care s-a numit înainte, nici Guvernul nu vor încerca să facă colegii disproporţionate. Pentru că ştiu clar că, dacă le fac în varianta a treia, pe numărul de voturi, le fac mici, atunci, este clar că aceia vor pierde. Şi, atunci, vor încerca să le echilibreze. Dacă acele colegii sunt toate de acelaşi număr de populaţie şi s-ar prezenta acelaşi număr de alegători, nu este nicio diferenţă între varianta cu procente şi varianta cu voturi.

Dacă, însă, faci această disproporţie cu 30% şi alegi varianta cu procente, atunci este clar că cel care aduce mai multe voturi pentru a obţine mandatele este dezavantajat şi este posibil ca şi comisia, şi Guvernul, să fărâmiţeze, să facă mai multe colegii mici şi două-trei gogoloaie mai mari. Având, însă, criteriu număr de voturi, se vor echilibra.

Ceea ce a propus domnul Iliescu este adevărat. În Germania, pragul este de 15%, între colegiul cel mai mare din land şi colegiul cel mai mic. Ceea ce a spus şi domnul preşedinte este la fel de adevărat, că nu pot să revin la un vot exprimat. Dar, îl anunţ pe domnul preşedinte că, prin consens, s-a mai făcut acest lucru. Şi, atunci, unii colegi spun: domnule, dacă alegem criteriul 3 şi alegem şi numărul de voturi şi punem şi 15% între ele, atunci, acea să zicem şansă inegală între competitori ar dispărea. Că aici este frica. Zice: domnule, plec din start cu o şansă inegală. Şi, atunci, hai să încercăm cu 15% să le facem cât mai apropiate, adoptăm numărul de voturi, pentru că acesta ne aduce mandatele, şi nu procentele, şi, atunci, şansa este egală pentru toţi competitorii, repet, ai aceluiaşi partid. Aşa că şi noi am susţine, dacă există consens ca, şi în alte dăţi, spre aceeaşi excepţie, de a reveni în loc de 30, la 15%, şi a alege numărul de voturi ca un criteriu sigur de departajare.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Dragoş Dumitru, domnul deputat Márton şi trecem la vot.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Stimaţi colegi,

A fost binevenită pauza, pentru că eram toţi cu nervii cam întinşi şi fac mea culpa. Deci, în expunerea anterioară, am enunţat corect ceea ce aveam de spus, numai că am greşit şi era vorba de amendamentul domnului Olteanu, nu al domnului Stanciu. Însă, aceeaşi teorie o reformulez. Amendamentul care prevede raportul dintre procentul obţinut de candidat în colegiu şi procentajul obţinut de partid, la nivel de circumscripţie, este cel mai avantajos, pentru o echilibrare politică. Mai bine zis, partidele medii şi partidele mici sunt cel mai mult avantajate de această variantă.

De aceea, îi invit pe toţi colegii mei din formaţiunile politice respective să voteze această variantă a domnului Bogdan Olteanu. Este cea mai echitabilă şi mai echilibrată, indiferent cât de mare este colegiul sau de alte criterii, care pot ţine de hotărârea Guvernului. Nu uitaţi că această împărţire a colegiilor poate fi făcută în mod avantajos pentru partidul de guvernământ sau pentru o înţelegere politică între partidele mari, prin hotărâre de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Acea prevedere legată de modul în care trebuie să fie decupate, deci teoria cum ar trebui să fie decupate colegiile uninominale, a fost aleasă tocmai din acea cauză, că România are acel specific pe care-l are. Avem, în diferite judeţe, municipii reşedinţă de judeţ care au o populaţie foarte mare şi în mediul rural, puţini; sau invers.

Aceste reşedinţe de judeţ încarcă socoteala, dacă mergem pe ideea că nu luăm jumătăţi sau sferturi sau zecimi din localităţi şi le alipim, ca să mergem exact pe numărul de locuitori exact. Şi n-avem cum s-o rezolvăm. Că, dacă acest decupaj se realizează prin împărţirea în trei a reşedinţei de judeţ, avem o disproporţie; dacă o împărţim în patru, avem o disproporţie inversă; tot disproporţie va fi. Avem un număr de mandate impare în câteva judeţe. Deci, trebuie să alipim trei sau două colegii uninominale de deputaţi. Chiar dacă sunt mai mici, va fi o disproporţie între colegiile uninominale de senatori. Deci, nu putem să mergem pe această înţelegere propusă de domnul Stanciu, pentru că ştiţi foarte bine că am socotit şi, în ultima clipă, a trebuit să introducem încă un alineat, tocmai pentru a rezolva nişte probleme speciale.

Şi, în sfârşit, şi din colegiile uninominale mici şi din cele mari, tot un singur deputat va intra în Parlamentul României; pe de o parte. Pe de altă parte, aceste colegii mari pot, într-adevăr, să fie compuse din foarte multe localităţi, dar tot atât de bine poate să fie doar o singură parte a reşedinţei de judeţ. Şi, atunci, poate este mai comod - este adevărat, poate este mai greu şi mai costisitor -, decât să te plimbi într-un colegiu mic, unde ai zeci de comune pe vârf de munte. Deci, problema se echilibrează. Competiţia să fie în sânul partidului, între membrii propuşi de partid. Şi pentru aceasta este cea mai bună soluţia propusă de domnul Bogdan Olteanu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, ca să clarificăm ... Dacă doriţi să mai interveniţi o dată, dar ...

Dat fiindcă şi domnul Anghel Stanciu a intervenit de două ori pe fond, o să intervină şi domnul Valentin Iliescu de două ori pe fond.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Îndrăznesc, din nou, domnule preşedinte, fiindcă am sentimentul că este o propunere care se bucură de consensul tuturor liderilor de grup, să revenim asupra deciziei noastre adoptate prin vot în privinţa diferenţei între colegiul cel mai mare şi colegiul cel mai mic. Repet, este în spiritul legislaţiei dintr-o ţară cu tradiţii democratice foarte dezvoltate, este elementul care creează o competiţie foarte corectă, echilibrată, între toţi competitorii. Şi eu cred că, dacă avem, cu adevărat, interesul să votăm această lege şi să facem o lege cât se poate de bună, trebuie, în mod obligatoriu, sunt ferm convins că şi liderii de grup mă vor susţine, astfel încât să reuşim să reparăm o decizie care poate nu a fost cea mai fericită, respectiv să reducem acea marjă, acea diferenţă între colegiul cel mai mare şi cel mai mic, de la 30 la 15, sau poate chiar la 10%, funcţie şi de dorinţa liderilor de grup.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, nu există un consens al liderilor de grup, în mod evident şi, atunci, nu o să revin. Haideţi, să nu încercăm să explicăm şi cu argumente de ce, dacă pun într-o parte trei circumscripţii de Cameră şi într-o parte două. Ca să formez două circumscripţii de Senat, n-au cum să fie circumscripţii la 10 procente distanţă unele de altele, lucru care se ştia şi la comisie.

Stimaţi colegi,

Avem trei variante pe care lucrăm: varianta Senatului, varianta comisiei şi amendamentul respins al domnului deputat Anghel Stanciu.

Avem, mai întâi, o propunere de eliminare a variantei comisiei.

Avem, apoi, un amendament respins care se susţine.

Potrivit regulamentului, în această ordine le pun la vot.

Deci, mai întâi ... Pe procedură? Şi prima dată, când am avut propunere ... Dacă am spus invers, am greşit, dar de făcut, când am mai avut o asemenea situaţie, cum bine ştiţi ... (Domnul deputat Anghel Stanciu comentează în bancă.)

Domnule Stanciu, am spus, dar fac corect. Facem cu zice popa, nu cum face popa, sau invers. Nu mai ştiu cum este.

Dumneavoastră, care sunteţi un vechi parlamentar, ştiţi că întâi se supun votului amendamentele de eliminare şi apoi amendamentele respinse.

Deci, mai întâi, avem un amendament de eliminare a prevederilor propuse de comisie, la art.48 alin. (1).

Supun votului dumneavoastră acest amendament de eliminare.

Vă rog să votaţi. 71 de voturi pentru eliminare, din 225. Amendamentul a fost respins.

În aceste condiţii, trecem mai departe.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.7 din anexa de amendamente respinse, propunerea domnului deputat Anghel Stanciu.

Vă rog să votaţi.

Respins, amendamentul Stanciu, asta am spus.

Cereţi pe procedură. Procedură. Vă dau cuvântul, domnule deputat. Constatăm rezultatul: 126 din 231. procedură.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Votul precedent a fost un vot la o cerere de eliminare a variantei comisiei. Această cerere a fost respinsă. Aşadar, varianta comisiei nu a fost eliminată.

Rămâne, deci nu mai poate fi supus la vot altceva.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Márton, domnul deputat Stanciu.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Sunt şi nu sunt de acord cu domnul Voicu. Are dreptate, într-adevăr, nu a fost acceptată respingerea variantei comisiei, dar asta nu înseamnă că nu se poate introduce altceva. Însă înseamnă că, dacă n-a fost respinsă această variantă, prima dată, conform Regulamentului nostru, dacă există amendamente pe un text de proiect de lege, prima dată se supune votului amendamentul comisiei, şi pe urmă celelalte amendamente.

Deci ordinea aţi greşit-o, domnule preşedinte, trebuia să supuneţi votului amendamentul comisiei.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Stanciu, la rând.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Cred că domnul Márton are dreptate şi trebuie să precizaţi şi dumneavoastră, în această stare de relativă ambiguitate, exact ce supuneţi la vot.

Deci susţin reluarea votului şi cerem în numele grupului parlamentar reluarea votului în ordinea în care s-a spus aici.

Supunem la vot ceea ce a propus comisia, după care eliminarea, după care amendamentul care este respins.

Voci din sală:

Comisia pe locul doi.

Domnul Anghel Stanciu:

Păi nu, comisia intră. Avem aici pe domnul preşedinte care întotdeauna punea la vot comisia.

Domnule preşedinte, poftim la microfon. Deci noi cerem reluarea votului, aceasta este prima chestiune, şi preşedintele Comisiei pentru regulament să specifice ordinea în care este, că de aia este preşedinte.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Trebuie să recunosc că preşedintele Camerei a procedat absolut corect şi regulamentar. Întotdeauna se supune la vot amendamentul de eliminare a unui text din corpul legii. Deci, până aici este absolut corect. Este adevărat că dumneavoastră n-aţi fost atenţi şi aţi votat împotriva propriilor dumneavoastră amendamente.

Dar, în acest moment, domnule preşedinte, suntem în faza regulamentară, în care se supune la vot amendamentul propus de către comisie prin raportul de fond. Dacă acest amendament nu întruneşte majoritatea, atunci se supune la vot textul iniţial al proiectului de lege. dacă nici acest text nu trece la vot, atunci ultima variantă este supunerea la vot a textului respins de către comisia de fond.

În opinia mea, acestea sunt exact procedurile scrise în Regulament Camerei Deputaţilor şi, domnule preşedinte, vă cer, în consecinţă, să procedaţi în felul acesta.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Să luăm şi cea de a patra părere despre ordinea în care se supune la vot.

Domnul deputat Bivolaru, vă rog.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru a nu fi bănuit de inversiuni, am să citez alin. (2) art.110, că despre asta este vorba, "(...) în următoarea ordine: în primul rând, se supun votului amendamentele prin care se propune eliminarea unor texte, apoi amendamentele de modificare şi/sau de completare propuse de comisia sesizată în fond, urmând amendamentele de modificare şi/sau de completare respinse (...)" şi, în final, rămâne textul iniţial.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Ponta.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Eu nu pe ordine, domnule preşedinte, dar am rugămintea, când supuneţi la vot fiecare amendament, să spuneţi foarte pe scurt şi ce presupune, pentru că foarte mulţi dintre colegii noştri n-au simţit exact personalizarea: amendamentul Stanciu sau amendamentul Popescu, şi ce anume presupune.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Credeam că votaţi cu sufletul, domnule deputat.

Deci, stimaţi colegi, întrucât înţeleg că au fost neclarităţi în ceea ce priveşte chestiunile supuse votului, reluăm. Există varianta comisiei, există un amendament respins la varianta comisiei şi există varianta Senatului. Luăm art.110 alin.(2). În primul rând amendamentele de eliminare a unor texte.

Voci din sală:

S-a respins.

Domnul Bogdan Olteanu:

S-a respins acest amendament.

Urmează amendamentul comisiei şi după aceea amendamentul respins. Am înţeles. Înţeleg că amendamentul de eliminare nu se mai supune la vot.

Ca să fiu foarte explicit, supun mai întâi la vot amendamentul comisiei, textul pe care-l avem în coloana cu amendamente admise, coloana din dreapta, apoi, dacă acest text nu este adoptat, amendamentul respins din anexa cu amendamente respinse.

Supun votului dumneavoastră mai întâi textul comisiei. Vă rog să votaţi.

Textul comisiei nu a fost adoptat. A întrunit 86 de voturi din 246.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră amendamentul respins, formulat de domnul deputat Anghel Stanciu. Ca să fiu foarte explicit: în cazul în care acest amendament nu este adoptat, rămânem pe textul Senatului, respectiv pe textul cu procente, cu ierarhizare în ordinea procentelor.

Vă rog să votaţi.

146 de voturi din 249, amendamentul respins a fost adoptat.

Suntem în situaţia în care am fost şi acum cinci minute, dar am mai votat o dată.

În aceste condiţii, mai există alte obiecţii la art. 48? Nu mai există alte obiecţii la art. 48.

Supun votului dumneavoastră art. 48, cu amendamentele admise. Vă rog să votaţi.

Mulţumesc. Art. 48 a fost adoptat.

Domnul deputat Rădulescu, vă rog.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

stimaţi colegi,

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să trageţi microfonul un pic mai sus, să vă auzim.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimaţi colegi, lideri ai grupurilor parlamentare,

Cred că în această variantă care a rezultat acum, în urma votului dumneavoastră, optima ar fi redimensionarea circumscripţiilor, aşa cum s-a propus, prin acceptarea unei marje mai mici, nu de 30%, ci de 10% diferenţă între locuitorii care sunt în acele colegii.

Rugămintea mea este ca liderii de grupuri să-şi exprime fiecare opinia faţă de această chestiune şi dacă totuşi se degajă o largă majoritate, sper chiar un consens, să revenim, fiindcă nu este ceva în dezavantajul nostru sau al legii. Dimpotrivă, în avantajul legii şi al nostru. Ştiu că am trecut cu votul de această chestiune, dar tot cutuma noastră a fost ca, în cazuri în care cam toată lumea este de acord cu revenirea şi este vorba de ceva benefic legii, să revenim.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Sunt de acord cu dumneavoastră, dacă există consens; majoritatea însă nu poate face minuni în acest caz.

Domnul deputat Voicu, domnul deputat Hrebenciuc.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

În acelaşi timp, doresc să fac o explicare a votului şi o precizare din partea Grupului PNL, care nu îşi dă acordul pentru rediscutarea marjei, deci este clar că nu îl vom rediscuta, nu există consens.

Explicarea votului, pe care vreau să o fac, este următoarea. Am votat împotriva acestui amendament pentru că noi considerăm că această competiţie politică trebuie purtată între partide politice, între candidaţi, între platforme electorale, şi nu cu geografia. Acest amendament include, în cadrul competiţiei politice pe care candidaţii uninominali o vor avea, un criteriu extern luptei politice, şi anume geografia.

Nu ne dăm acordul pentru rediscutarea marjei, pentru că noi considerăm că cei care au introdus acest criteriu aleatoriu, total străin luptei politice între partide, trebuie să vadă şi ce se întâmplă când au votat acest lucru.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Hrebenciuc, vă rog.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Sincer să vă spun, nu înţeleg supărarea domnului Mihai Voicu. Dumnealui vorbeşte de marjele de 30% între colegii, ca şi cum în pixul domniei sale stă această împărţire.

Stimaţi colegi,

într-adevăr, eu nu ştiu care a fost criteriul care a dus la 30%; este clar că este, totuşi, un criteriu inechitabil. Dar nu uitaţi următorul lucru: colegiile se desemnează la propunerea unei comisii parlamentare pe baza căreia Guvernul dă Hotărârea de Guvern.

Deci, domnule Mihai Voicu, sunteţi membru al Guvernului, sunteţi ministru pentru relaţia cu parlamentul, clar ca lider al Grupului parlamentar al PNL v-aţi exprimat că nu sunteţi de acord, dar vă aduc aminte că acest lucru se face în cadrul comisiei parlamentare, şi este normal, dacă suntem în faza aceasta de redistribuire, să avem colegii cât mai egale, pentru că într-adevăr luptăm pe programe, luptăm între candidaţii cei mai buni, dar vom lupa, totuşi, într-un mediu geografic, până la urmă, vrând-nevrând.

Deci eu sunt partizanul de a putea, în cazul ideal, să fie toate colegiile egale. Nu se poate cazul ideal, dar nici marje de o treime, care sunt totuşi imense.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Drept la replică.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Aş vrea doar să vă spun că ne angajăm, în numele Grupului PNL, ca în cadrul comisiei să depunem toate eforturile pentru a desena nişte colegii uninominale cât mai apropiate de egalitate. Dar, spun acest lucru că nu dorim să revenim, pentru că veţi constata, practic, pentru că eu m-am uitat mult pe ele, că în unele cazuri, sper cât mai puţine, nu se poate. Şi atunci, nu vrem ca această reducere a marjei să fie un criteriu de întârziere foarte mult a decupării.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Márton, domnul Hrebenciuc.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Eu cred că domnul Hrebenciuc de fapt a şi susţinut de ce nu trebuie să revenim. Pentru că, din moment ce vom încerca în această comisie, şi eu îmi iau angajamentul că vom face tot posibilul ca această marjă să fie de 10%. Vă spun, însă, ca unul care am lucrat la încercări de decupaje, care am avut un amendament destul de vast pentru textul legii iniţiale - decupaj pe colegii, jumătate de colegii pe care le-am avut, şi am constatat că este foarte greu să te ţii în această marjă şi cu toate celelalte prevederi care se regăsesc în lege. având circumscripţii mai mici, aceasta ridică şi mai multe probleme.

De aceea, domnul Bogdan Olteanu a putut să intervină astăzi cu ideea că n-am depus o anexă cu decupajele realizate şi aţi putut respinge acest amendament al meu. Este foarte greu de rezolvat, în momentul în care ai număr impar de colegii uninominale pentru deputaţi, şi să rezolvi, să ai într-un loc trei, în altul două astfel de colegii pentru senatori, să n-ai diferenţă mare nici între colegiile uninominale de deputaţi şi nici între cele de senatori. Şi este foarte uşor să pricepeţi că, într-un loc având doi, în celălalt având trei, la circa 65 de mii de locuitori, cam aşa ies, între 65 şi 75 de mii de locuitori într-un colegiu de deputaţi, diferenţa va ajunge destul de importantă.

Eu zic că nu trebuie să revenim. Să încercăm în comisie să realizăm, cei care încă nu au făcut o astfel de activitate, şi o să vă daţi seama că nu se poate, că aşa arată ţara noastră.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Hrebenciuc, doamna deputat Anca Petrescu.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

După maniera în care s-a exprimat domnul Mihai Voicu, domnia discută ca şi cum de acum ştie colegiile din toată ţara. Am mai auzit această chestiune, am vrea să ne confirme dacă ştie de acum colegiile şi să ne dea şi exemple de judeţe în care s-a lovit de această marjă de 30%, dacă le are.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Anca Petrescu.

Doamna Mira Anca Victoria Petrescu Mărculeţ:

Vreau să remarc că faptul că domnul deputat Valentin Iliescu a cerut de două ori rediscutarea unui articol votat în plen, dovedeşte confuzia în care ne aflăm în momentul de faţă şi mi se pare foarte curios că, dânsul fiind şi membru al comisiei, nu a sesizat aceste contradicţii de la început.

Totodată, cred că toate aceste discuţii ar fi fost eliminate dacă în anexa acestui proiect de lege ar fi fost şi delimitarea colegiilor şi am fi ştiut despre ce vorbim în momentul de faţă. Pentru că, de fapt, nu ştim despre ce vorbim în momentul de faţă.

Şi ca să-i răspund colegului nostru, domnul Ponta, care are dreptate, desigur, ar fi fost bună rediscutarea în comisii a întregului proiect.

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimaţi colegi,

Nu suntem la dezbateri generale. Înţeleg că nişte colegi au dorit să explice de ce au votat cum au votat; cred că suntem edificaţi.

Punctul 64? Adoptat.

Punctul 65? Adoptat.

Punctul 66? Adoptat.

Punctul 67, art. 50, domnul deputat Bolcaş, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am avertizat la dezbaterile generale că absenţa avizului CSM-ului nu este numai o încălcare a unor condiţii formale, ci a avut grave repercusiuni asupra legii.

Dovadă. Art. 50 din Capitolul XIII - "Contravenţii şi infracţiuni", defineşte contravenţiile. Vă rog să constataţi că aceste contravenţii definite la literele a), b), d), h), i), j), k), m) şi n) constituie, de fapt, infracţiuni. Prin voinţa legiuitorului, adică a dumneavoastră, o infracţiune de fals sau abuz în serviciu se transformă într-o contravenţie, conform acestei legi. Şi, în aceste condiţii, evident că nu putem să votăm un asemenea articol.

Pentru că nu vreau să avem o atitudine obstrucţionistă, o să vă spun panaceul, care este foarte simplu. Art. 50 "constituie contravenţii următoarele fapte - aşa este prevăzut în text -, dacă acestea nu constituie infracţiuni." Şi mai departe poate urma înşiruirea.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al comisiei? Comisia înţeleg că este de acord.

Obiecţii la această intervenţie? Nu sunt. Alte intervenţii la 67? Adoptat, cu formularea completată de domnul deputat Lucian Bolcaş.

Punctul 68. Adoptat.

Punctul 69. Adoptat.

Punctul 70. Adoptat.

Punctul 71. Adoptat.

Punctul 72. Adoptat.

Punctul 73. Adoptat.

Punctul 74. Adoptat.

Punctul 75. Adoptat.

Punctul 76. Adoptat.

Punctul 77. Adoptat.

Punctul 78. Adoptat.

Punctul 79. domnul Bolcaş, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă, din nou regret intervenţia CSM-ului şi iertaţi-mă că trebuie să spun adevărul. Articol mai tâmpit decât acest art. 62, de la punctul 79, n-am găsit formulat în nicio lege. "Pentru infracţiunile prevăzute în prezenta lege acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu." Asta este singura dispoziţie procedurală privind cercetarea şi judecarea infracţiunilor care se pedepsesc cu cinci ani închisoare. Este o absurditate.

Din punct de vedere procedural, trebuia stabilit organul competent să declanşeze şi să efectueze urmărirea penală şi trimiterea în judecată, să se stabilească instanţa competentă, nu numai teritorial, dar şi material, pentru judecarea acestor infracţiuni, pentru că unele se judecă în primă instanţă de judecătorii, altele de tribunale şi alte chiar de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, trebuiau să se stabilească căile de atac şi procedurile de urmat, dacă este vorba de proceduri speciale în domeniul infracţiunilor speciale.

În aceste condiţii, toate infracţiunile nu au niciun fel de substanţă şi niciun fel de suport.

Propunerea mea: trimiterea art. 62 la comisie, pentru a se stabili o procedură care să nu ne facă de râs pe noi, ca parlamentari.

Domnul Bogdan Olteanu:

Punctul de vedere al comisiei.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Comisia nu este de acord cu retrimiterea, în schimb este de acord, dacă este considerată oportună, cu eliminarea art. 62 şi rămânerea pe dreptul comun. Cred că nu mai este nicio problemă în acest sens.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Eu sunt de acord cu soluţiile pragmatice şi îndrept ce se mai poate îndrepta. Aţi văzut că la contravenţii am făcut acest lucru. Dar aici, care drept comun? Pentru că sunt infracţiuni speciale, neprevăzute în Codul penal. N-avem ce face, îmi pare rău, nu este o soluţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul deputat Ujeniuc, vă rog.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este adevărat că aceste infracţiuni prevăzute în proiectul de lege în discuţie nu sunt prevăzute în Codul penal, ci în această lege specială. Nu este obligatoriu, sub nicio formă, şi mă surprinde susţinerea domnului Bolcaş ca, din punct de vedere procedural, să instituim reguli speciale. Şi dacă legiuitorul n-a vrut să instituie o lege specială, este simplu, cineva din sală spunea că este foarte simplu - domnul Voicu, pare-mi-se - se apelează la regulile procesuale de drept comun.

Voci din sală:

Care?

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Din procedura penală, domnule. Mi se pare absolut fără niciun fel de temei inserarea în proiectul de lege cu adevărat şi se impune eliminarea textului potrivit căruia "acţiunea penală se pune în mişcare - cum spuneai acolo, în proiect - din oficiu".

În Codul penal se arată expres numai infracţiunile pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă. Per a contrario, unde nu este un semn de prevedere, acţiunea penală se pune din oficiu.

Este problemă de teorie a dreptului penal şi mai ales a procesualului penal şi cred că este treaba specialiştilor care mai practică această meserie de penalişti şi la bară şi în instanţă. cred că este foarte clar - domnule Bolcaş, cu părere de rău - orice intervenţie pe această temă mi se pare că duce în alt domeniu, al discuţiilor de şcoală, de facultate ş.a.m.d.

Eu cred că eliminarea este cea mai bună modalitate de a scăpa de acest articol absolut inutil.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Márton; aţi renunţat.

Bun, înţeleg că este o propunere de eliminare, mai întâi, a acestui art. 62.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a art. 62. Vă rog să votaţi.

Mulţumesc. 205 voturi pentru, din 231; retrimiterea rămâne fără obiect.

Punctul 80. Adoptat.

Punctul 81. Adoptat.

Punctul 82. Adoptat.

Punctul 83. Adoptat.

Punctul 84. Adoptat.

Punctul 85. Domnul deputat Bolcaş, aveţi cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Punctul 85; la art. 67 se încearcă să se facă o sinteză a procedurilor contestaţiilor care se pot face în această materie electorală. Că sinteza este şchioapă, o demonstrează faptul că acest articol este în totală contradicţie cu proceduri distincte, cuprinse în corpul legii la diverse articole. Nu vă răpesc timpul cu aceasta, o să vedeţi ce haos o să se nască. dar alin.(2) este formulat greşit: "Împotriva hotărârilor definitive pronunţate de instanţele judecătoreşti potrivit legii nu există cale de atac." Dacă este o hotărâre în a doua instanţă, asta vroia să se spună, împotrivă căreia nu există cale de atac, însemnează că aceste hotărâri sunt definitive şi irevocabile, aşa cum se prevede în anumite articole.

Formularea oricum este şchioapă din punct de vedere juridic, propun eliminarea, să scăpăm şi de ruşinea asta.

Domnul Bogdan Olteanu:

De acord cu eliminarea, comisia înţeleg.

Domnul deputat Ujeniuc, vă rog, pe tema asta.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

După câte am observat, în alin.(1) nu se vorbeşte despre caracterul definitiv şi irevocabil al hotărârii pronunţate de judecătorie, de instanţă, de aceea, cred că trebuie să existe această precizare, că hotărârile date de instanţă sunt definitive şi irevocabile. Pentru că alin.(1) nu prevede acest lucru. Şi atunci ce facem? O lăsăm în aer şi o lăsăm supusă căilor de atac. Cred că este corect să rămână aşa cum este, dar cu rugămintea să se ia seama de faptul că şi eu subscriu la ce spunea domnul Bolcaş mai devreme, şi anume că redactarea alin.(2) trebuie să sune sec şi precis: "Hotărârile pronunţate de instanţă în cazurile de mai sus sunt definitive şi irevocabile."

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Adam:

Se face o confuzie între executoriu şi definitiv.

Hotărârea trebuie să fie executorie, ca să se treacă la executarea ei, şi nu putem elimina calea de atac. Este exclusă o astfel de teză. Şi atunci, să nu ne jucăm cu vorbele. Hotărârea trebuie să fie executorie, urmând ca ea să-şi urmeze calea de atac după dreptul comun, adică recursul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Márton.

Domnul Márton Arpád-Francisc:

Stimaţi colegi,

E foarte interesant să facem discuţii pe marginea unor probleme juridice dar, dacă dorim să le facem, atunci ar trebui să citim întreaga lege. Ştiţi că nu în acest capitol, unde sunt doar câteva elemente scrise în legătură cu aplicarea legii, se regăseşte în ce situaţie, ce se întâmplă, cum se fac contestările, faţă de contestare cum se atacă, unde se atacă, unde se poate ataca acea decizie a Curţii.

Evident, este o situaţie specifică, unde necesită o celeritate. Despre această celeritate este vorba în aceste articole, pentru că celelalte prevederi le găsiţi separat la fiecare fază, începând de la candidaturi până la terminarea proceselor-verbale. Şi la fiecare fază este prevăzută procedura.

Deci, citiţi-le dacă doriţi şi pe urmă să veniţi cu alte propuneri de amendare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Înţeleg că propuneţi menţinerea.

Supun votului dumneavoastră mai întâi propunerea de eliminare a alin.(2).

Domnul Manta.

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule preşedinte, stimaţi colegi, soluţia este foarte simplă. Într-adevăr, e nevoie de celeritate şi de o procedură care să fie rapidă şi urgentă. Dar acest deziderat este realizat în art.1, care spune că este vorba de proceduri, de reguli stabilite pentru ordonanţa prezidenţială. Ea însăşi presupune rapiditate şi celeritate în judecată.

Aşa că, din acest punct de vedere, nu pierdem nimic dacă eliminăm alin.(2) şi rămâne procedura obişnuită prevăzută la alin.(1) care, repet, dă satisfacţie dezideratului care ne interesează.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a alin.2).

Vă rog să votaţi propunerea de eliminare a alin.(2).

Nu s-a adoptat. 104 voturi pentru, din 239.

Mai avem alte propuneri? Nu mai avem alte propuneri.

Mai aveţi altă propunere, domnule Bolcaş? Propunerea de completare definitivă şi irevocabilă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă propun retrimiterea articolului la comisie. Să mai discute şi juriştii puţin treaba asta.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule Bolcaş.

În baza art.109, nu-l retrimit la comisie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Propunerea a fost adresată plenului. Vă rog s-o supuneţi la vot.

Domnul Bogdan Olteanu:

Invocaţi articolul atunci, dacă vreţi, pentru că altfel nu supun la vot, dacă nu aveţi articol.

Nu aveţi articol, cum bine se ştie. Plenul votează numai retrimiterea proiectului în întregime la comisie, nu a unui articol.

Supun votului dumneavoastră pct.85, aşa cum este formulat de comisie.

Vă rog să votaţi.

Mulţumesc.

S-a adoptat. 209 voturi pentru din 240.

Pct. 86? Adoptat.

Pct. 87? Adoptat.

Pct. 88? Adoptat.

Pct. 89? Adoptat.

Pct. 90? Adoptat.

Pct. 91?

Domnule Bolcaş, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi, suntem pe punctul de a înfăptui minunea Monica Macovei, de data aceasta. Suntem singura ţară din lume care avem două Coduri penale. Dar nu ne-a ajuns.

Acum trebuie să avem şi două legi electorale. Acesta este sensul articolului. Pentru că vom avea această lege, pe care cu multă veselie şi voioşie o veţi vota şi vom avea în vigoare părţi din Legea nr.373/2004 intitulată la fel, pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului. Asta vrem?

Problema este următoarea: este problema Autorităţii Electorale Permanente. Ea a fost înfiinţată prin Legea nr.286/2003, fiind introdusă în corpul acestei legi, care a modificat Legea nr.68/1992 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului. Printr-o nefericită inspiraţie, constituirea unui organism, poate util, dar care până acum şi-a dovedit totala inutilitate, a fost introdus în corpul unei legi de proceduri electorale.

Greşeala a fost perpetuată de Legea nr.373/2004 şi la ora actuală în corpul acestei legi noi se vorbeşte de Autoritatea Electorală Permanentă, fără ca ea să fie constituită pe această lege. Şi atunci s-a simţit nevoia ca să păstrăm două legi electorale, ceea ce, din punctul de vedere al sistematizării juridice, este o bizarerie mai mare decât însăşi problema votului uninominal.

Evident că singura posibilitate juridică corectă, şi aţi fi aflat-o dacă aţi fi consultat Consiliul Superior al Magistraturii, pe care văd că Guvernul îl dispreţuieşte şi-şi numeşte propriii specialişti în materie de drept şi pe care văd că şi Parlamentul a început să-l dispreţuiască, deşi-i cere să garanteze independenţa justiţiei, singura soluţie ar fi fost ca şi în corpul acestei legi articolele privind existenţa Autorităţii Electorale Permanente ca instituţie a statului, cu structură, cu organizare şi funcţionare, să fie pur şi simplu reproduse.

În aceste condiţii, eu propun înlocuirea art.73 ca dispoziţie finală cu art.26 şi 29 din Legea nr.373. Evident, dacă există două Coduri penale, hai să intrăm la concurenţă şi cu două legi electorale.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Comisia?

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Ambele soluţii rezolvă practic acelaşi lucru. Nu cred că este o problemă nici dacă rămâne articolul iniţial, nu cred că e o problemă nici dacă se introduc cele patru articole referitoare la Autoritatea Electorală Permanentă. Atunci ar trebui de redenumit un capitol nou... Mai degrabă rămânem pe varianta iniţială.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Bolcaş. Vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Păi, stimaţi colegi, eu practic nu mai pot să spun nimic. Dacă două soluţii juridice absolut opuse pentru preşedintele acestei comisii înseamnă acelaşi lucru, vă daţi seama ce proiect de lege o să votaţi?

Domnul Bogdan Olteanu:

Deci, comisia, concluzia?

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Am ajuns la un consens, şi anume de a introduce înainte de Capitolul "Dispoziţii finale şi tranzitorii" un capitol, cât o fi la număr, cu cele patru articole, care se numeşte Capitolul "Autoritatea Electorală Permanentă" şi se renumerotează tot, de la "Dispoziţii finale", pentru că trebuie înainte de "Dispoziţii finale", evident.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnul Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Soluţia este corectă. Vă rog să-l redactaţi şi să-l distribuiţi deputaţilor, ca să votăm în cunoştinţă de cauză.

Domnul Bogdan Olteanu:

Iertaţi-mă, o să vă rog să mai ziceţi o dată la microfon, pentru că nu s-a auzit până la prezidiu.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Soluţia este corectă. Pentru a putea vota un capitol nou, el trebuie redactat şi distribuit deputaţilor, ca să ştim ce votăm; în cunoştinţă de cauză.

Domnul Bogdan Olteanu:

Comisia va lucra şi ne va distribui aceste articole câtă vreme dezbatem următoarele capitole şi amendamente.

Comisia, vă rog să pregătiţi acele articole, ca să le puteţi comunica.

Pct. 92 - Lista de circumscripţii.

Obiecţii, observaţii?

Adoptat.

Amendamentele respinse.

Amendamentul respins de la punctul 8, dacă se susţine?

Punctul 8 din Anexa cu amendamente respinse. Dar, numai dacă doriţi, domnule Ponta... Nu de alta, dar aşteptaţi de la ora 10!

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule preşedinte,

În primul rând, vreau să vă felicit. A fost o tactică bună. De la 10,00 ne tot pregătiţi să susţinem alegerea preşedinţilor de consilii judeţene prin vot uninominal. V-aţi bazat pe faptul că o să obosim, că o să ne epuizăm. Am obosit, ne-am epuizat, dar tot susţinem acest amendament.

Şi, pe principiul că, dacă tot astăzi, 4 martie 2008, facem un cutremur în sistemul electoral românesc, haideţi să-l facem până la capăt.

În primul rând, Partidul Social Democrat a susţinut, alături de celelalte partide la un moment dat, ideea de a alege preşedintele consiliului judeţean nu prin votul consilierilor, ci prin votul electoratului din judeţul în care se află acel consiliu. A fost o iniţiativă a Uniunii Consiliilor Judeţene, în care fac parte preşedinţii nu numai de la P.S.D., ci de la toate celelalte partide şi, până să se facă calcule electorale, unele mai meschine, altele mai puţin meschine, toată lumea a fost de acord cu această iniţiativă.

Ulterior, cum s-a mai întâmplat şi în alte situaţii, unele partide s-au răzgândit, dar poate le mai răzgândim o dată astăzi...

De ce susţinem păstrarea în lege a alegerii preşedinţilor de consilii judeţene prin vot uninominal? În primul rând, prin coerenţa de alegere a diverselor structuri. Alegem preşedintele României prin vot direct, alegem senatorii şi deputaţii, sperăm de astăzi încolo, prin vot uninominal, alegem primarul prin vot uninominal. E foarte greu de susţinut de ce nu sunteţi de acord să avem şi preşedintele consiliului judeţean ales de oamenii din judeţul respectiv.

În al doilea rând, pentru că vrem să fim serioşi, şi când spun "serioşi" mă refer în primul şi în primul rând la colegii liberali şi la colegii de la UDMR. Vă reamintesc, Guvernul PNL-UDMR şi-a asumat răspunderea pe un text în care alegerea preşedinţilor de consilii judeţene era prevăzută expres. Asta s-a întâmplat acum câteva luni. Faptul că v-aţi răzgândit între timp poate o să ni-l explicaţi mai bine şi poate vă mai răzgândiţi o dată, pentru că, să nu mai susţineţi acum un text esenţial pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea - şi bănuiesc că Guvernul e al PNL-ului, nu e doar al domnului Nicolăescu sau al domnului Tăriceanu, ci al PNL-lui şi al UDMR-ului - mi se pare o probă de inconsecvenţă, care ne pune pe toţi într-o situaţie ridicolă.

În al treilea rând, e vorba de legitimitatea preşedintelui de consiliu judeţean. Am vorbit la deputaţi, la senatori că avem nevoie de legitimitatea votului, de a nu ne ascunde după liste sau pe anumite liste. Cred că preşedintele de consiliu judeţean - şi credem - trebuie să aibă legitimitatea votului.

Vreau să vă dau un exemplu - şi colegii mei din judeţul Gorj îl cunosc foarte bine: în 2004, Partidul Social Democrat a obţinut în judeţ 40% din voturi. A avut 16 consilieri din 33. Ceilalţi 17, fiind pe atunci bunii prieteni PNL, PD şi PRM s-au întâlnit la mănăstirea Tismana şi au jurat la odăjdii că vor vota împotriva PSD-ului, deşi PSD-ul câştigase alegerile.

Din fericire, jurămintele PNL, PD şi Partidului România Mare, chiar şi făcute la Tismana, nu se ţin şi am reuşit să avem preşedinte de consiliu judeţean, aşa cum votaseră oamenii. Dar, aş dori ca, de data aceasta, să avem câştigătorul anunţat duminică seară, nu după ce ies din mănăstire peneliştii sau pediştii sau peremiştii.

În al patrulea rând, aş vrea să respectăm voinţa electoratului şi fac apel la parlamentarii, la deputaţii din Vâlcea, din Prahova, din Vaslui, acolo unde preşedinţi de consilii judeţene reprezintă partide care au avut 5%, 6%, 7% şi nu reprezintă nici partidul care a câştigat alegerile, nici partidul care eventual a fost pe locul doi.

Am încercat să înţeleg şi eventual să fiu de acord, dacă era cazul, cu argumentele, contra-argumentele câtorva dintre colegii mei. În primul rând, s-a vorbit de neconstituţionalitate. Întâi au spus cei de la PD că e neconstituţional, între timp au calculat bine şi au constatat că nu e neconstituţional. Acum, liberalii, care şi-au asumat răspunderea, spun că e neconstituţional.

Daţi-mi voie să vă citesc art.102 din Constituţie, alin.2): "Consiliul judeţean este ales şi funcţionează în condiţiile legii". Dumneavoastră sunteţi deputaţi, eu sunt deputat, putem face o lege. Nu există nici o interdicţie în Constituţie. Ba, dimpotrivă, ne arată că prin lege putem spune cum alegem consiliul judeţean şi implicit pe preşedintele acestuia.

Am auzit o altă problemă şi am auzit-o din nou din partea colegilor liberali. Le e frică că preşedintele Traian Băsescu va ataca la Curtea Constituţională. Păi, haideţi să vedem atunci ce mai facem de frica preşedintelui?

Dar îmi amintesc că pe legea pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea şi împotriva căreia noi nu am făcut - nici un grup - moţiune de cenzură, ajunsă la preşedintele României, a fost contestată la Curtea Constituţională, dar nu pe aceste prevederi. Ştiţi dumneavoastră, liberalii, mai bine ce gândeşte preşedintele Traian Băsescu? În ultimii trei ani şi jumătate s-a dovedit că nu; dar, poate, între timp...

Am mai auzit un argument de data asta din partea unor foarte buni prieteni ai noştri, ai tuturor, din presă, că o să facem baroni locali. Păi, vă reamintesc că sintagma "baron local" există de 10 ani, cu voturi pe liste. Singura şansă să scăpăm de această sintagmă - nu noi, neapărat, ci cei din teritoriu - este să aibă votul oamenilor.

Şi în ultimul rând - şi vreau să fim cinstiţi - să spunem oamenilor cine de ce susţine alegerea preşedinţilor de consilii judeţene, cine este împotrivă şi de ce. Noi o susţinem pentru că, bineînţeles, ca tot sistemul de vot uninominal, partidele puternice, cu personalităţi puternice, au şanse să câştige. Că va fi PSD-ul, că va fi PD-L-ul, nimic nu împiedică Partidul Naţional Liberal sau Partidul Conservator să-şi găsească oameni puternici în teritoriu, care să obţină voturi.

Înţeleg şi următorul lucru. Unii sunt la guvernare - PNL-ul - şi au puterea guvernării (şi financiară şi de toate tipurile). Ceilalţi au Parchetul şi foarte mulţi bani. La mine în judeţ, şeful PD-ului, domnul Manţoc, e mai bogat decât jumătate din Parlament. Aveţi o problemă cu alegerea votului nominal pentru ca, după ce se votează consiliul judeţean, să înceapă presiunile, cumpărarea de voturi, dosare, aranjamente? Vreţi iar să fie preşedintele ales la o cafenea, la o întâlnire între nişte lideri care au mai mulţi sau mai puţini bani?

Haideţi să dăm dreptul oamenilor să-şi aleagă preşedintele de consiliu judeţean, haideţi să dăm dreptul partidelor puternice şi serioase - şi de-asta noi susţinem acest amendament - să-şi pună oameni puternici să candideze şi haideţi, dacă putem, în 2008 să facem mai puţine aranjamente de culise, jurăminte la Tismana şi alte lucruri de acest gen şi să-i lăsăm pe oameni să aleagă ceea ce ei vor.

Vă mulţumesc în primul rând că m-aţi ascultat, sunt convins că v-a făcut plăcere, în al doilea rând pentru că mă aştept ca Partidul Democrat, după ce şi-a recalculat problemele de constituţionalitate, să înţeleagă că e în interesul clasei politice să votăm preşedinţii de consilii judeţene, iar Partidul Naţional Liberal, chiar şi cu 10%, va găsi, sper pentru ei, un om sau doi care să poată să câştige nişte alegeri şi nu va trebui să apeleze la resursele financiare şi de alt tip pe care le aveţi din abundenţă.

Vă mulţumesc şi sper să votaţi toate aceste amendamente.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii pe aceste teme?

Domnul deputat Manta, domnul deputat Ujeniuc, domnul deputat Bolcaş, domnul deputat Moisoiu, domnul deputat Márton. Mai notăm...

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raţională şi pertinentă propunerea domnului deputat Ponta şi în principiu nu ai cum să nu fii de acord cu ea. Într-adevăr, preşedintele consiliului judeţean a fost ales de 18 ani prin jocuri de culise. Nu întotdeauna prin corespondenţă cu realitatea votului. Sigur, au fost jocuri de glezne şi la Gorj. Şi PNL-ul a făcut şi PSD-ul şi PD-ul. Nu numai PNL-ul şi PD-ul, pentru că ştiţi bine cum a ajuns în '96 Mischie preşedintele consiliului judeţean.

Aşadar, toate partidele au fost implicate în aceste jocuri politice şi din acest punct de vedere este normal, este firesc să legiferăm ca şeful administraţiei publice judeţene să fie rezultatul votului popular. Este mai normal aproape decât pentru un parlamentar ca oamenii să-şi aleagă pe cel ce conduce administraţia publică judeţeană.

Nu împărtăşesc, de asemenea, nici contra-argumentul că eventual această prevedere este neconstituţională. Constituţia cred că nu interzice expres alegerea preşedintelui consiliului judeţean prin vot uninominal. Şi nici nu cred că există - e o părere personală - riscul ca textul din acest motiv să fie declarat neconstituţional, dar... Există un "dar".

Stimaţi colegi, până acum, de 5 ore şi de vreo câteva luni bune Comisia de Cod electoral, pe care am mandatat-o să vină cu acest proiect de lege - şi le mulţumim, s-a realizat un consens, un proiect logic, raţional - a vorbit, iată, şi discuţiile noastre, de alegerea deputaţilor şi senatorilor. Nu s-a vorbit deloc până acum de alegerile locale. Deci, nu e domeniul. Întru-totul de acord, până la urmă tot noi facem legile. Veniţi cu un proiect rapid, îl discutăm şi adevăr este, este normal, firesc, preşedintele consiliului judeţean, indiferent de poziţia politică pe care o avem sau interesele partizane, subiective uneori, pe care le putem avea, aceasta trebuie să fie realitatea politică. El trebuie să fie rezultatul votului popular.

Dar nu aici trebuie să statuăm această regulă, ci în legea specială, Legea administraţiei publice locale, Legea alegerilor locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ujeniuc.

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Iată că mi-a venit şi mie rândul să-i dau într-un fel dreptate colegului Victor Ponta, dar numai în ceea ce priveşte unele probleme de principiu pe care le-a expus aici, legate de dorinţa noastră, a fiecăruia, cel puţin declarată, ca alegerea preşedintelui consiliului judeţean să se facă în condiţii care să relaxeze opinia publică, să relaxeze masele de alegători, în sensul că s-ar putea constata, din fericire, e un ideal, că, iată, jocurile de culise au dispărut şi că voinţa electoratului este aceea care decide persoana care să conducă un consiliu judeţean.

Aşa ar fi, pentru că eu am exemplul de la Giurgiu de acum patru ani, când prin trădare PSD-ul a reuşit, atrăgând doi membri ai PD-ului, cumpărându-i şi aceştia vânzând fără ruşine voturile lor, a determinat ocuparea de către un membru marcant al PSD din Giurgiu fotoliul...

O voce din sală:

Cei de la PD au acceptat să fie cumpăraţi?

Domnul Dragoş Ujeniuc:

Nu ştiu. Mă miră şi pe mine.

Ce se întâmplă însă ţine de nişte dispoziţii constituţionale, pentru că aici cineva spunea (parcă domnul Ponta) că e neconstituţională, cineva pe urmă şi-a retras punctul de vedere, a revenit asupra primului punct de vedere... Eu cred că ar trebui să tratăm mult mai onest, mai cinstit această problemă a constituţionalităţii acestui amendament, şi anume: avem art.121 şi 122 din Constituţie, care dă loc unei analize extrem, dacă vreţi, de succinte, dar precise legate de caracterul acestor autorităţi ale administraţiei publice locale.

E art.121 care în alin.1) denumeşte ca autorităţi ale administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comune şi oraşe consiliile locale alese şi primarii aleşi în condiţiile legii. Deci, iată că se denumesc cele două autorităţi administrative la nivel de comune şi oraşe.

Vine rândul consiliului judeţean să fie de asemenea tratat ca atare, ca fiind autoritatea administraţiei locale pentru coordonarea activităţilor din judeţ. Nu se pomeneşte nimic de preşedintele consiliului judeţean. M-a surprins susţinerea domnului Ponta cum că, iată, alin.(2) lasă loc ideii că preşedintele consiliului judeţean poate fi ales prin vot uninominal, făcând apel dumnealui la alin.(2) care spune că "consiliul judeţean este ales şi funcţionează în condiţiile legii".

Păi, dacă Constituţia ar fi vrut să introducă în rândul autorităţilor administrative publice locale preşedintele consiliului judeţean, ar fi făcut-o in terminis şi l-ar fi băgat în categoria celor care sunt aleşi ca atare prin vot uninominal. Adică, domnule Ponta, nu se glumeşte cu aşa ceva, pentru că eu vă spun tuturor, mie mi-e indiferent. Poate că îmi convine votul uninominal, de ce să n-o spun? Dar totdeauna discutăm dintr-un unghi de vedere sau altul, uitând că, de fapt, suntem Parlamentul României şi avem prima datorie de a ne subsuma toate interesele unui interes cel puţin la vedere, să dăm legi care se ancorează în principiile constituţionale.

Ce vom spune - pentru că eu vă spun, condiţia mea fermă e ca jurist, încă o dată, mărturisită fiindu-mi dorinţa, ca şi preşedintele să fie ales prin vot uninominal - dar iată că vine momentul în care va trebui să ne trezim în faţa unei situaţii care este foarte uşor de presupus. Atacată la Curtea Constituţională de nu ştiu cine, această modificare a legii ar suferi teribil prin aceea că această Curte Constituţională nu are alt verdict decât de constatare a neconstituţionalităţii.

Dar, peste toate acestea, a venit colegul şi eu doar într-o frază vreau să marchez ceea ce dumnealui a spus mai înainte, că, realmente, iată cum ne scărpinăm după ureche. Venim într-un proiect de lege privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor şi vorbim de cu totul altceva. Vorbim despre tratări legale din alte legi, cum ar fi Legea nr.215 sau Legea nr.67.

Unde, Dumnezeu, ne ducem cu gândul când vedem atâta talmeş-balmeş? Nu e suficient atâta talmeş-balmeş în sistemul nostru legislativ? S-o mai facem şi pe asta? Vă asigur, din tot sufletul vă rog să mă credeţi, că nu fac parti-pris cu nici un fel de partid, cu nici un fel de interes de partid. Este tot ce vă spun, izvorăşte din credinţa mea că avem în primul rând, datoria minimă să dovedim că putem fi şi serioşi în momentele cheie. Este vorba de votul uninominal, nu este vorba de alegerea preşedintelui, este vorba de Senat şi de Cameră, nu le amestecăm. să facem încă o dată dovada, parcă ar mai fi nevoie, că suntem neserioşi?

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Lucian Bolcaş, vă rog. Şi se pregăteşte domnul deputat Moisoiu.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Am ascultat cu atenţie acest amendament al Partidului Social Democrat şi evident că am urmărit în principal argumentarea. Asta ne interesează.

Nu vreau să mă refer la fiecare argument în parte, dar esenţa este una singură. E vorba de o argumentare, în primul rând, cu caracter politic, dacă vreţi, şi pragmatic, reprezentând interesele acestui partid şi reprezentându-le bine, dar nu este o interpretare instituţională.

S-a persiflat ideea neconstituţionalităţii, s-a susţinut ideea neconstituţionalităţii. Eu pornesc de la ideea că textele constituţionale sunt pentru oameni normali. Şi, în aceste condiţii, trebuie să le interpretăm într-o normalitate, nu într-o puerilitate sau într-o desuetudine.

Greşeala porneşte de la Curtea Constituţională, care, în ultima decizie privind cazul Monica Macovei, a avut o expresie şi un punct de vedere absolut nefericit şi primitiv, când a spus: "în interpretarea literară a textului constituţional". Păi, oricine a depăşit anul I de drept la facultate ştie că interpretarea literară este cea mai simplistă interpretare a unui text de lege.

De multe ori, ca să ridicăm nivelul discuţiei totuşi, ea îţi creează numai aparenţa a ceea ce semantica îţi induce. Interpretările raţionale şi sistemice sunt interpretările fundamentale în drept. Şi, atunci, ideea că această creaţie este neconstituţională, apare evidentă.

Într-o interpretare literară, ce ne-a fost înfăţişată aici, consiliul judeţean este ales şi funcţionează în condiţiile legii. Aşa e, deci putem să facem orice lege ne dă prin cap, putem, în aceste condiţii, chiar să înlăturăm consiliul judeţean. Ei, nu putem. Nu putem pentru că există un sistem al administraţiei publice locale, un sistem instituţional. Acest sistem instituţional se compune din consilii, pe diverse niveluri, din primari, din prefecţi, enumerarea constituţională este limitativă, dar preşedintele consiliului judeţean nu capătă o figură instituţională distinctă ca lui să i se confere un vot uninominal. Preşedintele României, oricine ar fi el, este o instituţie. Preşedintele Camerei Deputaţilor, şi ştim cine este el, este tot o instituţie, chiar dacă îi place sau nu-i place.

Pentru că, vă aduc aminte acum cât ne-am bătut noi la Regulamentul Camerei Deputaţilor pe ideea că preşedintele este sau nu membru în Biroul permanent. Mutandis mutandum, hai să punem problema şi la aceşti preşedinţi ai consiliilor judeţene.

A crea o figură instituţională pentru administraţia locală, alta decât cea prevăzută de Constituţie, este neconstituţional. Categoric. Şi oricine semnează o sesizare în legătură cu această neconstituţionalitate, să fie sigur că are semnătura mea. De la preşedintele României până la ultimul deputat. Pentru că este bine ca anumite principii să ni le apărăm în continuare.

Pe urmă, ajungem la problema ridicolă. Presupunem că nu-i neconstituţională. Presupunem că este chiar necesară. Dar mă întreb şi eu ca proasta satului, ce are cu prefectura? Ce are cu această lege care priveşte alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului?

Vă aduceţi aminte că am protestat împotriva folosirii comparaţiei să fie aleşi parlamentarii ca primarii. Acum, băgăm alegerea preşedinţilor consiliilor judeţene în aceeaşi lege cu alegerea parlamentarilor şi o să vină o zi când n-o să mai ştim unii de alţii, cine suntem. Suntem slugă la primar sau la preşedintele consiliului judeţean?

Domnul profesor Stanciu spune o realitate. Vorbeşte despre pensionari.

Domnul Bogdan Olteanu:

O să vă rog să scurtaţi un pic, domnule deputat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Şi am scurtat. Vreau să vă spun că eu oricum şi în orice condiţii îmi respect vârsta şi vă respect şi pe dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Moisoiu, deocamdată.

Domnule Tudor, sunteţi mult mai încolo şi doamna Anca Petrescu... sunt foarte multe intervenţii, stimaţi colegi. Le-am notat pe toate. Dumneavoastră sunteţi după domnul Marton, după cum vă e locul. (Către domnul Anghel Stanciu.)

Rugămintea este să sintetizăm uşurel, dacă nu, probabil vom face şi şedinţă de noapte.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu sunt jurist. Subliniez aceasta, pentru că vreau să discut pe o altă ordine, într-un alt mod de a gândi. Nu am nici calitatea de a mă exprima suficient de clar. Sper, însă, ca punându-vă în faţă sufletul, dumneavoastră poate veţi înţelege sau unii dintre dumneavoastră vor înţelege cam ce anume aş dori să spun.

Prin declaraţiile politice pe care le-am făcut în diverse cazuri, v-am atras atenţia de fiecare dată că sunt de la Mureş, că sunt din Târgu-Mureş, că în acest judeţ, ca şi în celelalte alăturate, există o problemă etnică.

Vreţi, nu vreţi, trebuie acest lucru să-l recunoaşteţi. Dacă problemă etnică nu este la Vaslui, dacă problemă etnică nu este la Iaşi, dacă problemă etnică nu este la Gorj sau nu este la Constanţa, pentru că acolo minorităţile sau unii minoritari, la care ştiţi foarte bine că mă adresez şi cu care am avut veşnic probleme şi care sunt la Mureş, acum vorbesc de minoritatea maghiară şi nu am treabă cu maghiarul. Doamne fereşte, nu cu ei e problema. E vorba cu cel care îl conduce. Şi acesta este aici, acolo şi aici. Deci, UDMR-ul.

Această existenţă a UDMR-ului face ca în clipa de faţă, toate partidele româneşti de la Târgu-Mureş să se adune împreună, pentru ca să facă o alianţă incredibilă, deci PNL, PD-L, PSD, PC, PRM, PNŢCD, PIN-ul chiar, să se adune pentru ca să depună un singur candidat, dar acesta să fie un candidat român şi care, în acest fel, să facă faţă domnului actual ministru, de fapt, obuzul greu al UDMR-ului, domnului Laszlo Borbely care vrea să candideze. Deci, există totuşi o problemă etnică, o problemă unde trebuie să ne coalizăm. Pentru ce? Că nu am nimic cu ei. Pentru că e vorba de Transilvania. Pentru că este vorba de acest Ţinut Secuiesc, pentru că este vorba de această fâşie de pământ care se caută să se dezlipească şi să se aducă la perioade de acum 60-70 de ani de zile.

Şi probabil că în clipa de faţă a început să se înţeleagă cam unde vreau să bat cu această problemă. E vorba de alegerea preşedintelui consiliului judeţean. Dacă la Târgu-Mureş sau dacă în judeţul Mureş şi în anul 2000 şi în 2004 s-a ales, în mod indirect, aşa cum a fost până acum, s-a ales preşedinte al Consiliului judeţean un maghiar, aceasta dovedeşte sau se datorează faptului înţelegerii care a existat între PSD şi UDMR şi în care PSD-ul a cedat de bunăvoie postul de preşedinte, pentru ca să obţină două posturi de vicepreşedinte. Aşa s-a scris istoria Mureşului.

Noi, ceilalţi consilieri judeţeni, la momentele respective i-am ridicat în picioare pe consilierii judeţeni ai PSD-ului ca să accepte să fie votat preşedintele consiliului judeţean, să fie trecut pe buletinul de vot şi în 2000 şi în 2004. De fiecare dată, spre ruşinea lor, toţi aceştia au ...

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să sintetizaţi, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Da, da, e legată, domnule preşedinte.... Aceştia au refuzat...

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, domnule deputat, pentru că s-au epuizat minutele...

Domnul Adrian Moisoiu:

Nu-i nimica, încă nu e seară.

Şi, în acelaşi timp, au fost de acord să fie vicepreşedinţi. Şi acum mă întorc înapoi. Va să zică, în clipa de faţă, ce dorim? Dorim ca şi câteva judeţe din Ardeal, care nu contează că sunt acolo, să aibă preşedinţi de consilii judeţene maghiari, nu? Păi, hai să vedem. Bihorul cu 26% maghiari şi adunate toate voturile într-o singură urnă, în condiţiile pe care le ştiţi şi în condiţiile unei propagande iredentiste de tipul celor despre care chiar astăzi de dimineaţă a prezentat aici un material domnul deputat Stan, are toată şansa să se alăture şi să aibă un preşedinte de consiliu judeţean care pe urmă, bineînţeles, să facă să înflorească aceste culori: roşu, alb, verde.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să sintetizaţi. Vi s-a terminat timpul de intervenţie.

Domnul Adrian Moisoiu:

Covasna, nu vorbesc, Harghita, nu vorbesc, Mureşul, nu vorbesc, cu 40% şi dacă mai adăugăm la treaba aceasta şi Satu-Mare şi perspectiva că, eventual, ar putea să fie Sălajul, staţi dumneavoastră şi stabiliţi din acest punct de vedere ce înseamnă.

Şi doresc şi cu asta închei, domnule preşedinte, ştiu că vă face plăcere, dar nu are importanţă. Astăzi m-a durut sufletul de ceea ce am auzit şi ceea ce am văzut aici. Au fost tot timpul fel de fel de declaraţii demagogice, declaraţii chiar şi a unor foşti colegi de-ai mei de partid, care acum un an sau un an şi jumătate spuneau într-un fel, iar astăzi, fiind la alt partid, spun cu totul pe dos şi care, de fapt, dovedeşte un lucru, că nu ne doare ce se întâmplă în ţară. Aici e partea proastă. Ci ne interesează numai nişte interese personale, ne interesează numai o anumită imagine şi, dacă vreţi, spun ceva şi cu asta am încheiat, este faptul că mă doare că Parlamentul a ajuns să fie supus şi condus de către societatea civilă. Acesta este adevărul.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Pe procedură, domnule preşedinte.

Am rugămintea să supuneţi la vot să sistăm înscrierea la aceste dezbateri, declaraţii politice, pentru că oricum votul este clarificat, cred că la fiecare grup parlamentar.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Avem deja încă 4 înscrieri la cuvânt. Propunerea mea este ca să sistăm dezbaterile după ce aceste patru persoane care sunt deja înscrise vor vorbi. (Vociferări.)

Supun votului dumneavoastră propunerea de sistare a dezbaterilor, după cei 4 vorbitori.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. S-a adoptat.

Domnul deputat Arpad Marton.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pe scurt, noi chiar, antevorbitorul meu a demonstrat, suntem chiar interesaţi de această amendare a legii şi chiar ne interesează şi cred că trebuie să facem o regândire a întregii structuri instituţionale din România ca să avem o similitudine cu cele din Uniunea Europeană.

Deci, o descentralizare reală, unde autorităţile publice locale au atribuţiuni clare şi tot ceea ce ţine de comunitatea respectivă, să fie decis la nivelul acelei comunităţi, să avem un executiv atât la nivel local, cât şi judeţean şi de ce nu, şi regional, aşa cum a propus domnul Ponta în comisie.

Mi-a părut rău că nu a pomenit şi de alegerea preşedinţilor consiliilor regionale, mult aşteptăm şi această decizie, evident, cu alte regiuni de dezvoltare mai bine gândite. Dar, totul trebuie făcut chibzuit şi într-un sistem.

Noi am fost de acord când ne-aţi întrebat atunci şi am acceptat acea asumare care a ţinut într-adevăr, a avut această prevedere legată de preşedinţie. V-am spus de ce. Pentru că teoretic, ideatic, suntem de acord. Pentru că, într-adevăr, şi noi avem nişte interese care coincid cu aceste interese şi noi credem că mişcarea unor reprezentanţi ai unor partide după alegeri nu dă bine.

Cu toate acestea, noi am crezut că după ce intră în vigoare acel proiect de lege, până la alegerile locale, mai avem un timp în care să facem o asamblare a acestor prevederi sumare, cu o instituţie clară a ceea ce înseamnă un consiliu judeţean.

Aţi amintit despre instituţia primarului, instituţia preşedintelui României, a deputaţilor şi senatorilor, toţi votaţi uninominal şi de ce n-am vota şi preşedintele consiliului judeţean uninominal? Vă pot spune altfel. Avem instituţie în stat, al doilea om după preşedintele României, este preşedintele Senatului. De ce nu l-am vota uninominal? Hai să punem în această lege şi alegerea preşedintelui Senatului uninominal.

Mai mult, dumneavoastră propuneţi ca preşedintele ales uninominal al consiliului judeţean să conducă şedinţele consiliului judeţean şi să aibă drept de vot în consiliul judeţean. Ei, primarul nu are. Nici drept de vot şi nici nu conduce.

Preşedintele României nu conduce Camera Deputaţilor, ci doar şedinţele Guvernului, dacă este acolo. Dar, nu are drept de vot nici în Camera Deputaţilor, nici în Senat. Deci, vedeţi că dacă mergem pe nişte similitudini, cam şchioapătă această instituţie.

Eu nu cred că faptul de a vota uninominal preşedintele consiliului judeţean este neconstituţional, nu cred, dar vă spun sincer, niciodată nu am crezut că o Curte Constituţională poate să dea o interpretare a votului direct pe care l-am citit în acea decizie, pentru care noi trebuie să dezbatem acest proiect de lege.

Şi această argumentare, acceptată de Curte, a venit ca idee principală de la Preşedinţia României şi deci este...

Domnul Bogdan Olteanu:

O să vă rog să scurtaţi...

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Am terminat. Este o autoritate foarte inventivă şi de ce nu ar inventa şi aici temeri de neconstituţionalitate, poate n-o să aibă câştig de cauză, dar în mod sigur va tărăgăna aprobarea acestei legi. Deci eu, din aceste considerente, cred că nu e bine să introducem în acest proiect de lege aceste prevederi. hai să regândim întregul sistem al administraţiei şi să facem o lege compactă pentru alegerea viitorilor consilieri locali, după aceea.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

O să fiu scurt, deoarece câţiva colegi şi-au adus aminte de regulamentul Camerei Deputaţilor, dezbaterile respective. Şi nu aş vrea să mai fiu la fel de acceptat ca atunci.

Chestiunea este clară. Şi domnul deputat Pantelimon Manta are dreptate. Şi domnul Marton Arpad are dreptate, în sensul că ar trebui să ne aşezăm şi să facem un proiect de Lege privind alegerea consiliului judeţean nu, consilierilor locali, primarilor, preşedinţilor consiliilor judeţene.

Chestiunea care se pune este de oportunitate. Venim acum şi alegem parlamentarii prin vot nominal, cel puţin declarativ toate formaţiunile politice au spus că sprijină, cu excepţia uneia singure, votul uninominal şi acum când primele alegeri sunt cele locale, se cere găsirea unei modalităţi de amânare a alegerilor prin votul uninominal, deşi ştiu câţiva colegi care propuseseră, în mod logic, ca alegerile şi introducerea votului uninominal să înceapă de jos în sus, adică de la consilieri, da, consilierii judeţeni, preşedintele consiliului judeţean şi apoi să ajungă la Parlament. Deci, să existe o anumită ierarhie.

Ei, acum se vrea de sus în jos. Şi Guvernul, în înţelepciunea sa, şi-a asumat răspunderea pe acest text pe care îl aveţi în faţă. Curtea Constituţională, mai înţeleaptă decât Guvernul, a spus că e constituţional, pentru că nu a atacat. Deci, iată că cele două instituţii, Guvernul şi Curtea, ne-au sprijinit în a solicita ca pentru aceste viitoare alegeri, dumneavoastră să fiţi deputaţi de cartier şi preşedintele - primar de judeţ. Ce aveţi împotrivă? Este normal şi firesc să vă ocupaţi de problemele cetăţenilor.

Ca atare, Partidul Social Democrat vă cere, dacă într-adevăr ţineţi la votul uninominal, să-l votaţi şi pe acesta cum veţi vota şi sistemul care a fost adoptat. Şi, în felul acesta, ne ducem toţi şi ne întoarcem toţi la cetăţeni. Şi preşedintele consiliului judeţean, şi deputaţii, şi senatorii şi primarii şi o să vedem, într-adevăr, ceea ce se cere. Reforma clasei politice.

Ca tare, nu are sens să mai tergiversaţi, să solicitaţi altă lege. Modificăm titlul acestei legi şi spunem: "Lege pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi a preşedinţilor de consiliu judeţean" şi am încheiat. Şi cred că veţi primi aplauze de la toţi preşedinţii de consilii judeţene care vă vor sprijini pe dumneavoastră în campania din toamnă de la alegerile de deputaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Domnilor viitori deputaţi de cartier,

mă scuzaţi, n-am vrut, dar am zis să mai decongestionăm un pic atmosfera, că nu are rost să fim chiar aşa de încrâncenaţi.

Eu am să încerc, domnule preşedinte, dar foarte pe scurt, să fac câteva precizări care sunt de natură a elimina câteva observaţii care ar fi putut la un moment dat să pară pertinente, mai ales că vin din partea unor eminenţi jurişti. Dar juriştii, mai ales când au vocaţia barei, încearcă de multe ori să apropie textul legii de interesul clientului sau interesul pe care îl apără.

În primul rând, în ceea ce priveşte titlul legii. Sigur, noi tratăm aici despre Legea alegerii deputatului şi senatorului. Dar care este natura, substanţa filozofică pentru care facem noi această modificare în substanţă profundă a legii. Introducerea ideii votului uninominal. Iar legătura de unire, deci substanţa alegerii, modificarea pe care o facem azi, filozofia, este votul uninominal. Ceea ce înseamnă, cu aceeaşi ocazie, că putem să discutăm şi despre o altă alegere cu vot uninominal, cea pentru preşedinţii consiliilor judeţene. Deci, nu este chiar aşa de grav, pentru că există o legătură, nu este pur şi simplu o paraşutare într-o lege şi în titlul legii a unei astfel de modificări.

În ceea ce priveşte natura constituţională, s-a invocat pe aici articolul 121, dar mai ales articolul 122. În primul rând, noi facem abstracţie de un lucru care există şi funcţionează. Preşedinţii consiliilor judeţene există. Ei funcţionează. Problema exercitării funcţiei lor nu se pune în niciun fel în această lege, nu modificăm atribuţii, nu-i transformăm în autorităţi, aşa cum spune legea, ale administraţiei publice locale. Neschimbându-se natura constituţională a instituţiilor respective şi nu se poate schimba natura constituţională a instituţiilor respective...

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să sintetizaţi, domnule deputat.

Domnul Cristian Dumitrescu:

Imediat ...prin natura votului.

Adică dacă votul este uninominal, are alte puteri, dar are o altă reprezentativitate şi o altă, cum să spun, legitimitate, dar nu-i schimbă funcţionalitatea în structura ei constituţională, a instituţiei.

Din acest punct de vedere, cred că cele două observaţii, cum de altfel, dacă se va ajunge la această situaţie la Curtea Constituţională, nu sunt în măsură să justifice ca fiind neconstituţionale aceste propuneri. Deci, atât am avut în intervenţia mea, să nu ne temem de lucruri care nu există.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dragoş Dumitriu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Stimaţi colegi,

Acum puţin timp, acum câteva luni, se zvonea aşa, despre o propunere legislativă cu privire la alegerea preşedintelui de către Parlament. Sigur, şi din cauza personalităţii extraordinare pe care o avem în fruntea statului şi a consecinţelor respective, dar şi pentru că mai multe medii politice şi analişti politici au considerat că reprezentativitatea unei persoane alese în urma unor negocieri este superioară. La fel şi în cazul preşedinţilor de consilii judeţene. Sigur că în urma unei înţelegeri politice între mai multe forţe politice reiese o reprezentativitate, o reprezentare a electoratului mult mai bună decât în cazul unei alegeri într-un singur tur.

Ca atare, noi, Partidul Conservator ne menţinem poziţia cu privire la alegerea în forma actuală a preşedintelui consiliului judeţean. Şi în al doilea rând, este evident faptul subliniat de domnul deputat Ujeniuc şi de alţi colegi, cum că prezenta lege nu are absolut nimic de-a face cu alegerea preşedintelui consiliului judeţean. De ce nu?, puteam introduce pe ordinea de zi, mai bine zis în legea prezentă, alegerea preşedintelui. Tot cu ocazia acestei legi, dacă tot vroiam să facem spectacol.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Ultima intervenţie, domnul Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

După cum vedeţi, mă grăbesc ca să aveţi timp să mai şi puneţi la vot. Eu mă aflu într-o situaţie dificilă. P.D.S.R.-ul a zis că dacă nu trece această propunere a lor, nu mai votează legea, şi mie îmi place asta, dar mi se pare că întotdeauna vorbeşte ceva şi face cu totul altceva P.D.S.R.-ul, sunt obişnuit de mult. Nu vă ofuscaţi că aşa e. Ştiţi foarte bine.

Dacă las să treacă asta e bine, că-mi permite s-o trag la Curtea Constituţională până se deşiră complet, pentru că e absolut neconstituţională, şi iar îmi convine. Dar, pe de altă parte, cu această ocazie fac un apel, cei care vor să semneze pentru atacul..., indiferent de motiv, al acestei legi, deocamdată proiect de lege, la Curtea Constituţională să se ducă la Mircea Purceld şi să semneze, pentru că nu trebuie să spună ce anume contestă. Ştim noi, restul, să contestăm. Şi mai avem destule. Dar nu vi le spun, că dacă vi le spuneam, le votaţi aşa şi ne tăiaţi macaroana.

Dar probabil aşa aţi şi vrut, să ne daţi mingea la fileu, ca să scăpaţi şi voi de votul uninominal.

Domnilor,

am venit aici să susţin ceea ce spune art.122 din Constituţie şi pe care îl citiţi puţin superficial, unii, sau nici nu îl ştiţi, cei mai mulţi. Acesta spune că "consiliul judeţean coordonează activitatea consiliilor orăşeneşti şi comunale." Deci, un consiliu coordonează activităţile altor consilii subordonate. Acest consiliu judeţean nu conduce judeţul, nici nu conduce, coordonează activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti.

Păi dacă nu conduce judeţul, cum să-i zic eu ăstuia preşedinte de judeţ? Dacă îl alege judeţul, îi zic preşedinte de judeţ? Îi schimb complet atributele, nu aşa cum zicea Rădulescu că nu trebuie schimbat nimic. Păi dacă îl alege judeţul, nu mai conduce numai consiliile, ci conduce tot judeţul, adică e un fel de prefect.

Un singur caz cunosc în ţara asta şi prin toată lumea, dacă nu exagerez, în care cineva este preşedintele ales al ţării, conduce ţara.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să sintetizaţi.

Domnul Marcu Tudor:

Imediat am terminat. Nu vă grăbiţi, că mai am ceva care o să vă placă.

Dacă un consiliu vrea să fie condus de cineva, îşi alege acel preşedinte. Astfel de asociaţie, asociaţia fotbaliştilor cu un picior mai scurt, asociaţia fotbaliştilor care iubesc câinii răi, sau ştiu eu ce alte minuni de asociaţii şi consilii, şi comisii, şi de toate felurile, îşi aleg ei înşişi preşedinţii. Altfel, domnule Bogdan, în loc să vă alegem noi aici, vă alegea sectorul 5, al lui Vanghelie, pentru că n-are nici o legătură cu Parlamentul, dar noi v-am ales pentru că conduceţi lucrările acestui Parlament, aşa cum preşedintele consiliului judeţean conduce lucrările consiliului, şi nu ale judeţului. Deci, trebuie să fie ales de către consiliu. Dacă altfel judecaţi, să vă fie de bine, mă bucuraţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Am finalizat dezbaterile pe acest articol.

Trecem la vot. Avem un amendament respins la pct.8 în anexa cu amendamente respinse. Este vorba despre introducerea practic a votului uninominal pentru preşedinţii de consilii judeţene.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.8. Vă rog să votaţi.

132 de voturi din 245. Amendamentul a trecut.

Amendamentul respins de la pct.9. Bănuiesc că nu mai sunt dezbateri, că toate sunt legate între ele.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la pct.9 din anexa cu amendamente respinse.

Vă rog să votaţi.

S-a adoptat cu 140 de voturi din 242.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Victor-Viorel Ponta (din sală):

Şi la 8 şi la 9, aceeaşi problemă de redactare.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să interveniţi, să vedem. E cumva la lista de semnatari?

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Îmi cer scuze, domnule preşedinte, dar ritmul dumneavoastră ne depăşeşte pe noi, cei mai în vârstă. Şi la 8 şi la 9 s-a strecurat o eroare de redactare. Pentru stenogramă şi pentru colegii din comisie, la pct.8, alin.(1), (2), (3), (4) cred că este...

Domnul Bogdan Olteanu:

La ce pagină?

Domnul Victor-Viorel Ponta:

"Art.1 alin.(1), (2), (4) şi (5) vor avea următorul cuprins: Art.1. Prezenta lege reglementează regimul alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale, consilii locale, consilii judeţene, primari".

Deci, să scoatem "preşedinţi ai consiliilor", ca să nu se înţeleagă că adăugăm la Constituţie, că sunt autorităţi, ci doar la alegeri, dacă se poate.

Pot să explic comisiei o secundă despre ce e vorba.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, doriţi să continuaţi?

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Era pentru o redactare corectă. Aştept opinia colegilor din comisie. Înţeleg că sunt de acord.

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimaţi colegi,

dacă sunt chestiuni de redactare, e treaba Departamentului legislativ. Dacă sunt amendamente.... nu revenim asupra articolelor votate, fără îndoială.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Nu, nu este amendament, era doar o problemă de redactare, s-a pus din greşeală.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Pct.10 din anexa cu amendamente respinse.

Supun votului dumneavoastră pct.10. Vă rog să votaţi.

146 de voturi din 243. A fost adoptat.

Stimaţi colegi,

Ne întoarcem, în aceste condiţii, la pct.1 din anexa cu amendamente respinse.

Titlul legii. Înţeleg că din partea comisiei ni se face o propunere de formulă completă sau corectă.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

În condiţiile votării amendamentului ultim, titlul legii trebuie să fie următorul: "Lege pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind statutul aleşilor locali."

Ăsta trebuie să fie titlul.

De asemenea, tot ca o chestiune de redactare, legea trebuie să fie împărţită în două titluri: titlul 1 - "Alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului", şi titlul 2 - celelalte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Deci, în ce priveşte titlul legii, înţeleg că iniţiatorul amendamentului îşi însuşeşte această formulare care este corectă.

Supun votului dumneavoastră atunci titlul legii, în formula pe care a prezentat-o comisia.

Vă rog să votaţi.

Titlul legii a fost votat cu 193 de voturi pentru.

Înţeleg atunci că redactarea, împărţirea în cele două titluri ale legii este o chestiune care ţine de Departamentul legislativ.

Ne întoarcem la pct.91, punct care rămăsese în suspensie. Înţeleg că s-a distribuit materialul, aşa cum se discutase.

Dacă există obiecţii, observaţii, comentarii la articolele care au fost prezentate. Nu.

Supun votului dumneavoastră atunci art.62, aşa cum e formulat. Vă rog să votaţi.

Mulţumesc. Art.62 a fost adoptat.

Art.63. Vă rog să votaţi. Mulţumesc. S-a adoptat.

Art.64. Vă rog să votaţi. Mulţumesc. S-a adoptat.

Art.65. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. S-a adoptat.

Am încheiat dezbaterea pe articole. Proiectul rămâne la vot final.

Stimaţi colegi,

Dacă vor mai fi de făcut modificări de numerotare sau chestiuni de genul acesta, sigur că ele se vor face la Departamentul legislativ, împreună cu comisia.