Dezbateri parlamentare

Doamna Roberta Alma Anastase:

Sunt înscrise în ordinea de zi trei proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, care privesc rectificări ale bugetului de stat pe anul 2008 şi anul 2009, precum şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Pentru operativitatea dezbaterilor, vă propun următoarea procedură: prezentarea acestor trei proiecte, prezentarea rapoartelor comune ale Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor şi ale Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat, dezbateri generale comune asupra acestor proiecte de lege, după care, dezbaterea pe articole şi votul în ansamblu asupra fiecărui proiect de lege în parte.

Sunt observaţii în legătură cu această procedură? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră această procedură.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă? Un vot împotrivă.

Cine se abţine? Sunt 19 abţineri.

Propunerea a fost aprobată cu majoritate de voturi.

Îi ofer cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta cele trei proiecte de lege.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Doresc să iau cuvântul pe procedură, doamnă preşedinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnule deputat Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi şi senatori,

Consider că, înainte de a începe dezbaterile, conform ordinii de zi aprobate, trebuie să aducem în faţă o procedură care, din punctul meu de vedere şi al Grupurilor parlamentare ale PNL din Camera Deputaţilor şi Senat, face imposibilă dezbaterea proiectului de lege privind rectificarea bugetară şi unele măsuri financiar-fiscale.

Am să vă explic despre ce este vorba.

În conformitate cu art. 12 din Regulamentul sedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, lucrările Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din cadrul Senatului şi Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor, reunite, se desfăsoară în prezenţa cvorumului de sedinţă.

Conform aprobărilor date de plenul comun, membrii comisiilor reunite trebuie să asigure un cvorum de sedinţă, în cadrul acestor comisii, de 22 de deputaţi şi senatori.

La lucrările în plen ale celor două comisii, de săptămâna trecută, au fost prezenţi 27 de deputaţi şi senatori până la un moment dat.

Am constatat că, în cadrul comisiilor reunite, nu se respectă procedurile, în sensul în care comisiile îsi desfăsurau activitatea fără să aibă rapoartele comisiilor avizatoare, asa cum stabiliseră Birourile permanente reunite ale celor două Camere si, în consecinţă, Grupurile parlamentare ale PNL din Camera Deputaţilor şi Senat, reprezentate în cele două comisii, au părăsit sala de sedinţă, explicând preşedintelui de sedinţă că, din acel moment, nu mai este cvorum legal, deoarece în sală se găseau numai 20 de deputaţi şi senatori.

Cu toate acestea, lucrările au continuat si, culmea, s-au finalizat cu un raport votat, iar în raport se spune că au fost 22 de deputaţi şi senatori pentru şi doi împotrivă.

Din punctul nostru de vedere, considerăm că s-a încălcat procedura parlamentară si, pentru a reveni la normal, pentru a pune lucrurile în regulă, pentru a nu minţi pe nimeni - mai ales noi, legislativul -, corect este ca acest raport să se întoarcă la comisiile reunite şi cele două comisii să se reîntrunească în cvorumul legal de sedinţă, să dezbată proiectul de lege si, în final, să facă un raport conform procedurilor parlamentare.

În consecinţă, doamnă preşedinte, vă supun, spre aprobarea plenului, propunerea de retrimitere a raportului la comisie, pentru încălcarea Regulamentului.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulţumesc, domnule deputat Nicolăescu.

Vă rog, domnule deputat Viorel Ştefan.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Nu am înţeles foarte bine propunerea, finalul prezentării domnului deputat Nicolăescu, care ne propune să trimitem raportul la comisii pentru încălcarea Regulamentului.

Înţeleg că acesta este obiectivul reexaminării la comisie.

Nu înţeleg foarte exact cum am putea s-o facem.

Cert este că, la momentul în care colegii nostri din Grupurile parlamentare ale PNL au părăsit sala de sedinţă, la comisiile reunite, sedinţa comisiilor reunite a fost întreruptă şi s-a reîntregit cvorumul.

Acesta este un detaliu care-i scapă colegului nostru care a plecat.

Avea altă treabă.

Sigur, era târziu, după-amiază, după ora 17.00.

Este greu să stai la Parlament până seara târziu.

Noi, stimaţi colegi, am stat până seara târziu, am votat raportul favorabil, cu 22 de voturi pentru şi 2 voturi împotrivă.

Deci iată că au fost şi colegi care, desi au avut o altă părere decât a majorităţii, au rezistat până la finalul sedinţei noastre şi si-au exprimat opţiunea prin vot, asa cum este normal, dacă vrem să avem o poziţie constructivă.

Dacă vrem să inventăm motive procedurale, chichiţe, ca să facem spectacol în plen, atunci procedăm într-o altă manieră.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulţumesc.

Mai sunt alte intervenţii pe această solicitare? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea făcută de domnul deputat Nicolăescu, de retrimitere a raportului la comisii.

Cine este pentru? 66 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 252 de voturi împotrivă.

Cine se abţine? Nu sunt abţineri.

Propunerea de retrimitere a raportului la comisii a fost respinsă.

Îi ofer cuvântul ...(Rumoare în sală)

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Nu dau niciun drept la replică, pentru că nu merită.

Am o altă problemă de procedură, care este o consecinţă a faptului că s-a respins prima propunere.

Asa cum au adoptat decizia Birourile permanente reunite la dezbaterea acestui proiect de lege, şi anume, să fie sesizate în fond Comisiile pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, reunite, si, bineînţeles, încă trei comisii, comisii avizatoare, colegii nostri au depus amendamente la comisiile lor de specialitate, pe care ar fi trebuit să le trimită către Comisiile pentru buget finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, reunite, pentru a fi luate în consideraţie.

Din păcate, la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, desi s-au trimis, în termen legal, de către colegii nostri - o serie de amendamente au fost înregistrate şi avem număr de înregistrare - ele nu au fost transmise Comisiilor pentru buget finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, reunite şi nu au fost discutate.

În consecinţă, consider că acele amendamente sunt depuse corect şi în termenul legal, şi corect procedural, drept pentru care, ar trebui astăzi, în plen, să le luăm în consideraţie.

Ca urmare, vă propun, doamnă preşedinte, ca aceste amendamente, care au fost transmise în termenul legal şi pot fi verificate de presedinţii Comisiilor pentru buget reunite, să poată fi dezbătute în plen, atunci când le vine rândul, la articolele la care au fost efectuate acele amendamente.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat Viorel Ştefan, vă rog.

Domnul Viorel Ştefan:

Stimaţi colegi,

Eu nu fac decât să dau citire notei pe care am primit-o de la Secretariatul General, urmare analizei în Birourile permanente reunite, unde, se face precizarea că au fost sesizate pentru întocmire aviz doar Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din cadrul Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului din cadrul Senatului, Comisia pentru sănătate şi familie din cadrul Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru sănătate publică din cadrul Senatului, Comisia pentru muncă şi protecţie socială din cadrul Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială din cadrul Senatului.

Deci noi nu puteam să asteptăm un aviz de la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală care nu a fost sesizată.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Cred că acum putem să trecem la dezbaterile generale.

Îi ofer cuvântul domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanţelor, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului pe cele trei proiecte de lege. (Rumoare în sală)

Domnule deputat Calimente, vă ofer cuvântul după ce intervine domnul ministru Pogea.

Domnul Mihăiţă Calimente (din sală):

Mi s-a oferit cuvântul mie.

Procedura este înainte.

Domnul Gheorghe Pogea - ministrul finanţelor:

Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În primul rând, aş dori să spun că încerc să fiu cât se poate de sintetic şi să aduc argumente, în numele Guvernului, în legătură cu "de ce această rectificare bugetară?", rectificare bugetară care apare la mai puţin de două luni de la bugetul care a fost adoptat în Parlamentul României.

Fără să încerc să dau absolut nicio conotaţie politică, am să spun câteva lucruri şi supun atenţiei dumneavoastră de ce această rectificare bugetară?.

În primul rând, bugetul public este singurul instrument pe care un stat democratic îl poate avea la îndemână, prin care-si poate pune în aplicaţie şi susţine politicile sale, politicile publice fie că este vorba de politici sociale, fie că discutăm de politici de dezvoltare a unei naţiuni, fie că discutăm despre politici de interes general al societăţii.

Al doilea lucru pe care vreau să-l remarc: o rectificare bugetară sau o ajustare bugetară se impune de fiecare dată, atunci când, în mod obiectiv si, de multe ori, independent de Guvern, condiţiile economice interne şi externe sunt de natură încât să modifice unul dintre cei doi parametri esenţiali ai unui buget fie că discutăm despre venituri, fie că discutăm despre cheltuieli.

Iată că astăzi, din cauza crizei financiare, transformată ulterior în criză economică, suntem în situaţia ca, din cauza unor factori independenţi, externi nouă, unul din parametrii importanţi ai bugetului general consolidat s-a modificat.

De fapt, s-a modificat venitul public.

As vrea să fac o precizare şi să reamintesc următorul lucru.

În mod logic, astăzi, în luna aprilie, noi ar fi trebuit să fi discutat în Parlamentul României despre o ajustare bugetară a bugetului pe care fostul Guvern l-a depus în Parlament, pentru dezbatere, în anul 2008, în luna octombrie.

Asa este logic, urmând toate demersurile.

Numai că, proiecţia bugetară, care a fost depusă de către vechiul Guvern, cu toate că stia că începând din semestrul al doilea a început criza - eu am să spun toate aceste lucruri, pentru că "mai multe adevăruri, niciun adevăr - şi pe care a făcut-o, a fost făcută pe crestere economică de 6%, pe venituri ale bugetului general consolidat, atenţie, de 38,3% din PIB, în condiţiile în care, în niciunul din cei cinci ani anteriori, nu a depăsit vreodată 32%, pe cheltuieli ale bugetului general consolidat de 40,4% şi de deficit de 2%.

De fapt, acesta este începutul dezbaterii.

Guvernul nou instalat în 22 decembrie 2008 a retras acest buget din Parlamentul României, ţinând cont de efectele crizei economice financiare si, primul lucru pe care l-a făcut, a ajustat şi cresterea economică de la 6% la 2,5%.

A ajustat şi veniturile publice exagerate de la 38,3% la 33,5%, adică a început să-l aducă în parametri de normalitate.

Categoric că una dintre caracteristicile cele mai importante ale actualei crize financiare şi economice este legată de impredictibilitate.

Sunt foarte multe comentarii şi am avut toată disponibilitatea să le ascultăm de la specialisti din mediul economic.

În schimb, ceea ce nu se prezintă şi nu se susţine este lucrul legat de faptul că, în toată această perioadă, modificările în ce priveste cresterea economică şi perspectivele negative s-au succedat foarte rapid, astfel încât şi noi, astăzi, suntem obligaţi să ţinem cont de aceste realităţi.

Ca atare, rectificarea bugetară este mai mult decât necesară, pentru că o rectificare bugetară trebuie să aducă bugetul public în parametri de stabilitate economică, chiar în perioadă de criză, şi să ţină cont, în orice caz, de parametri macroeconomici.

As vrea să spun un lucru foarte interesant.

În intervalul de timp, 2005-2008 România a înregistrat una dintre cele mai mari cresteri economice, iar predictibilitatea cresterii economice, în niciun caz nu ar fi trebuit să conducă la multiple rectificări bugetare, pentru că nu era vorba de criză economică, ci, dimpotrivă, de crestere şi de susţinere.

Pentru informarea corectă a Parlamentului, să vedeţi cum se face politică în România, pentru că am primit critici foarte aspre de la colegii din opoziţie, pentru că de-abia au trecut două luni de zile în condiţii de criză şi facem rectificare, v-as ruga să-mi permiteţi, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, să vă spun că, în intervalul de crestere economică 2005 - 2008, Guvernul Tăriceanu a făcut 13 rectificări bugetare.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (din sală):

Da, dar în sus, nu în jos.

Domnul Gheorghe Pogea:

Am să fac comentariile de rigoare.

În luna mai a făcut două rectificări, ceea ce arată că nu a fost capabil să aibă predicţie.

În anul 2006 a făcut patru rectificări bugetare, ceea ce arată capacitatea de predictibilitate.

În anul 2007 a făcut trei rectificări bugetare, ceea ce arată "capacitatea de predictibilitate" si, ca să încheie situaţia, cu toate că află despre criză, în anul 2008 face patru rectificări bugetare, dintre care ultima, foarte interesant, o face în sensul cresterii veniturilor şi cheltuielilor.

Concluzia, - şi am să vă spun date exacte - România este al treilea stat din Europa, care înregistrează cel mai mare deficit dintre toate statele membre.

Acestea sunt datele.

Dacă doriţi, vi le spun în fiecare an.

Guvernul Boc a făcut această rectificare bugetară şi ţine cont de noile condiţii macroeconomice.

Ca atare, noi anticipăm pentru anul 2009 o scădere a activităţii economice, o contracţie economică de 4%, dar, în acelasi timp, suntem ferm convinsi că măsurile propuse de Guvern şi ajustările, cât şi Acordul încheiat cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, vor fi în stare să limiteze această descrestere economică si, începând cu 2010, să ne treacă în zona pozitivă.

Mai mult, aş vrea să precizez un lucru.

Dacă am fi menţinut politicile fiscale la nivelul anului 2009, asa cum sunt ele cu deficite, şi nu am fi luat măsuri de ajustare a cheltuielilor şi veniturilor bugetului general consolidat, în anul 2009 ne-am fi confruntat cu un deficit de 9%.

Ca atare, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, primele măsuri luate, prin prezentarea bugetului în Parlament, au fost şi au avut ca scop reducerea cu 3% a deficitului, iar pentru acest an, prin ordonanţa de Guvern care este supusă astăzi dezbaterii Parlamentului, discutăm, de fapt, despre o rectificare bugetară, o ajustare de 1,1% a bugetului general consolidat.

Drept urmare, chiar în ciuda acestei ajustări, doresc să informez plenul Parlamentului că, în continuare, investiţiile publice reprezintă prioritatea numărul unu.

Ca atare, veţi putea observa că în noul proiect de buget care este supus astăzi dezbaterii, investiţiile publice reprezintă 37,9 miliarde de lei, respectiv 7,1% din PIB sau 20% din cheltuielile totale.

Guvernul crede că doar investiţia publică, în acest moment, este de natură să limiteze scăderea economică generată de sectorul privat care, la rândul său, este afectat de criza economico-financiară.

În acelasi timp, doresc să fac precizarea că ordonatorii principali de credite nu au afectate cheltuielile de investiţii - şi aici doresc să precizez foarte exact discuţiile care au fost făcute în jurul rectificării aduse Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi aş vrea să spun că Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale are 1 870 000 000 suport din Trezoreria Statului, asa cum l-a avut şi pe parcursul anului 2008, şi nu poate fi vorba de o limitare a cheltuielilor acestui minister.

Despre Programul de măsuri anticriză care a fost prezentat în faţa dumneavoastră şi care a însoţit primul buget care a fost prezentat de Guvernul Boc vreau să vă vorbesc.

Peste 90% din măsurile care au fost prezentate, au fost duse la îndeplinire, şi stim foarte bine acest lucru şi doresc să vă spun că, după patru luni de zile, într-o perioadă deosebită din punct de vedere economic, pentru că multe companii si-au redus volumul de activitate - şi stiţi foarte bine - Guvernul Boc a reusit să menţină echilibrul bugetar şi să asigure resursele necesare atât pentru componenta socială, cât şi pentru componenta investiţională.

Vreau să fac toate aceste precizări, pentru că eu consider că sunt extrem de importante.

Mai mult, Acordul recent încheiat cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană e de natură să asigură o finanţare, pentru România, mult mai ieftină decât ceea ce noi obţineam în prezent.

Ca atare, importanţa apelării la Fondul Monetar Internaţional se poate vedea şi din ceea ce G20 a decis, dublarea, practic, a resurselor Fondului Monetar Internaţional pentru a putea interveni.

De asemenea, am apelat la facilitatea privind balanţa de plăţi pentru România şi am apelat la acest împrumut de la Comisia Europeană, de 5 miliarde de euro, care va fi în măsură să asigure finanţarea investiţiilor de care România are nevoie si, cu această ocazie, tot ce este trecut în poziţiile bugetare, să ne asigurăm că va fi susţinut.

Închei spunându-vă că, ajustarea de 1,1% înseamnă, practic, rectificare, înseamnă 5,9 miliarde de lei, asa cum am prezentat în cadrul comisiilor de specialitate reunite.

Aceasta presupune o reducere a cheltuielilor de 4,5 miliarde de lei, echivalentul a 0,85%

din PIB şi ele se referă la eliminarea indexărilor referitoare la personal, ocuparea doar a 15% din posturile vacante prin plecările naturale din sistem, precum şi diminuarea cheltuielilor de deplasare.

Celelalte cheltuieli care sunt ajustate, în niciun caz nu sunt de natură să afecteze buna funcţionare a instituţiilor, ci, mai degrabă, această picătură cu picătură poate să asigure echilibrul bugetar de care România are atâta nevoie în prezent.

De asemenea, rectificarea bugetară prevede o ajustare a veniturilor în sensul cresterilor cu 1,37 miliarde sau 0,25% din PIB şi se referă, în principal, la mult dezbătutul impozit forfetar, care este un impozit minim.

Doamnelor şi domnilor parlamentari, As vrea să fac o precizare foarte exactă şi pentru că au fost foarte multe dezbateri legate de acest impozit minim.

În primul rând, aş vrea să spun că mi-am petrecut peste 20 de ani în economia reală si, în niciun caz, în calitate de ministru al finanţelor, nu pot să fac un gest care să duca la faliment firme, asa cum se susţine, fără să poată fi documentat.

Acest impozit minim nu afectează în niciun fel elementele de fiscalitate sau faptul că un contribuabil doreste să-si menţină, în continuare, dacă are microîntreprindere, cota de impozitare de 3%

pe venitul microîntreprinderilor.

Rămâne, în continuare, impozitul de 16% pe profit.

Problema este că noi dorim să avem un tratament egal al contribuabililor şi acest impozit minim care înseamnă 500 de euro pe an minim, nu este în măsură ca să ducă la faliment, asa cum se susţine, miile de firme, ba, dimpotrivă, nu reprezintă decât o atitudine corectă pe care ar trebui s-o aibă toţi contribuabilii din România faţă de adevăraţii contribuabili oneşti.

As vrea să fac o precizare în plenul Parlamentului si, înainte de a începe discuţiile, am transmis mai multe materiale în sală pentru informarea dumneavoastră.

Doamnelor şi domnilor parlamentari, România este statul din Uniunea Europeană care are cele mai mici venituri publice.

Fac această afirmaţie, întemeindu-mă pe o analiză făcută pe anii de crestere economică.

Aici nu este vorba de o critică, este o realitate. 32,8% din PIB, atâta sunt resursele naţiunii noastre.

Foarte puţine, comparativ cu oricare dintre toate celelalte state.

Bulgaria are 40%.

Celelalte state membre au 41%, iar statele nordice până la 55%, dacă este să vorbim despre nivel de taxare.

Eu ridic această chestiune în faţa dumneavoastră, în plenul Parlamentului, şi vreau să fie un semnal, deoarece cheltuielile publice viitoare tot mai mari şi obiective pe care trebuie să le îndeplinim fie că este vorba de investiţii în infrastructură educaţională, fie că este vorba de asistenţă socială, fie că este vorba de cofinanţarea proiectelor, impun venituri publice tot mai mari.

România nu-si va putea permite în viitor să stea la acest nivel de 32,9% venituri publice.

Despre acest lucru am auzit prea puţini critici vorbind.

De fapt, atunci când susţii necesitatea cresterii unei cheltuieli publice, în partea dreaptă sau stânga, depinde pe ce esichier te afli, trebuie să spui că trebuie să determini o anumită resursă.

Deci din punctul meu de vedere, demagogia nu mai poate avea loc într-un sistem public, pentru că, dacă continuăm în felul acesta, nu vom fi în stare, în anii următori - nu în acest an - să acoperim nevoile tot mai mari de cheltuieli publice.

Eu rămân la dispoziţia Parlamentului si, de asemenea, la Ministerul Finanţelor, împreună cu colegii mei, pentru a da orice răspuns la întrebările dumneavoastră.

Declar deschis, în faţa Parlamentului, indiferent din partea cui vine o anumită propunere constructivă - din partea opoziţiei sau din partea parlamentarilor aflaţi la putere - o susţinem, o analizăm, o implementăm, dar, în ultimă instanţă, cu toţii stim că responsabilitatea este a Guvernului.

Ca atare, rămânem deschisi la propunerile şi sugestiile dumneavoastră, dar ele trebuie să se constituie în soluţii, nu doar în critici.

Vă mulţumesc şi fac apel la întregul Parlament pentru a susţine această ajustare sau această rectificare bugetară care asigură, dacă vreţi, echilibrul bugetar şi va fi - spunem noi, pentru perioada următoare - un semn al seriozităţii Guvernului, cum că, în perioadă de criză, este capabil să ia măsuri chiar nepopulare pentru a asigura atractivitatea investiţională, pentru a reda încrederea investitorilor si, de ce nu, pentru ca mediul de afaceri privat să vadă că un Guvern ceea ce spune şi face.

Vă mulţumesc pentru atenţie si, încă o dată, fac apel la dumneavoastră pentru a susţine, această rectificare bugetară.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu, domnule ministru.

Domnul deputat Calimente ridicase o problemă de procedură.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, aş vrea să-i spun doamnei preşedinte că, fiind o problemă de procedură, în mod obligatoriu, conform Regulamentului sedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, ar fi trebuit să-mi dea cuvântul înaintea domnului ministru, pentru că asa prevede Regulamentul sedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului: problemele de procedură se discută înainte de a intra pe fond.

Mă bucur însă că l-am ascultat pe domnul ministru.

I-am admirat elocinţa cu care ne-a încântat prezentându-ne cifre şi date, sper să nu fie aceeasi pe care o avea atunci când era secretar cu propaganda la judeţeana UTC a judeţului Hunedoara.

Doamna Roberta Alma Anastase:

V-as ruga totusi să vorbiţi despre procedură.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Problema de procedură o ridic acum, pentru că nu m-aţi lăsat să o ridic atunci când trebuia şi se referă la faptul că, în legătură cu bugetul Ministerului Apărării Naţionale, n-au fost sesizate pe fond decât:

Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, Comisia pentru sănătate publică şi Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională nu a fost sesizată, nu am putut să ne spunem punctul de vedere, nu am putut asculta punctul de vedere al celor de la minister, în condiţiile în care, conform Anexei 3/18/13, Ministerului Apărării Naţionale, care a avut cel mai mic buget din istoria postdecembristă, 1.38%, i se reduc 696 de milioane lei, adică încă 9%, în condiţiile în care ministerul, şi asa cu 1.38%, nu va putea face faţă cerinţelor şi vom discuta când se va dezbate pe articole.

Pentru aceasta, pentru că nu s-a respectat procedura şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională nu si-a spus cuvântul, eu cer să trimiteţi înapoi, la comisie, acest raport.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat Calimente, în primul rând, cred că cu toţii ne-am lămurit că este bine să fim atenţi la lucrări, să solicitaţi intervenţii înainte de a se da cuvântul unui alt coleg.

Am votat o dată propunerea de retrimitere a raportului la comisie.

Cred că votul a fost relevant şi nu mai are niciun rost să repetăm votul însă o să-l rog pe domnul deputat Banu să ia cuvântul tot pe procedură.

Domnul Mihai Banu:

Doamna preşedinte, eu vă mulţumesc.

Sunt pentru prima oară în Parlamentul României şi am o mare încredere în această instituţie.

As dori să nu mă determinaţi să mi-o schimb.

Vă rog să reveniţi asupra deciziei ca amendamentul cu privire la agricultură să nu facă obiectul dezbaterii atunci când vom dezbate Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000, pentru că, în conformitate cu art. 46 din Regulamentul sedinţelor comune, şi citesc acest articol în totalitate, "Grupurile parlamentare, deputaţii şi senatorii pot prezenta comisiilor amendamente scrise şi motivate în cel mult cinci zile de la data primirii proiectului".

Am aici amendamentul, l-am depus în termen şi nu ne puteţi lua acest drept.

Asa că vă rog să corectaţi greseala pe care a făcut-o secretarul general al Parlamentului, care n-a sesizat şi Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulţumesc.

Asa cum stiţi, dezbaterile în plen pe marginea articolelor şi a amendamentelor vizează amendamentele care sunt cuprinse în raport, fie ele amendamente adoptate sau amendamente respinse.

Dau cuvântul, acum, domnului deputat Viorel Ştefan pentru a prezenta cele trei rapoarte ale Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi, cu permisiunea dumneavoastră, voi prezenta raportul comun la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008.

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor au fost sesizate pentru dezbaterea şi întocmirea raportului la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare rectificarea bugetului de stat pe anul 2008, în sensul majorării deficitului bugetar cu suma de 862,6 milioane lei.

Consiliul Legislativ şi Consiliul Economic şi Social au avizat favorabil proiectul de lege.

Comisiile pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă ale Parlamentului au transmis aviz negativ.

Celelalte comisii avizatoare au transmis avize favorabile, fără amendamente.

Domnii senatori, la acea vreme, George Sabin Cutas şi Ioan Codruţ Seres au depus şi înregistrat în termen amendamente, astfel că în sedinţa comună, care a avut loc după încheierea dezbaterilor asupra proiectului de lege, membrii comisiilor au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere cu amendamente respinse.

Amendamentele respinse prin vot se regăsesc în Anexa la prezentul raport.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în calitate de invitat din partea Ministerului Economiei şi Finanţelor, domnul director general Moise Popescu.

În consecinţă, supunem spre dezbatere şi adoptare plenului Parlamentului României raportul de admitere şi proiectul de lege.

În raport cu obiectul de activitate, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi urmează să fie adoptat, potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată în 2003.

Mai fac o precizare care mi-a scăpat: majorarea de deficit a avut ca raţiune ajustarea deficitului la nivelul Produsului Intern Brut, recalculat de Comisia Naţională de Prognoză în prognoza publicată în toamnă.

În continuare, tot cu permisiunea dumneavoastră, voi prezenta raportul comun la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 186/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008.

Comisiile din cele două Camere au fost sesizate pentru dezbatere şi întocmirea raportului la prezenta ordonanţă privind o altă rectificare a bugetului pe anul 2008.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare rectificarea bugetului, în sensul diminuării cheltuielilor bugetului de stat cu 570 milioane lei şi suplimentarea cu aceeasi sumă a cheltuielilor bugetelor locale.

Prin proiectul de lege s-au suplimentat fondurile alocate unor ordonatori principali de credite, precum şi redistribuirea în cadrul bugetelor altor ordonatori.

Fondurile alocate în plus au fost necesare pentru asigurarea plăţii drepturilor de asistenţă socială în luna decembrie, în special a alocaţiilor de stat pentru copii, indemnizaţiilor pentru cresterea copilului în vârstă de până la doi ani, respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap, drepturile persoanelor cu handicap, precum şi pensiilor agricultorilor, având în vedere devansarea majorării punctului de pensii începând cu 1 octombrie 2008.

Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată s-au alocat pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, în sumă de 136,9 milioane lei, şi pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor oraselor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucuresti, în sumă de 433,1 milioane lei.

În sedinţa comună din 24 martie 2009, după încheierea dezbaterilor asupra proiectului de lege, membrii comisiilor au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, din partea Ministerului Economiei şi Finanţelor, domnul director general Moise Popescu.

În consecinţă, supunem, spre dezbatere şi adoptare plenului Parlamentului, raportul de admitere şi proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi urmează să fie aprobat potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată în 2003.

În final, vă rog să-mi permiteţi să dau citire raportului comun la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Comisiile de specialitate din cele două Camere au fost sesizate pentru dezbaterea prezentului proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare rectificarea bugetului de stat pe 2009, bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetului asigurărilor pentru somaj pe anul 2009, modificarea şi completarea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală, stabilirea limitelor valorice a garanţiilor de stat pentru anul 2009, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, instituirea unor măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare, precum şi reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisiile reunite pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, Comisiile pentru muncă, familie şi protecţie socială au transmis avize favorabile, iar Comisiile pentru sănătate publică au transmis avize favorabile cu amendamente.

În sedinţa comună din 22 aprilie 2009, după încheierea dezbaterilor asupra proiectului de lege, membrii comisiilor au hotărât, cu 22 de voturi pentru şi două voturi împotrivă, întocmirea unui raport de admitere cu amendamente respinse.

Amendamentele respinse se regăsesc în Anexa la prezentul raport.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, domnul ministru Gheorghe Pogea, doamna şi domnul secretar de stat Graţiela Iordache şi Gheorghe Gherghina, însoţiţi de o echipă tehnică din cadrul ministerului.

În consecinţă, supunem, spre dezbatere şi adoptare plenului Parlamentului României, raportul de admitere şi proiectul de lege în forma prezentată de Guvernul României.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi urmează să fie adoptat potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată în 2003.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Intrăm acum în cadrul dezbaterilor generale.

Dacă sunt solicitări de intervenţie, vă reamintesc, din partea grupurilor parlamentare vorbeste câte un reprezentant.

Sunt solicitări de intervenţie?

Vă rog, mai întâi, domnul deputat Ialomiţianu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor, Domnule vicepreşedinte al Senatului, Domnule ministru al finanţelor, Stimaţi colegi, Rectificarea bugetară pe 2009 reprezintă o necesitate având în vedere prelungirea efectelor crizei financiare şi asigurarea resurselor de finanţare a cheltuielilor publice şi prin alte surse, şi anume împrumuturi.

Toate statele europene au efectuat rectificări bugetare în ultima perioadă, din cauza efectelor crizei financiare.

Guvernul Boc a analizat încasările pe primele trei luni ale anului 2009 şi a ajuns la concluzia că veniturile bugetare nu au fost realizate la nivelul prognozat.

Pentru a se evita angajarea cheltuielilor publice fără finanţare, s-a procedat la modificarea nivelurilor veniturilor.

Se stie că în 2008, Guvernul Tăriceanu, în loc să reducă cheltuielile bugetare ca urmare a nerealizării veniturilor, a majorat aceste cheltuieli creând blocaj financiar, înregistrându-se peste 8000 de miliarde euro de către instituţii faţă de sectorul privat.

Prin rectificarea bugetară s-a modificat şi deficitul bugetar de la 2 la peste 4% din PIB, cu asigurarea finanţării prin împrumutul FMI.

Mulţi au criticat, la adoptarea bugetului pe 2009, de ce avem un deficit de 2%.

Este foarte simplu.

Guvernul nu a vrut să fie un concurent pentru mediul privat privind contractarea de împrumuturi de pe piaţa monetară.

Prin rectificarea bugetară s-au redus cheltuielile curente, şi anume acolo unde aceste cheltuieli erau excesive şi nu afectau buna funcţionare a instituţiilor publice.

Este lăudabil că prin rectificarea bugetară nu este afectat planul de investiţii.

Aici, amintim izolarea termică a blocurilor, construirea de autostrăzi.

Salariile personalului din instituţiile publice şi pensiile nu sunt afectate, se garantează plata acestora şi chiar majorarea lor.

Locurile de muncă din instituţiile publice nu au suferit modificări.

Sigur că trebuia să se asigure resurse bugetare.

Firmele trebuie să plătească impozite.

Nu trebuie să înfiinţăm o firmă numai de dragul de a spăla bani sau de a cere rambursări de TVA.

Se stie că, în 2007 şi 2008, multe firme au înregistrat pierderi chiar în condiţiile cresterii economice.

Dacă analizăm câte firme au declarat pierderi în momentul modificării Codului fiscal, prin trecerea de la impozitul microîntreprinderilor la impozitul pe profit, cred că datele sunt relevante.

Am vrea să analizăm câte firme, în 2007-2008, au fost declarate insolvabile pe crestere economică.

De ce? Pentru că nu-si îndeplinesc obligaţiile fiscale.

Sigur că sunt şi firme de bunăcredinţă, dar acestea îsi plătesc impozitele şi respectă legea.

Grupul parlamentar al PD-L din Camera Deputaţilor şi din Senat susţine rectificarea bugetară şi va vota favorabil.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, domnul deputat Bleotu.

Domnul Vasile Bleotu:

Doamnă preşedinte, Domnule ministru, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Se naste firesc întrebarea: de ce este necesară acum o rectificare bugetară, la două luni, la trei luni de la execuţia lui.

Este nevoie pentru că coordonatele macroeconomice ale României sunt mult schimbate faţă de estimările iniţiale.

Colegii din stânga mea ne-au lăsat mostenire un deficit bugetar de 5,2% în condiţiile în care România a înregistrat în trimestrul III o crestere economică de 9,4%, iar în trimestrul IV, când deja se vedeau efectele crizei economice mondiale, crizei financiare, o crestere economică de numai 2,4%.

Deci s-a făcut, asa cum spunea şi domnul ministru Pogea, o nouă rectificare.

În loc să se diminueze cheltuielile bugetare, ele au fost majorate.

De fapt, fără a încerca să jignesc pe cineva, sunt niste mecanisme economice care sunt elementare pentru un bun economist şi care spune că atunci când ai o crestere economică foarte mare, nu trebuie să înregistrezi deficit bugetar.

Din păcate, România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din perioada postdecembristă, şi anume cel de 5,2%, înregistrând la finele anului o crestere economică de 7,1%.

Normal şi indicat ar fi fost să înregistrăm un excedent bugetar care ar fi permis României o dezvoltare mai echilibrată şi inerţial ar fi permis să dezvolte politici macroeconomice stabile.

De ce este necesar Acordul cu Fondul Monetar Internaţional?

Este necesar pentru că dacă vechiul Guvern, sfidând rigorile unei medicini sănătoase a economiei în care trebuie foarte bine să te structurezi şi să ajustezi veniturile şi cheltuielile, a preferat, în general, finanţarea speculativă prin pieţele de capital, care au venit în România în voiosie atunci când erau condiţii speculative şi principii economice nesănătoase şi care, după aceea, la începerea crizei financiare şi a crizei economice mondiale, s-au retras din mediul investiţional privat din România, punând România în posibilitatea existenţei unei incapacităţi de finanţare a principalelor activităţi şi a cheltuielilor publice.

Acest împrumut, asadar, permite României, şi bineînţeles că Fondul Monetar Internaţional pune condiţii pentru o economie sănătoasă, pentru respectarea echilibrelor macroeconomice, deci permite României o dezvoltare, ca să spun asa, sustenabilă pe o perioadă în care indicatorii macroeconomici să fie corect estimaţi şi care să îndrume la echilibru şi la o predictibilitate sigură.

Ar fi important de reţinut câţiva indicatori statistici: dacă anul trecut, Banca Europeană de Investiţii a acordat IMM-urilor 8,1 miliarde euro, este important de reţinut că România nu a accesat decât 35 de milioane euro.

Ar mai fi tot important de reţinut că au scăzut cu peste 350 de milioane euro depozitele în valută ale companiilor private în depozitele bancare din România.

Deci băncile din România, în proporţie de 98% cu capital străin, au fost nevoite să apeleze la rezerva valutară de bani.

Acest deficit bugetar, care îi permite României în perioadă de criză acest deficit de 4,6%, trebuie finanţat din investiţii străine directe.

Din păcate, aceste investiţii străine directe, per totala recesiune economică existentă, în România vor fi de numai 4 - 4,5 miliarde euro, asa cum estimează Banca Naţională, faţă de peste 8 miliarde euro cât au fost în anul 2008.

Acest împrumut de la FMI ar trebui să permită economiei României o aterizare lină, cu o depreciere nu foarte puternică, cu o depreciere mai lentă a leului şi cu o ţintire a inflaţiei, asa cum ne-am estimat la 4,5%, care să permită în anul 2010 o trecere la 2,9 - 3%, pentru a ne apropia de criteriile de la Maastricht, în vederea trecerii României, în perioada 2012, la moneda euro în cei doi ani de preaderare, de la 2012 la 2014.

Această absenţă a investitorilor privaţi din economia României va fi suplinită de intrările de capital de la Fondul Monetar Internaţional.

Tocmai acest lucru va permite economiei, asa cum spuneam, o aterizare lină.

În asteptarea banilor meniţi să dezmorţească economia şi să relanseze creditarea şi consumul, Guvernul României ar trebui să sprijine programele de finanţare în domeniile infrastructurii, al energiei si, mai ales, al IMM-urilor prin politici sectoriale.

Trebuie să croim în România o economie viitoare în care să realizăm lucruri mult mai bune.

Se naste, firesc, o nouă întrebare: dacă ponderea exporturilor în 2008 în PIB-ul României era de numai 25 - 30%, deci când nu aveam o economie competitivă, ce s-ar fi întâmplat cu România, astăzi, dacă România ar fi fost dependentă şi ar fi avut ponderea exporturilor în PIB de 75 - 80%?

Asadar, trebuie regândite jaloanele unei noi economii, unor direcţii reale, stabile şi puternice, pentru că ne confruntăm, în prezent, cu un somaj în crestere şi cu un sector imobiliar în suferinţă, cu firave sectoare industriale care sunt imobile şi inelastice, fără a avea o agricultură competitivă, fără a avea cercetare şi fără iniţiative private.

În faţa acestor provocări, România ar fi o victimă sigură dacă nu regândim politici sectoriale bune.

Va fi deci foarte important în viitor modul cum se va acţiona după rectificarea bugetului de stat şi modul în care vom gestiona provocările economiei româneşti.

În consecinţă, Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC susţine această rectificare de buget şi o vom vota.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Crin Antonescu, vă rog.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Domnule ministru, Mai întâi de toate, regret că nu este prezent, sau nu sunt eu foarte atent, şi premierul Emil Boc la o discuţie, la o dezbatere care mie mi se pare foarte importantă, care depăseste, prin miza, semnificaţiile şi efectele ei, o discuţie la o rectificare uzuală de buget.

Nemaivorbind de faptul că, domnule ministru, aţi amintit că Guvernul sau Guvernele Tăriceanu au avut vreo 13 rectificări, dar vedeţi că este o problemă: acelea erau rectificări pozitive în care se suplimentau bugete în diferite domenii, pe când acum avem o rectificare cu semnul pe care îl cunoasteţi şi încercaţi să-l justificaţi.

Domnul ministru Pogea a afirmat aici că nu se poate să fie atâta demagogie sau nu se poate demagogie în sistemul public.

Eu afirm că nu domnul ministru Pogea personal, desigur, dar actuala coaliţie de guvernare transformă, tinde să transforme sistemul public într-un sistem al demagogiei, al cinismului, al nepriceperii şi înselătoriei.

Vorbim foarte mult despre criza economică şi este foarte clar că, în momentul în care şi dumneavoastră, domnule ministru, şi colegii dumneavoastră de guvernare, adică domnul preşedinte Traian Băsescu, domnul preşedinte Mircea Geoană si, desigur, domnul prim-ministru Emil Boc, discutaţi despre toate nenorocirile care în fiecare zi apar, aveţi două puncte de referinţă: criza mondială şi greaua mostenire a guvernării liberale PNL-UDMR.

Eu cred că este cazul să observaţi şi dumneavoastră, ceea ce noi am observat de la bun început, că noi nu avem o problemă cu mostenirea, ci cu mostenitorii, că nu avem atât o problemă cu criza care, într-adevăr, există pe plan mondial, care este o criză amplă, care este o criză chiar feroce şi ne afectează, ci cu criza care sunteţi dumneavoastră însivă ca Guvern şi care nu-i generată de criza mondială şi care suplimentează dificultăţile crizei mondiale.

Eu vreau să vă reamintesc foarte repede, pe sărite, alegând cele mai scandaloase exemple, că dumneavoastră, partidele aflate azi la guvernare, dimpreună cu Presedintele României, în câteva din aceste cazuri, aţi făcut în toamna anului trecut, în plină criză economică mondială şi în plină discuţie publică în România despre criză şi efectele ei, câteva promisiuni electorale: mărirea cu 50% a salariilor cadrelor didactice, nici mai mult, nici mai puţin 50%, şi vă amintiţi dezbaterea de aici, dezbaterea publică; mărirea cu 50% a grupelor I şi II de muncă, a pensiilor de la grupele I şi II de muncă;

punctul de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie.

Ceea ce noi am făcut, dumneavoastră nu aplicaţi: dublarea pensiilor agricultorilor, reducerea masivă a fiscalităţii, eliminarea taxei pe poluare, scutirea impozitului pe profitul reinvestit, reducerea TVAului cu 5% la alimentele de bază, reducerea impozitului pe salariile mai mici decât salariul mediu brut.

Ce să vă mai amintesc? Las la o parte plecările în Cosmos organizate de domnul Geoană; las la o parte 25.000 euro bani pesin, în mână, fiecărui repatriat de la căpsuni, tot de la domnul Geoană;

las la o parte sutele de impozite pe care le-a anulat dintr-o strigare domnul Stolojan, altfel om reputat a fi serios în materie de taxe şi impozite.

Reamintesc aceste lucruri pentru că dumneavoastră aţi făcut aceste promisiuni în condiţiile în care se cunostea că există criză şi că efectele ei vin.

Le-aţi făcut, le-aţi făcut! Destui v-au crezut, aţi câstigat alegerile, aţi alcătuit o coaliţie în faţa crizei împotriva crizei.

Aţi trecut peste prieteniile care vă legau şi aţi făcut un gest pentru naţiune, dar atunci când aţi venit cu prima propunere de buget, deja nu mai vorbeam de toate aceste promisiuni anterioare, dar nu mai vorbeam nici de marele dumneavoastră program de investiţii, nu mai vorbeam de 6% în educaţie, vorbeam de 4%; nu mai vorbeam de 6% în sănătate, vorbeam de 3%; nu prea mai vorbeam de 1000 de kilometri de autostradă si, în acelasi timp, de 1000 de kilometri de cale ferată, pentru că eu nu doresc să vă compar bugetul cu ceea ce aţi promis, pentru că stim cu toţii că am avut de-a face, cu ocazia promovării acestui buget în prima lui formă, cea bună, cea blândă, cu cel mai mare moment de cinism politic, afisat din 1990 într-o ţară care numai de cinism nu a dus lipsă din partea politicienilor.

Pur şi simplu, le-aţi spus oamenilor:

"Am glumit în campania electorală, v-am minţit, nu se poate". "De ce nu se poate?" "Pentru că este criză şi pentru că au guvernat liberalii.

Îngrozitor au guvernat liberalii".

Acum, problema se pune că totusi în condiţiile în care la această rectificare - cauzată, fireste, de criză şi de guvernarea liberală - în care agricultura mai pierde vreo 24%, Ministerul Apărării Naţionale mai pierde vreo 9,1%, cu toate că deja de la alocarea iniţială eraţi mult, cu 1,3% din PIB, sub ceea ce angajamentele noastre, la nivelul NATO, prescriau şi ne-am angajat cu toţii; educaţia mai pierde 5,6%.

Ce mai are de pierdut educaţia în timpul dumneavoastră? Nu mai contează.

Ministerul Administraţiei şi Internelor, 4,2%.

Cine nu pierde? Cine stă bine? Mmmm... Vorba dumneavoastră.

Ministerul Turismului şi toţi ne punem speranţele într-acolo... (Aplauze) şi Ministerul Comunicaţiilor.

Este foarte clar că, atunci când s-a discutat primul buget, era limpede că pe primele două luni ale guvernării dumneavoastră, cât v-a luat să preluaţi o mostenire asa de îngrozitoare, mostenitori asa de ageri şi de bine intenţionaţi, deja veniturile la bugetul statului erau cu 20% sub ceea ce se întâmplase în anul precedent.

Aţi vorbit curajosi despre un deficit de 2% din PIB.

La acea dezbatere, şi domnul Tăriceanu şi domnul Vosganian v-au spus că trebuie să abordaţi şi să abordăm cu toţii cu realism, că nu facem aici doar politică.

În fine, aţi câstigat niste alegeri, acum trebuie să guvernaţi.

Nu aţi vrut să stiţi de nimic. 2% şi nimic mai mult.

V-aţi mai răzgândit, acum este 4,6%, nu este realist nici asta, dar problema dumneavoastră, a noastră şi a cetăţenilor României este că nici măcar dumneavoastră nu vă răzgândiţi, vă răzgândesc alţii.

Practic, dumneavoastră aţi abdicat de la guvernarea României, (Aplauze)

pentru că nu puteţi să o faceţi, v-o face FMI- ul, noi nu am fost de acord.

Considerăm că România putea să găsească alte soluţii economice pentru parcurgerea acestui moment de criză fără Acordul cu FMI, dar acum îmi dau seama cam ce s-ar întâmpla dacă nu v-ar ţine în frâu FMI - ul.

Este întru-totul înspăimântător si, chiar asa, cu FMI- ul dumneavoastră, ne arătaţi că FMI-ul vă pune niste limite în interiorul cărora nu stiţi ce să faceţi mai departe, pentru că după trei luni de guvernare este deja un deficit, domnul ministru, şi îi mulţumesc, îmi înaintează niste documente unde sunt trei miliarde lei, dar nu este o cifră publică, nu este pe situl Ministerului Finanţelor Publice, nu este nicăieri.

Noi avem informaţii că ar fi 10 miliarde, în fine, situaţia nu este roză de loc si, undeva, aproape 40% din deficitul acesta recalculat de 4,6% este deja realizat, ca să spun asa, pentru că aveţi şi realizări.

Aţi găsit şi dumneavoastră soluţii şi aţi găsit soluţia cu impozitul forfetar.

Eu, în legătură cu acest impozit forfetar, dacă ordonanţa aceasta trece, şi ceva îmi spune că va trece, o să discutăm într-o moţiune de cenzură pe care o să o înaintăm.

Eu vă întreb atât: dacă dumneavoastră, ca Guvern, v-ar impune o lege să aduceţi bani de acasă pentru că aveţi deficit, v-ar plăcea? Cam asta vreţi să faceţi cu întreprinderile mici şi mijlocii, cam asta se alege din toată declaraţia dumneavoastră de prietenie şi de încurajare a întreprinderilor mici şi mijlocii.

Singurele exemple pe care ni le daţi, Franţa şi Ungaria, merită discutate şi o vom face la momentul respectiv, pentru că au fost asemenea măsuri fiscale luate acolo într-o altă conjunctură, nu de criză, iar în conjunctură de criză cei de acolo se gândesc să renunţe la aceste măsuri, şi nu să le aplice.

La noi, ca la nimeni ! Cred că FMI-ul ar trebui să facă ceva mai mult în legătură cu monitorizarea dumneavoastră.

Nu cumva, vă rog din suflet, că vă stiu oameni care stiţi socoti, nu cumva să veniţi din nou cu vreo rectificare şi să ne spuneţi că v-a impus-o FMI-ul.

Nu cumva să le explicaţi oamenilor ale căror salarii, ale căror pensii îngheaţă, ale căror putere de cumpărare scade, ale căror asteptări sunt batjocorite, nu cumva să le explicaţi că este de vină FMi-ul pentru că domnul Boc, colegul dumneavoastră, care zice că este prim-ministru, a venit extrem de bucuros, ne-a spus extraordinar de bucuros că FMI-ul nu ne-a impus, practic, nicio condiţie, ne-a dat niste bani, o datorie frumusică, puţin mai mare decât a făcut Ceausescu şi ne guvernăm cum stiţi dumneavoastră mai bine.

Dar, dumneavoastră domnilor, şi cu asta închei deocamdată, dumneavoastră nu stiţi, dumneavoastră dovediţi incapacitate, nu doar de calcul, dovediţi lipsă de onestitate şi dovediţi, categoric, lipsă de orice soluţie.

Avem într-adevăr o criză mondială, dar aven o criză românească.

Avem o sursă de haos, o lipsă de soluţii, o criză românească şi criza, domnilor, sunteţi dumneavoastră.

Să ne ajute Dumnezeu să trecem cu bine de criza aceasta.

Mulţumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR domnul deputat Petru Lakatos.

Domnul Lakatos Petru:

Doamna preşedinte, Domnule ministru, Stimate doamne şi domni senatori şi deputaţi, Recunosc că este greu de vorbit după preşedintele Partidului Naţional Liberal.

Voi încerca totusi să nu repet prea multe dintre cele prezentate de Domnia Sa.

Nu pot să trec cu vederea faptul că vorbesc numai despre ultima rectificare bugetară, şi nu despre primele două puncte, nu numai pentru că este o rectificare în minus, ci pentru că va fi o repetiţie pentru următoarele rectificări, dacă continuăm tot asa.

Îmi pare rău că trebuie să îl contrazic pe domnul ministru, care spunea că în februarie nu am avut de unde să stim evoluţiile ulterioare.

Stau dovadă stenogramele, discuţiile şi Domniilor Voastre, care sunteţi în sală, nu le mai repet ceea ce am spus la trecerea prin Parlament în mars forţat a bugetului de stat în februarie.

La nici 50 de zile de la adoptarea bugetului, apare una din ordonanţele de urgenţă loz în plic.

Stiţi de ce este ordonanţă loz în plic? Pentru că poporul totdeauna trage necâstigătorul şi doar Presedintele Traian Băsescu are posibilitatea să mai tragă o dată şi să zică Guvernului: vai, gândiţi-vă, vă dau timp 2-3 zile. (Aplauze)

Acest tip de ordonanţă ne deranjează foarte mult pentru că amestecăm pe lângă rectificarea bugetului şi modificarea Codului fiscal ocolind temporar Parlamentul.

Ar fi fost normal să aflăm şi noi, măcar senatorii şi deputaţii din Parlamentul României, care sunt condiţiile Acordului cu FMI- ul, pentru că se tot picură informaţii, dar nici până astăzi nu cunoastem toate detaliile.

Am înţeles că domnul ministru este deschis pentru dialog şi pentru propuneri, mă bucur foarte mult, dar realitatea arată următorul lucru: că la toate măsurile, amendamentele propuse de noi, care am rămas în Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, propuneri pe care veţi avea posibilitatea să le auziţi din nou, ni s-a răspuns:

"nu se poate modifica nicio virgulă, asa este Acordul cu FMI-ul".

Aici începe marea cacealma.

De ce? Dezbaterea publică, iniţial, vorbea de impozit forfetar, acum avem impozit minim obligatoriu plătit anticipat.

Deci este sistemul "afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul"? Sau cum gândim dezbaterile acestea publice, ca să nu mai vorbesc de faptul că domnul ministru trece foarte usor cu vederea primele două transe din categoria impozitelor minime, şi sunt de acord cu dumnealui, celelalte transe se potrivesc calculelor, dar şi ei am făcut un calcul.

De exemplu, la un venit de 26 000 lei/an, care este media primei transe de impozitare în care se încadrează majoritatea microîntreprinderilor, impozitul minim obligatoriu de 2 200 lei reprezintă 8,46%.

Deci, nu putem să vorbim că nu au nici un efect asupra microîntreprinderilor pentru că au şi necazul că schimbăm regulile în timpul jocului.

Metoda în Uniunea Europeană este - şi de multe ori s-a mai spus de la acest microfon, ca modificările Codului fiscal să intre în aplicare după 6 luni de la adoptare, ca oamenii să aibă timp să se pregătească.

Si pe această temă am depus un amendament şi sper ca să fiţi de acord cu acel amendament.

În general, sistemul acesta de a privi toate microîntreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii, operatorii economici ca incorecţi, evazionisti fiscali ne deranjează, pentru că dacă am lua vestitele Coduri, prezumţia de nevinovăţie în economie ar trebui să fie valabilă, deci nu spui din start, toţi sunt evazionisti şi aplicăm măsura aceasta a impozitului minim obligatoriu.

Ca să nu mai vorbesc prea mult totusi trebuie să mai trag un semnal de alarmă, anume că apariţia crizei financiare la noi în ţară a fost urmată de criză economică.

Atunci am tras semnalul de alarmă, dar nu s-a ţinut cont, iar acum ministerul repetă greseala şi nu sesizează că următoarea criză, dacă continuăm cu aceste măsuri, va fi criza somajului.

Repet, următoare criză va fi criza somajului în România.

Neapărat trebuie spus acest lucru pentru a rămâne în stenogramă şi să nu fie discuţii la următoarea rectificare că nu s-a stiut.

În final, aş dori să arăt că până acum s-a vorbit despre împrumutul de 20 de miliarde şi cum va fi folosit.

Din păcate, dar încă nu este târziu pentru a lua măsurile necesare, în lipsa unor programe concrete circuitul creditării rămâne îngheţat, deci nu s-a făcut concret drumul acela prin care fondurile publice investite în bănci se pot transforma în împrumuturi care să ajute la revigorarea economiei.

Dacă tot se doreste rectificarea bugetului în minus, cu care Grupul parlamentar al UDMR nu suntem de acord, de pe acum promit domnului ministru că vom fi de acord cu toate programele care sunt destinate pentru revigorarea economiei şi iesirea din criză.

Mulţumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi, Am să spun de la bun început că aveţi votul nostru, pentru că asa am promis şi ne ţinem întotdeauna promisiunile.

Dar numai din acest motiv.

Numai pentru faptul că ne ţinem întotdeauna promisiunile.

Tot ceea ce voi spune acum ar conduce în mod logic la o lipsă a votului nostru, pe care, repet, îl veţi avea pentru că noi ne ţinem întotdeauna promisiunile.

Credem că măsurile, care însoţesc rectificarea de acum, vor avea în mod predictibil, logic şi aş spune implacabil efecte care vor agrava şi vor accentua depresia economică în care tocmai am intrat.

Iată de ce.

Măsura legată de microîntreprinderi.

Sigur, am auzit spunându-se că foarte multe microîntreprinderi nu îsi plătesc dările către stat şi că lucrul acesta este un lucru verificat.

Trec peste nedumerirea pe care o am, dacă stim precis lucrul acesta, de ce ministerul nu acţionează în consecinţă, asa cum ar fi firesc şi de ce este necesară o măsură care să afecteze toate microîntreprinderile.

Efectul va fi unul foarte simplu, îl vedem acum realizat la nivelul unui număr de multinaţionale, multe îsi mută rezidenţa fiscală în ţări vecine, în Bulgaria şi în Ungaria, lucrul acesta îl vom vedea şi cu multe firme româneşti de acum înainte.

Asta înseamnă că cei care vor face lucrul acesta nu îsi vor mai plăti dările în România şi vom pierde bani în loc să câstigăm bani.

Al doilea efect este legat de faptul că mulţi dintre cei care nu vor face acest lucru vor ajunge în situaţia de a consuma bani de la Fondul de somaj.

După părerea mea, efectul predictibil al acestei măsuri va fi că, pe de o parte, buzunarul în care veneau dările se va goli şi mai mult, iar mâna cu care oferim banii către zona de somaj va trebui să fie mai mult alimentată cu bani.

Nu stiu de unde.

A doua măsură legată de autoturismele în leasing.

Aproape 70% dintre companiile de autoturisme care se vând în momentul de faţă în România sunt autoturisme luate în leasing de către companii, pentru careplaning-ul angajaţilor sau pentru uz propriu.

O să scadă.

Vom afecta trei verticale care deja sunt afectate de prima criză, din toată încrengătura care formează depresia economică în care am intrat.

Prima va fi industria de leasing, care şi asa era afectată, va fi şi mai rău afectată.

A doua va fi cea a producătorilor interni de masini, a celor care sunt constelaţia din jurul lor, service, asistenţă tehnică, industria de componente va fi şi ea foarte mult afectată de măsura pe care o luăm şi a treia verticală pe care o vom afecta va fi cea a carburanţilor, de unde până acum luam accize.

Ceea ce realizăm cu această măsură este o scădere a veniturilor la bugetul de stat, în niciun caz o crestere.

Dacă am acţiona protectiv în momentul de faţă, logic ar fi să nu votăm, dar repet, vom vota pentru că asa am promis şi ne ţinem întotdeauna promisiunile.

Ceea ce cred că facem acum este să scădem veniturile la bugetul de stat şi să crestem nevoia de cheltuieli, de data aceasta la bugetul de asigurări sociale şi nu stiu de unde vom lua banii.

După părerea mea, predictibil, cam după un an s-ar putea să fim pusi în situaţia de a nu mai putea onora plăţi curente în zona bugetară.

Dacă vorbim de soluţii cred că, în vremuri de genul acesta cea mai bună soluţie este relaxarea fiscală, nu accentuarea fiscalităţii, pentru că investitorii, care şi asa au temeri foarte multe şi bani foarte puţini, sunt foarte greu de atras în vremuri din acestea, pentru că este mult mai bine să ţii un om ocupat la un loc de muncă decât să-l ţii în plata somajului.

O măsură care pare foarte ciudată, dar pe care, sincer să fiu, nu a mai lut-o nimeni până acum, ar fi poate mărirea până la 25% a TVA-ului şi aducerea până aproape de zero a impozitului pe profit şi a impozitului pe salariu.

Stiu că pare ciudat, dar ar încuraja deopotrivă investiţia şi munca.

Aparent ar descuraja consumul, dar nu cred că acesta ar fi efectul ei cel mai periculos.

Măcar menţinerea nivelului de impozitare şi de taxare asa cum este acum şi menţinerea mecanismelor de impozitare şi de taxare asa cum sunt acum, dublată de o returnare - pentru că acesta a fost motivul pentru care unele multinaţionale au preferat alte jurisdicţii fiscale - la timp a TVAului, nu mai îndrăznesc să vorbesc de plata TVA-ului în momentul încasării, şi nu al facturării, dar măcar returnarea într-un timp rezonabil, pentru că statul tot timpul consideră un privat datornic din a doua zi, în schimb el îsi permite să fie datornic către mediul privat oricât de mult, măcar returnarea într-un timp rezonabil şi tot ar mai ţine investiţii şi rezidenţă fiscală a unor companii în România.

Măcar lucrurile astea dacă am putea să le facem şi trecerea prin ceea ce urmează ar putea fi ceva mai blândă.

Mă tem însă că asa cum pornim acum, lucrurile vor duce la un soi de efect al bulgărelui de zăpadă, încasările vor scădea, o să încercăm să descoperim noi taxe şi impozite, încasările vor scădea în continuare şi probabil ne vom opri undeva la un nivel de sărăcie extremă.

Cred că drumul pe care mergem nu este bun.

Cu toate acestea, pentru că ne ţinem întotdeauna promisiunile, vom vota, dar cu o mare strângere de inimă.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulţumesc.

Cu această ultimă intervenţie am încheiat dezbaterile generale.