Dezbateri parlamentare

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă preşedinte,

La solicitare mea şi a Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal s-a realizat această suspendare de ieri, să continuăm astăzi.

În programul ordinii de zi se prevede ca, de la ora 10,00, să avem dezbatere pe Legea lustraţiei. Dar, având în vedere întârzierea pe care am avut-o cu Legea educaţiei, am rugămintea ca măcar pentru o oră, aşa cum a propus şi domnul preşedinte al Comisiei pentru educaţie, să continuăm Legea educaţiei, fiindcă după discuţiile avute în Comisia juridică, Legea lustraţiei nu ne ia mai mult de o oră şi cu votul final. Şi atunci, până la ora 11,00, să continuăm cu Legea educaţiei, că pe urmă suntem obligaţi să întrerupem lucrările până la votul final şi să continuăm cu Legea educaţiei.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intervenţie pe procedură, domnul Eugen Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Bună dimineaţa!

Doamna preşedinte,

Constat că liderul Grupului PDL, de ieri încoace, tot schimbă programul aprobat al Camerei. Avem un program pe care, cred eu, c-ar trebui să-l respectăm, dacă vrem să respectăm votul plenului. În consecinţă, vă rog să aplicaţi Regulamentul.

Avem un program aprobat, începem acum, la ora 10,00 cu Legea lustraţiei. Sper s-o terminăm repede şi după aceea, sigur, reintrăm în ordinea de zi, aşa cum ea a fost aprobată.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu. Domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Tot pe procedură. Îmi aduc aminte în Biroul permanent am spus că se discută Legea lustraţiei şi vot final, după care urmează, după-amiază, să continuăm cu Legea educaţiei. Acesta a fost singurul motiv, nu dorim sub nicio formă dacă se întâmplă ca să prelungim peste ora 11,00 sunt primul care solicit în continuare dezbaterea pe Legea lustraţiei şi fiţi convins că suntem în primul rând pentru dezbaterea Legii lustraţiei, dar ne blocăm încă o oră şi jumătate fără sens. Acesta este singura motivaţie.

Pe de altă parte, în program se prevede un singur lucru: de la 10,00 la 12,00, alături de Legea educaţiei şi Legea lustraţiei. Care este ordinea de prioritate? Cred că sunteţi de acord, dacă nu, supunem la vot să începem cu Legea educaţiei - singura problemă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Deci să înţeleg că propunerea dumneavoastră, pentru a putea-o formula plenului... Domnul Duşa, vă rog.

Domnul Mircea Duşa:

Doamnă preşedinte,

Sigur că astăzi suntem şi punctuali, văd că Parlamentul începe să lucreze şi suntem şi destul de prezenţi, dar având în vedere că au apărut aceste neclarităţi, Grupul PSD vă cere pauză de consultări.

Doamna Roberta Alma Anastase:

În ce calitate, domnule Duşa, faceţi acest anunţ? Dumneavoastră sunteţi vicepreşedinte, ne trebuie un lider de grup, ştiţi? Nu puteţi să faceţi această solicitare.

Domnul Adrian George Scutaru:

În acest caz, doamna preşedinte, Grupul liberal solicită o pauză de consultări de 45 de minute.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dumneavoastră fiind vicelider de grup? E în regulă. Pauză de consultări cred că zece minute. Ieri am stat prea mult în pauză de consultări. Zece minute cred că e suficient.

Vă mulţumesc. Revenim în zece minute.

- după pauză

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să reîncepem lucrările noastre. Există o propunere. Intrăm în procedură de vot. Vă rog să... Imediat o să vă dau voie, vroiam doar să îi rog pe colegi să pregătească cartelele de vot.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Eu cred că şi colegii dumneavoastră să-şi... Da, domnule Voinescu, puteţi să vă daţi demisia liniştit, că oricum staţi degeaba pe banii poporului.

Ceea ce speram e că vă aduceţi cartelele de acasă, ca să votăm Legea lustraţiei.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Sigur o să votăm şi Legea lustraţiei.

Domnul Adrian Solomon:

Noi avem un program stabilit de către Biroului permanent al Camerei şi eu nu pot să cred că tocmai iniţiatorii acestei legi ai lustraţiei, atât de importantă pentru zilele noastre, când oamenii stau în stradă şi îşi strigă disperarea şi sărăcia, dumneavoastră vreţi să amânaţi tocmai Legea lustraţiei.

Nu este normal aşa ceva şi de aceea eu cred că trebuie să respectăm programul de lucru al Camerei Deputaţilor, să intrăm pe dezbaterea Legii lustraţiei. Eu aveam şi un material pregătit şi n-aş vrea să rămân cu materialul pregătit nedezbătut astăzi.

De aceea, doamna preşedinte, eu vă rog să ignoraţi orice altă propunere, pentru că ieri aţi stat degeaba patru ore în acel scaun, nu în alt scaun, şi i-aţi ţinut pe cei din plen să aştepte deciziile luminate ale Cotrocenilor sau ale Palatului Victoria. N-au venit acele decizii şi astăzi, când vedeţi că v-aţi mobilizat exemplar, vreţi să treceţi mai repede prin plen un punct din Legea educaţiei, esenţial pentru poporul român.

Deci vreau, cu tot respectul pe care vi-l port sau nu vi-l port, să păstraţi pe ordinea de zi, la primul punct, Legea lustraţiei.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc pentru această intervenţie şi aş face un apel să aveţi nişte intervenţii civilizate. Sigur, am să vă dau cuvântul imediat. Există o propunere făcută de domnul Toader, pe care aş vrea s-o supunem la vot. Propunerea este formulată în felul următor: până la ora 11,00 să avem dezbateri pe Legea educaţiei, de la ora 11,00 la ora 12,30 să avem dezbateri pe Legea lustraţiei, după care intrăm în sesiunea de vot final.

Este o propunere pe care ieri şi domnul Cristian Dumitrescu, preşedintele Comisiei pentru educaţie, a susţinut-o şi o serie de lideri PSD. Asta a fost propunerea făcută. Am folosit un nume şi atât. Este ultima intervenţie înainte de vot.

Domnul Cristian Dumitrescu, vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnă preşedinte,

Eu sunt un parlamentar, zic eu, destul de corect în tot ceea ce spun şi ce fac.

Dacă, la experienţa pe care o am eu şi la experienţa pe care o aveţi dumneavoastră, credeţi că puteţi să mă târâţi pe mine într-o maşinaţiune de vot pe care dumneavoastră vreţi s-o faceţi, vă rog foarte respectuos să ţineţi minte cu cine aveţi de-a face şi cu cine vorbiţi. Da?

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să folosiţi un limbaj adecvat locului în care vă aflaţi.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Deci o să vă rog frumos să ţineţi minte. Exact asta vreţi să faceţi dumneavoastră.

Eu v-am rugat insistent ieri ca, pentru ziua de astăzi, să propunem să începem cu Legea educaţiei şi să dezbatem Legea educaţiei ca să recuperăm orele respective.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vedeţi, asta facem şi noi.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Deci, doamnă, dacă mă mai întrerupeţi o dată, o să vă aduc aminte că Regulamentul după care dumneavoastră conduceţi această şedinţă l-am făcut eu împreună cu alţi colegi acum 15 ani. Şi nu s-a prevăzut acolo posibilitatea ca un preşedinte de şedinţă să întrerupă vorbitorul pentru simplul motiv că are ceva să spună.

Îmi puteţi spune după aceea, îmi puteţi spune în particular şi eu apreciez în mod deosebit - ştiţi că vă apreciez, pentru că chiar vă apreciez. Şi chiar dacă sunt şi obiceiuri din acestea proaste, dumneavoastră nu trebuie să le preluaţi, să le folosiţi împotriva colegilor dumneavoastră.

Deci doamnă, vreau să vă reamintesc că nu accept să fiu folosit în acest tertip, ca să nu-i spun altfel - tertip este un cuvânt academic -, prin care dumneavoastră m-aţi rugat haideţi să stabilim că lucrăm la Legea educaţiei de la ora 10,00 toată ziua şi lustraţia o lăsăm pe săptămâna viitoare; da? Era o propunere corectă.

Acum, dumneavoastră veniţi şi spuneţi: lucrăm zece minute, un sfert de oră la Legea educaţiei până dăm un vot şi ne întoarcem la lustraţie. Nu e nici corect, nici uzual şi, mai ales, nu pot eu să accept să folosiţi o propunere făcută de mine în mod cinstit, corect şi în sprijinul dezbaterii Legii educaţiei şi a faptului că trebuie s-o terminăm, în opinia mea, ca să nu ne batem joc de munca făcută în comisie de zeci de ore. Iar dumneavoastră acum ce spuneţi? A spus Dumitrescu ca să facem de la ora 10,00 dezbateri pe Legea educaţiei... Faceţi doamnă la ora 10,00 dezbateri pe Legea educaţiei, dar când anunţaţi, ca să fim şi noi la o astfel de lege.

Ei uite că avem şi noi, din cauza traficului ş.a.m.d. nişte probleme de... E corect că aşa este? Da? Şi atunci vă rog foarte respectuos să nu schimbaţi programul şi să mergem ca atare şi în niciun caz să nu folosiţi persoana mea şi o argumentaţie de bună intenţie pe care am făcut-o, pentru ca un tertip pe care pot să-l apreciez ca parlamentar aşa, ca rafinament, vreţi să-l puneţi în aplicare, dar nu pe spinarea şi pe prestigiul şi pe integritatea mea că aş fi părtaş la o astfel de procedură parlamentară, ca să nu mă amendaţi iarăşi pentru ceea ce zic. Da?

Deci lucrurile sunt foarte clare. Aţi întrerupt lucrările ieri timp de şapte ore sau cât a fost, v-am rugat să recuperăm într-un anumit fel, acum vreţi să faceţi programul varză, cum vreţi dumneavoastră.

Nu putem, în Parlamentul României, să votăm cum găseşte fiecare parlamentar că-i este convenabil lui, în momentul respectiv. Nu-i corect şi nu-i corect faţă de Regulament.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun.

Făceam apel în intervenţia mea la solicitarea pe care dumneavoastră aţi făcut-o, domnule Dumitrescu, pentru a recupera o parte din timpul de ieri, pe care l-am pierdut la dezbaterea Legii educaţiei. Până una alta sunt obligată să supun la vot propunerea făcută de liderul Grupului parlamentar al PDL de schimbare a programului sau de continuare a dezbaterilor pe Legea educaţiei. În acelaşi timp... (Proteste în sală.)

Voci din sală:

Pauză de consultări!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dragi colegi,

Vă supun la vot sistarea discuţiei pe acest subiect, conform art.149.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

105 voturi pentru.

18 împotrivă.

Cinci abţineri.

Pe suspendarea dezbaterii.

În momentul acesta sunt obligată să supun la vot propunerea făcută de liderul Mircea Toader.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Voci din sală:

Avem pauză de consultări.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Procedură de vot, după ce se termină votul.

113 voturi pentru.

Nouă împotrivă.

Patru abţineri.

Pentru a începe cu dezbateri pe Legea educaţiei.

Vă rog, intervenţie pe procedură.

Domnul Adrian George Scutaru:

În momentul când aţi supus la vot propunerea domnului Toader, conform prezenţei anunţate erau 105 persoane.

În aceste condiţii, solicităm apel nominal, fiindcă nu avem cvorum de lucru.

Nu există cvorum, doamna preşedinte. Votul nu este legal, nu suntem în cvorum normal.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Suntem în cvorum, domnule deputat.

Domnul Adrian George Scutaru:

Nu suntem. Sunt 105 parlamentari.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat, suntem în cvorum. Uitaţi-vă în sală. Faptul că nu au votat o parte din parlamentari...

Domnul Adrian George Scutaru:

Deci uitaţi-vă pe votul electronic. Doamna preşedinte, au votat 105 parlamentari. Solicit, în numele Grupului liberal, să faceţi apel nominal.

Sunt 105 parlamentari, doamna preşedintă, aşa arăta votul electronic.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Art.144 alin.(3): "Verificarea întrunirii cvorumului se dispune numai la şedinţele de vot final, de către preşedinte imediat înaintea votării din proprie iniţiativă ori la cererea liderului unui grup parlamentar".

Vă mulţumesc, o să fac înainte de ora 12,30.

Vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Doamnă preşedinte,

Ne-aţi acuzat toată după-amiaza zilei de ieri de tot soiul de tertipuri, de tergiversări.

În condiţiile acestea, mă văd nevoit ca, în numele Grupului PSD, sunt vicelider al Grupului PSD, să solicit o pauză de consultări între liderii grupurilor, pentru a putea să deblocăm această situaţie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

De acord. Cinci minute.

Domnul Marian Neacşu:

De 30 de minute, doamna preşedinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Cinci minute.

Vă mulţumesc. Revenim. Liderii de grup.

- după pauză -

Doamna Roberta Alma Anastase:

Revenim la lucrări.

Vreau să vă anunţ că moţiunea anunţată în plen de domnul Victor Surdu îndeplineşte condiţiile regulamentare şi va intra în procedură în Biroul permanent de astăzi.

În al doilea rând, încheiasem discuţiile pe marginea art.37 la Legea educaţiei. Votul este deschis. Vă supun la vot amendamentul comisiei, art.37.

(Domnul deputat Cristian Mihai Adomniţei solicită să ia cuvântul pe procedură. Grupul parlamentar al PNL reacţionează prin vociferări.)

Votul este deschis.

Procedură... Terminasem, domnule Adomiţei şi intrasem în discuţii.

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

Nu, nu.

Doamnă preşedinte,

Partidul Naţional Liberal, singurul partid parlamentar din România care mai cuprinde şi denumirea de naţional în titlul său, atrage încă o dată atenţia că votul la art.37, votul pozitiv al Camerei pentru art.37 transformă legea propusă de Guvern din Legea educaţiei naţionale în Legea educaţiei antinaţionale.

Prin urmare, doamna preşedinte, conform art.125, Partidul Naţional Liberal vă solicită ca la art.37 votul să se desfăşoare prin apel nominal.

Mulţumesc foarte mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Supun la vot această propunere. Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Voci din sală:

Nu merge!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Merge, doar puţină răbdare.

50 de voturi pentru.

107 împotrivă.

Trei abţineri.

Acum vă supun la vot art.37, aşa cum el a fost votat de către comisie.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

(Reacţie de nemulţumire din partea Grupului parlamentar al PSD şi Grupului parlamentar al PNL.)

Tocmai am supus la vot procedură. Am supus la vot.

Domnul Eugen Nicolăescu, întrerupem procedura de vot.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna preşedinte,

Vă rog eu frumos, nu fiţi nervoasă, nu fiţi impacientată. Haideţi să lucrăm cu calm.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Sunt foarte calmă, domnule Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Conduceţi şedinţa uitându-vă la toate grupurile parlamentare, nu numai unde vreţi dumneavoastră, ca să respectăm Regulamentul. E tot ce vă cer. În acest moment, după ce votul electronic împotriva votului prin apel nominal - după opinia mea este defectuos, pentru că n-a funcţionat cum trebuie, dar, în sfârşit, dumneavoastră puteţi decide ce doriţi se pare în acest Parlament, noi acum vă anunţăm, Grupul parlamentar al PNL, că nu vom participa la acest vot la acest articol.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am înţeles.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Pentru că noi considerăm că este un vot antinaţional şi vă asumaţi responsabilitatea dumneavoastră şi Grupul PDL ca cetăţenii români să nu ştie în limba română ce înseamnă istoria şi geografia României. E dreptul dumneavoastră să faceţi ce doriţi în această ţară, dar e şi dreptul nostru să vă oprim sau să vă sancţionăm.

În consecinţă, Grupul parlamentar al PNL nu va participa la votul acestui articol.

Vă rog să părăsim sala. (Grupul parlamentar al PNL părăseşte sala.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Solomon:

Doamnă preşedinte,

Grupul PSD rămâne în sală ca să privească în ochi trădătorii neamului. Şi, mai mult decât atât, am vrea să explicaţi încă o dată procedura de vot, ca să înţelegem şi noi ce supuneţi la vot.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Corect! Vă mulţumesc mult, domnule deputat.

Deci la art.37 există o formulare asupra căreia data trecută s-a cerut vot, formularea comisiei. Pe aceasta o supun la vot în acest moment.

Art. 37 alin.(1) şi vă citesc: "În cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, toate disciplinele se studiază...

Vreţi să citiţi dumneavoastră, domnule Dumitrescu? Vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Deci doamnă şi domnilor colegi,

Las...

Voce din partea Grupului parlamentar al PDL:

Aţi întrerupt votul.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

N-am întrerupt votul. Am cerut...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Eram... Citeam, dar, ştiţi, dumneavoastră aţi scris Regulamentul, nu trebuie să-l şi respectaţi. Lăsaţi!

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnă, mi-aţi dat cuvântul, aşa am înţeles.

Doamna Roberta Alma Anastase:

De aceea v-am şi întrebat dacă dumneavoastră vreţi să citiţi articolul. M-aţi întrerupt în momentul în care citeam ceva. Dar, repet, dumneavoastră aţi scris Regulamentul, chiar nu trebuie să-l respectaţi.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Da doamnă, vă ajut. Niciun fel de problemă. Oricând vreţi stau la dispoziţia dumneavoastră. Nu eu l-am scris, l-am scris împreună cu alţi colegi şi l-a făcut acest Parlament. Nu acest Parlament, alt Parlament, care era mai corect.

Doamnelor şi domnilor,

În primul rând doresc ca la acest amendament şi la acest articol să predau conducerea şedinţei domnului vicepreşedinte Croitoru şi mă voi aşeza în bancă, iar dacă tot am venit pe probleme de procedură, doamna preşedinte, conform Regulamentului, dumneavoastră trebuie să puneţi la vot amendamentele comisiei.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Corect.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Deci, cu acest amendament, nu cu articolul. Pentru că, la un moment dat, aţi spus: punem la vot articolul. Puneţi la vot amendamentul şi pe urmă mergem mai departe.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Asta am şi spus şi vă mulţumesc pentru sprijin.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Asta am şi spus. Supun la vot şi asta şi citeam, formularea comisiei. Asta a fost şi lucrul pe care eu l-am spus. Art.37 alin.(1), amendamentul comisiei. Acesta îl supunem acum la vot.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

44 de voturi pentru.

112 împotrivă.

Şapte abţineri.

Amendamentul comisiei a fost respins.

Şi vă supun la vot articolul aşa cum el a fost formulat de către iniţiator.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

111 voturi pentru.

45 împotrivă.

Zece abţineri.

Trecem la explicarea votului. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Ca să înţeleagă şi colegii de la Partidul Democrat Liberal ce au votat, voi da citire din nou amendamentului respins prin votul domniilor lor: "În cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei limba şi literatura română, iar în învăţământul gimnazial şi liceal şi cu excepţia disciplinelor istoria românilor şi geografia României."

Vreau să vă spun că Partidul Social Democrat a votat astăzi pentru acest amendament, fiind convinşi că naţiunea se defineşte, în primul rând, prin limbă comună, istorie comună, teritoriu, deci geografie comună, şi economie, de regulă, comună.

Ceea ce aţi făcut dumneavoastră astăzi, este să daţi o nouă definiţie naţiunii. Pentru că naţiunea nu se identifică cu poporul, stimaţi colegi de la PDL. De aceea, şi colegii de la UDMR şi conaţionalii noştri de etnie maghiară sau altele ar fi trebuit să cunoască istoria şi geografia patriei în limba română, pentru că limba română trebuie să ne unească, nu să ne dezbine.

Dumneavoastră, astăzi, împreună cu cei de la UDMR, ca să rămâneţi la guvernare, în detrimentul celor care strigă în Piaţa Victoriei, aţi întinat cele mai sfinte idealuri ale naţiunii române. Aţi întinat până şi principiul Uniunii Europene care spune că trebuie să vă apăraţi cultura, învăţământul şi valorile naţionale.

Prin urmare, acea unitate în diversitate la dumneavoastră s-a transformat în altceva.

Eu vă urez succes şi să dea Domnul în următoarele luni sau în următorii ani, să aflăm din cărţile de istorie scrise în ungureşte că şi Burebista era ungur, că doar îl cheamă Boros Bista. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Croitoru.

Domnul Cătălin Croitoru:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Dragi colegi,

Şi mă adresez acum în primul rând colegilor de la Partidul Social Democrat.

E bine să nu punem nici prea multă patimă şi nici să nu acuzăm la grămadă.

Am vrut să iau cuvântul pentru că, nu cred că m-aţi văzut des la această tribună, ca să-mi exprim votul. E acelaşi vot prin care acest amendament, în Comisia pentru învăţământ, a trecut, că altfel nu trecea. Şi asta pentru că eu cred cu tărie un lucru: că în momentul în care celelalte minorităţi, altele decât cea maghiară, au avut un amendament prin care şi-au dorit şi-şi doresc ca ai lor copii să înveţe foarte bine limba română pentru că ei trăiesc şi muncesc în România, am considerat că nu există minorităţi mai minorităţi decât altele şi că nu putem face un bine mai mare prietenilor şi fraţilor noştri maghiari, decât să avem convingerea că şi copiii lor învaţă bine limba română, care le este utilă, pentru că muncesc şi trăiesc în România.

Nu cred că este cazul ca din asta însă să facem o dispută de niciun fel: nici patriotardă, nici politică, însă fiecare votează în Parlamentul României cum îi dictează conştiinţa. Şi vreau să vă reamintesc fiecăruia că în Constituţie e scris clar: aici suntem în slujba cetăţenilor, iar votul imperativ e nul de drept. Eu am dat curs Legii supreme a ţării.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Am terminat cu explicarea votului? OK!

Domnul Mihai Doru Oprişcan:

Stimaţi colegi,

Eu doresc doar să fac o remarcă la cele afirmate de la acest microfon de către PSD.

Se vorbea de unitate, se vorbea de coabitare.

O voce din sală:

Te-ai schimbat!

Domnul Mihai Doru Oprişcan:

Nu m-am schimbat deloc.

Însă să nu uităm că PSD-ul, pentru a rămâne la guvernare în 2000-2004, a făcut separarea celor două licee din Târgu Mureş, Papiu Ilarian, exclusiv în limba română, şi Bolyai, exclusiv în limba maghiară.

Aţi făcut-o dumneavoastră, în timpul guvernării 2000-2004.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat, vă rog.

Domnul Toader Stroian:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu mă numesc nici Pista, nu mă numesc nici Lotzi. Mă numesc Toader Stroian, un nume pur românesc, din zona Ardealului, din zona Sighişoara. Am votat ca geografia şi istoria să fie predate în limba maternă.

Domnilor colegi,

N-am votat acest lucru de dragul ungurilor, de dragul Guvernului, ci am votat împotriva ipocriziei. (Aplauze.)

Fiindcă, pentru mine, domnilor colegi, când să aleg între un ipocrit şi un ungur, mai bine am ales ungurul. (Aplauze.)

În cazul de faţă, ipocritul fiind PSD-ul.

Daţi-mi voie să vă citesc ce-a făcut Maica Fecioară, care vorbeşte de românism între 2000 şi 2004. Şi vă citesc: "În comunele sau oraşele în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, ordinea de zi se aduce la cunoştinţă publică şi în limba maternă."

Mai încolo, domnilor, m-aţi obligat să scriu pe uşa primarului, când eram primar "polgármestere Toader Stroian". (Aplauze.)

Mai departe. Lucrările şedinţelor se desfăşoară în limba română. În consiliile locale în care consilierii locali aparţinând unei minorităţi naţionale reprezintă cel puţin o treime, iar în 2007, alţii care au venit la guvernare spun o cincime, în şedinţele de consiliu pot folosi şi limba maternă. În aceste cazuri se va asigura prin grija primarului traducerea în limba română. M-aţi pus să angajez traducător, domnilor!

În unităţile teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu administraţia publică locală, cu aparatul de specialitate, aceştia se pot adresa oral sau în scris şi în limba maternă şi vor primi răspunsul atât în limba română, cât şi în limba maternă. Dar nu are rost să continui.

Domnilor de la PSD, aţi atins apogeul ipocriziei!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Viorel Hrebenciuc, explicarea votului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Adevărul este că în materie de ipocrizie nimeni nu vă întrece, totuşi.

Vreau să-i spun colegului nostru Stroian că suntem în secolul XXI, că, suntem membri ai Uniunii Europene şi, dacă o să se uite în legislaţia finlandeză, o să vadă că, dacă există un singur locuitor care vorbeşte o altă limbă, primarul respectiv este obligat să-i citească şi în limba respectivă.

Ceea ce a făcut PSD-ul între 2000 şi 2004 era în strictă concordanţă cu normele Uniunii Europene, şi nu altfel.

Nu e cazul acum să vă ţin lecţii de istorie, dar, domnule Stroian, este nevoie să faceţi acest lucru.

Doamna preşedinte,

Am rugămintea să cereţi colegului nostru să-şi ceară scuze faţă de Grupul parlamentar al PSD. În caz contrar, vom fi obligaţi să trecem la alte măsuri.

Vă mulţumesc. (Rumoare, aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Hrebenciuc, nu cred că pot să-i cer lucrul acesta. Ar fi trebuit să o fac de foarte multe ori, numai în cursul zilei de astăzi şi de cele mai multe ori pentru membrii Grupului parlamentar al PSD. Şi, atunci, pentru echilibru, eu zic că e bine să nu facem acest exces.

Vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Procedură, doamna preşedinte.

Eu v-aş propune să treceţi mai departe, că orice discuţii despre această temă vor duce inevitabil la o serie de expresii pe care nu le acceptăm cu toţii şi v-aş ruga să depăşim acest moment şi să trecem mai departe. Am dezbătut destul, am avut puncte de vedere diferite, există un vot. Vă rog să mergem mai departe, să nu ne blocăm aici şi să sistaţi orice discuţie pe această temă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Aşa voi face. Mai mult decât atât, o să vă rog şi eu să folosim un limbaj adecvat. De azi de dimineaţă lucrurile au degenerat, au fost multe intervenţii care au depăşit un discurs adecvat acestei săli şi eu sper ca în continuare aceste dezbateri să reintre în normal.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Laurenţiu Nistor:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Întrucât în Parlamentul României nu se poate folosi un limbaj adecvat şi, păcat, domnule deputat, că sunteţi pe această bancă a Parlamentului României. (Rumoare, vociferări.)

Pentru acest motiv şi pentru faptul că nu vă cereţi scuze faţă de Grupul parlamentar al PSD, noi părăsim sala.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Reveniţi la Legea lustraţiei? Nu reveniţi. Am înţeles. (Rumoare, vociferări) În regulă.

(Grupul parlamentar al PSD părăseşte sala.)

La pct.52, art.38 alin. (1), este un amendament, deci un articol introdus nou de către comisie, un amendament al comisiei.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

La pct.53, este titlul.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Pct.54, care se referă la art.39, ca şi numerotare, de data aceasta, a comisiei.

Domnul Cristian Dumitrescu. Vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Liderul de grup, domnul Viorel Hrebenciuc, când am părăsit sala, mi-a atras atenţia că sunt preşedinte al întregii comisii şi m-a rugat să rămân în continuare, pentru că... (Aplauze.)

Nu aplaudaţi, că nici... Domnule Toader, mai bine decât să aplaudaţi... (Rumoare, vociferări.)

Eu vreau să vă spun un singur lucru: că mai bine recunoşteaţi şi dumneavoastră, atunci când am spus eu că sunt autorul... că nu sunt numai eu, sunteţi şi dumneavoastră autorul. Sunteţi şi dumneavoastră, aţi fost cu mine autor la...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat, vă rog să nu intraţi în dialog cu sala.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Vă mulţumesc.

Aţi fost şi dumneavoastră autor la regulamentul ăla şi ne uităm şi noi, amândoi, trişti, cum geme sub actuala conducere, da? Vă mulţumesc.

Eu rămân în sală, doamnă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Deci, la pct.54, art.39, cum este numerotat de comisie.

Sunt observaţii? Nu sunt.

Pct.55, art.40.

Observaţii? Nu sunt.

Pct.56. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Pct.57, care se referă la art.42, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Pct.58, art.43, text nemodificat de comisie.

Observaţii? Nu sunt.

Pct.59, art.44. Nu sunt observaţii.

Pct.60, art.45. Nu sunt.

Pct.61, art.46. Nu sunt observaţii.

Pct.62. Nu sunt observaţii.

Pct.63, care se referă la art.47.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Nu vreau să vă stric ritmul, doamna preşedinte, un ritm alert. Dar, totuşi, să vă dau pauză de respirat, vreau să vă rog, că am uitat, nu eu, dumneavoastră n-aţi uitat, am omis - şi au nevoie cei de la stafful legislativ al Parlamentului - ca, acolo unde am spus că titlurile se transformă în capitole, inclusiv subcapitolele pe care au avut bunăvoinţa astă-noapte să le înlocuiască şi să folosiţi cuvântul ca să rămână ca înregistrare subcapitole.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

De acord. Am şi spus, domnule Dumitrescu, încă de la început, capitolele, subcapitolele şi secţiunile, respectând regulile tehnicii legislative, să fie aplicate.

La pct.60, care se referă la art.45. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Pct.61, art.46. Nu sunt observaţii.

Pct.62, este titlul. Nu sunt observaţii.

Pct.63, care se referă la art.47, nu sunt observaţii.

La pct.64, nu sunt observaţii.

Pct.65, care se referă la art.48, nu sunt observaţii.

Numerotarea, în momentul în care fac precizarea, pct.67 art.49, urmăresc, aşa cum este şi normal, amendamentele comisiei.

Pct.68, pct.69 care se referă la amendamentul nr.50.

Pct.70 - capitol, titlul capitolului.

Pct.71, care se referă la art.51.

Pct.72, care se referă la art.52, text nemodificat de comisie.

Pct.73, art.53.

Pct.74 - capitol, text de capitol, nu sunt observaţii.

Pct.75, art.54, nu sunt observaţii.

Pct.76. art.55, nu sunt observaţii.

Pct.77, art.56, nu sunt observaţii.

Pct.78, art.57, nu sunt observaţii.

Pct.79, art.58, nu sunt observaţii.

Pct.80, art.59, nu sunt observaţii.

Pct.81, art.60, nu sunt observaţii.

Pct.82, capitol distinct, nu sunt observaţii.

Pct.83, art.61, nu sunt observaţii. Sunt texte nemodificate de comisie.

Pct.84, art.62 şi 85, art.63, nu sunt observaţii. Adoptate.

Pct.86 - nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.87, art.64, nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.88, art.65, nu sunt observaţii.

Pct.89, art.66, nu sunt observaţii.

Domnule Adomniţei, aveţi o observaţie pe un articol? Vă rog.

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

La art.65, pct.89, doamna preşedinte,lit.b), se specifică, în legătură cu admiterea în liceu, dragi colegi, se spune că în cazul în care numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor oferite de liceu, admiterea în acest liceu se face luând în calcul, în proporţie de 70%, portofoliul educaţional al elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu, adică a celor 10 clase, şi media la probele de evaluare naţională de la sfârşitul clasei a IX-a, rămânând ca un procent de 30% să fie reprezentat de nota obţinută la disciplina de admitere stabilită în liceu.

Există un amendament respins, în care liberalii propun un procent de 40% în loc de 70, şi 60% în loc de 30. Şi am să explic.

Nu ne place, Guvernului îi place şi Partidului Democrat Liberal să proclame peste tot faptul că se încearcă o autonomie cât mai mare a şcolilor, pentru ca acestea să devină cât mai performante. Şi dăm exemplul celor mai bune licee din Bucureşti, la care este foarte probabil că numărul de candidaţi va fi mai mare decât numărul de locuri oferite, iar acel liceu, pentru că pe de o parte, îi cerem să aibă performanţe cât mai bune, va dori să-şi facă singur examenul de admitere la un nivel, să spunem, egal cu nivelul liceului, pentru a selecta resursa umană care intră în acest liceu şi care, la rândul său, trebuie să menţină, dacă nu chiar să ridice, nivelul acelui liceu.

Păi, când dumneavoastră vreţi să-i daţi doar 30% din nota de admitere nota de la examenul de evaluare a liceului, atunci îi tăiaţi acestuia posibilitatea de a-şi selecta elevii. Din nou - şi aici fac încă o referire la ce v-am spus zilele trecute - aţi acuzat şi dumneavoastră, dar şi părinţii şi de multe ori pe bună dreptate, presiunea care se face pe note. Că e o alergătură de la clasa I-a la clasa a VIII-a după note mari, pentru ca acest lucru să servească mai departe la intrarea în liceu. Păi, dacă aţi acuzat acest lucru, când ea, această notă, conta 50%, când va conta 70, cum va fi?

Deci, pe de o parte, puneţi mai mare presiune pe notele din gimnaziu şi primar decât era până acum şi, pe de cealaltă parte, tăiaţi mai drastic posibilitatea unui liceu bun şi foarte bun de a-şi selecta resursa umană. Deci, ori îi daţi o importanţă mai mare examenului care se dă la acel anume liceu, pentru ca să-şi poată selecta resursa umană, ori, astfel, vor veni unii copii care, prin diferite mijloace, poate altele decât educaţia, învăţatul, vor avea 10 pe linie în învăţământul obligatoriu şi vor intra în dauna altora, care poate au învăţat în Bucureşti la şcoli, şcoli gimnaziale şi primare mai dure, mai exigente şi nu au avut aceeaşi notă din învăţământul obligatoriu.

Prin urmare, dragi colegi, şi aici mă opresc, vă solicit să respingeţi acest articol, pentru că el a trecut aşa, din partea comisiei, şi să adoptaţi articolul în care spune că portofoliul, media de terminare a învăţământului obligatoriu şi media la evaluare naţională, împreună, să însemne doar 40, urmând ca fiecare liceu, pe măsura nivelului său, să-şi facă un examen şi nota de la acel examen să însemne 60%. Adică, să-i dea o pondere mai mare, astfel încât copilul să poată să intre la liceul la nivelul căruia şi-a dorit.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Adomniţei, lăsaţi-mă să înţeleg: dumneavoastră nu susţineţi amendamentul susţinut de comisie? Susţineţi textul iniţial al...

(Domnul deputat Cristian Adomniţei vorbeşte fără microfon.)

Amendamentul care a fost respins, amendamentul PNL.

O să vă rog să-l susţineţi în momentul în care ajungem la amendamente respinse, la acel capitol. Şi, dacă adoptăm acum acest text, poate fi modificat, dacă amendamentul dumneavoastră respins este adoptat. Asta este...

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

Tocmai ce am avut o discuţie întreagă ieri, doamna preşedinte, că va fi foarte greu, dacă nu imposibil, ca acest lucru să se întâmple. Că a propus domnul lider, asta este altceva.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Asta ziceam şi noi, vă mulţumesc.

Pct.90, art.66.

Domnul Cristian Mihai Adomniţei (din sală):

Votul, doamna preşedinte!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Votul pe amendamentul dumneavoastră nu pot să-l fac acum, pe amendamentul comisiei. (Rumoare, vociferări.)

Bine.

Deci, supun la vot art.66, aşa cum el este formulat de către comisie.

Este art.65, amendamentul comisiei, dacă vă uitaţi pe coloana amendamentelor făcute de comisie, poartă numărul 66. Este corect aşa? E corect. Vă mulţumesc.

Votul este deschis.

Vă supun la vot acel amendament al comisiei.

Deci, supunem la vot amendamentul care a trecut în comisie.

Oricum, a trecut. 100 de voturi pentru, 35 împotrivă şi 4 abţineri.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Pentru amendament, da?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da, pentru amendamentul comisiei.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

E-n regulă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

S-a încheiat timpul. Scuze!

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vă rog, doamna preşedinte. Înseamnă că-mi luaţi propunerea să trecem la Legea lustraţiei.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Nu, nu, nu. Intrăm la Legea lustraţiei, un lucru la care ţin şi eu foarte mult.

Reluăm dezbaterile pe Legea educaţiei la ora 14,00.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamna preşedinte,

Vă rog, 5 minute. Vor să intre în sală colegii de la PSD. Vor să participe la dezbateri.

Doamna Roberta Alma Anastase:

E corect. 5 minute pauză.

- După pauză -

(Continuă dezbaterea Proiectului Legii educaţiei naţionale, Propunerii legislative "Legea educaţiei naţionale", Propunerii legislative privind învăţământul superior, Propunerii legislative privind statutul personalului didactic, Propunerii legislative privind învăţământul preuniversitar.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cred că putem începe.

Pct.90, care se referă la art.67.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.91, care se referă la art.68.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.92, titlul capitolului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

93, subcapitol.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

94, nu se modifică textul venit de la Guvern.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

95. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

96, art.71. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

97, care se referă la art.72. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

98, care se referă la art.73. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

99, art.74. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

100, art.75. Nu sunt observaţii. Adoptat.

101, art.76. Nu sunt observaţii. Adoptat.

102, art.77. Nu sunt observaţii. Adoptat.

103. Nu sunt observaţii. Adoptat.

104, art.78. Nu sunt observaţii. Adoptat.

105, art.79. Nu sunt observaţii. Adoptat.

106, art.80.

Pe art.80, aveţi domnule Stanciu?

Pe 85? 106?

Vă rog. La poz.106.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Îmi aduc aminte de o intervenţie foarte scurtă a domnului Dinu Patriciu, care, la o şedinţă cu domnul senator Ovidiu Gherman, întrerupându-l, Patriciu a spus: "n-am venit să-ţi tulbur somnul!". Poate-şi mai aminteşte distinsul domn Toader. Deci, nici eu nu am venit să tulbur somnul nimănui, ci am venit să fac o propunere de eliminare a lui 79 cu 1.

Despre ce este vorba? Ştiu răspunsul şi o să vă surprindă, ştiu şi rezultatul. Dar, totuşi, insist, pentru stenogramă.

În cadrul reformei pe care o propune această lege, printre altele, apare şi o schimbare a noţiunii de titularizare. Până acum, aveam titulari în sistemul naţional de învăţământ printr-un examen de titularizare, care se desfăşura după o metodologie a ministerului, la nivel de inspectorat.

Acum, titularizarea, concursul se desfăşoară la nivelul unităţii şcolare, adică a şcolii, şi se organizează de către director, profesorul devenind titular al şcolii respective.

După părerea noastră, această modificare va duce la introducerea în sistem a unui anumit subiectivism, a unei relativităţi a concursului, pentru că la o şcoală o să dea un examen, la altă şcoală, alt examen, iar notabilităţile locale s-ar putea să influenţeze şi ele, în raport de relaţiile cu cei care dau concursul. Vor fi multe contestaţii, vor fi multe chestiuni care, după părerea noastră, vor afecta procesul didactic.

Spre a fi scurt, cred că nu este momentul, s-a mai încercat în '96-2000 o pilotare pentru şcolile, într-adevăr, de elită, pentru liceele de elită, ca aceştia, directorii, managerii respectivi să-şi selecteze personalul didactic, după care se pare că a fost abandonată, deşi, în actuala lege există prevederea că se pot organiza, la nivelul inspectoratelor, concursurile sau la nivelul direcţiilor şcolare.

Ca atare, doamna preşedinte, vă fac o propunere interesantă şi o fac şi ministerului, să eliminăm 79 cu 1, pentru că la acest articol, când vom trece la respinse, cred că avem cel puţin 15 amendamente depuse de distinşii colegi, inclusiv de la PDL, de la PSD şi de la UDMR.

Şi cred că vom putea găsi o soluţie, chiar soluţia pe care o propunea, la un moment dat - nu o propunea, spunea că ar agrea-o, chiar dacă nu ar marşa pe ea, domnul preşedinte Băsescu, să se facă titularizarea cumva la nivel de inspectorat.

Astfel şi mobilitatea personalului didactic este asigurată, pentru că dacă nu are un profesor normă la o şcoală, ar rezulta, în sistemul acesta, că el trebuie să dea concurs pe o jumătate de normă la altă şcoală.

Pe când aşa, dacă este titular pe judeţul respectiv, nu, sau la nivelul inspectoratului respectiv, el poate să-şi completeze norma de la altă şcoală, fără a da alt concurs.

Sper, stimaţi colegi, că m-am făcut înţeles. Dacă doamna preşedinte îmi permite şi dacă cineva nu a înţeles, aş putea să reiau argumentaţia. Dar, sunt convins, după expresia distinsului coleg Toader, că a înţeles chiar şi dânsul care, după câte spunea, a fost un maşinist de excepţie, deşi eu n-am ţinut un discurs mecanicist.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al Guvernului şi apoi punctul de vedere al comisiei. Vă rog, doamna secretar de stat Badea.

Doamna Oana Iulia Adriana Badea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului):

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor deputat,

Domnilor deputaţi,

Guvernul susţine forma aprobată de comisie, aşa cum a rezultat conform raportului şi distinsului domn deputat Anghel Stanciu îi sugerez să citească art.234, care reglementează titularizarea în sistem şi dă acele drepturi pe care tocmai le-a susţinut de la microfon.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Punctul de vedere al comisiei şi după aceea doamna Chircu. Nu, cedează domnul preşedinte în favoarea unei doamne. Vă mulţumesc.

Doamna Doiniţa-Mariana Chircu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimate onorabile domnule deputat Stanciu,

Aşa cum spunea doamna secretar de stat, printr-un amendament depus de mine în numele deputaţilor PDL şi acceptând a fi preluat de Comisia pentru învăţământ în numele bunei colegialităţi, această problemă a fost soluţionată, în sensul că acel amendament a avut în vedere să pună în concordanţă necesitatea de reformare a învăţământului în viziunea noii Legi a educaţiei naţionale cu folosirea eficientă a resursei umane calificate existente în sistem şi nevoia de stabilitate a sistemului. Astfel încât toate cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ ca urmare a promovării concursului naţional de titularizare rămân în continuare titulari nu ai localităţii, rămân în continuare titulari ai sistemului de învăţământ şi va elabora ministerul o metodologie care să prevadă o perioadă de mobilitate de personal, în această etapă de mobilitate de personal rezolvându-se toate situaţiile de restrângere de activitate atât prin transfer la înţelegerea între consiliile de administraţie ale unităţilor şcolare, cât şi prin repartizare pe posturi viabile pentru acest fel de mobilitate.

Mai mult decât atât, mai există un amendament depus de mine, tot din respect pentru cadrele didactice, pentru forţa de muncă calificată şi care a dobândit experienţă la catedră. Toţi acei care, la momentul acesta, sunt suplinitori calificaţi, dar în ultimii trei ani au promovat concursul unic de titularizare cu nota minim 7,00 să se poată titulariza pe catedrele pe care le suplinesc la acest moment, cu condiţia ca acele catedre să aibă o viabilitate pentru a le permite să fie trecute în categoria catedrelor sau posturilor titularizabile şi cu acceptul consiliului de administraţie al unităţii respective.

Aşa înţelegem noi să punem în acord viziunea noii legi cu ceea ce considerăm că este un bun câştigat pentru sistemul de învăţământ în interesul copilului, noi, deputaţii PDL.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Stanciu.

Lăsaţi-l drept la replică şi după aceea comisia lămureşte. Nu drept la replică, punct de vedere.

Domnul Anghel Stanciu:

Distinsă doamnă preşedinte,

Onorat prezidiu,

Distinsă doamnă ministru,

Onorată şi stimată colegă,

Înainte de a intra în subiect, v-aş ruga, distinsă doamnă preşedinte, să observaţi modul în care se adresează ministerul domnului deputat Stanciu, respectiv distinsa colegă Chircu.

Ar fi o onoare pentru mine să vă însuşiţi acest mod de adresare către colegii deputaţi, pentru că dacă nu ne respectăm noi între noi, nu ne respectă nimeni.

Acestea fiind zise, sunt de acord cu ce a spus distinsa doamnă Chircu, aşa este, dar cei care intră în sistem, care urmează să între în sistem nu mai beneficiază de tot ceea ce a spus distinsa doamnă Chircu. Iar cei care urmează să între în sistem vor avea licenţă, vor avea încă un an şi jumătate de masterat în domeniu, vor avea, după aceea, un an de mentorat, dacă-mi aduc bine aminte, deci vor face patru jumătate, cinci ani şi jumătate şi după cinci ani şi jumătate se duce, dă un definitivat, se duce, dă un concurs de titularizare pe şcoală.

Trebuie să avem în vedere şi cu asta închei faptul că majoritatea colegilor de generaţie a celor care vor intra în învăţământ fac licenţa de trei ani, eventual fac şi-un masterat. Dacă nu, intră la trei ani pe piaţa muncii, ocupă locurile de pe piaţa muncii, cu salarii adecvate, iar ceilalţi, care fac cinci ani jumătate, intră într-un sistem în care nu mai au siguranţa pe care o aveau şi pe care o au cei dinainte.

Trebuie să ne gândim ce fel de oameni atragem în sistemul de învăţământ. Adică care sunt acei dascăli care vor face din copiii noştri fie adevărate diamante, prin şlefuirea lor, fie - în procesul acesta "de polizare" să-i facă dintr-un diamant să facă o piatră nefolosibilă.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul preşedinte Dumitrescu, vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulţumesc foarte mult, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Eu vorbesc în numele comisiei. Deci n-am să exprim un punct de vedere politic, ci unul tehnic, pentru că îmi rezerv dreptul ca, la amendamente respinse, să susţin filozofia pe care noi şi grupul meu politic şi eu o avem în ceea ce priveşte acest aspect.

Acum vreau să vă spun că, la comisie, acest art. 79, a fost foarte dezbătut. Adică a fost un articol care a suscitat foarte multe discuţii, pentru că era vorba de cele două filozofii, filozofia care privea titularizarea aceasta pe care o solicită proiectul actual prin concurs pentru unitatea respectivă şi principiul titularizării la nivel naţional, care a funcţionat şi funcţionează încă în România.

Prin vot, s-a rămas la acest articol aşa cum este.

N-aş fi avut nimic de spus, pentru că votul este cel care decide. Însă, mai departe, aşa cum a spus distinsa doamnă deputat Chircu, că-mi place, că aşa se discută la Legea educaţiei, într-adevăr a propus un amendament care a fost însuşit de către toată comisia cu acceptul şi al domniei sale, care amendament spune că vom avea două tipuri de titularizare în sistem.

Vom avea titularizarea care s-a obţinut până la intrarea în vigoare a legii, care va fi o titularizare naţională. Deci vom avea domni profesori şi doamne profesori şi domnişoare profesori titularizaţi la nivel naţional, unii foarte tineri, care acum au 30 de ani şi care mai rămân în sistem zeci de ani şi vom avea, aşa cum spunea distinsul domn deputat Stanciu, vom avea cei intraţi după intrarea în vigoare a legii, dacă va fi adoptată în forma aceasta, care vor fi titularizaţi pe post.

Este o mare diferenţă, ţinând cont de faptul că s-au înăsprit foarte mult condiţiile accesului la statutul de profesor, ceea ce este bine, deci vom avea, cum se spune în general, vom avea "un systeme à deux vitese", cu două viteze: unii care vor fi titulari la nivel naţional, orice s-ar întâmpla, de unde i-ar da afară sau ar fi scoşi dintr-o unitate, să zicem într-un fel sau disponibilizaţi, că se desfiinţează, el se duce bine merci în altă parte şi, conform titlului şi bunului câştigat, ceea ce e un lucru corect, are statutul de titular pe postul respectiv; celălalt se supune iarăşi concursului şi iară. Nu este o egalitate de şanse.

Noi am introdus, prin amendamentul acela, care este înţelept şi pe eu l-am apreciat, pentru că legea, atunci când este vorba de un câştig, un drept câştigat, nu trebuie să aibă caracter retroactiv. Dar noi, prin acel amendament, că de-aia n-am făcut şi acest tip de discuţii atunci, am introdus această situaţie în sistem, care, trebuie să recunoaştem, că generează inegalitate. Pentru că dacă cei mulţi sunt îndreptăţiţi, cei care sunt astăzi titulari îşi păstrează dreptul, deci marea majoritate, pe parcursul timpului, vor intra în sistem alţii, care vor avea mult mai puţine drepturi faţă de cei cu această titularizare.

Problema este reală. Nu ştiu cum o va rezolva ministerul, nu ştiu cum se va găsi o soluţie, pentru că în metodologie nu se va putea găsi o soluţie, dar problema este reală şi este foarte reală, lucru pentru care politic mă voi exprima atunci când voi susţine amendamentul meu depus la acest punct de vedere.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Înţeleg că lucrurile sunt clarificate şi din punct de vedere tehnic. Dacă mai sunt alte lucruri la art. 106? Nu.

La pct. 107 care se referă la art. 81, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.108, care se referă la art. 82, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.109, care se referă la art. 83, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.110, observaţii? Nu sunt.

Pct.111, care se referă la art. 84. Nu sunt observaţii. Adoptat.

La 112, care se referă la art. 85, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.113. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.114, care se referă la art. 86. Nu sunt.

Pct.115, care se referă la art. 87. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.116, referitor la art. 88. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.117, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.118, care se referă la art. 89. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.119, care se referă la art. 90. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.120. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.121, care se referă la art. 91. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.122, care se referă la art. 92. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.123, care se referă la art. 93. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.124, care se referă la art. 94. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.125, care se referă la art. 95. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.126, care se referă la art. 96. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.127, care se referă la art. 97. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.128, care se referă la art. 98. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.129, referitor la art. 99. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.130, care se referă la art. 100. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.131, care se referă la art. 101. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.132, care se referă la art. 102. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.133. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.134, care se referă la art. 103. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.135, care se referă la art. 104. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.136, care se referă la art. 105. Nu sunt observaţii.

Pct.137, 138. Observaţii? Nu sunt observaţii. Adoptate.

Pct.139, care se referă la art. 106. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.140, care se referă la art. 107. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.141, care se referă la art. 108. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.142, care se referă la art. 109. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.143, care se referă la art. 110. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.144, care se referă la art. 111. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.145, care...

Da, domnule ministru.

La 145 nu sunt observaţii. Adoptat.

La 146 sunt observaţii, domnul Adomniţei.

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

Doamna preşedinte,

Cu regret observ că domnul ministru, colegii domniei sale, cu excepţia onorabilului domn secretar de stat Kiraly, nu sunt în banca ministerială pe parcursul discuţiei acestei legi atât de importante.

Vreau să vă spun că, în această fugă pentru adoptare, am trecut deja la capitolul învăţământului superior. Permiteţi-mi, vă rog, să fac câteva consideraţii, pentru că voi vorbi doar acum în legătură cu poz. 146 art. 113 aşa cum a ieşit el din raportul comisiei.

Permiteţi-mi două minute să mă refer la viziunea Guvernului prinsă în acest proiect de lege, în articolul acesta şi următoarele, în ceea ce înseamnă autonomia universitară. Vă repet, două sunt acuzele mele importante la această lege în ceea ce priveşte învăţământul superior, respectiv cel de distrugere a autonomiei, aşa cum nu doar o ştim noi, ci cum este ea definită internaţional (şi voi extinde mai îndată) şi de politizare.

Autonomia, dragi prieteni, a apărut în anul 1231, când, în urma unei greve la Universitatea din Paris din 1229, Regele Ludovic al IX-lea cel Sfânt a acceptat să ofere independenţă Universităţii din Paris, totul fiind reglementat prin Bula papală, intitulată Parens Scientiarum.

De atunci, principiul de guvernare colegială a universităţilor a stat la baza organizării acestora în întreaga tradiţie occidentală. El este reafirmat în primul articol, dragi colegi, pentru cei care ştiu, al Magna Charta Universitatum. Sunt convins că aţi auzit de această fundamentală declaraţie, mai cunoscută şi sub numele Declaraţia de la Bologna, 1988. Ea a fost semnată, la început, de 80 de universităţi europene; acum sunt 668 de universităţi semnatare, 15 din România.

Se defineşte, în această cartă, ce este autonomia. Guvernul vine şi spune, pe toate căile cu putinţă, întărim autonomia. Şi eu o să vă spun ce înseamnă în Magna Charta autonomia şi ce sunt articolele pe care sunteţi pe cale să le votaţi. Ce spun aceste articole: că, în viziunea Magna Charta, autonomia înseamnă următoarele căi de acţiune, următoarele principii; că universitatea poate decide în Senat asupra programelor de studii şi a direcţiilor de cercetare; că rectorii şi decanii sunt aleşi de corpul profesorilor şi al studenţilor în universitatea respectivă; că procedurile de admitere a studenţilor şi de selecţie a profesorilor sunt decise de Senat şi de consiliile profesorale ale facultăţilor; şi, în primul rând, poate, libertatea de administrare a bunurilor mobile şi imobile ale respectivei universităţi.

Toate acestea sunt fundamentale din 1231, pentru a putea menţine, sunt esenţiale, pentru a putea menţine rolul social al universităţii într-o societate: acela de a furniza cunoaştere, indiferent de puterea politică vremelnică.

Şi acum ce spune Legea educaţiei.

Pe de o parte, la televizor afirmăm că întărim autonomia, pe de altă parte, în următoarele articole, se specifică următoarele lucruri. Citez întâi din proiectul adus la comisie. În comisie am reuşit nişte corecturi mici, din punctul meu de vedere.

Deci ce spunea proiectul adus la comisie de către Guvern.

Art. 111: "Ministerul controlează modul în care universităţile îşi exercită autonomia universitară." În comisie s-a reuşit doar "controlează a posteriori modul în care universităţile îşi exercită autonomia universitară." Este aproape un paradox, e un conflict în termeni "controlarea autonomiei".

Art. 115. Un ministru politic poate revoca rectorii - aş completa eu - neascultători fără niciun fel de altă discuţie. În urma dezbaterilor din comisie, s-a punctat faptul că ministrul poate demite rectorii, poate revoca, doar în urma unei decizii a Consiliului de Etică şi Management Universitar, care este, de fapt, şi singura instituţie în care se poate face apel la această decizie.

De multe ori, poate un rector nu intră în linia politică a ministrului şi poate fi astfel revocat.

Art. 119. "Guvernul poate înfiinţa şi desfiinţa facultăţi doar cu consultarea Senatului." Nu spune: consultarea dacă dă un rezultat pozitiv sau negativ ministerul să asculte de acest consult. Practic, ministerul, precum am mai văzut noi la această tribună, a consultat Senatul şi face ce vrea el. Nu există aici, în schimb, niciun fel de remediu.

De asemenea, în lipsa unor reglementări mai clare, tot statul, adică ministrul politic, poate aloca finanţarea privilegiată universităţilor cu rectori obedienţi.

Dragi colegi,

Acestea sunt articolele pe care sunteţi, în următoarele secunde, nu minute, pe cale să le votaţi. Acestea sunt dovezile prin care, pe de o parte, în piaţa publică, afirmaţi că întăriţi autonomia şi, de fapt, prin ce aţi propus şi doar printr-o strădanie în comisie aţi reuşit să o distrugeţi.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Spînu, vă rog.

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Stimaţi colegi,

Precum ştiţi şi mulţi alţi colegi din sală, ca şi distinsul deputat Stanciu şi eu provin din mediul universitar.

Discursul domnului deputat Adomniţei l-am mai auzit în forma acesta în comisie de vreo zece ori şi vreau să vă spun că nici colegii dumnealui de partid nu l-au apreciat întru totul.

Domnul deputat Adomniţei, mizând pe faptul că nu reuşiţi poate destul de repede şi nu sunteţi familiarizaţi cu aceste prevederi ale Legii educaţiei în totalitate, încearcă să manipuleze în primul rând opinia publică la televizor şi să spună nişte minciuni extrem de mari şi de grosolane.

Ca să vă dau o probă de minciună spusă la tribuna acestui Parlament, care a fost înregistrată pe stenograma de şedinţă şi pe înregistrările audio-video, distinsul domn deputat Adomniţei, fost ministru al educaţiei, demis din funcţie de fostul premier PNL, domnul deputat Tăriceanu, a afirmat aici cu subiect şi predicat că politizăm conducerea universităţilor prin modul de alegere. Rectorul alege singur prorectorii şi numeşte decanii.

Domnul deputat Adomniţei a participat la lucrările Comisiei pentru învăţământ atunci când a putut să puncteze la televizor, denaturând faptele ca de obicei, luând un fir de adevăr şi rotindu-l şi răsucindu-l cum i-a convenit dumnealui. Nu este adevărat.

Stimaţi colegi,

Există două posibilităţi mari de a alege conducerea unei universităţi. Una care nu se practică deloc în România, aşa-numita conducere colegială şi nu este, dragi colegi, aplicată în spiritul conducerii colegiale. Rectorul ar trebui să fie ales de către toată comunitatea academică, lucru care nu se întâmplă astăzi. Deci nu votează alegerea rectorului toţi membrii comunităţii academice începând de la doctoranzi, profesori, eventual reprezentanţii studenţilor, ci votează Senatul. Senatul, astăzi, în marea majoritate a universităţilor, nu este ales prin votul direct al comunităţii academice, aşa cum spune această lege.

Deci, această lege spune că: "Senatul, forul decizional suprem al universităţii, este ales colegial, prin votul unanim al întregii comunităţi academice şi nu al unor structuri alese, care, la rândul lor, aleg acest organism. Deci, mai democratic de atât, lăsând la latitudinea întregii comunităţi academice alegerea celui mai înalt for, nu cred că este posibil.

Acest for, Senatul, va solicita, prin modelul propus în lege şi care a fost aprobat de către comisie, constituirea unei comisii care să analizeze un concurs al celor care doresc să devină rectori şi care trebuie să treacă şi să fie validaţi de către Senat. Deci Senatul hotărăşte dacă cei care se prezintă la concurs au calitatea şi cunoştinţele necesare pentru a le reprezenta instituţia respectivă de învăţământ superior. Deci Senatul ales de întreaga comunitate academică. Unde-i politic aici?

Acest Senat, pe lângă faptul că dă girul celor care au dreptul să concureze, mai face un lucru: desemnează o comisie de concurs, formată din 50% membri ai colectivităţii academice a respectivei instituţii de învăţământ superior şi tot Senatul, tot oamenii din universitatea respectivă, aleşi de către întreaga comunitate academică, propun o listă de personalităţi exact cu scrie în lege, ştiinţifice, academice, care pot constitui această comisie.

Şi vă dau un exemplu şi sper ca universitatea din care fac parte, dacă această lege va intra în vigoare în această formă, va alege acest mod şi va propune în lista acelor personalităţi o personalitate cum ar fi Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale sau directorul Diviziei pentru Europa a Microsoft sau un rector de la o universitate prestigioasă din Germania sau din Anglia sau din Franţa şi nu cred că ar mai exista cineva care ar pune la îndoială competenţa unei astfel de comisii.

Deci modul denaturat în care încearcă domnul fost ministru să arate că cineva intervine în viaţa universităţii politic şi aş fi primul care m-aş opune unui astfel de lucru, pentru că viaţa de deputat, aşa cum se vede este foarte uşor trecătoare şi nu aş dori niciodată să vină nimeni, oricât de deştept politician ar fi, să-mi dicteze mie în universitate cum să-mi aleg rectorul.

Dar, lucrul acesta nu este trecut în lege. Este o interpretare personală a domnului Adomniţei.

Mai mult, domnia sa spune că ministrul demite un rector. Ştiţi că şi-n actuala lege, în anumite condiţii, ministrul poate demite un rector. Avem cazuri nenumărate, amintiţi-vă de cazul Spiru Haret. Dar nu ministrul demite. Pentru că există un consiliu naţional de etică şi management universitar, la articolul următor, la art.115, pe care domnul ex-ministru Adomniţei nu a avut bunăvoinţa să vi-l prezinte, un consiliu de etică şi management universitar format din 3 reprezentanţi ai consiliului naţional al rectorilor, 3 reprezentanţi ai ministerului, câte un reprezentant al ARACIS, CNFIS, CNCSIS, deci sper că cei care sunt familiarizaţi cu aceste structuri, corespunzătoare învăţământului superior, înţeleg că sunt nişte organisme de specialitate care nu se află sub controlul ministerului.

Mai mult, din acest consiliu, pe baza unor amendamente depuse în comisie şi acceptate, fac parte un reprezentant al studenţilor şi un reprezentant al sindicatelor. Deci nu ministrul poate să facă, iar asta este ultima dintre măsurile pe care le poate lua un ministru. Dar toţi am văzut fenomene şi toţi ştim că învăţământul superior universitar, în foarte multe instituţii, s-a ajuns doar să fie o fabrică de cartoane şi am spus-o toţi aici, de la stânga la dreapta eşichierului politic. Toţi am spus că ceea ce se întâmplă în ultimul timp în învăţământul universitar, până la cel mai înalt grad de doctorat, a ajuns să fie doar o marfă de vânzare. Şi ce dorim? Şi domnul Cristian Adomniţei a fost ministru şi s-a confruntat cu acest tip de probleme. Dorim din nou Spiru Haret să nu poată nimeni interveni, nu ministrul, ministrul trebuie să oficializeze un act din partea statului român.

Acest consiliu, format din reprezentanţi ai comunităţii academice, îşi dă girul dacă este corect sau nu să fie suspendat sau înlocuit un rector. Avem Spiru Haret, avem exemplul de la Iaşi, Petru Andrei, noi ne jucăm cu vieţile unor tineri pe care îi numim studenţi, le cumpărăm iluziile cu bani, le dăm nişte cartoane, pe care le numim diplome şi în spatele cărora, de cele mai multe ori, cunoştinţele sunt egale cu zero. Deci prezentarea aceasta eronată, şi-mi pare rău că vorbim de Legea educaţiei, prezentarea denaturată doar în scopul jocului politic nu face bine absolut nimănui, stimaţi colegi. Autonomia universitară înseamnă dreptul de a te organiza. În actuala lege, ca şi în fosta lege, nimeni, domnule ex-ministru Adomniţei, nu interzice unei universităţi să-şi formeze structura cursurilor, să-şi aleagă disciplinele, orarul de lucru şi aşa mai departe. Nimeni nu opreşte Senatul universităţii să-şi facă structura de cadre, să confirme concursurile, să-şi susţină concursuri. Să valideze ocuparea prin concurs a unor posturi, cu excepţia titlului de profesor universitar care şi acum este de competenţa Consiliului Naţional de Atestare a Diplomelor Universitare şi a Titlurilor Universitare. Deci, nimic nu s-a schimbat.

Veniţi aici şi spuneţi majorităţii colegilor dumneavoastră din această sală care, poate, nu au citit cu mare atenţie această lege, numai minciuni, ca să ieşiţi bine în presă şi....

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să finalizaţi...

Domnul Teodor-Marius Spînu:

Şi spuneţi aici nişte lucruri care din nou vor pune cap în cap segmente ale învăţământului românesc şi ale societăţii româneşti şi nu este corect, domnule ministru.

Şi nu vreau să vă amintesc cuvintele pe care fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu le-a rostit la adresa dumneavoastră, ca ministru, atunci când v-a demis.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Drept la replică, domnule Adomniţei. Şi o să vă rog totuşi să încercaţi să ne încadraţi în timpul pe care l-am votat cu toţii la început.

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

Da, doamna preşedinte.

Sunt surprins să văd că domnul deputat Spînu, încă se mai consideră un membru de nădejde al comunităţii universitare şi atunci când nu mai are argumente, trece la atac la persoană. O să punctez fiecare din lucrurile pe care le-aţi spus şi vă voi demonstra cu tristeţe, domnule deputat, cât de tare sunteţi în eroare sau, de fapt, că nu aţi înţeles nimic.

O să încep cu Spiru Haret. Eu nu voi mai folosi acest nume, pentru că nu am avut,... am câştigat, apropo, toate procesele începute pe timpul meu cu Spiru Haret. Dar, pentru a nu se mai putea repeta în România vreodată un fenomen precum acela, rezolvarea nu este cea pe care aţi spus-o dumneavoastră, domnule deputat. Rezolvarea este în această lege, dar la alte articole. La articole care privesc evaluarea. Pentru că, domnule deputat, un rector, fie şi a lui Spiru Haret, poate să încalce legea cât vrea în România, dar face bani vine un ministru, şi-l dă afară. Ce credeţi dumneavoastră, pentru că asta aţi folosit dumneavoastră ca argument. Ce credeţi, mă rog,... acum mai fac o paranteză, cred că nu aţi auzit când am spus că am comentat varianta cu care a venit Guvernul, pentru că acea variantă,... domnule Sever Voinescu, poate şi pe dumneavoastră vă interesează...

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Foarte mult!

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

Păi, atunci, vă rog rămâneţi la locul dumneavoastră şi nu vorbiţi cu sala...

Atunci când s-a folosit această discuţie, domnule deputat, legea propusă de guvern am adus-o în discuţie doar pentru a arăta viziunea Guvernului asupra acestei problematici. Am completat spunând că în comisie s-au mai făcut câteva câştiguri numai. continui să spun, domnule deputat, pentru a nu se mai repeta un fenomen ca Spiru Haret, această problematică a fost rezolvată la Capitolul - Evaluare, pentru că dacă o comunitate academică doreşte să persiste în greşeală, îşi va schimba liderul de câte ori vrea, ministrul neputând să facă altceva decât să-l schimbe şi el la rândul lui, să-l revoce. Dar asta nu rezolvă problema. Problema pe fond a unei comunităţi, pentru a respecta legea, nu se va rezolva şi nu se poate rezolva doar prin schimbarea rectorului, aşa cum aţi spus dumneavoastră. Cred că dumneavoastră, de fapt, nu aţi înţeles deloc Capitolul Evaluarea universităţii pe mai departe.

Apoi, asta ca să spun că aţi folosit un exemplu greşit, într-un loc greşit. Poate îl folosiţi în altă parte, dar nu aici. Apoi,...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

Nu, nu, doamna preşedinte, vorbim de un lucru foarte important şi cred că mi-a folosit numele de vreo 20 de ori, aşa încât tot atâtea drepturi la replică am, pe care le folosesc într-unul singur.

Domnule profesor, dacă vă mai mândriţi să vă mai chemaţi aşa, aţi spus că am spus eu minciuni de la această tribună. Vă rog, pagina 209, alin.(3) de la pct.262 art.193, cum a ieşit în forma comisiei: rectorul confirmat de ministru, pe baza consultării Senatului, îşi numeşte prorectorii. Deci rectorul pune, nu, dumneavoastră aţi spus că eu greşesc. Aţi minţit. Nu, nu, ajung şi la decani. Imediat vă citesc pagina cu decanii, domnule profesor. Cred că nu aţi înţeles nimic, aţi stat 3 săptămâni degeaba în comisie...

Alin. b), pag.206, pct.260 art.191: "Decanii sunt selectaţi prin concurs public, organizat de rectorul universităţii nou ales." Ce înţeleg, domnule profesor, vă spun eu că poate sunteţi prea tânăr în politică, în sensul în care un rector şi încă nu am ajuns la Capitolul politizare, ajuns pe speze politice acolo, face el concursul. El îl organizează. Evident, din când în când, ca şi preşedintele României, care consultă Parlamentul, el consultă Senatul. Şi acele concursuri sunt făcute de un rector cu viziune politică în România, domnule deputat. Cred că ori dumneavoastră nu trăiţi în realitatea acestei ţări, ori, într-adevăr, şi cu asta închei, pentru că pe vreme lui Narcis nu se inventase televiziunea, vă spun pentru informarea proprie, că eu mi-am făcut partea de mers la televiziuni, nu sunt un doritor neapărat al acestei acţiuni şi tot ce am făcut în comisie şi aici nu am făcut în lumina apariţiei la vreo televiziune.

În schimb, despre dumneavoastră nu pot să spun acelaşi lucru.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

pe procedură, dar vreau să închei pct. 146. Mai sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

În procedură, doamna Teo Trandafir.

Doamna Teodora Virginia Trandafir:

Vă mulţumesc foarte mult.

Am văzut că toată lumea când ajunge aici, primul lucru face asta.

Mulţumesc foarte mult, doamna preşedinte.

Voiam să vă spun, doamnelor şi domnilor, că sunt pentru prima oară în faţa dumneavoastră, am intrat în politică acum nici două săptămâni şi în momentul campaniei electorale, propuneam un proiect pe care dumneavoastră m-aţi ajutat să-l duc la capăt. Este vorba, de fapt, despre domnul Cătălin Croitoru care l-a preluat şi, pentru că eu eram un candidat la vremea respectivă, l-a adus în faţa dumneavoastră şi dumneavoastră nu aţi avut până în acest moment nimic de comentat.

Am venit să vă spun că în ciuda faptului că poate în acest moment cu toţii avem o imagine destul de şifonată în faţa celor care militează în faţa diferitelor clădiri publice, dumneavoastră sunteţi nişte oameni care au reuşit să facă ceva bun. Din nefericire, nu ştiu dacă aţi fost foarte atenţi, pentru că nu aveţi cum să fiţi atenţi la fiecare dintre articole, fiecare dintre amendamente, e vorba despre amendamentul pe care mie îmi place să-l numesc al meu, când pun capul pe pernă, dar care a fost, bineînţeles, adus aici de către domnul Croitoru.

Situaţia se prezintă în felul următor. Este vorba despre creşe, despre cupoanele de creşă care se adresează copiilor între 0 şi 3 ani, se adresează, de fapt, familiilor sărace şi mai puţin sărace, tuturor familiilor din România care lucrează în domeniul de stat sau în domeniul privat.

Astfel, orice mamă se poate întoarce la serviciu în primii ani de viaţă ai copilului ei, depăşind mult mai uşor criza şi ajutând statul în acest fel, beneficiind de aceste cupoane, ale căror valori pot varia între 2 şi 5 milioane de lei, vă spun cam ce cred eu în acest moment.

Mă grăbesc să vă vorbesc despre acest proiect, pentru că vreau încă o dată să vă mulţumesc pentru faptul că până în acest moment el a trecut, nu s-a ridicat încă nimeni să spună stop, avantajele ar fi că angajatorul este obligat să dea aceste cupoane, cupoanele vor veni de la stat. Până în acest moment, angajatorul le dădea aşa, dacă dorea, pentru că era vorba despre banii lui de buzunar, avantajele sunt, practic, de toate părţile, iar suma nu este foarte, foarte mare, adică nu e vorba despre un capăt de ţară.

Repet, vă mulţumesc foarte mult pentru sprijin, este prima oară când ajung la aceste microfoane, nu ştiu dacă o să reuşesc să cobor scările, dar important e că le-am urcat.

Vă mulţumesc încă o dată foarte, foarte mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi noi vă mulţumim.

La poz.147. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La poz.148. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.149 care se referă la art.116. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.150, la art.117. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz. 151, la art.118. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.152, la art.119. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.153, la art.120. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La poz.154, art.121. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La poz.155, art. 122. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La pct.156. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.157, art.123. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.158, art.124. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Poz.159, art.125. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Poz.160, art.126. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Poz.161, art.127. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Poz.162 şi 163. Nu sunt observaţii. Adoptate.

Poz.164 care se referă la art.128. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Poz.165. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.166 care se referă la art.129. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.167 care se referă la art.160. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.168. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.169 care se referă la art.131. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.170 care se referă la art.132. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.171. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Pct.172 care se referă la art.133. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Poz.173. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Poz.174 care se referă la art.134. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Poz.175. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.176 care se referă la art.135. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.177. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Poz.178 care se referă la art. 136. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Poz.179 care se referă la art.137. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Poz.180. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.181 care se referă la art.138? Vă rog.

Domnul Horia Cristian:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îmi cer scuze că intervin, la pct.181 care se referă la art.136...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este 138, se urmăreşte notarea făcută... numerotarea făcută de comisie.

Vă rog.

Domnul Horia Cristian:

Da, la 138, îmi cer scuze.

În acest articol se spune aşa: "Rectorul poate anula un certificat sau o diplomă de studiu, atunci când se dovedeşte că s-a obţinut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea principiilor eticii universitare". Formularea acestui articol este extrem de subţire din punct de vedere juridic.

Vorbim aici de o diplomă de studii şi nu vorbim de un act care este scris pe un colţ de masă. Rectorul, într-adevăr, anulează această diplomă de studii, dar trebuie ca formularea să fie imperativă şi trebuie completată - atunci când o instanţă a stabilit că ea a fost dobândită prin fraudă sau în mod fraudulos. Rectorul singur nu poate stabili dacă o diplomă a fost obţinută prin fraudă sau printr-un mecanism fraudulos, ci doar o instanţă de judecată.

Şi de aceea vă solicit să modificăm formularea acestui articol şi să spunem: "Rectorul anulează un certificat sau o diplomă de studii, atunci când o instanţă civilă a stabilit că aceasta a fost obţinută prin fraudă sau printr-un mecanism fraudulos sau prin încălcarea principiilor eticii universitare".

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este un amendament respins. În plen nu puteţi formula amendamente. Nu este formă, e fond... Este o altă instanţă care dovedeşte, deci...,

Domnule preşedinte al comisiei, vă rog să faceţi clarificările necesare.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnul coleg care a suplinit pe cineva din comisia noastră din partea Grupului parlamentar al PNL a ridicat şi în comisie acest aspect.

Noi, în comisie, l-am discutat, domnia-sa a făcut şi un amendament în acest sens, dar a fost adoptat textul iniţial. Eu personal, în comisie, am avut o opinie aproape similară cu a domniei sale, pentru că nu putem să anulăm aşa. Aceste acte oficiale au un regim special reglementat prin diverse legi ş.a.m.d. Poate la amendamente respinse, când le vom discuta, să revenim asupra acestui capitol şi cu înţelepciunea sa, Senatul să facă mai mult decât a făcut comisia, pentru că aici poate că sunt mai mulţi jurişti decât în comisie.

Problema există, a fost discutată, dar suntem în situaţia în care amendamentul respectiv a fost respins.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Trecem la poz. 182. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.183. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.184 care se referă la art.140. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.185 care se referă la art.141. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Poz.186. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.187 care se referă la art. 142. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Poz.188 care se referă la art.143. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.189 care se referă la art.144. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.190. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.191. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.192. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.193 care se referă la art.147.

Domnul Cătălin Croitoru:

Doamnă preşedinte,

La art.147 e o eroare de traducere a unui organism european şi anume corect este Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în Învăţământul superior.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Stenograma a reţinut acest lucru. Se va face corectura necesară.

Vă mulţumesc.

Alte observaţii la acest articol nu sunt. Adoptat.

Poz.194. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.195. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.196. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.197. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.198. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.199. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.200. care se referă la art.251. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.201. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.202 care se referă la art.253. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.203. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.204. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.205. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.206. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.207. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.208. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.209. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.210. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.211 care se referă la 159. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.212. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.213. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.214 care se referă la un nou art.161. Nu sunt. Adoptat.

Poz.215, art.162. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Poz.216. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.217. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.218. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.219. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.220. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.221. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.222. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.223. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.224. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.225. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.226 care se referă la art.168. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.227. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.228. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.229. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.230. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.231. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.232. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.233 care se referă la art.171. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Poz.234. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.235. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.236. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.237. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.238. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.239. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.240. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Poz.241. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Poz.242. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Poz.243. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.244. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.245. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.246. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.247. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.248. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.249. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.250. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.251. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.252. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.253. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.254. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.255. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.256. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.257. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.258. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.259. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Poz.260. Observaţii?

La 260, da?

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Stimată doamnă ministru,

Am două chestiuni.

O primă chestiune de procedură şi se referă la art.110 alin.(4) în care se precizează: "Textele articolele la care nu se formulează amendamente, obiecţii şi observaţii se consideră adoptate. Textele articolelor la care s-au formulat amendamente sau asupra cărora s-au făcut obiecţii şi observaţii se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi." Deci, conform acestui text, ar rezulta că avem două teze. O teză care cuprinde articole la care nu s-au formulat amendamente şi nu spune de către cine. Nu s-au formulat nici amendamente, nu s-au formulat nici obiecţii şi nici observaţii. Acestea se consideră adoptate. Şi textele articolelor la care s-au formulat amendamente, fie de către comisie, fie de către ceilalţi colegi deputaţi. Aceste texte se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Deci, dacă această teză din 110 alin.(4) mai este valabilă în Regulament, ar rezulta, stimată, distinsă doamnă preşedinte, că toate articolele care au amendamente şi pe care dumneavoastră le-aţi considerat adoptate fără să le supuneţi votului şi fără să menţioneze votul majorităţii celor prezenţi, nu sunt, în fapt, votate şi adoptate. Cam asta ar rezulta.

Şi, atunci, eu îmi fac datoria de a vă solicita să lămuriţi acest aspect, să supuneţi la vot toate cele care au amendamente şi să o luăm de la capăt. Cele care nu au amendamente şi nu au avut obiecţii, le considerăm adoptate, cele care au amendamente din partea comisiei trebuie votate. Aceasta este chestiunea de procedură.

A doua chestiune este o chestiune care priveşte alegerile conducerilor universitare, universităţilor, adică 260, art.191 şi respectiv fostul articol 188. Începând cu art.191 este detaliată aşa- numita conducere corporatistă, adică cea pe care distinsul coleg Teodor-Marius Spînu de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi v-a explicitat-o într-un dialog, mai mult sau mai puţin prietenos, cu distinsul deputat Adomniţei.

Îmi fac obligaţia faţă de consiliul rectorilor să vă explicitez aici pe scurt şi sistemul actual sau sistemul colegial numit care funcţionează în prezent şi care se găseşte la amendamentele respinse. În speţă, se aleg şefii de catedră, se alege consiliul profesoral, din consiliul profesoral se aleg reprezentanţii facultăţilor în Senat, Senatul alege rectorul, prorectorii. La Consiliul rectorilor nu a fost negat sistemul corporatist, ci s-a precizat foarte clar că în această fază este bine ca senatele să decidă asupra unui sistem de alegere. Fie cel corporatist în care, de fapt, se alege un manager, aşa-numitul rector, şi care intră în dialog cu preşedintele Senatului, fie cel actual, în care avem rectorul, avem biroul Senat şi în unele facultăţi, avem şi un preşedinte.

Această posibilitate de alegere sau, dacă vreţi, indirect, de pilotare va permite universităţilor fie să se orienteze spre sistemul corporatist şi dacă merge şi dă rezultate, să devină generalizat prin urmarea exemplului şi de celelalte universităţi, fie să nu funcţioneze cum trebuie şi atunci să se poată întoarce la sistemul colegial.

Aceasta este poziţia Consiliului rectorilor explicitată printr-o rezoluţie şi domnul profesor Drăgulescu, rectorul Universităţii de medicină şi farmacie din Timişoara, a fost de faţă şi cunoaşte acest lucru.

De aceea, doamna preşedinte, noi vă supunem la vot 191 cu 1 în sensul de eliminare numai poziţia aceasta, pentru a o completa cu amendamentul respins, care este, de fapt, în acelaşi sens, dar permite şi precizează că în instituţiile de învăţământ superior publice sau private, structurile de conducere sunt de tip corporatist sau colegial. Şi atunci urmează corporatistul şi am include la final, când vom face această reluare a legii de la art.1, prin discutarea tuturor amendamentelor respinse, ceea ce, în fine, eu am exprimat la timpul respectiv şi nu mai are sens să insist acum, vom completa cu alegerea colegială.

Şi eu cred că este o chestiune înţeleaptă, pentru că aceste lucruri, care vin impuse ca un pat al lui Procust, nu au dat niciodată rezultate.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat...

Domnul Anghel Stanciu:

Închei imediat.

Reformele impuse nu sunt întotdeauna agreate.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deci, ca să înţeleg ce supun la vot...

Domnul Anghel Stanciu:

Am două chestiuni: am chestiunea de procedură, în care eu consider că toate articolele care au fost amendate de către comisie şi nu au fost supuse votului, nu au fost adoptate şi trebuiesc resupuse votului şi a doua chestiune este aceasta.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Lăsaţi. OK.

A doua chestiune este art.191 cu 1 unde dumneavoastră sunteţi împotrivă. Practic cereţi să fie supus la vot, da?

E în regulă, dacă nu trece acest amendament, înseamnă că el este automat eliminat şi înţeleg că aveţi în rândul amendamentelor respinse un amendament cu care doriţi să completaţi acest articol.

Vă rog să pregătiţi cartelele. Se votează art.191 alin.(1), aşa cum a fost el propus de comisie. (Vociferări.)

Deci, supunem la formularea comisiei, amendamentul comisiei.

Votul este deschis.

102 voturi pentru, 8 voturi împotrivă şi 15 abţineri. Se susţine acest amendament al comisiei.

La 261 art.192, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

262, art.193, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

263, art.194. Nu sunt observaţii. Adoptat.

264. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

265, art.195. Nu sunt observaţii. Adoptat.

266, art.196. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

267, art.197.

Vă rog, domnule Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă preşedinte,

Onorat prezidiu,

Inclusiv stimate domnule Sever Voinescu Cotoi,

Distinsă doamnă ministru,

Art.197 de la poziţia 267 demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, că uneori unii dintre noi, din diverse motive, beneficiind de poziţia pe care electoratul le-a încredinţat-o, găsesc că pot transforma o lege, respectiv un articol, un alineat într-o măciucă, o măciucă cu care să dea la cap colegilor lor.

Pentru că avem aici exemplul tipic când art.197 alin.(3), acest alineat s-a impus pentru patru colegi parlamentari. El sună aşa: "Persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului de conducător sau de demnitar."

Deci, domnul profesor Drăgulescu de la PDL este demnitar, domnul profesor Robu este senator, demnitar de la PNL, domnul profesor Popa este demnitar de la PSD, doamna profesoară Andronescu este senator de la PSD.

Acest alineat este special făcut pentru aceşti patru oameni. Şi am dat un alineat pentru patru oameni. Eu unul, stimată doamnă preşedinte, mă simt neglijat. Aş vrea şi eu un amendament pentru mine, pentru Valeriu Tabără şi pentru ceilalţi profesori universitari care suntem aici. Că aşa e normal, să avem şi noi câte un articol. Să ne lăudăm cu el. Adică, chiar noi nu putem fi băgaţi în seamă? Să ne bage şi pe noi.

Lăsând o leacă, să zicem, tonul puţin maliţios, cred că avem suficientă înţelepciune să radem acest articol. Eu am lucrat în comisie şi cu doamna ministru Andronescu, dânsa era secretar, doamna preşedinte, stimata şi distinsa preşedinte, era membră a comisiei noastre. Acolo şi-a făcut ucenicia învăţând lucrurile bune de la mine, pe celelalte nu ştiu de la cine le-a învăţat?! şi a văzut contribuţia pe care doamna ministru, la vremea aceea, a avut-o la legile învăţământului şi în Parlament. Şi domnul rector Drăgulescu îşi face meseria la Comisia pentru sănătate şi rectorul Popa.

Nu cred că dânşii au politizat aceste instituţii. Nu cred că de la portar la Universitatea de medicină şi farmacie Timişoara, de la portar până la primul prorector, toţi sunt membri PDL. Că dacă ar fi toţi membri PDL, ar ieşi studenţii în faţa universităţii, cum au ieşit ăştia în Piaţa Unirii acum. Nu cred asta.

Şi acolo îşi fac datoria de ştiinţă. Ştiinţa, stimaţi colegi, nu se supune la vot, este aristocratic, acolo ori ştii, ori nu ştii.

De aceea, v-aş ruga ca aceasta să fie eliminată.

Şi ca să nu mai vin a doua oară, doamna preşedinte, că drumu-i lung de acolo până aici...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am constatat.

Domnul Anghel Stanciu:

"..aş discuta şi alin.(4). Alin.(4) este şi mai parşiv.

Funcţia de rector este incompatibilă cu deţinerea de funcţii de conducere în cadrul unui partid politic pe perioada exercitării mandatului. Şi ăsta are ţintă directă. Prima ţintă este profesorul Marga, rectorul de la Universitate, pe care am avut cinstea şi onoarea să-l dau în judecată şi să şi câştig procesul definitiv şi irevocabil. Prin instanţă. Dar am fost totuşi destul de...zic eu, gentil, pentru că în locul banilor care trebuia să mi-i dea, m-am gândit să-i iau scaunul de rector. Dar văzând că se înghesuie mai mulţi de acolo, am zis "Ia să văd cine-l apucă!" şi dacă nu l-a apucat nimeni, acum, vrea să i-l ia. Şi mai este şi doamna... cu efecte colaterale, este şi doamna ministru Andronescu.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Stanciu, deci, să înţeleg. Dumneavoastră la alin.(1) doriţi eliminarea şi la alineatul...

Domnul Anghel Stanciu:

Nu, la alin.(1) nu am nicio chestiune. Nu mă bag la alin.(1).

Deci, 197 cu 1, nu l-am comentat.

Doamna Roberta Alma Anastase:

197 cu...

Domnul Anghel Stanciu:

Alin.(1) nu l-am comentat. Nici alin.(2). Am comentat (3) şi (4).

Doamna Roberta Alma Anastase:

La amândouă doriţi eliminarea, da?

Domnul Anghel Stanciu:

La alin.(4) este un amendament făcut numai pentru doi oameni. Atât. Şi v-aş ruga, stimaţi colegi, să avem înţelepciunea să le eliminăm. Pentru că, altfel, ne facem nu de râs, ci de batjocură.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Dumitrescu, din partea comisiei. Vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

După cum observaţi, doamna preşedinte, nu sunt amendamente ale comisiei însuşite de comisie, sunt amendamente care au trecut în comisie şi alin.(3) şi alin.(4) au fost propuse de colegi de-ai noştri. Dezbaterile au fost aprinse în comisie, trebuie să recunosc foarte mult, pentru că au apărut şi aspecte clar de neconstituţionalitate, pentru că noi am avut acest lucru în ceea ce priveşte incompatibilitatea dintre funcţia de director la şcoală şi cea de membru al unui partid politic şi conducerea unui partid politic. Toate argumentele acestea au fost aduse, în sfârşit...

Dumneavoastră ştiţi foarte bine că aici este vorba despre votul care s-a dat în comisie şi cu care a fost acceptat acest amendament.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deci, vă supun la vot eliminarea alin.(3). (Din sală se cere şi punctul de vedere al Guvernului.)

Punctul de vedere al Guvernului. Doamna Badea, punctul de vedere al Guvernului pe cele două alineate de la art.197 alin.(3) şi alin.(4).

Doamna Oana Iulia Adriana Badea:

Guvernul susţine formularea care a reieşit după Comisia pentru învăţământ din Camera Deputaţilor.

Mulţumim.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

Primul lucru, dacă se susţine alin.(3)... Votăm eliminarea. Scuze! Deci, votăm eliminarea alin.(3) de la art.197.

Acum votul este deschis. Vă rog să votaţi.

18 voturi pentru, 88 voturi împotrivă şi 4 abţineri.

La alin.(4), de asemenea, se propune eliminarea. Votăm propunerea de eliminare.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

33 voturi pentru, 98 voturi împotrivă şi 5 abţineri. A rămas în formula adoptată de comisie.

268. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptat.

269. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptat.

270. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

271. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

272. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

273. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

274, care se referă la art.203. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

275. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

276. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

277. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

278, care se referă la art.206. Nu sunt observaţii. Adoptat.

279. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

280. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

281. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

282. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

283. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

284. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

285. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

286. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

287. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Nici o problemă. E o scăpare la 281.

Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Ce aţi votat este corect. Numai că votând 281, în formula amendată, a rămas o eroare materială, aşa au făcut-o colegii când au lucrat. Este vorba de art.11, 13, 14, care trebuie eliminate şi pentru că ele... alineatele, pardon, mă scuzaţi, alineatele, care vă rog frumos să fie eliminate, că ele se regăsesc în textul celălalt.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Da. Deci este o eroare materială, să înţeleg.

289. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

290. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

291. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

292. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

293. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

294. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

295. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

296. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

297. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

298. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

299. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

300. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

301. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

302. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

303. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

304. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

305. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

306. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

307. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

308. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

309. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

310. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

311. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

312. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

313. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

314. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

315. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

316. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

317. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

318. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

319. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

320. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

321. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

322. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

323. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

324. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

325. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

326. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

327. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

328. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

329. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

330. Nu sunt observaţii. Adoptat.

331. Nu sunt observaţii. Adoptat.

332. Nu sunt observaţii. Adoptat.

333. Nu sunt observaţii. Adoptat.

334. Nu sunt observaţii. Adoptat.

335. Nu sunt observaţii. Adoptat.

336. Nu sunt observaţii. Adoptat.

337. Nu sunt observaţii. Adoptat.

338. Nu sunt observaţii. Adoptat.

339. Nu sunt observaţii. Adoptat.

340. Nu sunt observaţii. Adoptat.

341. De asemenea, nu sunt observaţii. Adoptat.

342. Nu sunt observaţii. Adoptat.

343. Nu sunt observaţii. Adoptat.

344, se referă la art.267. Nu sunt observaţii. Adoptat.

345. Nu sunt observaţii. Adoptat.

346. Nu sunt observaţii. Adoptat.

347. Nu sunt observaţii. Adoptat.

348. Nu sunt observaţii. Adoptat.

349. Nu sunt observaţii. Adoptat.

350. Nu sunt observaţii. Adoptat.

351. Nu sunt observaţii. Adoptat.

352. Nu sunt observaţii. Adoptat.

353. Nu sunt observaţii. Adoptat.

354. Nu sunt observaţii. Adoptat.

355. Nu sunt observaţii. Adoptat.

356. Nu sunt observaţii. Adoptat.

357. Nu sunt observaţii. Adoptat.

358. Nu sunt observaţii. Adoptat.

359. Nu sunt observaţii. Adoptat.

360. Nu sunt observaţii. Adoptat.

360? Vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Stimată doamnă ministru,

La un articol anterior s-a vorbit de aşa-numita teză de abilitare. Şi s-a explicitat acolo în ce constă această teză de abilitare. Deci, prima chestiune, doamna preşedinte, este să vedeţi că în art.267 alin.(4) se specifică: "Cadrele didactice şi de cercetare universitare sau cercetătorii ştiinţifici principali cu minim funcţia didactică de lector, şef de lucrări, respectiv cercetător ştiinţific principal III, care doresc să acceadă la funcţia didactică de profesor universitar, trebuie să obţină un atestat de abilitare a capacităţilor şi performanţelor didactice şi de cercetare".

Se specifică că "abilitarea ar consta în..." şi ceea ce solicită abilitarea este prezentat la un capitol anterior şi este preluat de la (4) vechi, care este pe stânga.

Acest alin.(4) are câteva chestiuni care mi se par neclare. Un prim lucru: cercetător ştiinţific principal cu minim funcţia didactică de lector sau şef de lucrări. Cercetător ştiinţific principal este în cadrul sistemului de cercetare. Aşa cum apare aici, el trebuie să fie cercetătorul ştiinţific principal şi să ocupe, să aibă norma didactică şi calitatea de bază în învăţământul superior, ca să poată fi profesor. Dacă ne uităm la condiţiile de profesor, care sunt puţin mai încolo, nu mai apare această condiţie. Deci, este o contradicţie în termeni.

A doua chestiune pentru care propun eliminarea acestui alineat, pentru că calitatea de profesor este stabilită anterior şi acum oricine se poate înscrie la concursul de profesor dacă are ceea ce spune şi aici, titlul de doctor, să fie cercetător ştiinţific şi totodată să aibă această teză de abilitare.

Această teză de abilitare, care este similară cu doctor habilitis, similar ca în Franţa, similar ca în Germania sau în Republica Moldova, ar trebui cerută celor care îşi iau titlul de doctor după urmarea şcolii doctorale de trei ani, când titlul de doctor nu mai este un titlu de consacrare ştiinţifică, şi nu celor care sunt conferenţiari universitari şi au luat titlul de doctor făcându-l în cinci, şase, şapte sau opt ani. Deci pe aceştia noi trebuie să-i supunem acum unei teze de abilitare, aşa cum îi supunem pe cei care termină al treilea ciclu de învăţământ, care este doctoratul. Avem licenţă, avem masterat şi şcoala doctorală. Pentru aceştia noi vedem normal să dea o teză de abilitare şi nicidecum pentru cei care sunt la ora actuală conferenţiari.

Acestea sunt motivele, stimaţi colegi, pe care constat că le-aţi înţeles şi pentru care cer eliminarea acestui alin.(4), având condiţiile de ocuparea postului de profesor la alineatul următor.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Vă supun la vot propunerea de eliminarea alin.(4) de la art.282, aşa cum apare el numerotat de către comisie.

Votul este deschis. Eliminarea...

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

30 voturi pentru, 101 voturi împotrivă şi 3 abţineri.

Dacă mai sunt alte observaţii la acest articol. Nu mai sunt. Adoptat.

361. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

362. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

363. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

364. Nu sunt observaţii. Adoptat.

365. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

366. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

367. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

368. Nu sunt observaţii? Adoptat.

369. Nu sunt observaţii. Adoptat.

370. Nu sunt observaţii. Adoptat.

371. Nu sunt observaţii. Adoptat.

372. Nu sunt observaţii. Adoptat.

373. Nu sunt observaţii. Adoptat.

374. Nu sunt observaţii. Adoptat.

375. Nu sunt observaţii. Adoptat.

376. Nu sunt observaţii. Adoptat.

377. Nu sunt observaţii. Adoptat.

378. Nu sunt observaţii. Adoptat.

379. Nu sunt observaţii. Adoptat.

380. Nu sunt observaţii. Adoptat.

381. Nu sunt observaţii. Adoptat.

382. Nu sunt observaţii. Adoptat.

383. Nu sunt observaţii. Adoptat.

384. Nu sunt observaţii. Adoptat.

385. Nu sunt observaţii. Adoptat.

386. Nu sunt observaţii. Adoptat.

387. Nu sunt observaţii. Adoptat.

388. Nu sunt observaţii. Adoptat.

389. Nu sunt observaţii. Adoptat.

390. Nu sunt observaţii. Adoptat.

391. Nu sunt observaţii. Adoptat.

392. Nu sunt observaţii. Adoptat.

393. Nu sunt observaţii. Adoptat.

394. Nu sunt observaţii. Adoptat.

395. Nu sunt observaţii. Adoptat.

396. Nu sunt observaţii. Adoptat.

397. Nu sunt observaţii. Adoptat.

398. Nu sunt observaţii. Adoptat.

399. Nu sunt observaţii. Adoptat.

400. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

401. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

402. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

403. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

404. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

405. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

406. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

407. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

408. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

409. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

410. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

411. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

412. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

413. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

414. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

415. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

416. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

417. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

418. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

419. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

420. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

421. Domnul deputat Croitoru, vă rog.

Domnul Cătălin Croitoru:

Doamna preşedinte,

La 421, poziţia 41, este o eroare materială. Trebuie scris acolo "Registru Matricol Unic al Universităţilor din România", cu iniţialele RMUR.

El a fost definit corect la art.85 alin.(1). Aici este incomplet trecut, deci trebuie completat: "Registrul Matricol Unic al Universităţilor din România".

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Stenograma a reţinut această modificare şi ea va fi operată.

Cu aceasta am terminat amendamentele admise.

Trecem la amendamentele respinse.

Primul amendament - este unul singur - este amendamentul care face parte din Anexa nr.2a, şi care se referă, practic, la înlocuirea întregului raport cu Legea doamnei Andronescu, depusă de PSD.

Doreşte cineva să-l susţină?

Domnul Stanciu, vă rog. Susţineţi amendamentul acesta, înţelegând că îl susţineţi în limita timpului de 5 minute.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimată doamnă preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Stimată doamnă ministru,

În primul rând, vă mulţumesc pentru răbdarea pe care aţi avut-o la această inedită modalitate de trecere a legii, pe care eu o caracterizez ca fiind neregulamentară.

Acum, în ceea ce priveşte această lege care este cuprinsă în acest amendament, sunt unul dintre iniţiatori, împreună cu cei 98 de senatori şi deputaţi PSD.

Susţin acest amendament şi, respectiv, această lege, care este, practic, în totalitate, legea pe care şi-a asumat-o Guvernul Boc, adică Guvernul PDL-PSD.

Ea a fost respinsă de Curtea Constituţională pe motive procedurale, şi nu pe conţinut, în sensul că nu s-a dezbătut în Parlament.

Iată că, prin votul dumneavoastră, putem avea două legi în Parlament: una, care a fost asumată de Guvernul Boc, şi una care a fost promovată de Guvernul Boc.

Este o situaţie inedită şi, în consecinţă, ea trebuie tratată ca atare.

Deci, în mod normal, aşa cum rezultă din art.(68), dacă nu mă înşel, alin.(2), o lege se ia ca lege de bază, iar cealaltă lege se consideră ca fiind amendamente la prima lege.

De asemenea, dacă nu mă înşel, se precizează la alt articol că aceste legi se supun, după dezbaterea generală, votului Camerei, de respingere.

Deci, în mod normal, acest amendament nu îşi găseşte rostul aici, ci trebuie supusă respingerii legea, ca urmare a prevederii regulamentare.

Personal, noi vom vota împotrivă, pentru că nu suntem adepţii strategiei Guvernului Boc, adică munca în zadar: am făcut o lege şi apoi o aruncăm. Şi Grupul parlamentar al PSD o susţine.

Mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Deci, susţineţi acest amendament respins de comisie, şi o să-l supun la vot.

Înainte de asta, domnul Marton Arpad, pe procedură, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Domnul Stanciu, pe care îl stimez şi care este un bun cunoscător al Regulamentului, chiar a subliniat că nu este momentul în care să se voteze acest amendament, pentru că în momentul în care se va da un vot final pe legea pe care tocmai am dezbătut-o pe articole, se dă un vot final pe raportul de respingere la celelalte două legi, atunci se va tranşa care dintre aceste legi va fi votată de Cameră.

Totodată, şi mi se pare că...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Marton Arpad, vă rog să mă ajutaţi cu un lucru: ei au constituit un amendament din toată legea.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Eu am înţeles, numai că, dacă aţi fost atentă, atunci domnul Stanciu, şi imediat ajung la următoarea fază, la alin.(3) de la art.110. Deci, domnul Stanciu a spus clar că nu este momentul în care să se voteze această variantă propusă de dânşii, ci acest lucru se va face la momentul votului final.

Este corectă această interpretare a Regulamentului şi, slavă Domnului, colegii noştri care au avut amendamente respinse au fost atenţi, şi acolo unde aveau păreri contrare amendamentelor propuse de comisie au intervenit; la vremea respectivă s-au dat voturi, şi atunci se aplică alin.(3) al art.110.

În cazul în care alineatele, articolele adoptate sunt contrare amendamentelor respinse, ele nu se mai supun votului.

Deci, dumneavoastră aveţi de supus votului numai acele amendamente care sunt în completarea articolelor, alineatelor existente, fără ca să fie în contradicţie cu cele pe care tocmai le-am trecut prin Cameră, pentru că aşa prevede alin.(3).

Vă citesc, încă o dată: "Camera se va pronunţa prin vot distinct asupra fiecărui amendament, în afară de cazul în care adoptarea unuia exclude acceptarea celorlalte".

Când au fost astfel de situaţii, colegii noştri au intervenit, şi-au expus punctul de vedere, dumneavoastră aţi supus votului, unele au căzut - majoritatea lor a căzut - altele au trecut şi, ca atare, avem un text trecut pe articole în Cameră. Ceea ce este contrar acestor texte nu se mai supune încă o dată votului, pentru că aşa prevede alin.(3) al art.110.