Dezbateri parlamentare

Doamna Roberta Alma Anastase:

La primul punct al ordinii de zi, avem angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Proiectul de lege a fost depus la Parlament, la data de 31 mai 2010.

Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, în şedinţa din 2 iunie 2010, în conformitate cu prevederile constituţionale, au stabilit perioada pentru depunerea amendamentelor începând cu ziua de miercuri, 2 iunie şi până vineri, 4 iunie, la ora 20, precum şi transmiterea acestora la Guvern, urmând ca Executivul să hotărască asupra amendamentelor şi să prezinte Parlamentului proiectul de lege asupra căruia îşi angajează răspunderea.

Îl invit la tribună pe primul-ministru al României, domnul Emil Boc, pentru prezentarea proiectului de lege.

Domnule prim-ministru, vă rog.

Domnul Emil Boc (prim-ministrul României):

Doamnă preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Dragi colegi, membri ai Cabinetului,

Doamnelor şi domnilor,

Guvernul urmează să-şi angajeze răspunderea asupra Proiectului de Lege privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Din start, aş vrea să fac precizarea că acest proiect de lege asupra căruia Guvernul îşi angajează răspunderea, nu este un proiect de lege care să vizeze austeritatea, ci este un proiect de lege care vizează eliminarea privilegiilor şi a pensiilor de lux din România.

Argumentaţia pentru angajarea răspunderii asupra unui asemenea proiect este următoarea: nu poţi să reduci salarii şi pensii mici în România şi să menţii pensii de lux privilegiate care nu au la bază principiul contributivităţii. Vreau să fiu, iarăşi, foarte clar aici. Nu avem nimic împotriva niciunei categorii sociale. Nimeni nu este vinovat, ca şi categorie socială, că astăzi beneficiază de o pensie specială sau de lux. Ele sunt în baza legilor în vigoare.

Problema este că actualul sistem de pensii nu le mai poate susţine. Problema este că România azi nu-şi mai poate permite pensii de lux. Problema este că România nu-şi mai poate permite privilegii. Problema este că trebuie să avem un numitor comun - acela al contributivităţii, atunci când vorbim de acordarea pensiilor în România.

Prin acest proiect de lege, se restabileşte dreptatea în sistemul de pensii, se impune principiul contributivităţii şi, aşa cum am spus, se elimină pensiile de lux. Prin pensii de lux înţeleg acele pensii care au fost acordate în baza altor principii decât principiul contributivităţii, iar exemplul cel mai simplu pentru cetăţenii români, ca să-l înţeleagă, este acela potrivit căruia dacă pentru marea majoritate a românilor pensia pe care o primeşte este în funcţie de contribuţie, pentru unii, pensia este rezultatul veniturilor în proporţie de 80 % din ultima lună.

Astfel, dacă cineva, în ultima lună, a reuşit să-şi includă în venituri salariul, sporuri de tot felul, de 100 de milioane de lei vechi, el va primi o pensie şi primeşte o pensie de 80 de milioane de lei vechi, 80 % din 100 de milioane, în timp ce el a contribuit la bugetul de asigurări sociale doar pentru 20 de milioane de lei vechi.

Diferenţa de la 20 de milioane de lei vechi, cât i se cuvine, până la 80 de milioane, cât primeşte în mână, o plăteşte statul în fiecare lună de la bugetul de stat.

În privinţa unor cazuri concrete de acest fel, pot să vă menţionez faptul că, de exemplu, o persoană care astăzi primeşte în mână 20531 de lei, adică 200 de milioane, în mod normal, după contribuţie, ar trebui să aibă o pensie de 24 de milioane de lei vechi. Diferenţa de la 24 de milioane la 200 de milioane o punem noi, bugetarii, o punem noi, cetăţenii acestei ţări, care susţinem prin impozite şi taxe bugetul de stat. Şi exemplele, evident, ar putea continua.

În acest moment, datorită acestei modalităţi, raportul dintre cea mai mică şi cea mai mare pensie în România este de 1 la 100. 350 de lei cea mai mică pensie, 37000 de lei, adică 370 de milioane de lei vechi cea mai mare pensie în sistemul public din România.

Prin ceea ce noi propunem prin acest proiect de lege, vedeţi, în paralel cu cel pe care l-am prezentat anterior, de măsuri de austeritate, încercăm şi pe această cale să corectăm derapajele din sistemul de pensii. Iar cei pe care astăzi i-am văzut în opoziţie, lideri de partid, ce plâng pe umerii pensionarilor, că li se reduc pensiile, i-am văzut mari susţinători ai pensiilor de lux şi ai demiterii Guvernului prin moţiune de cenzură pe acest proiect de lege, că se doreşte eliminarea pensiilor de lux.

Trebuie să se stabilească şi trebuie să se lămurească acei lideri politici ce doresc: menţinerea pensiilor de lux sau măsurile de austeritate, în raport cu care s-au declarat împotrivă, pentru că, din acest punct de vedere, altă alternativă nu există.

Acest proiect de lege va conduce la recalcularea pensiilor speciale. Aşa cum am declarat public de mai multe ori, în cazul pensiilor militare, din recalcularea lor pe baza procedurii prevăzute de această lege, pensiile, care sunt până în 3000 de lei vechi, nu vor fi afectate în urma recalculării. Şi e vorba de marea majoritate a pensiilor. Celelalte pensii mai mari, evident că vor suferi o scădere în cadrul pensiilor militare, la care m-am referit.

Dar, pe de altă parte, în cadrul pensiilor speciale, numai din recalcularea a 8236 de pensii - repet 8236 de pensii - vreau să ştiţi că se face o economie la bugetul de stat cu care ar putea fi plătite lunar 60 de mii de pensii medii. Deci, încă o dată, repet: cu pensiile de lux peste nivelul contribuţiei la 8236 de persoane, cu banii de la bugetul de stat puşi în pus peste nivelul contribuţiei, se pot plăti 60 de mii de pensii medii în România, într-o lună.

De aceea, acest lucru trebuie făcut de a corecta aceste derapaje din sistemul de pensii, care, repet, nu mai pot fi menţinute, mai ales acum, în condiţiile în care aţi văzut în ce situaţie ne aflăm, a menţine luxul ar însemna, într-adevăr, o formă de dispreţ la adresa acelora care au pensii mici în momentul de faţă în România şi diminuate temporar datorită condiţiilor economice despre care am vorbit.

De asemenea, acest proiect de lege mai are o prevedere: reglementează pensiile de invaliditate, unde, după cum ştiţi, numărul acestora s-a triplat în şase ani de zile, iar proiectul de lege prevede ca, într-un an de zile, aceste pensii de invaliditate să fie reverificate, iar cei care nu sunt într-o asemenea situaţie, să nu mai beneficieze de pensie de invaliditate şi să suporte rigorile legii. Pentru că nu se poate ca, în unele judeţe din România, o treime din pensionari să fie cu pensii de invaliditate. Adică înseamnă că aici poarta abuzului a fost larg deschisă, iar o asemenea modalitate de lucru nu mai poate fi tolerată şi deja Ministerul Muncii a declanşat controlul şi în maxim un an de zile va finaliza reverificarea acestor pensii de invaliditate, care nu au acoperire în realitate.

Dorinţa noastră este ca, cei care cu adevărat sunt în pensii de boală, de invaliditate, să primească pensia cuvenită, dar cei care prin pile sau prin alte modalităţi au intrat într-un asemenea sistem, să fie trimişi la muncă, pentru că actualul sistem de pensii nu mai poate fi susţinut în asemenea condiţii.

În încheiere, doamnelor şi domnilor, acest proiect de lege, aşa cum am spus, nu este un proiect de lege care să vizeze austeritatea, ci unul care să instaleze dreptatea în sistemul de pensii prin eliminarea pensiilor de lux şi, în aceste condiţii, Guvernul, în baza art. 114 din Constituţie, îşi angajează răspunderea pe proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PDL.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi noi vă mulţumim, domnule prim-ministru.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Urmare prezentării proiectului de Lege privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea, poate fi depusă moţiune de cenzură în termen de trei zile de la prezentare, potrivit art. 114 alin. (2) din Constituţie.

Cu aceasta am încheiat primul punct al ordinii de zi din cea de-a doua şedinţă comună a celor două Camere.