Dezbateri parlamentare

După pauză

În continuare, şedinţa a fost condusă de doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii deputaţi Mihai Alexandru Voicu şi Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările de astăzi, e adevărat, fără liderii de grup, care sunt în momentul ăsta într-o şedinţă.

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 333 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 188. Sunt absenţi 145, din care 31 participă la alte acţiuni parlamentare.

Intrăm în ordinea de zi şi începem cu Propunerea legislativă privind terminologia oficială utilizată pentru etnia ţiganilor.

Dacă, dintre iniţiatori, doreşte să ia cineva cuvântul?

Din partea comisiei, raportul este de respingere.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Domnule Păun, doriţi să prezentaţi raportul?

Domnul deputat Mircovici, în cadrul dezbaterilor generale.

Domnul Niculae Mircovici:

Doamnelor şi domnilor,

Ca membru al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, am rămas siderat în momentul în care am luat act despre o astfel de iniţiativă legislativă, indiferent din partea cui ar fi venit ea.

În mod categoric, problemele etnice şi problemele religioase le ştim de-a lungul istoriei, sunt dintre cele mai sensibile şi multe dintre ele au generat fie nopţi ale cuţitelor lungi, fie chiar războaie, la un moment dat.

Sigur că, dacă nu ar fost vorba de caracterul peiorativ pe care-l folosim în limbajul obişnuit, în general, atunci când ne referim la ţigani, problema ar fi avut mai puţină relevanţă. Dar, din acest punct de vedere, tocmai datorită acestui caracter peiorativ folosit, iniţiativa respectivă, din punctul meu de vedere şi cred şi al multora dintre colegii mei, este o iniţiativă jignitoare.

Referitor la confuzia dintre români şi rromi, dat fiind denumirea oficială în Uniunea Europeană a acestei etnii, denumire prin care această etnie se defineşte, ea nu are nicio relevanţă, pentru că sunt o serie de alte cuvinte, o serie de alte lucruri, nu aş vrea decât să dau exemplul Romei, dacă vreţi, ca oraş, şi multe altele, care s-ar putea pune, din acest punct de vedere.

Eu personal consider că această iniţiativă ar trebui trecută la acel "copiii spun lucruri trăsnite", dacă nu ar fi fost vorba de un adult, totuşi, care să fi făcut această iniţiativă.

Sunt categoric şi exprim şi punctul de vedere al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, de respingere a acestei iniţiative legislative.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Mădălin Voicu. Domnule deputat, vă rog.

Domnul Mădălin-Ştefan Voicu:

Dragi colegi,

De multe ori, dorinţa mea de a exprima un punct de vedere în politică o realizez prin intermediul media şi, de cele mai multe ori, refuz sau evit să iau cuvântul în plen. Mulţi dintre dumneavoastră ştiu cam care este opinia mea, şi politică, şi din punct de vedere cultural. Dar astăzi este un subiect care mie mi se pare mai curând un moft. Un moft, care a devenit proiect de lege, un moft care a devenit, să zicem, un subiect care cred eu că nu ne onorează.

Eu nu vorbesc din punct de vedere al rromului sau al majoritarului. Vorbesc din punctul de vedere al unui om care, din cauza educaţiei şi a culturii pe care le-a dobândit în timp, încearcă să înţeleagă erorile şi malformaţiile unor persoane care cred că, dacă schimbăm denumirea din rrom în ţigan, se şi rezolvă vreo problemă sau că, vezi Doamne, scăpăm de o plagă sau de un anumit stigmat care ar domina pe majoritari, din cauză că se confundă denumirea de rrom cu cea de român, ca şi cum toţi am fi englezi, franţuzi sau ştiu eu ce formă extraordinară de cultură, educaţie şi principii. Nu asta e problema.

Avem obiceiul să existe tentaţia de a da vina unul pe celălalt în societatea românească. Recunosc că există carenţe în comportamentul civic, dacă vreţi, al unor etnici rromi, pe care domnul deputat Nicolae Păun, eu şi alţi lideri îi păstorim. Există însă şi erori şi greşeli majore pe care le fac majoritarii. Una dintre aceste greşeli este tocmai că încearcă să se detaşeze sau să se debaraseze de denumirea acestei etnii care ancestral se cheamă aşa, de la secolul X încoace, dar concluzia este alta, şi nu vreau să vă reţin.

Repet, cred că este mai mult un gen de emoţie primară, primitivă dorinţa asta de a schimba denumirea şi cred că ar trebui să ne preocupe lucrurile care ne leagă, nu cele care ne despart din varii motive, ca să demonstrăm că suntem o ţară cu o naţiune echilibrată, luminată şi dornică de progres. Altfel, vom rămâne cantonaţi în neputinţă, aşa cum ni se întâmplă de cele mai multe ori şi în politică, nu numai în părţile semantice ale societăţii.

Vă mulţumesc.

Şi eu sunt împotrivă de principiu, nu pentru că există un motiv tehnic. Nu cred că asta ne trebuie acum, în afara faptului că Uniunea Europeană este foarte iritată, cel puţin până acum, de când a auzit că există acest proiect de lege. Este iritată că nu înţelege de ce ne cramponăm, ne agăţăm sau scoatem în evidenţă lucruri secundare şi terţiare, când ar trebui să ne ocupăm de societatea românească în întregul ei, sub o formă mai dinamică şi mai luminată.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Calimente Mihăiţă. Vă rog.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Stimaţi colegi,

Doamnă preşedinte,

Sigur, ne aflăm în faţa unui proiect de lege pe care nu vreau să-l comentez. Fiecare minoritate, fiecare naţiune are dreptul să poarte numele pe care consideră că-l merită, însă aici avem de-a face cu o situaţie destul de interesantă şi aş comenta-o numai din punctul de vedere al denumirii de rrom, pentru că cineva, dacă nu acceptă denumirea de ţigan, sigur, poate să accepte orice altă denumire şi, din umilele mele cercetări pe care le-am făcut, pentru că am fost interesat să văd acest subiect, spunea un coleg de-al nostru că este o denumire ancestrală din secolul al X-lea, şi aş vrea să-i spun că, din ceea ce am citit eu, nu reiese că este chiar aşa. Pentru că, atunci când au părăsit teritoriul Indiei, triburile nomade ale ţiganilor au ajuns prima dată în Persia, ei au reuşit să acumuleze foarte multe cuvinte de pe teritoriile unde s-au aşezat, prima dată, în Persia, după aia în Imperiul Bizantin. O mare parte dintre ei au locuit, secole de-a rândul, în Imperiul Bizantin şi, după ce au pătruns în Europa Occidentală, nu mulţi, marea majoritate au rămas în ceea ce a însemnat partea europeană a teritoriului bizantin, şi anume Turcia europeană. Această denumire de rrom apare la anumite grupări care vin exact din această zonă a Imperiului Bizantin şi chiar de pe teritoriul României. Ei au şi o influenţă foarte mare grecească în dialectele pe care le folosesc. De altfel, de-a lungul Europei, au fost denumiţi în mai multe feluri sau şi-au asumat ei unele identităţi, pentru a câştiga bunăvoinţa populaţiei unde se aşezau. De aici, denumirea de sinti, de egipteni, pretinzând că vin din Egipt, că sunt persecutaţi de către conducătorii Egiptului, că au lăsat creştinismul, că s-au întors la creştinism... Sunt fel de fel de poveşti. Cert este că se pare că această denumire de rrom o poartă cei care au locuit în Imperiul Bizantin, cei care au locuit în teritoriile stăpânite de turci după aia ale Imperiului Bizantin, ştiind foarte bine că aceste teritorii purtau denumirea de Romania sau de Rumenia, în Turcia, şi că locuitorii se numeau rromi sau romei. Pentru că grecii nu s-au numit eleni decât în perioada lor păgână. În toată perioada lor creştină au purtat denumirea de romei.

Se pare că aceasta este influenţa pe care au primit-o şi adaptarea pe care au făcut-o în limbă, să arate că vin din teritoriile bizantine. Sigur că asemănarea dintre rrom, român, undeva poate că deranjează şi nu e chiar atât de simplu, aşa cum spunea cineva, că mai există cuvinte Roma, sau ... sigur că există, dar, de foarte multe ori, occidentalii fac precizări foarte precise, spunând că rromii nu vin din România, şi asta tocmai pentru a nu crea această confuzie.

Până la urmă, sigur, cred că acest proiect de lege nu rezolvă această problemă. Cred că o cercetare foarte serioasă şi aplecată va putea identifica până la urmă şi rezolva această problemă şi cred, aşa, ca o propunere, că aşa cum nativii şi populaţia de culoare din Statele Unite poartă denumirea de afro-americani, şi această populaţie ar putea purta denumirea, pentru toată europa, de indo-europeni.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Nefiind, raportul fiind de respingere, atunci rămâne pentru vot final.