Şedinţa Camerei Deputaţilor din 24 octombrie 2011

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.120/2011
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 24 octombrie 2011

2. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.22 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi pentru reorganizarea unor unităţi din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr.15/2008, cu modificările ulterioare (Pl-x 275/2011). (rămasă pentru votul final)
 
consulta fisa PL nr. 275/2011

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................
Video in format Flash/IOS

Intrăm, stimaţi colegi, în ordinea de zi propriu-zisă.

Astăzi, conform aprobării Biroului permanent, avem în dezbatere rapoartele comisiilor permanente care cuprind respingeri ale actelor normative analizate.

Începem cu poziţia 95 din ordinea de zi - Propunerea legislativă pentru modificarea art.22 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi pentru reorganizarea unor unităţi din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr.15/2008, cu modificările ulterioare.

Dacă iniţiatorul? Domnul ministru Săniuţă. Aveţi cuvântul, domnule ministru, în susţinerea punctului dumneavoastră de vedere.

Video in format Flash/IOS

Domnul Marian-Florian Săniuţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Permiteţi-mi, înainte de a-mi prezenta susţinerea pentru acest proiect, să mulţumesc Biroului permanent şi domnului Mircea Toader pentru susţinerea de a pune pe ordinea de zi, la unul dintre punctele fruntaşe, această iniţiativă.

Stimaţi colegi,

Onorată Cameră,

Iniţiativa legislativă pe care am onoarea să v-o prezint astăzi, prevede, în esenţă, acordarea, anual, a cel puţin 2,5% din pib Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru activităţile de ordine şi siguranţă publică.

Această iniţiativă legislativă, ţinând cont de realităţile anului 2011 din România, în domeniul ordinii şi siguranţei publice, trebuia să fie intitulată "S.O.S. Ministerul Administraţiei şi Internelor", sau "S.O.S. ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului din România Europeană".

Constituţia României garantează, la art.22, dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică; la art.23 - faptul că siguranţa persoanei este inviolabilă, iar la art.16 se stipulează faptul că cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice.

Acestea sunt coordonatele de la care plec în susţinerea acestei iniţiative legislative.

Cetăţenii români au dreptul de a fi apăraţi de stat, pentru ca ei să se poată manifesta şi afirma liberi, iar între finanţarea activităţii de ordine publică şi gradul de siguranţă al cetăţenilor este o legătură direct proporţională.

Ministerul Administraţiei şi Internelor nu poate asigura desfăşurarea unei activităţi eficiente în acest domeniu, în lipsa unei finanţări corespunzătoare.

Buna guvernare nu se poate face fără alocarea resurselor necesare activităţilor de ordine şi siguranţă publică.

Reducerea constantă în ultimii ani a bugetului alocat ministerului, de la 2,05 în 2009, la 1,52 în 2010, 1,51 în 2011, iar proiecţia pentru 2012 este de 1,31% din pib, a condus la deteriorarea climatului de securitate în care trăim.

Asistăm tot mai des la furturi, jafuri, crime, împuşcături ziua în amiaza mare, mare violenţă, corupţie, migraţie, prostituţie, taxă de protecţie, grupări de crimă organizată, droguri, refuzul de a fi primiţi în Schengen, neîncadrarea, în premieră, a absolvenţilor promoţiei 2011 ai unităţilor de învăţământ din minister, restructurare fără fond şi formă, accidente şi morţi pe şoselele din România, adică, de fapt, ineficienţă în funcţionarea unor structuri ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, ca să nu amintesc că vedem tot mai des poliţişti agresaţi în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu.

Strategia naţională de apărare a ţării consacră, la Capitolul VI punctul 6.1, "riscuri şi ameninţări la adresa României", printre care: "criminalitatea organizată cu caracter naţional, dar şi transfrontalier, cu un ridicat potenţial de adaptare şi capacitate de acţiune crescută în contextul crizei economice, insecuritatea publică şi personală, multiplicarea şi consolidarea grupărilor de crimă organizată, pe fondul carenţelor în funcţionarea instituţiilor de impunere a respectării legii". Iar, la punctul 6.2, - "vulnerabilităţile României", aceeaşi strategie de apărare statuează clar "presiunile şi influenţa pe care crima organizată încearcă să le exercite asupra instituţiilor statului, asupra mass-media şi asupra unor reprezentanţi ai clasei politice".

Strategia naţională în domeniul ordinii publice pentru 2010-2013, aprobată de Guvern şi publicată în Monitorul Oficial nr.721, fericită coincidenţă, în urmă cu aproape un an, în 28.X.2010, stipulează faptul că, în ultimii ani: "în România, criminalitatea a cunoscut un trend preponderent ascendent, iar sentimentul de insecuritate al cetăţenilor s-a amplificat, evoluţia numărului de lucrări penale şi dosare cu urmărire penală începută fiind în creştere permanentă, ajungându-se ca la sfârşitul lui 2009, în Poliţia Română, spre exemplu, numărul de lucrări penale să fie de aproximativ 700 de mii, al dosarelor cu urmărire penală începută de peste 425 de mii. Tot în 2009, Ministerul Public a înregistrat aproximativ 1,4 milioane dosare penale, de peste 8 ori mai multe decât în 1989 şi de trei ori mai multe decât în 2000".

În 2008 şi 2009, ca şi în prima parte a acestui an, conflictele dintre grupările criminale devin din ce în ce mai violente, iar folosirea armelor este tot mai prezentă. Creşte numărul furturilor din bănci şi din case de schimb valutar, apar moduri de operare deosebite.

Mica criminalitate, criminalitatea de vitrină constituie domeniul cel mai sensibil şi cu impact direct asupra cetăţenilor ce sunt afectaţi de frecvenţa cu care sunt săvârşite astfel de fapte.

Amploarea, complexitatea şi înalta specializare a infractorilor au definit caracteristicile criminalităţilor economico-financiare în perioada ultimilor ani.

Amplificarea fenomenului a fost determinată de trendul ascendent al criminalităţii economico-financiare, doar în 2009 fiind constate peste 80 de mii de fraude, cu prejudicii de peste 19 miliarde de roni. Trebuie remarcată în ultima perioadă periculozitatea deosebită a tipologiei grupărilor infracţionale actuale, fapt care determină în plan intern şi internaţional ameninţări reale prin: creşterea interesului pentru România a grupurilor criminale străine, cauza reprezentând-o poziţia geostrategică, interferenţele dintre criminalitatea organizată şi finanţarea terorismului, continua specializare a grupărilor criminale, evoluţia tot mai puternică din punct de vedere financiar a grupurilor infracţionale, prin racordarea la reţele internaţionale.

Deşi România nu este o ţară sursă de droguri, teritoriul ţării este tranzitat de grupările infracţionale specializate, în România dezvoltându-se o piaţă de desfacere a drogurilor pe care sunt prezente toate tipurile de droguri, inclusiv cele sintetice.

Este necesară îmbunătăţirea climatului de siguranţă în traficul rutier şi impunerea respectării legii, în 2010, 2.377 de persoane pierzându-şi viaţa în accidente rutiere, iar în 2009, 2.796.

Este vorba, stimaţi colegi, de câte o comună de dimensiuni medii ce dispare de pe hartă în fiecare an. Poate fi vorba de orice comună, din oricare colegiu din România.

Alături de problemele legate de criminalitate, securitatea cetăţenilor este afectată şi de dezastrele naturale sau cele produse de om. România se află în zona europeană cu risc de producere a cutremurelor devastatoare care ne pot lovi oricând, iar această realitate trebuie să conducă la îmbunătăţirea dotării Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă pentru acţiuni postseism, dar şi pentru creşterea eficienţei intervenţiei în caz de inundaţii, tot mai prezente în viaţa noastră, datorită schimbărilor climatice.

În concluzie, ne aflăm într-o perioadă în care majoritatea formelor de criminalitate cunosc noi tipologii de manifestare, iar starea generală de securitate a cetăţeanului şi a mediului de afaceri au de suferit. La aceasta se adaugă dezideratul aderării României la spaţiul Schengen şi graniţele pe care trebuie să le asigurăm pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene, respectiv ca frontierele maritimă, aeriană şi terestră, aflate în responsabilitatea noastră, să asigure un spaţiu unic de libertate, securitate şi justiţie.

În aceste condiţii, stimaţi colegi, ţinând cont de provocările prezentate pe scurt, foarte pe scurt, vă rog să fiţi de acord ca Ministerului Administraţiei şi Internelor să i se asigure o finanţare superioară, în aşa fel încât să-şi poată îndeplini misiunile de asigurare a ordinii şi siguranţei publice, să nu mai întâlnim structuri ale acestui important minister care să se zbată în lipsuri de toate felurile, de la consumabile de birou la carburant pentru autovehicule, de la dotări precare ale trupelor de intervenţie la lipsa unor sedii şi a consolidării statutului de funcţionar public al statului român.

Pe această cale, vă chem ca prin votul dumneavoastră să contribuiţi la protejarea vieţii şi avutului cetăţenilor ce ne-au ales, să micşorăm numărul de narcodependenţi, să limităm numărul de fiinţe traficate în sclavia modernă, să asigurăm copiilor noştri starea de siguranţă în şcoli şi pe stradă, să limităm manifestările grupărilor de crimă organizată care ne marchează viaţa de zi cu zi, să demonstrăm Europei că ne putem îndeplini cu succes atribuţiile ce ne revin în calitate de stat-membru al spaţiului Schengen.

În esenţă, stimaţi colegi, "pentru a fi buni europeni, trebuie să fim buni români", spunea un distins politician liberal. Este momentul să demonstrăm acest lucru.

Vă mulţumesc, neîncetând niciun moment a spune: "S.O.S. Ministerul Administraţiei şi Internelor".

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Aţi ascultat o prezentare amplă a cauzelor ce au determinat această iniţiativă legislativă.

Haideţi să ascultăm acum şi poziţia celor două comisii sesizate în fond, poziţie prezentată de către domnul deputat Iorguş, membru al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Zanfir Iorguş:

Raportul comun al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, asupra Propunerii legislative pentru modificarea art.22 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi pentru reorganizarea unor unităţi din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr.15/2008, cu modificările ulterioare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii, şi propune iniţiativa legislativă, conform avizului nr.1642 din 27.XII.2010.

Senatul a respins propunerea legislativă în şedinţa din 4 mai 2011.

Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a avizat negativ propunerea legislativă, conform avizului nr.29/116 din 17 mai 2011.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat negativ propunerea legislativă, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat negativ propunerea legislativă.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii s-a hotărât, cu majoritate de voturi, 19 pentru şi 9 voturi împotrivă, respingerea propunerii legislative pentru modificarea art.22 alin.(1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi pentru reorganizarea unor unităţi din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, aprobată cu modificări prin Legea nr.15/2008, cu modificările ulterioare, din următoarele considerente.

Potrivit art.21 alin.(2) din legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr.69/2010, prealocarea unor sume bugetare cu destinaţie specială unor ordonatori principali de credite sau unor sectoare nu este permisă.

Alocările de fonduri bugetare pentru ordonatorii principali de credite sau sectoare pot fi făcute doar prin proiectul anual de buget. Stabilirea printr-un act normativ distinct, altul decât legea bugetară anuală a nivelului fondurilor bugetare ce se pot aloca unei instituţii publice încalcă regulile şi procedurile europene în materie bugetară.

În plus, extinderea sistemului de alocare cu anticipaţie a unui anumit procent din pib destinat alocaţiilor bugetare pentru unele instituţii publice a căror finanţare se asigură de la bugetul de stat intră în contradicţie cu procedurile privind elaborarea bugetului de stat şi, totodată, tinde să creeze un precedent care să conducă la generalizarea acestei proceduri, prin solicitarea aplicării lui şi pentru alte instituţii publice.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Deci, cele două comisii propun respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare?

Doamna deputat Aura Vasile, lider incontestabil al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Bine aţi revenit printre noi! Microfonul vi-l acordăm cu drag.

Video in format Flash/IOS

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Nu cred că o să fim de acord cu susţinerile comisiilor reunite pentru administraţie publică şi pentru apărare, deoarece sunt combătute cu alte măsuri şi alte date atât pe zona bugetului, cât şi pe legislaţia care există în ultimii ani în România.

Ceea ce colegul nostru, domnul deputat Săniuţă a susţinut în faţa dumneavoastră, susţin în proporţie de sută la sută, dacă aş putea şi mai mult, sută la sută, şi aş pleca, dacă vreţi, cu următoarea problemă: crimă organizată. Vă rog să vă aduceţi aminte, de câţi ani, în România, cel puţin în ultimii 21 de ani, s-a discutat atât de intens în toate speech-urile liderilor politici, în speech-urile reprezentanţilor Executivului, ai societăţii civile şi ai mass-mediei, această activitate - crimă organizată.

Îmi aduc aminte că atunci când se propunea reducerea celor 10 mii de poliţişti, nu pentru reorganizarea ministerului, ci pentru faptul că bugetul pe anul acesta - spuneau reprezentanţii ministerului - nu putea să mai susţină acest număr de salariaţi ai ministerului respectiv, spuneam aşa: 10 mii ei, cu 10 mii de neveste şi dacă punem un singur copil, 30 de mii de guri care, de mâine, n-or să mai aibă hrană, în condiţiile în care alte locuri de muncă nu există.

Am să plec de la ceea ce spunea colegul nostru, art.22 din Constituţie, privind siguranţa cetăţeanului.

Nu se poate! Nu se poate ca astăzi, în România anului 2011, ţară membră a Uniunii Europene, cei care trebuie să ne asigure această siguranţă a cetăţeanului, gândindu-ne la familiile noastre, la copiii noştri, la cei care ne înconjoară şi, de ce nu, chiar la noi înşine; de asemenea, în acest moment mă gândesc la cei care trebuie să asigure intervenţiile în misiuni speciale, cu grad de complexitate deosebit, în situaţii de dezastre sau la stingerea incendiilor, să împingă maşinile pentru că rămân pe drum fără combustibili, să se desfiinţeze posturi şi personal care să asigure siguranţa cetăţeanului, să-i dotăm cu biciclete, în condiţiile în care astăzi, această crimă organizată poate este dotată cu mijloace de transport de ultimă generaţie.

Mă gândesc în acest moment la pompieri. Într-unul dinte sondajele recente, sondaj de opinie, această structură a ministerului apărea ca având un mare grad de susţinere a populaţiei. De ce? Pentru că sunt primii care pot să vină în ajutorul cetăţenilor în momentul în care îşi pot pierde tot avutul şi pot să fie foarte multe victime în condiţiile în care, din alte cauze decât cele determinate de cetăţeni, pot să apară - explozia gazelor şi conductelor de gaze naturale, electricitate, fulgere şi multe altele.

Ce se va întâmpla în continuare dacă aceşti bărbaţi vor trebui să împingă cisternele sau să vină cu căldăruşa ca să poată stinge incendiile? Ceea ce comisia spune, în legătură cu faptul că Legea nr.69/2010 prevede că sume bugetare cu destinaţie specială a unor ordonatori principali de credite sau unor sectoare nu este permisă, readuc aminte că, tot în această lege, este prevăzut la alte articole şi alte alineate că se pot face transferuri între ministere, atunci când apar fonduri de rezervă, atât pe munca vie, cât şi pe proiecte; fonduri de rezervă la nişte ministere şi pot fi transferate.

Vreau să vă aduc aminte că Guvernul Boc foloseşte rectificarea bugetară, nu demult am asistat la acest lucru, situaţie care ar fi putut să rezolve această problemă, în condiţiile în care autorii proiectului de lege respectă tehnica legislativă şi vin cu soluţii pentru a putea să se îndeplinească acest lucru.

Spuneţi în continuare că extinderea sistemului. Vă readuc aminte că, prin lege, învăţământul trebuie să primească 6%, iar prin noua lege a lui Funeriu, la Dispoziţii finale, se poate întinde această dispoziţie legală pentru sfântul aşteaptă.

De aceea, tot ce a spus colegul meu, cu tot ceea ce este trecut în expunerea de motive, cu tot ce au susţinut colegii mei din comisiile de specialitate ne determină să fim de acord ca această lege să fie adoptată, în condiţiile în care nu votăm decât pentru siguranţa noastră, siguranţa copiilor noştri, pentru a putea să vorbim mai rar despre crimă organizată şi de situaţiile care sunt în acest moment în comunele şi satele din România.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, doamna deputat. Iată, o poziţie extrem de documentată, suficientă ca să vă ajute în luarea deciziei.

Dacă mai există, din partea grupurilor parlamentare luări de cuvânt? Nu mai avem.

Stimaţi colegi,

Vă rog să observaţi că suntem în situaţia îndeplinirii condiţiilor prevăzute de art.104 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi, în consecinţă, proiectul de lege rămâne pentru votul final din prima şedinţă de vot final ce va avea loc.