Dezbateri parlamentare

Domnul Daniel Chiţoiu (ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea energiei electrice şi a gazelor naturale face parte din Pachetul Legislativ 3 Energie, adoptat de Uniunea Europeană în anul 2009, prin care au fost promovate noile norme comune privind piaţa internă în sectorul energiei electrice şi gazelor naturale, cu implicaţii asupra dezvoltării sectorului energetic şi, implicit, a cadrului legislativ existent.

Proiectul de lege este structurat pe două secţiuni: energia electrică, un capitol, şi al doilea capitol, gazele naturale.

Prin acest proiect de lege se asigură transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 2009/72 a Comisiei Europene a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iunie 2009 privind Normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi de abrogare a Directivei 2003/54 a Comisiei Europene, precum şi a Directivei 2009/73 a Comisiei Europene a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iunie 2009 privind normele comune pentru piaţa internă a gazelor naturale şi de abrogare a Directivei 2003/55 a Comisiei Europene.

Principalele aspecte vizate de prezentul proiect sunt următoarele: alegerea modelului operatorului de sistem independent; deoarece reţeaua de transport energie electrică este proprietate publică a statului, s-a optat pentru modelul operatorului de sistem independent. Acest model permite certificarea operatorului de transport şi sistem, cu respectarea prevederilor comunitare, concomitent cu păstrarea regimului juridic de proprietate existent, asigurând, în acelaşi timp, o separare efectivă a intereselor legate de transportul energiei electrice faţă de cele legate de producerea şi furnizarea acesteia. Certificarea Transelectrica şi Transgaz, ca operatori, conform celor menţionate mai sus; întărirea rolului ANRE, ca reglementator al domeniilor energiei electrice şi gazelor naturale; definirea clientului vulnerabil atât de energie electrică, cât şi de gaze naturale, şi crearea cadrului legal pentru susţinerea acestuia.

Clienţii vulnerabili vor beneficia de facilităţi privind asigurarea serviciului de furnizare a energiei electrice şi gaze şi acces la reţea.

Obligativitatea realizării planului naţional de acţiune, în cazul de sărăcie energetică, plan prin care se definesc situaţiile critice şi clienţii care nu pot fi deconectaţi în astfel de situaţii; renunţarea etapizată la tarifele reglementate pentru consumatorii finali şi dezvoltarea pieţei concurenţiale de energie electrică, în condiţiile suportabilităţii acestei măsuri de către clienţii finali; îmbunătăţirea cadrului de reglementare în sectorul energiei, pentru a garanta concurenţa loială, investiţii suficiente, accesul pentru noi operatori economici pe piaţă şi integrarea pieţei de energie în piaţa internă europeană.

Pe de altă parte, pe piaţa de gaze naturale, proiectul de act normativ stabileşte suplimentar cadrul de reglementare pentru desfăşurarea activităţilor privind producţia, transportul, distribuţia, furnizarea şi înmagazinarea gazelor naturale, modalităţi de organizare şi funcţionare a sectorului gazelor naturale, de acces pe piaţă, precum şi criteriile şi procedurile aplicabile pentru acordarea de autorizaţi şi/sau licenţe în sectorul gazelor naturale.

Creşterea ponderii pieţei concurenţiale de gaze naturale se va realiza gradual, prin asigurarea accesului pe această piaţă pentru cât mai mulţi participanţi, furnizori şi clienţi finali.

Creşterea concurenţei pe piaţă va fi înlesnită şi de renunţarea graduală la preţurile reglementate pentru clienţii finali.

Garantarea accesului nediscriminatoriu al clienţilor finali la reţeaua de gaze naturale, printr-un ansamblu de reguli, în baza cărora acestea îşi pot exercita dreptul de a se racorda şi de a folosi, în condiţiile legii, reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale.

Eu vă mulţumesc şi am o rugăminte la dumneavoastră: ca, după dezbateri, să dăm un vot acestui proiect de lege, având în vedere că avem termen limită data de 15 iunie, pentru a comunica instituţiilor financiare internaţionale, conform angajamentelor asumate.

Eu vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Raportul. Domnul preşedinte Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem în dezbatere una dintre cele mai importante legi dintr-un pachet pe care, în această sesiune, Parlamentul îl are în dezbatere, respectiv Legea energiei electrice şi a gazelor naturale.

Aceste legi au ca principal obiect transpunerea directivelor europene, respectiv Directiva 72/2009 şi 73 a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iulie 2009 privind Normele comune pentru piaţa internă a energiei electrice şi a gazelor naturale.

În principal, noutăţile pe care le aduce parchetul legislativ sunt cele legate de alegerea operatorului de sistem independent, renunţarea la tarifele reglementate pentru consumatorii finali, dezvoltarea pieţei concurenţiale de energie electrică şi gaze naturale, protecţia consumatorilor de energie electrică, siguranţa aprovizionării cu energie electrică şi gaze naturale.

Pe lângă aceste aspecte, capitole importante, legea, într-un mod specific pentru România, aduce câteva elemente de noutate, în sensul că face, în sfârşit, posibilă funcţionarea într-o piaţă liberă, nediscriminatorie, transparentă, concurenţială a platformei de tranzacţionare într-o operare unică, pe o bursă de energie, bursă care îi permite astfel să stabilească un preţ de referinţă în România şi ulterior să se racordeze la piaţa regională, respectiv piaţa unică europeană.

Acesta este semnalul cel mai important, pentru că, deopotrivă, elimină şi fenomenul apărut în ultimii ani în România, cel al "băieţilor deştepţi", care au distorsionat atât preţul la consumatorul final, cât şi întreaga piaţă de energie, dar şi şansa de dezvoltare a sistemului energetic naţional.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au propus plenului adoptarea Proiectului de Lege a energiei electrice şi a gazelor naturale cu amendamente admise.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Atunci, intrăm în dezbaterea pe amendamente.

Vă rog. Domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este o lege, într-adevăr, foarte importantă, o lege pe care a depus-o în Parlament Guvernul Ungureanu şi cred că şi în Comisia pentru industrii şi servicii, prin amendamentele făcute am realizat până la urmă o lege care să fie şi o lege foarte bună.

Totuşi, sunt câteva întrebări pe care ni le punem noi şi-l rog pe domnul ministru, dacă ne poate şi răspunde.

Una dintre întrebări ar fi: ce facem cu acele contracte cu "băieţii deştepţi"? Sigur că este o prevedere în lege, e o prevedere în lege care blochează, până la urmă, profituri foarte mari, nu ştiu cum se poate realiza transparenţa din punct de vedere financiar-contabil a profitului pe care poate să-l aibă o firmă care nu ştiu dacă are numai activitatea aceasta exclusivă. Dar eu aş vrea să-l întreb pe domnul ministru, în condiţiile acestei legi, cum se va aplica, eu nu ştiu exact prevederile contractuale, cred că le ştie domnul ministru foarte bine, cum se va aplica această lege, dacă nu cumva, până la finalizarea contractului, vor fi nişte prevederi care obligă statul român, sau Hidroelectrica, sau partenerul de contract să plătească o serie de penalizări. Asta ar fi o întrebare.

Şi tot pentru domnul ministru, a doua întrebare, având în vedere liberalizarea preţului şi la energie, dar în special la gaze, pe o prognoză până în 2013-2015, cam cât crede dânsul că poate să crească preţul la gaze, la consumul de gaze pentru consumatorii casnici, în primul rând, sigur, şi pentru cei industriali, fiindcă se păstrează prevederile vechii ordonanţe pe două coşuri de gaze.

Deci, rugămintea mea este ca domnul ministru să răspundă, ca să putem clarifica dacă prevederea din lege cu acea cotă pentru un fond de dezvoltare poate fi aplicată şi în condiţiile acestor contracte vechi.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul ministru.

Domnul Daniel Chiţoiu:

Domnule deputat,

Legat de prima întrebare, privind preţul la energia electrică în contractele existente cu "băieţii deştepţi".

Ce pot să vă asigur, pot să vă asigur că până la sfârşitul acestui an va exista o piaţă concurenţială a energiei electrice şi gazelor în România. Nu vor mai exista contracte bilaterale cu "băieţi deştepţi". Pot să vă garantez acest lucru.

Legat de creşterea preţului la gaze ca urmare a liberalizării asumate cu instituţiile financiare internaţionale, calendar care a fost elaborat de ANRE, împreună cu specialiştii Comisiei Europene şi, de asemenea, angajamente ale statului român - şi ale Guvernului anterior şi ale Guvernului actual -, a fost ca preţul la consumatorii noncasnici la gaze să fie liberalizat, începând cu luna decembrie a acestui an, până la sfârşitul anului 2014 şi, în cazul în care nu se ajunge la preţul mediu practicat în Uniunea Europeană, până la sfârşitul anului 2015, iar la consumatorii casnici, începând cu iulie 2013, până la sfârşitul anului 2018.

Creşterea trimestrială sau semestrială este destul de rezonabilă, astfel încât să nu aibă implicaţii majore atât în costurile de producţie ale consumatorilor noncasnici, ale firmelor, ale operatorilor economici şi, de asemenea, să nu aibă o influenţă majoră într-un timp scurt asupra veniturilor populaţiei.

Mai mult decât atât, pentru a acoperi dificultăţile financiare ale populaţiei şi a acoperi riscurile de a nu putea suporta creşterea de preţ, se vor impozita suplimentar veniturile excepţionale obţinute de producătorii de gaze.

De asemenea, tot conform angajamentelor cu instituţiile financiare internaţionale angajate şi de fostele guverne şi de către noi, avem în vedere ca, până la sfârşitul anului, să elaborăm un pachet de legi privind taxarea veniturilor obţinute din produsele petroliere, respectiv redevenţele pentru toate categoriile de resurse minerale.

Altă întrebare?

Vreau să vă spun în legătură cu noile contracte în vigoare..., deci, creşterea de preţ nu afectează contractele în vigoare. Dar, dacă vă referiţi la anularea contractelor existente, aceasta nu pot să vă promit eu sau să spun acum modalitatea şi rezultatul negocierilor, astfel încât să pot să vi le prezint astăzi. Rezultatul îl veţi vedea în perioada imediat următoare.

Eu vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul Iancu. Vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Începusem să vă spun că este cel mai important pachet legislativ din această sesiune. Am să încerc să vă spun şi de ce este cel mai important, pentru că se răsfrânge, în primul rând, asupra costurilor fiecărei familii din România.

În al doilea rând, vizează în mod direct siguranţa şi confortul fiecărui cetăţean din această ţară.

În al treilea rând, vizează şansa de relansare economică şi de ieşire din criză a României.

Pachetul legislativ, însă, aduce câteva elemente de noutate faţă de orice altă lege care a reglementat sectorul energiei electrice şi gazelor naturale până în prezent. Respectiv, se adresează regimului de proprietate, pe de o parte, vizând transportul de energie electrică şi de gaze naturale, pe de altă parte, regimul proprietăţii în situaţia necesităţii extinderii sistemului de distribuţie, de transport, energie electrică, respectiv gaze naturale, oferind, astfel, şansa dezvoltării sistemului şi realizării de noi capacităţi de producţie, respectiv de distribuţie.

Al doilea element crucial este cel legat de operatorul pieţei de energie electrică şi gaze naturale. În sfârşit, România are un regim foarte clar privind platforma de tranzacţionare şi operatorul acesteia.

Un alt aspect crucial şi care începe să dea răspuns din această lege, sau ca urmare a acestei legi, preocupării ridicate aici de către domnul Mircea Toader şi care ar fi putut fi rezolvată încă din 1 martie 2011, este cea legată de obligativitatea impusă de lege ca întreaga cantitate de energie electrică să fie tranzacţionată pe piaţă în mod transparent, nediscriminatoriu şi concurenţial, lucru care până astăzi nu a fost posibil şi care a făcut, practic, posibilă această tranzacţionare netransparent, în spatele uşilor închise, a unei cantităţi de mai bine de 30% din energia electrică a ţării.

Un alt element fundamental este cel legat de consumatorul vulnerabil. În sfârşit, legea defineşte categoriile de consumatori care, din cauza resurselor financiare, motivelor de sănătate sau de vârstă, sunt protejaţi. În afară de protecţia explicită, legea îşi ia câteva măsuri de siguranţă pe care, de această dată, le reglementează atât în cadrul primar, dar le stabileşte în sarcina autorităţii Ministerului Economiei, Ministerului Muncii, Ministerului Finanţelor, pentru definirea cadrului legislativ de suport, inclusiv financiar, pentru aceste categorii de cetăţeni.

Un alt element crucial este cel al dobândirii independenţei autorităţii de reglementare în domeniul energiei electrice şi gazelor naturale. Din acest moment, această autoritate având buget propriu, regulament propriu, raportare numai la Parlament, poate stabili regulile de piaţă în mod autonom, independent, fără a fi influenţă din partea factorului politic sau a oricărui alt factor.

Seria şi pachetul important de măsuri în monitorizarea autorităţii fac din această autoritate o autoritate reper în România pentru desfăşurarea vieţii economice şi sociale în continuare. Cu alte cuvinte, sarcina Parlamentului nu se opreşte doar prin promovarea pachetului legislativ, ci şi prin monitorizarea şi controlul asupra autorităţii de reglementare, pentru că autorităţii de reglementare îi revine sarcina monitorizării modului în care şi impactului asupra consumatorului în urma deschiderii pieţei, în urma creşterii preţurilor atât în sectorul industrial, cât şi la consumatorul casnic. În funcţie de această creştere şi acest impact, autoritatea de reglementare poate să dispună dacă, spre exemplu, cantitatea de gaze din această ţară va fi, până în 2018, comercializată numai în piaţa internă sau nu. Iată, un prim aspect.

Un alt aspect este cel legat de monitorizarea influenţei în preţul final a tehnologiilor privind sursele regenerabile, fapt care permite anual autorităţii să intervină. Intervenţia ei poate frâna sau poate stimula noi tehnologii în producţia de energie.

De asemenea, sunt prevederi explicite pentru consumatorul casnic. Este pentru prima dată când consumatorul casnic, la capacităţi de până la 100 de kw, poate, fără autorizaţie, fără licenţă, să-şi monteze instalaţia, echipamente pentru a-şi asigura autonomia în consumul energetic.

Iată câteva din multele elemente care au făcut obiectul unor dezbateri destul de aprinse la nivelul raportorilor, la nivelul comisiilor, ministerelor, în această perioadă.

De aceea, cred şi consider că rolul Parlamentului, în acest domeniu, abia din acest moment începe, prin monitorizarea anuală pe care trebuie să o exercităm asupra acestui sector care este vital pentru economia şi viaţa socială a ţării.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. Intrăm în dezbaterea pe articole.

La punctul 1 - Legea energiei electrice şi a gazelor naturale.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 2 la punctul 20.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 20 la punctul 70.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 70 la punctul 120.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 121 la punctul 145.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 145 la 187.

Nu sunt observaţii. Adoptate.

De la 188 la 230.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Urmează votul final pentru acest proiect.

La ultimul articol. Vă rog. Domnul Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

A scăpat la redactare: este "şi/sau".