Dezbateri parlamentare

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Începem dezbaterea asupra Reexaminării, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi Raportul Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi senatorilor.

Din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu, mulţumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Gabriel Vlase, preşedintele Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, pentru prezentarea raportului.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Raport asupra cererii de reexaminare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

În conformitate cu prevederile art. 9 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Comisia permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului a fost sesizată spre dezbatere în fond cu reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, trimisă cu adresa nr. 1/2013 din 5 februarie.

Această lege a fost dezbătută şi adoptată de cele două Camere ale Parlamentului în şedinţă comună, la data de 21 ianuarie 2013, conform dispoziţiilor art. 65 alin. (2) lit. j) din Constituţia României, republicată.

În conformitate cu art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată, Preşedintele României a formulat cererea de reexaminare asupra legii trimise spre promulgare şi a suspus atenţiei faptul că, atât în ceea ce priveşte aplicarea incompatibilităţilor, cât şi referitor la cazurile de încetare a mandatului de deputat sau de senator, textele de lege sunt echivoce, acest domeniu fiind esenţial pentru stabilirea integrităţii parlamentarilor.

De asemenea, a reţinut necesitatea clarificării situaţiei în care deputatul sau senatorul se află în conflict de interese, în sensul creării unui cadru juridic corelat cu actele normative în materie.

În cererea de reexaminare se menţionează faptul că toate aceste aspecte semnalate vin în contradicţie cu recomandările cuprinse în raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare din 30 ianuarie 2013.

În conformitate cu prevederile art. 9 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Comisia permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului a reluat dezbaterile asupra legii, în raport de solicitările formulate în cererea de reexaminare, în şedinţa din data de 6 februarie 2013.

Precizăm că au fost consultate instituţiile competente în domeniu şi au avut loc nenumărate dezbateri publice în mass-media.

De asemenea, ca urmare a întâlnirilor cu societatea civilă, s-a convenit necesitatea adoptării unui cod de conduită al deputaţilor şi al senatorilor.

La lucrările comisiei au participat 2 senatori şi 7 deputaţi, din totalul de 9 membri ai comisiei.

În urma dezbaterilor şi a punctelor de vedere exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se admită cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României şi să se supună plenului celor două Camere ale Parlamentului, spre dezbatere şi adoptare, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, aşa cum este ea prezentată în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Potrivit prevederilor art. 73 alin. (3), lit. c) din Constituţia României, republicată, legea face parte din categoria legilor organice.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc mult.

Din partea grupurilor parlamentare, doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Márton Árpád-Francisc, din partea comisiei şi a Grupului parlamentar al UDMR.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor,

Grupul parlamentar al UDMR a înţeles necesitatea de a se institui anumite restricţii bugetare şi am propus, din start, să se modifice statutul nostru doar la acele articole unde este necesară această modificare şi de restul să nu ne atingem. Să avem o dezbatere publică după modificarea Constituţiei, pentru că, aşa cum este statutul actualmente în vigoare, nu a fost atacat de nimeni.

Cu toate acestea, deşi s-a putut vedea din discuţiile premergătoare, s-a mers pe această cale, care ne-a dus la retrimiterea legii, la atacuri împotriva parlamentarilor care, cică, ne-am sporit imunităţile - pe care nu le avem deloc.

Când a fost retrimisă spre reexaminare această lege, în comisie, am susţinut aceeaşi idee. Mulţi colegi din comisie, chiar şi din arcul guvernamental, şi-au exprimat acelaşi punct de vedere, adică ar trebui să ne rezumăm strict la articolele care restricţionează aceste elemente bugetare.

Cu toate acestea, s-a mers iarăşi pe - din punctul nostru de vedere - varianta greşită. S-au mai introdus încă şapte alineate, în plus faţă de ce am avut, încercând să se facă ceva. Unii dintre noi, la un moment dat, am părăsit comisia.

A apărut un raport al comisiei, din textul căruia a reieşit că sunt grave erori, după care, încălcând orice prevedere regulamentară, un grup de oameni, undeva, s-au strâns, au discutat ceva şi a apărut acest raport.

Noi, în continuare, suntem de acord cu restricţionările bugetare impuse de situaţia actuală, dar, în continuare, credem că acest text, care a apărut - că n-aş putea spune că a fost aprobat - în acest raport, este în continuare un text periculos, confuz, plin de contradicţii şi care deschide calea spre discuţii despre cum vrem să ne facem noi viaţa mai uşoară.

Ca atare, noi, acolo unde credem că e nevoie, vom încerca să intervenim pe parcursul discuţiilor, acolo unde nu suntem convinşi de bunătatea textului pe care ni l-aţi propus, ne vom abţine, iar la votul final, punctul nostru de vedere, prin vot, îl veţi vedea în funcţie de cum au fost adoptate amendamentele noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Comisia doreşte să intervină? Nu.

Domnule deputat Chiuariu, aveţi cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul senator. Scuzaţi-mă! Eu am rămas pe vechea formulă.

Domnul Tudor-Alexandru Chiuariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că mulţi dintre dumneavoastră, mai vechi în aceste poziţii de parlamentari, vă aduceţi aminte că n-am avut o viaţă uşoară, în calitate de ministru, atunci când am venit în faţa dumneavoastră cu Legea privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Integritate, dar, prin dialog - şi îmi amintesc că am stat atunci în Parlament trei săptămâni -, am reuşit să adoptăm o lege şi să înfiinţăm agenţia cu unanimitate de voturi. Asta şi pentru că am reuşit să creăm un echilibru între drepturile de investigaţie ale Agenţiei Naţionale de Integritate şi drepturile procedurale, în primul rând, dreptul la apărare, care trebuie să fie respectate oricărei persoane verificate.

Sunt mândru să spun că astăzi, în baza acelei legi, România are una din cele mai dure, cele mai stricte legislaţii din Uniunea Europeană şi din lume în privinţa verificării averilor, conflictelor de interese şi incompatibilităţilor. Dar, am fost întotdeauna împotriva legiferării pe repede înainte, fără reflecţie şi fără dezbatere, pentru că, astfel, se produc erori care pot fi greu remediate, în cazul în care mai pot fi remediate.

Textul pe care îl aveţi dumneavoastră în faţă conţine o astfel de eroare şi aş vrea să vă uitaţi împreună cu mine la textul propus ca urmare a reexaminării. La art. 7, după lit. c) se introduce lit. d), cu următorul cuprins: "La data rămânerii definitive prin neatacare în instanţă a raportului Agenţiei Naţionale de Integritate, prin care s-a constatat...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule senator, suntem la dezbateri generale...

Domnul Tudor-Alexandru Chiuariu:

... incompatibilitatea...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos să rămânem la dezbateri generale. Când intrăm pe fond, dumneavoastră prezentaţi fiecare articol. Aşa e procedura parlamentară.

Domnul Tudor-Alexandru Chiuariu:

Mulţumesc. Am să continui, imediat ce-mi daţi cuvântul, pe acest text.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt din partea Partidului Social Democrat, domnul deputat Eugen Nicolicea, din partea..., nu vă supăraţi. Din partea Partidului Democrat Liberal, domnul senator Rădulescu şi, după care, din partea Partidului Poporului...

Domnul Eugen Nicolicea:

Statutul deputaţilor şi senatorilor nu a fost modificat din anul 2006, cu excepţia drepturilor care priveau pensiile. Pe această perioadă, multe prevederi au devenit neconstituţionale. Spre exemplu, deşi au existat hotărâri ale Curţii Constituţionale care spuneau foarte clar că hotărârile Camerei Deputaţilor, ale Senatului şi ale Camerelor reunite se iau cu jumătate plus unu din prezenţi, în statutul respectiv a rămas că se iau cu jumătate plus unu din total.

Deci, iată, o modificare care trebuia făcută obligatoriu, măcar pentru a face corelarea cu Constituţia. Şi multe alte lucruri care trebuiau îmbunătăţite.

Vă reamintesc că, din 2006 până acum, orice îmbunătăţire a fost respinsă pe motivul excelent al celor care nu vor să facă nimic, şi anume acela că nu este momentul. Deci, din anul 2006 până în anul 2013, în 7 ani, n-a fost momentul.

Dacă acum modificam o parte din statut, după aceea, era clar că nu mai era momentul, pentru că: "Domnule, abia l-aţi modificat. Ce mai venim acum cu îmbunătăţiri?" Deci acest argument, că nu este momentul sau că, în urma unor îmbunătăţiri care s-au adus, am avut o critică din partea unora care n-au înţeles nimic, fără să sărim în apărarea îmbunătăţirilor respective, mi se pare doar un pretext.

În ceea ce priveşte meritele unui anumit ministru cu privire la Legea ANI, nu-mi aduc aminte să fi adus vreo îmbunătăţire nici când a fost promulgată, nici când a fost declarată neconstituţională şi modificată, fapt pentru care dă lecţii unora care la vremea respectivă chiar au avut ceva de făcut şi pot să justifice, prin amendamentele adoptate, îmbunătăţirile făcute.

Reamintesc doar câteva exemple de îmbunătăţiri. Deci Camera Deputaţilor sau Senatul dădea vot pentru încetarea mandatului unei persoane care a decedat, dar votul nefiind imperativ exista posibilitatea, din diferite motive - că n-aveai voturi suficiente -, să nu se adopte hotărârea şi, prin urmare, mortul să rămână în continuare deputat cu toate drepturile.

De asemenea, dădeam vot în situaţia în care cineva îşi dădea demisia, deşi ştiţi că demisia e un act unilateral, noi votam dacă respectivului i-a încetat mandatul sau nu.

De asemenea, dădeam vot în situaţia în care cineva era arestat definitiv şi, practic, avea drepturile electorale pierdute. Noi votam dacă respectivul este arestat definitiv sau nu este arestat definitiv, practic, ca să-i înceteze mandatul.

Adică, noi votam evidenţa şi, în urma votului pe care-l dădeam, au existat situaţii prin care am negat evidenţa. Vedeţi cazul Diaconu de la Senat.

Pentru aceste cazuri foarte clare a trebuit să modificăm statutul, pentru că, în afară de faptul că ne-am făcut de râs dând un vot, negând evidenţa, am adus oprobiul public asupra Parlamentului şi asupra întregii ţări prin rapoartele MCV. Deci iată motive, zic eu, serioase, să modificăm cel puţin aceste puncte ca să nu mai putem să negăm evidenţa, indiferent din ce motiv.

Modificările importante spun aşa: dacă cineva a decedat, mandatul încetează la data decesului. Doar se anunţă în plen, nu se votează.

Dacă cineva şi-a dat demisia, mandatul încetează la data prevăzută în demisie, nu se mai votează în plen.

Dacă cineva este arestat definitiv şi şi-a pierdut drepturile electorale îi încetează mandatul la data hotărârii judecătoreşti. Nu se mai votează în plen, doar se anunţă.

Lucrurile acestea sunt de bun-simţ.

Mai există un alt caz care a stârnit controverse, şi anume incompatibilitatea. Aici există mai multe situaţii şi toate au fost precizate.

Ei bine, unul din cazurile respective a fost scos în urma presiunilor...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, să vă referiţi numai la reexaminarea care a venit de la preşedinte şi ce-a spus... Vă rog frumos...

Domnul Eugen Nicolicea:

Da.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

... chestiunile acelea nu sunt în discuţie. Au fost votate.

Domnul Eugen Nicolicea:

Unul dintre aceste cazuri a fost scos data trecută, când am adoptat legea, rămânând nereglementat. Preşedintele României a trimis înapoi legea spunând că acel caz rămas nereglementat trebuie să fie şi el, la rândul lui, reglementat. Asta este situaţia pe care o discutăm: introducerea unei reglementări scoase de către un coleg de-al nostru sau nu de un coleg de-al nostru, scoasă de către noi, la insistenţele unui coleg de-al nostru.

Vom discuta pe articole. Eu vă spun că sunt suficiente motive pentru a vota aceste modificări solicitate de preşedinte, adică reglementarea unui caz pe care l-am scos noi, cu mâna noastră. Mai există o modificare, o scăpare la art. 82¹, era vorba de nişte situaţii de incompatibilitate.

Solicitările fiind corecte, eu vă propun şi spun că grupul nostru ar fi bine să voteze această modificare, solicitată prin cererea de reexaminare.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul senator Rădulescu, din partea Grupurilor parlamentare ale PDL. Se pregăteşte domnul senator Vochiţoiu Haralambie, din partea Grupurilor parlamentare ale PP-DD.

Domnule senator, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian Rădulescu:

Stimaţi colegi,

Avem în faţă cererea de reexaminare adresată de Preşedintele României referitoare la statutul nostru.

Cererea de reexaminare doreşte eliminarea confuziilor privitoare la legislaţia incompatibilităţilor, lămurirea acelor cazuri de incompatibilitate şi încetarea mandatului, care nu erau lămurite în statut, şi restabilirea rolului esenţial al Agenţiei Naţionale de Integritate referitor la conflictele de interese şi incompatibilităţi, conform şi cerinţelor europene.

În mare măsură, raportul acesta lămureşte, prin formulările pe care le dă, prin amendamentele admise, aceste probleme pentru care preşedintele ne-a retrimis legea, drept care, Grupurile parlamentare ale PDL vor vota acest raport.

Din păcate, legea, aşa cum există în momentul de faţă, cuprinde în continuare lucruri cu care noi nu suntem de acord şi este vorba, în primul rând, de ceea ce presa a denumit ca fiind o "superimunitate".

Este vorba de acele prevederi, care au fost introduse suplimentar faţă de ce exista în textul vechi, referitoare la cererea pe care ministrul justiţiei o adresează Parlamentului când este vorba despre reţinere, arestare sau percheziţie.

Textul vechi zicea doar că se adresează această cerere.

Textul introdus de către plenul Parlamentului mai spune că, "cererea trebuie să conţină temeiul legal şi motivele concrete în cazul respectiv, care justifică măsura solicitată", ceea ce, în mod evident, introduce o nouă instanţă pentru parlamentari, în plus faţă de cetăţeanul de rând, şi încalcă acel principiu esenţial din Constituţie, conform căruia nimeni nu este mai presus de lege.

Din această cauză, Grupurile parlamentare ale PDL vor iniţia o nouă modificare la statutul parlamentarilor, în care vom cere eliminarea acestor prevederi care instituie superimunitatea, de asemenea...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule senator, am să vă rog şi pe dumneavoastră, aşa cum l-am rugat şi pe domnul senator Chiuariu, nefiind în textul trimis spre reexaminare de către Preşedinte, am vrea să ne referim doar la modificările pe care le-am făcut la cererea Preşedintelui României.

Vă mulţumesc foarte mult, să nu vă supăraţi pe mine.

Domnul Cristian Rădulescu:

... şi în care vom introduce şi termene mai precise, care, în textul actual, nu sunt lămurite.

Altminteri, suntem de acord cu toate modificările cerute de Preşedinte şi care, în cea mai mare parte, au fost adoptate.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PP-DD.

Domnul Haralambie Vochiţoiu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Încă o dată, astăzi, pentru a câta oară, se demonstrează că graba strică treaba şi încă o dată, pentru a câta oară, îi dăm ocazia domnului preşedinte Traian Băsescu să ne pună la punct pe noi, ca instituţie fundamentală a democraţiei româneşti, din păcate. Şi eu sunt nemulţumit că am dat ocazia opiniei publice româneşti şi europene să ne critice din nou.

În dimineaţa zilei când v-am rugat, domnilor preşedinţi şi stimaţi colegi, să nu ne grăbim cu acea dezbatere, şi, în semn de protest, noi, reprezentanţii Partidului Poporului - Dan Diaconescu, chiar am părăsit sala, ar fi trebuit să fiţi puţin mai atenţi şi să nu-i dăm ocazia domnului preşedinte şi opiniei publice internaţionale să ne pună din nou la colţ.

Iată, ce-aţi reuşit! (Aplauze)

Singurul partid, se pare, care este consecvent şi vorbeşte, după campania electorală ca în campania electorală este Partidul Poporului - Dan Diaconescu.

(Discuţii, vociferări în sală)

Şi, astăzi, ca întotdeauna, am spus un lucru: 588 de cetăţeni români nu pot fi de rangul întâi, iar diferenţa până la vreo 20 de milioane, câţi mai suntem, de rangul doi.

Încă o dată, vă rog, domnilor şi doamnelor colegi, astăzi trebuie să abdicăm de la toate privilegiile şi toate incompatibilităţile.

(Aplauze, vociferări)

Haideţi, să fim corecţi cu cei care ne-au trimis aici, adică cu românii, şi să nu fim altfel decât cei care au rămas acasă şi care ne-au trimis aici pentru a le creşte lor nivelul de trai nu nouă.

Revenind, concret la acest text, vreau să vă rog, măcar de data aceasta, să-l discutăm pe articole, să nu băgăm gunoiul sub preş laolaltă, să discutăm cu atenţie fiecare articol, pentru că unele dintre ele fac ca mandatul de parlamentar să devină imperativ şi unele chiar îngrădesc dreptul la muncă.

În concluzie, reprezentanţii Partidului Poporului - Dan Diaconescu vor vota, în funcţie de cum evoluează dezbaterile, "pentru" sau "împotrivă".

Vă mulţumesc. Şi, încă o dată, trag nădejde că, astăzi, vom fi mai înţelepţi ca altădată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Mulţumesc colegilor care au luat cuvântul din partea grupurilor parlamentare.

Dacă la punctul 1 sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat, punctul 1...

(Domnul senator Tudor-Alexandru Chiuariu solicită cuvântul.)

Obiecţii, domnul.... Punctul 1? La modificare, lit. d), nu? Vă rog frumos.

Domnul Tudor-Alexandru Chiuariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca să fie toţi colegii în cunoştinţă de cauză, ne referim la lit. d) care se introduce la art. 7, da, nr. crt. 1.

Vă citez: "La data rămânerii definitive, prin neatacare în instanţă, a raportului Agenţiei Naţionale de Integritate prin care s-a constatat incompatibilitatea".

Este vorba de încetarea mandatului de deputat sau de senator.

Aşadar, în termeni simpli, nejuridici, asta înseamnă că, în momentul când a expirat termenul în care putea fi atacat raportul ANI, mandatul de deputat sau senator a încetat de drept prin efectul legii şi nu mai poate fi resuscitat.

Sigur că, o asemenea situaţie nu numai că e inacceptabilă în termeni constituţionali, pentru că, potrivit celor mai elementare principii, Legislativul controlează Executivul, iar un mandat al membrului Legislativului nu poate înceta printr-un act administrativ al unei autorităţi executive, dar pot să vă dau câteva exemple concrete: dacă în cele 15 zile nu sunteţi la adresa de domiciliu, unde domiciliaţi şi unde vi se comunică acest act de procedură, a trecut acest termen, dumneavoastră n-aţi avut cunoştinţă de această chestiune şi mandatul a încetat, nu mai puteţi face nimic în această privinţă, pentru că un mandat încetat prin efectul legii, nu mai poate fi resuscitat, nu mai poate fi reluat.

Nu vreau să mă gândesc la alte situaţii în care, de exemplu, s-ar greşi adresa la care vă este comunicat actul, să spunem că din neatenţie sau poate cu intenţie, ce facem atunci?

Nu vă mai spun că acest articol, în această formă, încalcă drepturi fundamentale din Constituţia României, cum e dreptul la apărare care include, potrivit Codului de procedură civilă, dreptul persoanei care, dintr-o împrejurare mai presus de voinţa ei, nu a putut lua cunoştinţă de un act procedural să fie repusă în termen.

Această prevedere pune între paranteze o instituţie fundamentală a procedurii civile şi a dreptului care e instituţia repunerii în termen.

Nu vă mai spun că, dacă cineva ar vrea să se "joace", la un moment dat, şi aici mă adresez mai ales membrilor opoziţiei, dacă cineva de la putere ar vrea, la un moment dat, să înceteze multe mandate ale parlamentarilor din opoziţie, ar da în aceeaşi zi astfel de rapoarte tuturor parlamentarilor.

Probabil că mai mult de jumătate dintre ei nu mai locuiesc la domiciliul din buletin, sunt plecaţi în vacanţă sau sunt în alte ipostaze, poate sunt internaţi în spital sau sunt în alte situaţii în care nu pot reacţiona faţă de actul unei autorităţi administrative.

E inacceptabil că s-a ajuns aici. Nici eu, nici dumneavoastră n-am fost votaţi de către alegătorii în faţa cărora ne-am prezentat în campania electorală, pentru ca oricine, oricând, oricum să ne înceteze mandatul dat de către cetăţeni.

Acest text de lege nu poate rămâne şi nu cred că vrem noi să rămânem în istoria parlamentarismului votând acest text de lege.

O asemenea prevedere, ca un mandat al unui ales al poporului să înceteze de drept, prin efectul legii, în urma unui act de comunicare, nu există în nicio Constituţie şi nicio legislaţie din lume.

Având în vedere toate acestea, Grupurile parlamentare ale PNL vor vota împotriva acestui articol.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Nicolicea.

Doriţi să interveniţi? Vă rog frumos.

Şi după aceea, domnul Calimente, pe procedură, am înţeles.

Numai o secundă, domule Calimente, să intervină...

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Eugen Nicolicea:

Ieri, am avut mai multe runde de discuţii, inclusiv cu colegul care a vorbit anterior. Rugămintea noastră cea mai importantă a fost să citească raportul şi s-a încăpăţânat să nu-l citească de faţă cu noi. Avea de citit trei rânduri şi nega fără să citească rândurile respective. Deci m-am mirat că şi astăzi, necitind, vine aici cu dorinţa expresă de a se face de râs, mai ales că a vorbit un fost ministru de justiţie.

(Aplauze)

Şi, acum, am să vă spun câteva lucruri elementare, care ţin de ABC-ul oricărui avocat de provincie. Repunerea în termen e prevăzută la art. 103 din Codul de procedură penală. Nu era nevoie s-o trecem aici. Încercasem să o trecem, s-o facem pe plac fostului domn ministru, dar, văzându-i atitudinea, n-a mai avut nici un rost să mai trecem această chestiune. Şi dacă din acest punct...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, fără atac la persoană, vă rog frumos.

Am rugămintea să vă referiţi strict la explicaţia dumneavoastră. Vă rog frumos.

Domnul Eugen Nicolicea:

Am înţeles.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Suntem cu toţii colegi.

Domnul Eugen Nicolicea:

Am înţeles. Art. 103 trebuie recitit. Am să îl explic ca să înţeleagă toată lumea, nu mai e atac la persoană.

Ca să vedeţi că am dreptate, un coleg de-al nostru, în conflict de interese, a solicitat instanţei repunerea în termen. Se judecă, nimeni nu-l dă afară, nimeni nu-l sancţionează şi n-a avut nevoie de vreo prevedere în statut.

Aşa că temerea respectivă este anulată chiar de faptul că un coleg de-al nostru are o solicitare de repunere în termen, în baza unui simplu Cod de procedură civilă.

În ceea ce priveşte încetarea mandatului prin efectul legii.

Reamintesc: în Constituţie, mandatul de deputat încetează în următoarele situaţii, şi le enumăr: deces, demisie, pierderea drepturilor electorale şi incompatibilitate. Deci mandatul încetează nu prin efectul legii, ci chiar prin efectul Constituţiei.

Cine constată această incompatibilitate - şi asta este confuzia între cine încetează şi cine constată, dar asta iar ţine de ABC - este vorba de Agenţia Naţională de Integritate, pentru că noi am stabilit, prin lege - şi tocmai cineva s-a lăudat cu această lege - că cel care constată este Agenţia Naţională de Integritate şi acel raport poate să fie definitiv dacă aşa spune instanţa, sau poate să fie definitiv dacă tu accepţi acel raport şi nu-l ataci.

Ce apărăm acum? Situaţia în care cineva nu-l atacă din următoarele cauze:

- n-are chef;

- nu-l atacă, că nu-i găsit la domiciliu.

Păi, chestiunea asta, că nu-i atacat în termen, că nu-i găsit la domiciliu, în această situaţie sunt mii şi mii de persoane care se judecă. Îţi pierzi pământul că n-ai atacat în termen, îţi pierzi orice alt drept, pe care vrei să-l soliciţi în instanţă, doar pentru că ai încălcat termenele respective. Acestea ţin de dreptul civil. Ce trebuie să explicăm în chestiunea aceasta?

Deci singura problemă care se pune este ce se întâmplă, dacă nu-ţi vine acest raport, dacă ANI nu ţi-l dă, dacă-l ascunde, aţi auzit, dacă nu ştiu câtor parlamentari li se face raport, se ţine raportul dosit 15 zile şi este aruncat pe piaţă în ziua a 16-a.

Această problemă derivă din situaţia că nu vrem să citim nici măcar legea cu care ne lăudăm.

În Legea ANI se spune aşa: cum începe controlul? Eşti chemat şi dai explicaţii, poţi să te aperi. Când se finalizează raportul, se pune la dispoziţie, eşti chemat, ei la cunoştinţă, poţi să te aperi. De la finalizarea raportului, în termen de 5 zile, ţi se pune la dispoziţie şi eşti citat. Tot în acelaşi termen, de 5 zile, se trimite Camerei din care faci parte şi raportul şi înştiinţarea. Ca să înţeleagă toată lumea, am luat din vechea lege, că văd că n-au citit-o, deşi se leagă de ea, am introdus în această lege nouă obligativitatea ANI să anunţe Biroul permanent, adică Camera, care te anunţă pe tine, deci situaţia că n-ai ştiut nu mai poate să existe.

Eu înţeleg că-ţi faci domiciliul fictiv nu ştiu unde ca să ai o diurnă de deplasare şi că acolo nu te îngrijeşti să-ţi fie trimisă corespondenţa, dar ca să-ţi iei indemnizaţia dai pe la Cameră şi eşti înştiinţat de către Biroul Camerei.

Ce problemă ridicăm acum că nu eşti înştiinţat?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă rog să vă referiţi doar la text, dacă mai aveţi ceva.

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, din orgolii sau din necunoştinţă de cauză, cineva a impus scoaterea acestui caz şi problema, şi de imagine, şi problema pe care o avem aici, i se datorează.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Pe procedură, domnul deputat Calimente Mihăiţă.

Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Daţi-i drumul la microfon. Vă rog frumos. Stafful s-a trezit?! Microfonul 1.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Pe procedură, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos, domnule deputat.

Aveţi cuvântul.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Vreau să spun că acel caz la care făcea referire colegul nostru nu este tocmai cum l-a prezentat Domnia Sa, ci chiar pe dos. În sensul că acel coleg al nostru a fost declarat incompatibil de către ANI, el a fost anunţat la o altă adresă, a decăzut din termen şi vreau să vă spun că şi la validarea noului mandat ANI l-a urmărit şi a cerut invalidarea lui pentru că decăzuse din termen.

Aşa că, această poveste este o poveste de adormit copiii, pentru că noi ştim cum se citesc textele în România. Nici actuala Constituţie n-are mari hibe, dar există un personaj care ştie să citească Constituţia aşa cum o citeşte, iar ANI care - eu am spus-o şi o spun - este "garda pretoriană" a domnului Băsescu v-a citit acest text aşa cum vrea să-l citească şi nu cum vrem noi să-l scriem. Pentru că ANI trebuie să aibă aceeaşi situaţie cum are CNSAS-ul. Dacă CNSAS-ul te declară că ai fost informator al securităţii, o instanţă hotărăşte acest lucru.

Dacă la finanţe eşti declarat că ai datorii, că trebuie să plăteşti, o instanţă hotărăşte acest lucru.

Orice instanţă civilă nu poate să producă un act care să producă repercusiuni.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să vă spun şi dumneavoastră ce le-am spus şi colegilor mei: pe procedură.

Domnul Mihăiţă Calimete:

Pe procedură a fost.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pe procedură, vă spun eu că Legea ANI, aşa cum a fost făcută, dă dreptul acesta, ca incompatibilitatea să fie constatată printr-un act administrativ.

Să ştiţi că nu se constată în instanţă. E o chestiune pe care noi o inducem eronat în opinia publică.

Dacă vrem, scriem în textul constituţional că incompatibilitatea se constată de către o instanţă judecătorească. În acest moment, am discutat cu toţi cei care sunt constituţionalişti, acesta este argumentul. Noi am hotărât acest lucru: incompatibilitatea poate fi constatată în România şi printr-un act administrativ.

Domnul Máté şi după aceea domnul Árpád.

Pe procedură, domnule Máté...

Domnul Marton Árpád-Francisc:

Am să vă rog...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule Árpád, pe procedură, domnul Máté şi, după aceea, dumneavoastră.

Microfonul 3, vă rog frumos.

Domnul Marton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Dumneavoastră aţi intervenit adineauri pe fond, dezbătând textul de lege. Atunci, vă rog să interveniţi de la microfon.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Domnul Máté András-Levente.

Domnul Máté-András-Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

V-aş ruga, stimaţi colegi, să nu încurcaţi două instituţii separate: conflictul de interese şi incompatibilitatea.

În Legea ANI nu există niciun text de lege cu privire la conflictul de interese şi vă spun şi de ce. În situaţia în care ar exista un conflict de interese pentru un senator sau deputat, asta ar însemna că la constituirea Camerei Deputaţilor, domnul preşedinte Valeriu Zgonea nu ar fi putut ieşi la vot să voteze şi să ajungă preşedintele Camerei, pentru că ar fi săvârşit conflictul de interese.

Incompatibilitatea pentru senatori şi deputaţi este reglementată de anumite legi şi, mai ales, în Constituţie.

Mandatul de senator şi deputat se pierde dacă este în incompatibilitate. Dar, din punct de vedere al dreptului constituţional, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, Agenţia Naţională de Integritate - ANI, raportul prin care constată conflictul de interese sau incompatibilitatea este un act administrativ.

Un act administrativ nu poate anula un drept constituţional, dreptul prin care un senator sau deputat a fost ales şi este aici, ci doar printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă pe incompatibilitate sau atunci când a fost condamnat şi i s-a retras dreptul de a fi ales sau de a alege, deci drepturile electorale.

A spune că printr-un act administrativ se pierde un mandat, e greşit şi e neconstituţional. Acelaşi lucru l-am spus cu câţiva ani înainte, acum vreo două-trei mandate, când s-a înfiinţat Agenţia şi Curtea Constituţională mi-a dat dreptate de două ori până acum.

Deci nu încurcăm aceste două situaţii, pentru că încălcăm dreptul constituţional. Iar cu privire la problema ridicată de domnul Eugen Nicolicea, în situaţia în care nu ţi se comunică sau ţi se comunică greşit şi în textul de lege apare că nu mai există posibilitatea repunerii pe rol, adică să ai dreptul să ataci, automat, printr-un act administrativ, se pierde un mandat, ceea ce e chiar neconstituţional.

Obligatoriu, aşa cum spunea şi domnul senator Chiuariu, trebuie păstrată această prevedere, da, să aibă dreptul să conteste la o instanţă şi instanţa va hotărî dacă este cineva în incompatibilitate sau nu.

În situaţia ipotetică, îl trimitem pe domnul Eugen Nicolicea în delegaţie, după această şedinţă, da, a ţinut 5 zile, va merge 10 zile în străinătate, până ajunge acasă dumnealui, primind săptămâna aceasta în altă parte sau acasă acel raport, până ajunge acasă din delegaţie deja este peste termenul de 15 zile, nu mai poate ataca. Da? Deci va rămâne dumnealui în situaţia de incompatibilitate şi în imposibilitatea de a ataca.

Nu, obligatoriu trebuie să aibă acea persoană şansa să ceară repunerea în termen. Deci, aşa cum a spus şi domnul Chiuariu, e corect. (Aplauze)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dreptul la replică, domnul senator Tudor Chiuariu.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Tudor-Alexandru Chiuariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

N-am să mai fac referiri la ce s-a spus anterior, pentru că se confundă Codul de procedură civilă cu Codul de procedură penală, incompatibilităţile cu conflictele de interese şi aşa mai departe.

Ceea ce aş vrea să ne fie clar e că, prin acest text, prin efectul legii, la expirarea termenului, mandatul a încetat. Nu mai poate fi resuscitat, în niciun caz, chiar dacă, în urma unei proceduri în instanţă, instanţa ar repune pe cel vizat în termen şi ar anula raportul Agenţiei Naţionale de Integritate. Adică, cred că şi pentru cineva care n-are cunoştinţe juridice, vedem că e vorba de o aberaţie de la un capăt la altul.

Am putea ajunge în situaţia în care un mandat de deputat de senator a încetat şi raportul ANI, în baza căruia a încetat, a fost anulat de către instanţă. De asta am mai spus, şi cu alte ocazii, că acest text afectează şi alte drepturi constituţionale, cum ar fi dreptul la certitudine juridică.

Mulţumesc. Aplauze)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Din ce am înţeles din declaraţia domnului senator, eu am să comentez după ce se votează acest proiect de lege şi am să vă spun altfel cum sunt lucrurile, ca să nu se supere pe mine domnii Máté şi domnul Árpád.

O să vă rog frumos pe dumneavoastră să supunem votului modificarea pe care comisia o propune. Asta bănuiesc că este...

(Replică neinteligibilă din sală)

Nu se poate propune eliminarea, domnule senator, decât dacă e conform Regulamentului. Am spus acest lucru. Nu am cum. Dacă era text, cei din comisie trebuiau să propună eliminarea şi eu, cu prioritate, eram obligat să supun la vot eliminarea. Altfel sunt obligat să supun la vot cu prioritate amendamentele comisiei.

Pentru amendamentul de la nr. crt. 1 - introducerea după lit. c) a lit. d). Cine este pentru? Vă rog frumos să ridicaţi mâna sus toţi cei care sunteţi pentru.

Din sală: Pentru ce?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Încă o dată. Îmi cer scuze.

Pe procedură, domnul Rădulescu. Nu vă aud.

Domnul Cristian Rădulescu:

Nu toată lumea a înţeles, domnule preşedinte, şi vă rog să explicaţi ceea ce se votează.

Din sală: Punctul de vedere al comisiei?

Domnul Cristian Rădulescu:

Sigur, amendamentul din comisie, nu?

(Domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Daţi-mi voie să vă explic de aici. Am vrut să iau cuvântul după modificarea aceasta.

Noi am avut, în ultimii 7 ani de zile, de când suntem membri ai Uniunii Europene, o lege constituită înainte de a intra în Uniunea Europeană, în urma căreia am fost crucificaţi, înjuraţi, călcaţi în picioare de MCV şi de către opinia publică.

Ba mai mult, am stabilit în interiorul nostru, al Parlamentului, proceduri parlamentare în Regulamentele celor două Camere, în care Agenţia Naţională de Integritate, pe care nu am inventat-o eu... Acolo am stabilit că un act administrativ poate să te facă să decazi, cu hotărârea Parlamentului, din calitatea de deputat, dacă eşti incompatibil. Pentru că nici Constituţia nu spune "incompatibilitatea să fie stabilită printr-o hotărâre judecătorească".

Am consultat toţi colegii care sunt fie membri PSD, fie foşti membri PSD şi sunt constituţionalişti. Şi au spus: "Da, aceasta este procedura".

La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, scorul ANI - Parlamentul României este 2 - 0. Nu că noi n-am vrea, ci pentru că nu există niciodată voinţă politică să discutăm două chestiuni simple.

De ce nu definim conflictului de interese în cazul deputaţilor şi senatorilor şi de ce nu avem un dialog constant cu Comisia Europeană şi Agenţia Naţională de Integritate, ca să facem o lege aşa cum spunem. Când facem un text care să fie într-o procedură normală, care să ne permită şi nouă să nu fim puşi la colţ - de ce ai pălărie, de ce n-ai pălărie, de ce ai ţigară, de ce n-ai ţigară - de fiecare dată venim la microfon şi devenim un corp opac împotrivă, şi de aceea presa şi opinia publică ne calcă în picioare, iar Comisia Europeană ne face un raport.

Primul raport în care nu este călcat în picioare Parlamentul este acest raport, pentru că ne-am dus şi am vorbit cu ei şi le-am explicat lucruri pe care nu le ştiau, care au fost manipulate de alţi români şi în care este foarte simplu ca 588 de români să fie călcaţi în picioare şi să se spună că au superimunitate.

Uitaţi-vă că preşedintele statului, care are un corp de jurişti foarte buni, nu a trimis legea înapoi, că avem superimunitate. A înţeles procedurile. A scris trei chestiuni care sunt de virgule şi pe care noi am omis să le scriem.

Acest text pe care-l dezbatem astăzi era în textul iniţial.

Nu avem cum să facem trimitere într-o lege specială la Codul de procedură penală pe care l-am votat.

Da, domnul Máté are dreptate şi sunt de acord cu el, dar unde a fost voinţa politică a guvernării de atunci, să scoatem textul acela prin care jumătate din parlamentarii care au fost realeşi, pentru că au o relaţie cu cei care sunt angajaţii lor, puteau să fie în conflict de interese?

În statutul nostru, pentru prima dată, până şi presa a înţeles că este o diferenţă foarte clară între conflict de interese şi incompatibilitate. Nu se mai face acest amestec.

Vrem sau nu vrem... este un raport al Agenţiei Naţionale de Integritate, care să constate incompatibilitatea, şi tu, printr-un tertip... eu sunt craiovean, oltenii sunt mai şmecheri, ba nu mă prezint, ba mi-am schimbat adresa. Ăsta nu este tipul de parlamentar european într-un stat naţional: să mă duc să spun: "Nu am fost la adresa aceea două luni şi jumătate, că am fost plecat din ţară." Mă duc şi mă repun în termen. Codul român de procedură civilă îmi dă dreptul". Dacă pierd la instanţă? Ce face românul care îşi pierde pământul la instanţă? I-l dă cineva înapoi? Sau casa? Noi vrem să fim repuşi în termen, să mai stăm un an şi jumătate în Parlament, să ne mai jucăm şi să spunem: "Domnule, ştiţi ceva, eu sunt deputat, eu trebuie să fiu incompatibil, dacă nu hotărăşte instanţa", deşi în Constituţie nu scrie acest lucru.

Ori suntem serioşi şi ne păstrăm angajamentul de pe 9 decembrie că schimbăm ceva în România şi începem în primul rând cu noi, ori facem dublu limbaj. Şi dublul limbaj ne va aduce mai devreme sau mai târziu, aşa cum spuneau colegii mei... din momentul în care câştigi alegerile, începi să scazi în procente, dacă nu te ţii de cuvânt.

Ori ne ţinem de cuvânt şi începem cu noi, prima dată, şi ne facem un Statut al deputatului şi senatorului în care să fie termene precise, obligaţii pentru noi şi responsabilităţi pentru cei care ne verifică, fără să mai interpreteze unii sau alţii, ori lăsăm ambiguitatea...

Ambiguitatea este cea care ne-a făcut pe noi, parlamentarii să plătim, în ultimii 6 ani de zile, de când suntem membri ai Uniunii Europene.

Nu este permis ca în raportul pe MCV, Parlamentul să aibă un ditamai articol în care să spună ce a făcut, ce n-a făcut, cum a interpretat Senatul, cum a interpretat Camera Deputaţilor.

Statutul deputatului şi senatorului este Biblia noastră. Trebuie să o facem în aşa fel încât să ştim care sunt obligaţiile şi care sunt responsabilităţile noastre. Eu aşa cred.

(Domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, revine la prezidiu.)

Pe procedură, domnul senator Puiu Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti :

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O foarte, foarte scurtă replică la lungul dumneavoastră discurs şi, cu tot respectul, vă spun că mi-e teamă că scaunul Robertei Anastase lasă ceva molipsitor. (Aplauze)

Domnule preşedinte, faptul că 7 ani şi mai bine Parlamentul a fost călcat în picioare, pentru a vă cita, nu este un argument pentru ca şi în continuare să acceptăm acest lucru.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi dreptate.

(Aplauze)

Domnul Puiu Haşotti :

Faptul că - şi eu vă zic cu tot respectul - Comisia Europeană şi raportul pe MCV spun ceva nu înseamnă că noi trebuie să fim orbi şi muţi şi surzi şi nu înseamnă că Bruxelles-ul a devenit un nou Istambul şi România a devenit un nou paşalâc. (Aplauze)

Iată de ce eu găsesc că, în calitatea de lider pe care o am, ar fi utilă o pauză de consultări de 15 minute.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pauză de consultări 10 minute. Liderii grupurilor parlamentare...

PAUZĂ

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pauza s-a terminat. Rog să vină din partea Senatului domnul preşedinte Antonescu şi secretarul.

Mulţumesc. Liderii grupurilor parlamentare au căzut de comun acord să retrimitem la comisie.

(Aplauze din partea Grupului parlamentar al PP-DD.)

Domnul senator Rădulescu, pe procedură, vă rog frumos.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte, punctul nostru de vedere nu a fost în acest sens. Nu suntem de acord cu retrimiterea. Considerăm textul comisiei din momentul de faţă satisfăcător şi considerăm că trebuie şi rapiditate în rezolvarea acestei chestiuni.

Întârzierile acestea, ştiu, sunt o formulă de a ajunge ceilalţi la un punct de vedere comun.

Noi suntem lămuriţi. Ceea ce este în raportul comisiei este în ordine şi am fi vrut să votăm astăzi. De aceea, nu vom fi de acord cu retrimiterea la comisie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Vreau să văd propunerea pentru termen, Grupul parlamentar al PNL, termenul pentru retrimiterea la comisie.

Domnule Chiuariu, aveţi cuvântul.

Domnul Tudor-Alexandru Chiuariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu cred că trebuie să ne gândim bine, fiindcă ce am făcut zilele acestea e, aşa cum spuneţi şi dumneavoastră, nu în favoarea Parlamentului, dar asta fiindcă ne-am grăbit.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule senator, v-am cerut termenul.

Domnul Tudor-Alexandru Chiuariu:

Eu vă propun 3 săptămâni.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

3 sau 4 săptămâni? 4 săptămâni, da?

Domnul Chiuariu, de la Grupul parlamentar al PNL, propune 4 săptămâni.

Domnul deputat Marian Neacşu, liderul Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Admit că am avut o discuţie constructivă - liderii de grup -aici şi faptul că acest lucru a fost tratat într-un mod uşor politicianist de Grupul parlamentar al PDL nu este de condamnat. Era logic. Fiecare grup am fi procedat în aceeaşi măsură.

Este foarte clar că atunci când nu avem o reglementare şi o normă clară, intervine arbitrariul, şi el trebuie să fie evitat cu orice preţ.

Din aceste considerente, pentru faptul că am decis să retrimitem la comisie această lege, majoritatea liderilor de grup, eu vă propun un termen de o săptămână, care mi se pare suficient, e acoperitor, pentru că trebuie să ducem acest proiect într-o zonă de reglementare corectă. Deci o săptămână mi se pare mai mult decât suficient.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Domnul senator Haşotti, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Puiu Haşotti :

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este foarte adevărat, liderii grupurilor parlamentare au convenit o săptămână. Deci o săptămână. Fac această propunere în numele Grupurilor parlamentare ale PNL.

Domnul preşedinte al comisiei, domnul senator Chiuariu, a propus altceva, dar noi ne-am înţeles o săptămână.

De asemenea, propun ca cele două Comisii juridice să fie coraportoare şi ar fi bine să se pronunţe plenul în acest sens.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Îmi cer scuze că trebuie să vă spun, domnule senator, suntem în procedura de reexaminare, nu avem cum să facem acest lucru. Ceea ce poate să facă Comisia pentru statut - şi putem să o rugăm - e să ceară un aviz Comisiilor juridice comune.

Domnul Puiu Haşotti :

Nu înţeleg de ce nu poate fi coraportoare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pentru că aşa este Regulamentul comun. Suntem în procedura de reexaminare. Termenul în care se duce la comisie, după ce vine prima dată la Birourile permanente, este de 5 zile.

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte, vă aduc aminte că atunci când această lege a fost dezbătută au fost sesizate şi cele două Comisii juridice, care au depus, la vremea respectivă, punctul de vedere. Adică dacă a fost retrimisă această lege la Parlament trebuie să urmeze aceeaşi cale, cum foarte bine aţi spus. Adică prima dată se duce la Comisiile juridice, reînnoită, şi pe urmă vine la noi cu punctul de vedere, la comisia sesizată în fond.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Exact ce am spus şi eu. Nu avem cum să facem altceva.

Dacă dumneavoastră vreţi să facem două comisii comune, nu există acest lucru. Comisia comună pentru statut se ocupă cu modificările Statutului deputatului şi senatorului. Avizul Comisiilor comune juridice este cel normal, aşa cum a explicat şi domnul Márton Árpád.

Supun votului retrimiterea la comisie. Termen o săptămână, cu avizul Comisiilor juridice.

Cine este pentru? Rog secretarii să numere.

364 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 43 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nicio abţinere.

Termen o săptămână pentru Comisia pentru Statut să facă raportul.

Mulţumesc foarte mult.