Dezbateri parlamentare

După pauză

După pauză, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Rog pe toţi colegii să-şi invite colegii în sală pentru a începe dezbaterea pe articolul 182.

Domnule Popescu, prezenţa? Avem cvorum?

Dragi colegi,

Continuăm lucrările. Din totalul celor 401 deputaţi, 235 sunt prezenţi. Sunt absenţi 126, din care doar 23 participă la alte activităţi parlamentare. Cvorumul legal este îndeplinit.

Pe ordinea de zi, la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, avem dezbateri politice organizate în conformitate cu prevederile art.182 din regulamentul nostru, cu participarea primului-ministru.

Biroul permanent şi Comitetul liderilor de grupuri parlamentare au hotărât să propună următoarea dezbatere ca desfăşurare: prezentarea temei dezbaterii politice de către un reprezentant al Grupului parlamentar PNL, având timp maxim alocat 3 minute, prezentarea de către domnul Victor Ponta, primul-ministru al României, a principalelor aspecte ale temei supuse dezbaterii politice. Are timp rezervat 50 de minute pe care le utilizează, după cum ştiţi, la începutul şi la finalul dezbaterilor. Dezbaterea din partea grupurilor politice parlamentare, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Timpul alocat maxim este următorul: grupurile mari, grupul cel mai mare, PSD-ul, 15 minute, PNL-ul, 10 minute. Grupurile parlamentare PDL, Conservator şi neafiliaţi câte 5 minute. PP-DD-ul, minorităţile naţionale, UDMR-ul, câte 3 minute.

La finalul dezbaterilor se dă cuvântul reprezentantului Guvernului, după cum ştiţi.

Obiecţii la procedură? Aveţi cuvântul.

Domnul deputat Márton Árpád, viceliderul Grupului parlamentar al UDMR. Păi, a ridicat înaintea dumneavoastră, a fost mai rapid de mână.

Domnule Árpád, aveţi cuvântul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule prim-ministru,

Eu am ştiut că noi avem 5 minute. Mă rog, o să ne putem încadra şi în 3 minute. Dar cel puţin mi se pare interesant că un aşa-zis grup al independenţilor are 5 minute, faţă de trei grupuri parlamentare care au fost consacrate conform alegerilor din 2012 care au câte trei minute. E contrar logicii, prevederilor constituţionale şi legale.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

Vă reamintesc că şi data trecută am avut în felul următor. Grupurile de peste 100 de membri - 15 minute, grupurile între 50 şi 100 de membri - 10 minute, grupurile între 20 şi 50 de membri - 5 minute, grupurile sub 20 de membri - 3 minute. Din păcate, deputaţii neafiliaţi însumaţi merg în această variantă. Dacă depăşiţi un minut sau două niciodată eu nu am tăiat cuvântul decât dacă au fost jigniri aduse celorlalte grupuri politice parlamentare sau dacă aţi depăşit cu 5-6 minute. Din punctul meu de vedere este o copie a ultimei dezbateri. Nimic altceva făcut, a ultimelor două dezbateri, de fapt.

Domnule deputat Tinel Gheorghe, aveţi cuvântul.

Decizie luata de liderii grupurilor şi cu aprobarea Biroului permanent în unanimitate.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Pentru o corectă informare a dumneavoastră, ieri, în Biroul permanent, fără a avea nimic scris, Biroul permanent a hotărât ca dezbaterile să înceapă cu 10 minute alocate pentru grupurile mari şi 5 minute alocate pentru grupurile mici. Asta a fost propunerea supusă votului Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.

Astăzi însă, cu surprindere aflăm că un grup parlamentar este mai mare decât ce am discutat ieri şi are 15 minute, alte grupuri parlamentare sunt mai mari decât altele, care sunt mai mici şi au 10 minute, unele... şi după care încep unele mai mici şi mai mititele.

Or, domnule preşedinte, dacă e să fim foarte corecţi - ne uităm în stenograma dezbaterilor de ieri din Biroul permanent - n-am discutat că PSD-ul va avea 15 minute, precum faptul că n-am discutat că alte grupuri parlamentare vor avea 3 minute. Deci din punctul ăsta de vedere, v-am cerut ieri în Biroul permanent să dezbatem şi să discutăm o formă pe care s-o agreăm astăzi în plenul Parlamentului.

O astfel de dezbatere, cu atât de mare încărcătură politică, am ajuns s-o dezbatem la 2-3-4-5 minute, când ar fi trebuit să stăm astăzi aici şi să găsim soluţii. Dumneavoastră spuneţi, domnule, soluţiile le vom găsi poate în viitor. Nu, ar fi trebuit să găsim soluţii... să răzbată de aici soluţiile, domnule preşedinte, nu 3 minute. Nu 5 minute pentru milioane de români din diasporă.

Dacă-i tratăm aşa, cu 3 minute şi 5 minute...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc. Procedura are 2 minute...

Domnul Tinel Gheorghe:

... astfel vom obţine şi voturile. Şi-mi pare rău, domnule prim-ministru, că nu aţi imprimat puterii un comportament adecvat. Poate tocmai de aceea aţi şi pierdut alegerile. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule Tinel Gheorghe, în Parlament nu a pierdut nimeni alegerile deocamdată, decât dumneavoastră. Când o să aveţi guvernarea şi o să luaţi acest lucru prin vot în 2016, atunci o să discutăm. Până atunci mai discutăm altfel.

A doua chestiune, nu fiţi nervos, fiţi calm, domnule Dascălu, fiţi calm, domnule. După ce că veniţi rar la Parlament, nu fiţi nervos, vă rog frumos... fiţi calm!

Dragi colegi, în acest moment există un singur Partid Naţional Liberal, două grupuri politice. Adunate cele... aceste minute care au fost propuse de către Biroul permanent în unanimitate sunt 15. deci PSD-ul are 15 minute, Grupurile parlamentare PDL şi PNL, în acest moment ar trebui să fie un singur grup, au tot 15 minute. Celelalte grupuri politice parlamentare... liberal conservator are 5 minute, că este cel mai mare grup. Grupurile în jur de 20, întotdeauna au avut 3 minute.

Dacă dumneavoastră consideraţi că trebuie să le dăm 5 minute şi celor care au 11 parlamentari sau 16 parlamentari şi există egalitate de tratament între ei, putem să propunem aceste lucruri fără să facem acest discurs politic care s-a încheiat la ora 10 dimineaţa. Şi atunci venim ca lideri de grup parlamentar şi facem această propunere. Grupurile care au între 20 şi 50 propunem ca în loc de 3 minute să aibă 5 minute toate şi noi supunem la vot, mă consult cu liderii grupurilor politice parlamentare. Dar aşa, să vorbim discuţii la microfon, doar ca să dea bine la presă... nu rezolvăm nicio problemă.

Eu am înţeles din ceea ce ne-a spus domnul lider al grupului politic parlamentar care astăzi îi susţine pe cei de la PP-DD, colegii mei de la minorităţile naţionale şi UDMR, că ar dori 5 minute în loc de trei. Eu sunt de acord, n-am nicio problemă. Dacă ceilalţi lideri de grupuri politice parlamentare au vreo problemă?

Domnule Neacşu, nu?

Partidul Liberal Conservator? Nu.

PP-DD-ul? Nu. Mulţumesc foarte mult.

Atunci vă fac următoarea propunere. Traducând ceea ce a zis domnul deputat, Grupul PSD are 15 minute, Grupul Partidului Naţional Liberal are tot 15 minute, deşi are două grupuri politice parlamentare, şi ei vorbesc doi, nu unul, cum a stabilit Biroul permanent. Şi grupul parlamentar liberal conservator, UDMR, minorităţi naţionale, PP-DD-ul au câte 5 minute, iar deputaţii afiliaţi au o singură luare de cuvânt, însumat tot 5 minute. Cine se va înscrie, acela va vorbi.

Sunteţi de acord, liderii grupurilor parlamentare? Mulţumesc. Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele.

Să înceapă votul. Bun. Vă mulţumesc.

Din partea Partidului Naţional Liberal. Vă rog frumos să prezentaţi tema.

(Domnul deputat Tinel Gheorghe se îndreaptă spre tribună şi vrea să ia cuvântul.)

Dumneavoastră sunteţi de la Partidul Democrat Liberal. Păi, nu, dar... poate Partidul Naţional Liberal, până vă faceţi un singur grup... Păi, vă rog frumos, nu sunteţi... domnule lider de grup... o să am rugămintea la dumneavoastră, din partea Partidului Naţional Liberal, dacă se poate. Păi, nu putem să ne jucăm cu două unităţi de măsură.

Domnule deputat Andronache, bine aţi revenit! Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.182 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a solicitat organizarea unei dezbateri în plenul Camerei Deputaţilor, cu participarea primului-ministru, domnul Victor Ponta. Tema dezbaterii o reprezintă organizarea deplorabilă de către Guvernul României, în secţiile de vot din străinătate, a celor două tururi de scrutin pentru alegerea Preşedintelui României.

Considerăm absolut necesară şi urgentă o astfel de dezbatere în contextul în care dreptul constituţional la vot, dreptul de a alege al zecilor de mii de români din străinătate a fost în mod flagrant încălcat prin faptul că nu au putut vota, iar imaginea României în plan internaţional a avut enorm de mult de suferit.

Modul defectuos în care Guvernul Ponta a organizat procesul electoral în străinătate a condus chiar şi la apariţia unor situaţii în care cetăţenii români din afara graniţelor ţării care s-au prezentat la vot şi nu au putut vota au fost umiliţi şi bruscaţi, ajungându-se inclusiv la confruntări cu forţele de ordine locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Liderii grupurilor politice parlamentare, o să vă rog frumos să nu uitaţi, înainte de a da cuvântul domnului prim-ministru al României, Victor Ponta, la secretariat să faceţi propunerile pentru luările de cuvânt.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Victor-Viorel Ponta (prim-ministrul Guvernului României):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă aflu azi în faţa dumneavoastră în baza articolului 182 din Regulamentul Camerei Deputaţilor pentru a dezbate, într-adevăr, o situaţie cu totul şi cu totul reprobabilă, legată de faptul că între 2 şi 16 noiembrie în secţiile organizate în străinătate participarea la vot a fost îngreunată, dar mai ales pentru că Parlamentul României este instituia care trebuie să legifereze şi să reglementeze toate posibilităţile legale, logistice, în aşa fel încât exercitarea dreptului la vot în scrutinele care vor urma să se poată desfăşura în condiţii mult mai bune.

Alegerile din 2 şi 16 noiembrie au arătat foarte clar că prevederile actuale, prevederile din Legea nr.370/2004, care reglementează organizarea votului atât în ţară, cât şi în diaspora, sunt depăşite de realităţile demografice şi tendinţele de liberă circulaţie, în special în spaţiul Uniunii Europene. Este foarte clar că Legea nr.370 trebuie modificată şi dumneavoastră, reprezentanţii Parlamentului României, sunteţi cei îndrituiţi prin Constituţie să faceţi acest lucru.

Vreau doar să prezint situaţia faptică, pentru ca deciziile pe care le veţi lua în viitor să poată... pe care le vom lua în viitor să poată să răspundă cu adevărat provocărilor privind organizarea în condiţii bune a votului în diaspora.

În 2009, ultimul scrutin prezidenţial, în străinătate au fost organizate 294 de secţii de votare. S-au prezentat la vot 147 de mii de cetăţeni români.

În 2014 în exact acelaşi număr de secţii de votare, 294, în primul tur au votat 161 de mii de cetăţeni români aflaţi în străinătate, iar în turul doi, 378.811, deci un număr de trei ori mai mare decât... aproape de trei ori mai mare decât în 2009. Acest lucru a fost posibil, în baza prevederilor legale, prin măsurile pe care Biroul Electoral Central, Biroul Electoral de Diaspora şi Ministerul Afacerilor Externe le-au luat legate de mărirea la maximum a numărului de cabine şi de ştampile, declaraţia pe proprie răspundere, care a putut fi descărcat online şi completată în avans, asigurarea de către Ministerul Afacerilor Externe a personalului de sprijin la misiuni în afara secţiilor de votare şi dublarea personalului care să asigure buna desfăşurare a votului.

Birourile secţiilor de vot din Europa şi Statele Unite au fost completate până la numărul maxim de 7 membri cu personal al Ministerului Afacerilor Externe. Cu toate acestea, au existat şi la primul tur şi la turul doi cetăţeni români care au aşteptat foarte mult sau care nu au putut vota. Acest lucru este evident, l-am spus şi atunci, îl spun şi acum, după alegeri... ca fiind inacceptabil. Mi-am cerut scuze, am plătit preţul politic pentru asta şi e un preţ meritat.

În acelaşi timp însă, arătând că până în 2 noiembrie, cel puţin din partea candidaţilor şi a partidelor politice nu a existat un semnal sau, mai bine zis, o discuţie legată de modul de organizare, după 2, atunci când a apărut problema, în baza legii actuale, repet, Biroul Electoral Central de Diaspora şi Ministerul Afacerilor Externe, luând toate deciziile care se puteau lua în baza legii.

Cred că se impune foarte clar să realizăm situaţia actuală a numărului din ce în ce mai mare al românilor care trăiesc sau care se află în mod temporar în afara graniţelor ţării şi logistica necesară pentru ca exprimarea votului acestora, în condiţii chiar şi greu de prevăzut, de la 140.000 în 2009 la 380.000 în 2014, cu siguranţă chiar mai mulţi la următoarele momente electorale, în aşa fel încât să putem lua măsuri care să poată fi aplicate nu între două tururi de scrutin, ci cu anticipaţie.

Fac un apel la toate forţele politice reprezentate în Parlament, ca acum, după momentul electoral, să dea dovadă de capacitate de dialog, de raţiune şi de măsuri realiste, care să nu ţină cont doar de interese politice, cine-i de vină, cine trebuie să plătească - lucrul acesta s-a întâmplat deja pe 16 noiembrie - şi ce facem în viitor ca asigurarea acestui drept fundamental să nu fie doar o temă de dezbatere politică între partide şi candidaţi, ci să fie un lucru soluţionat, aşa cum s-a întâmplat în votul din ţară. Pentru că în 2014, 2 şi 16 noiembrie, pe teritoriul României activitatea electorală s-a desfăşurat fără niciun fel de incidente şi, de asemenea, este primul scrutin electoral la care nimeni nu a acuzat şi nu au apărut elemente de fraudă electorală, un lucru pe care trebuie să-l păstrăm în viitor.

Pentru a putea lua o decizie corectă în sens legislativ, vă rog doar să ţineţi cont de câteva date şi câteva lucruri concrete care să stea la baza deciziei dumneavoastră.

În baza evidenţelor pe care le au misiunile diplomatice şi consulare există doar 550 de mii de cetăţeni români care au declarat că au domiciliul, reşedinţa în străinătate. Este evident însă, din toate datele neoficiale, că numărul acestora real este mult mai mare şi că de fapt în 16 noiembrie au votat 10% din românii aflaţi în străinătate, un număr de 3,5 - 3,8 milioane de români aflându-se în mod real în acest moment în afara graniţelor ţării.

Pentru a asigura în viitor prezenţa la vot nu doar a celor 10%, ci a tuturor celor care vor dori să participe, cred că dumneavoastră, Parlamentul României - şi Guvernul vă va sprijini cu toate datele de care aveţi nevoie - trebuie să luaţi în considerare două elemente esenţiale.

În primul rând, organizarea logistică. Putem să organizăm mai multe secţii de vot, însă e foarte clar că atât timp cât nu avem o evidenţă a locului în care vin în mod special mai mulţi cetăţeni români şi orice fel de organizare de acest gen va ţine, evident, sau va avea o influenţă de aleatoriu. Din cele 300 de secţii de votare din străinătate, în 280 dintre ele, votul s-a desfăşurat fără probleme. Unele chiar n-au avut votanţi, în schimb în 15-20 au fost mult mai mulţi decât capacitatea acelor secţii. Deci, soluţia corectă, din punctul de vedere al Guvernului, este o legislaţie care să permită un alt tip de vot, fie votul prin corespondenţă, fie votul electronic, pentru că ne aflăm în secolul XXI, capacităţile tehnologice ne permit în acest moment, fiecărui cetăţean care are acces la o reţea Internet să aibă semnătură electronică, să se înscrie şi să voteze, fără a mai trebui să vină dintr-un oraş în alt oraş, fără a mai exista discuţii, dacă secţia de vot trebuie să fie într-o zonă sau în altă zonă.

Deci din punctul de vedere al Guvernului, şi este o propunere pentru dumneavoastră, pe care însă doar Parlamentul, în comisia sa specială, poate să o decidă: un vot electronic care să asigure cu adevărat accesul tuturor cetăţenilor români din afara graniţelor la ziua votului şi la dreptul la vot este soluţia tehnologică care poate fi susţinută. Rămâne ca dumneavoastră să decideţi, în cadrul comisiei, dacă această măsură sau alta este cea mai bună. Însă e foarte clar că dacă doar ne mulţumim să mărim secţii de vot, de fiecare dată vor exista probleme, pentru că nu avem... şi nu putem obliga cetăţenii români să se înscrie sau să-şi piardă dreptul la vot dacă nu s-au înscris în evidenţele misiunilor diplomatice şi consulare.

A doua propunere, la fel de importantă, pe care vă rog s-o luaţi în considerare, este de a da unei autorităţi aflate în subordinea Parlamentului, aşa cum este Autoritatea Electorală Permanentă, toate atribuţiile legale pentru organizarea votului. Ministerul Afacerilor Externe nu are ca sarcină principală organizarea voturilor.

Ministerul Afacerilor Externe are ca sarcină reprezentarea intereselor diplomatice şi politice ale României în relaţiile cu alte state, protecţia cetăţenilor români aflaţi în alte state. Or, noi cerem diplomaţilor şi membrilor Ministerului Afacerilor Externe un lucru care intră în mod normal în atribuţiile lor.

Au răspuns politic doi miniştri de externe, domnul Corlăţean şi domnul Meleşcanu, dar, până la urmă, personalul Ministerului Afacerilor Externe şi personalul diplomatic trebuie ca zi de zi să îndeplinească o sarcină constituţională pe care o au, or’ întotdeauna un guvern va fi un guvern politic, indiferent cine este candidatul la prezidenţiale, dacă-i prim-ministru sau nu, de fiecare dată va exista această problemă şi această dezbatere pur politică care, de fapt, este în detrimentul realizării în mod real a condiţiilor de vot.

Din acest motiv, vreau să vă rog să luaţi în considerare modificarea legislativă care să dea fie Autorităţii Electorale Permanente, fie unei alte instituţii, dumneavoastră veţi decide, dar nu Ministerului Afacerilor Externe, toate pârghiile pentru a organiza votul atât în ţară, aşa cum se întâmplă azi, cât şi în afara ţării.

În acest fel, avem garanţia că o instituţie tehnică, şi nu politică, se va ocupa de tot ceea ce înseamnă măsuri logistice pentru ca votul în Diaspora să se poată desfăşura în condiţii bune. Acestea sunt cele două propuneri. Toate datele pe care le avem vi le putem pune la dispoziţie.

Vreau să mulţumesc tuturor celor care au votat în diaspora, indiferent pentru care candidat. Vreau să spun încă o dată că regret faptul că nu toţi au putut vota, că am plătit preţul politic, dar îmi permit să atrag atenţia că cei care au votat în diaspora nu ştiu dacă au venit, sigur, au votat cu candidatul Klaus Iohannis majoritatea, mai puţin cu mine, dar nu cred că au venit neapărat de dragul unor partide politice care azi vorbesc în numele diasporei. Cred că este datoria... Nu vă supăraţi... (Vociferări.) am spus doar ce cred şi ce cred foarte mulţi din cei care au votat.

Cred că este de datoria celor reprezentaţi în Parlament în acest moment, toate grupurile politice să adopte aceste măsuri legislative: 1 - crearea cadrului modern de participare la vot; şi, 2 - atribuţii clare pentru o instituţie nepolitică care să organizeze votul, în aşa fel încât următoarele alegeri să aibă alte teme politice între candidaţi, şi nu aceasta.

Mulţumesc Camerei Deputaţilor şi îmi doresc foarte mult ca în comisia specială, pe baza tuturor datelor pe care Guvernul vi le va pune la dispoziţie, să luaţi decizia cea mai bună. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule prim-ministru.

Domnule deputat... Grupul parlamentar al PNL are două propuneri.

Vă rog frumos să vă stabiliţi una dintre ele care ia cuvântul. Aşa am stabilit. Domnul Orban, da?

Domnul deputat Ludovic Orban.

Domnul Ludovic Orban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După discursul domnului deputat Victor Ponta, mi-am dat seama că nu a înţeles nimic din ceea ce s-a întâmplat în 2 şi în 16 noiembrie. (Aplauze.)

Vă mărturisesc că am crezut că Victor Ponta mai păstrează o fărâmă de bun-simţ, o fărâmă de decenţă, o fărâmă de onoare şi că, deşi în calitate de prim-ministru este obligat să participe la această dezbatere, am crezut că va găsi unica soluţie morală pentru a nu participa la această dezbatere şi anume demisia din funcţia de prim-ministru. (Aplauze.)

A spus domnul Ponta că dezbaterea asta nu trebuie să găsească cine-i de vină şi cine trebuie să plătească.

Dimpotrivă, domnilor, doamnelor deputaţi, ceea ce s-a întâmplat a fost atât de grav încât rolul principal al acestei dezbateri este să se găsească vinovaţii şi aceşti vinovaţi să plătească pentru încălcarea fără precedent a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor români.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Diaspora românească, cetăţenii români care nu trăiesc astăzi în România şi trăiesc în alte ţări sunt parte a naţiunii române. Cetăţenii români din diaspora au toate drepturile pe care le au toţi ceilalţi cetăţeni români. Ei trebuie trataţi cu aceeaşi unitate de măsură cu care sunt trataţi toţi cetăţenii români. Or, ceea ce s-a întâmplat în 2 şi în 16 noiembrie a fost cea mai cruntă umilinţă la care puteau fi supuşi cetăţeni români care nu au făcut altceva decât să încerce să-şi exercite un drept fundamental, dreptul la vot. Cine este de vină? Cine poartă răspunderea? Guvernul. Cel care organizează alegerile. Nu este suficient să plătească doi acari Păun, doi miniştri de externe care au preferat să-şi dea demisia, pentru că deciziile pe care le-au luat aceşti miniştri de externe şi care au împiedicat exercitarea dreptului fundamental la vot sunt decizii care au fost luate în calitate de membri ai unui Guvern condus de Victor Ponta, în calitate de prim-ministru.

Ceea ce s-a întâmplat în diasporă, dragii mei, este zugrăvit numai parţial de o scrisoare scrisă de o româncă, Eva Ferier, din Paris. Am să vă dau numai câteva citate, ca să nu vorbesc cu cuvintele mele, ci să vă vorbesc cu cuvintele unor concetăţeni de-ai noştri, ca să vedeţi exact calvarul, umilinţa la care au fost supuşi fraţii noştri care trăiesc în alte ţări.

"Ieri, pe 16 noiembrie, m-am întors pe 123 Rue Saint Dominique, unde se află Ambasada României la Paris, pentru a vota din nou. Doar că de data asta nu am mai ajuns la ora 14, ci la ora 8 dimineaţă, dragii mei critici, împreună cu o prietenă şi pregătită psihic să înfrunt ce este mai rău. Dar nu am îndrăznit să-mi imaginez că răul nu are limite. Este incomensurabil. De această dată, vremea a fost rea, multă ploaie măruntă şi pătrunzătoare, nesfârşită şi rece, pe care o simt în os. Ploaie intermitentă care se opreşte ca să reînceapă, pe la orele 14. Da. Pentru că la orele 14 eram încă la rând, şi la orele 16, şi la orele 18. La orele 18, după 10 ore de infern, de buluceală, de frig, de foame şi panică, coate în ficat şi picioare în bălţi până la gleznă, degetele mele nu mai răspund niciunei comenzi, am buzele îngheţate. Dar ochii, ochii văd poarta ambasadei care-mi râde a pagubă, mă invită să intru larg deschisă, dar nu pot. Sunt prizoniera unei mase compacte. Deja nu mai vorbim de coadă, ci de o adunare amorfă, lată cât tot trotuarul, stau ca o sardină şi aştept să mă împingă cei din spate. Oamenii plâng. O femeie se simte rău. E scoasă din rând. Alta plânge în hohote isterice, incontrolabile, moment în care un jandarm o trage cu toată forţa lui înăuntru, spre culoarul salvator care duce spre curte, spre ştampilă, spre vot, spre dreptul ei de libertate."

V-am citat un scurt pasaj dintr-o scrisoare ca să înţelegeţi ce s-a întâmplat şi în 2 noiembrie, şi în 16 noiembrie.

Cetăţenii români, parte a naţiunii, care nu din vina lor şi din alegerea lor au hotărât să-şi găsească rostul şi să-şi caute fericirea în alte ţări, au fost aduşi în această stare de umilinţă, în această stare de oameni de categoria a treia de un guvern care nu a urmărit decât un singur scop: să reducă cât mai mult numărul cetăţenilor români din diasporă care să-şi poată exercita dreptul de vot.

Doamnelor şi domnilor,

Vă spun că pentru mine demisia domnului Ponta este mult prea puţin. Scapă mult prea uşor pentru ceea ce a făcut. Art.57 din Legea alegerilor prezidenţiale spune foarte clar: "Împiedicarea sub orice formă a exercitării dreptului de vot constituie o infracţiune care se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani."

A fost împiedicată exercitarea dreptului fundamental la vot. Acest lucru s-a făcut cu premeditare. Au existat semnale clare din partea comunităţilor româneşti din toate ţările europene că există un interes fără precedent pentru alegerile prezidenţiale. Au existat semnale din partea personalului diplomatic, din partea ambasadorilor, semnale care au fost transmise către Ministerul de Externe şi către Guvern. Au existat, inclusiv din partea autorităţilor unor state europene, din partea autorităţilor locale în care există comunităţi româneşti importante, oferte de sprijin şi de susţinere pentru organizarea de secţii de vot.

Noi, opoziţia, am introdus o moţiune simplă privitoare la românii din diasporă înainte de alegeri în care v-am solicitat negru pe alb să măriţi numărul de secţii de votare, să le organizaţi acolo unde există comunităţi româneşti importante. Nu s-a întâmplat nimic din aceste lucruri.

Sunt convins, stimaţi colegi parlamentari, mulţi dintre dumneavoastră din arcul guvernamental, că dacă v-ar fi întrebat Victor Ponta după 2 noiembrie dacă să înfiinţeze secţii de votare, probabil 80% dintre dumneavoastră i-aţi fi spus da. Dar nu v-a întrebat nimeni, dragi colegi parlamentari.

Sigur că acum vine domnul deputat Victor Ponta să ne spună cum să facem noi...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, mai aveţi 10 de secunde.

Domnul Ludovic Orban:

...legile astfel încât să împiedicăm să se mai ajungă la o astfel de situaţie.

Închei, domnule preşedinte.

Domnule Ponta, daţi-vă demisia din funcţia de prim-ministru! Este singurul gest prin care puteţi ieşi cât de cât onorabil din situaţia în care singur v-aţi pus.

În ceea ce priveşte încălcarea dreptului fundamental şi împiedicarea exercitării dreptului de vot, solicit de la această tribună Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să nu trateze această anchetă ca pe o anchetă oarecare. Violarea dreptului la vot, drept fundamental drept pentru orice cetăţean în orice democraţie constituie cea mai gravă încălcare a democraţiei.

Domnule Ponta, sunteţi o pată pe obrazul României. Sunteţi omul care a reuşit să ne facă de râs în faţa întregii Europe. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, aţi depăşit cu două minute.

Vă mulţumesc foarte mult.

Din partea Grupului Partidului Democrat Liberal, încă, domnul deputat Mircea Lubanovici.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Vă reamintesc că aveţi 5 minute, domnule deputat.

Domnul Mircea Lubanovici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Dacă rămâne un singur român din diaspora care nu va vota, toţi cei din Ministerul de Externe, toţi secretarii, trebuie să plece acasă. (Aplauze.)

Domnule prim-ministru, aţi venit astăzi în faţa noastră, aici, şi încercaţi să ne amăgiţi din nou. Daţi vina pe Parlament când, în mod legal, Guvernul este cel care organizează alegerile.

Domnule prim-ministru, este inuman tratamentul pe care l-aţi aplicat celor plecaţi din ţară. Este inuman tratamentul pe care îl aplicaţi românilor pentru care mă lupt din 2008 încoace. I-aţi obligat să călătorească sute sau chiar mii de kilometri pentru a-şi putea exprima votul, i-aţi forţat să stea cu orele la cozi în faţa secţiilor de vot şi aţi limitat numărul ştampilelor de vot pentru a împiedica românii din diaspora să voteze. Veniţi în faţa noastră cu argumente că nu aveţi încă la ora actuală informaţii unde locuiesc sau oraşele cu concentraţii mari de cetăţeni români.

Domnule prim-ministru, vă aduc la cunoştinţă că eu, personal, v-am trimis o scrisoare deschisă la biroul dumneavoastră şi v-am solicitat să faceţi o secţie de votare în Seattle şi în alte oraşe cu concentraţii mari de români. Dar vreau să vă spun astăzi, domnule prim-ministru, că aţi ignorat toate solicitările noastre pentru o mai bună desfăşurare a alegerilor din diaspora. Sunt profund indignat de modul în care, stimaţi guvernanţi, aţi ales să organizaţi alegerile prezidenţiale din acest an, aţi premeditat cu sânge rece împiedicarea diasporei să-şi exercite dreptul de vot. Încă o dată ne-aţi arătat modul în care călcaţi în picioare cetăţenii români din afara graniţelor ţării şi de care vă folosiţi doar pentru a mai susţine o economie pe care sunteţi incapabil s-o faceţi productivă.

Aceloraşi români cărora le promiteaţi locuri de muncă în ţară, aceloraşi români cărora le promiteaţi o Românie cu o democraţie şi un stat de drept consolidate în care să se întoarcă, acum le-aţi arătat ce înseamnă abuzul de putere. Aţi făcut tot posibilul pentru a limita fundamentul de bază al democraţiei, dreptul constituţional de exprimare a votului.

Alegerile de duminică, 16 noiembrie, au demonstrat din nou dacă mai era necesar demagogia şi minciuna care caracterizează actuala guvernare. Defavorizarea clară a diasporei aduce grave prejudicii la adresa sistemului democratic pe care se presupune că-l susţineţi.

Stimaţi guvernanţi,

Consider că este de-a dreptul ridicol şi revoltător ca la aproape 25 de ani de la Revoluţie să vă reamintesc că inexistenţa unui spaţiu care să permită exercitarea dreptului la vot încalcă drepturile fundamentale ale democraţiei.

Domnule prim-ministru, aveţi un nou ministru pe care doresc să-l felicit cu această ocazie. De aceea, de la această înaltă tribună a Parlamentului României cer, în numele românilor din diaspora, pe care cu cinste şi onoare îi reprezint, să faceţi reforma consulatelor din diaspora, pentru că aţi trimis acolo oameni pe baze politice şi mai puţin pe bază de competenţă.

V-am solicitat de când aţi devenit prim-ministru ca în diaspora să faceţi acele consulate itinerante prin care să putem să venim în sprijinul românilor pe care-i reprezint, dar aţi ignorat în totalitate.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, aţi depăşit timpul.

Domnul Mircea Lubanovici:

Domnule prim-ministru, ar fi nedrept poate să nu vin cu o soluţie la problema cu care ne confruntăm şi să cer încă o dată de la această tribună ca votul prin corespondenţă care ar rezolva o parte din problemele cu care ne confruntăm să fie pus pe ordinea de zi.

De aceea, domnule prim-ministru, cred că lecţia pe care aţi primit-o vă va fi de folos şi, începând de astăzi, românii pe care-i reprezint nu vor mai fi ignoraţi. Românii pe care-i reprezint merită mai mult.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Virgil Guran.

Domnule deputat, aveţi cinci minute.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Avem într-adevăr o situaţie care a avut loc în diaspora. Într-adevăr, au fost concetăţeni de-ai noştri care n-au putut să voteze şi asta trebuie să ne dea de gândit şi trebuie să vedem ce măsuri luăm pentru ca acest lucru să nu se mai întâmple.

Cred că nu mai trebuie doar emoţional să luăm măsuri, pentru că de multe ori la noi vedem... după ce cade un avion şi nu-l găsim, îl căutăm, luăm măsurile necesare. De multe ori, după ce avem anumite probleme importante nerezolvate, începem să ne gândim ce trebuie făcut. Cred că trebuia să luăm această măsură din 2009, când am avut o problemă în diaspora şi când s-a votat foarte, foarte repede.

Cred că votul prin corespondenţă nu este bun, şi-mi permit să spun adevărul, că în momentul acela am avea unii care ar manipula foarte multe voturi, pentru că iei frumos plicul şi-l trimiţi în numele a mii de oameni, şi trebuie să spunem adevărul. Şi cred că trebuie să avem curajul şi în acelaşi timp căderea ca, noi, Parlamentul, să promovăm o lege, să nu mai aşteptăm, într-adevăr, ordonanţe de Guvern, pentru ca această lege este foarte importantă şi trebuie să ne intrăm în drepturi, ca parlamentari, să previzionăm ce se poate întâmpla şi să ajungem la nişte soluţii care să evite oricând situaţii neplăcute pentru concetăţenii noştri şi nu numai cei din diaspora, ci şi din ţară.

Sper ca în foarte scurt timp să cădem de acord toţi parlamentarii să votăm o lege foarte bună şi să rezolvăm această problemă, aşa cum în viitor sper să găsim soluţii pentru diverse probleme ale ţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Márton Árpád-Francisc.

Până vine, o să-i dau cuvântul domnului Eugen Tomac.

Domnule deputat, ştiţi cât aveţi, nu vă mai spun eu.

Domnul Eugen Tomac:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Felicitări, domnule ministru de externe!

În calitate de deputat, stimaţi colegi, bineînţeles, ales de românii care locuiesc la est de Prut, şi în calitate de om care cunoaşte foarte bine realităţile româneşti de peste hotare, vreau să fac două precizări importante: aţi amintit, domnule prim-ministru, în campania electorală, că susţineţi votul prin corespondenţă, pentru că credeţi că este o soluţie foarte eficientă pentru ca milioane de români care locuiesc peste hotare să poată vota în condiţii civilizate, exact aşa cum votează şi austriecii, exact aşa cum votează şi nemţii, exact aşa cum votează britanicii sau francezii.

Colegii dumneavoastră, săptămâna trecută, au respins solicitarea noastră prin care am cerut ca votul prin corespondenţă care este pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor să fie dezbătut, discutat şi dacă nu este bun să plece la comisii pentru a fi amendată Legea votului prin corespondenţă pe care am propus-o, astfel încât să le putem transmite celor 3,5 milioane de români care locuiesc peste hotare un semnal extrem de clar că întreaga clasă politică, de la stânga la dreapta, a înţeles mesajul pe care-l transmit românii de peste hotare. Prin votul de săptămâna trecută aţi demonstrat că n-aţi înţeles nimic, şi acest lucru este regretabil.

Mai mult decât atât, cred că este nevoie să punem lucrurile în ordine. Pentru că, după cum aţi putut observa, cei mai mulţi români n-au putut vota în Uniunea Europeană. Să ştiţi că este greşit atunci când ne referim la românii care locuiesc în spaţiul comunitar european ca la diaspora. Diaspora sunt românii care au plecat din raţiuni politice înainte de '89 departe de ţară. Românii care muncesc astăzi cinstit în Uniunea Europeană să ştiţi că nu mai formează diaspora. Pentru că aşa cum demnitarii români care se află în serviciul ţării şi al Uniunii Europene la Bruxelles, în Parlamentul European, nu există de fapt nicio diferenţă între cei care ne reprezintă la Bruxelles sau un medic care-şi desfăşoară activitatea la Paris sau la Londra. Cu toţii se bucură de avantajele pe care le are România în calitate de stat membru al Uniunii Europene şi, din acest punct de vedere, cred că toţi oamenii politici ar trebui să conştientizeze un lucru esenţial: nu mai putem împărţi România din interior şi România din afară. Vorbim de românii care locuiesc în interiorul Uniunii.

Şi la Londra, şi la Cluj, oamenii au aceleaşi drepturi şi obligaţii pe care le au toţi cetăţenii comunitari şi, din acest punct de vedere, cred că soluţia cea mai sigură este să introducem de urgenţă votul prin corespondenţă. Cui îi este frică de români şi de votul românilor nu are ce căuta în politică. Ar trebui să avem curajul şi deschiderea necesară pentru a veni în întâmpinarea românilor, nu să-i respingem, exact aşa cum s-a întâmplat pe 2 şi pe 16 noiembrie.

Este fundamental să conştientizăm acest lucru. Milioanele de români care se află în Uniunea Europeană nu sunt nici mai răi, nici mai buni, sunt parte a acestei naţiuni şi trebuie primiţi ca atare şi trataţi cu tot respectul de către autorităţile statului român.

Soluţia este simplă şi, vă rog, profit, domnule preşedinte, să readucem...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mai aveţi 30 de secunde.

Domnul Eugen Tomac:

...pe ordinea de zi Proiectul Legii votului prin corespondenţă, să-l supunem dezbaterii sau să-l retrimitem la comisie.

O să vă mai rog, în încheiere, nu are legătură cu dezbaterea de astăzi, dar mesajul meu se adresează către toţi parlamentarii şi membrii Guvernului. Săptămâna aceasta este o săptămână decisivă pentru românii din Republica Moldova. Vă îndemn pe toţi să faceţi un minim efort şi să le transmiteţi un mesaj de solidaritate românilor de peste Prut să se prezinte într-un număr cât mai mare la vot pentru că votul din 30 noiembrie este un vot decisiv pentru următoarele decenii pentru Basarabia.

Vă mulţumesc. Şi sper, domnule prim-ministru, să înţelegeţi că şi românii din afară sunt parte a naţiunii române. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnule deputat Márton Árpád, aveţi cuvântul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mai mulţi antevorbitori au folosit expresia "n-aţi învăţat nimic din...". Şi eu ar trebui să încep aşa, pentru că prin diferite interpretări ale unor voturi ale cetăţenilor am luat decizii greşite, pentru că în loc să vedem ce şi cum funcţionează, am adoptat, de exemplu, o lege care să reglementeze votul uninominal, inexistent în lumea întreagă, doar la noi inventat. Pot să mai aduc aminte de alte legi care nu există nicăieri în lume, doar la noi, pentru că cineva a interpretat, chiar a făcut să se facă un referendum.

Eu cred că e bine să învăţăm din greşelile trecutului şi într-adevăr să facem o legislaţie pentru alegeri aşezată. Când dăm argumente din legislaţia altor state, să le dăm exact aşa cum sunt ele, nu cum le interpretăm noi. Dacă vrem să introducem votul prin corespondenţă, să-l introducem cu toate modalităţile de securitate şi doar pentru acele cazuri în care se acceptă. Pentru că avem vot pentru alegerile locale, unde toţi cetăţenii rezidenţi în România ai Uniunii Europene au drept de vot, da, dar numai în localitatea unde au reşedinţa. Avem alegerile parlamentare care, deocamdată, aşa cum prevede legea, iarăşi se votează pe colegii, deci numai cei care au reşedinţa şi domiciliul în aria respectivă, în colegiul respectiv.

Avem într-adevăr două alegeri - europarlamentare şi cele prezidenţiale - care sunt pe întreaga naţiune. Pentru fiecare trebuie să avem prevederi distincte.

S-a spus aici de două sisteme pentru diaspora: unul, votul electronic, care este deschis pentru toată lumea, celălalt, prin corespondenţă, iarăşi deschis pentru toată lumea. Ştim cu toţii care cunoaştem cât de cât că niciunul nu este deschis pentru toată lumea.

Pentru votul electronic, ai nevoie de semnătura electronică, da, domnule coleg? Altfel, se poate vicia votul cetăţeanului.

Şi aduceţi-vă aminte, în două dăţi am intervenit la dezbaterea bugetului de stat şi am spus că trebuie să dăm bani pentru Autoritatea Electorală Permanentă, să aibă un sistem electronic prin care în momentul când eu mă prezint la vot, mi se scanează actul de identitate şi pe baza CNP-ului mi se permite sau nu mi se permite să votez. Şi, atunci, tot turismul electoral, toate aceste declaraţii, că am votat, n-am votat, şi toate aceste elemente devin într-adevăr ale trecutului.

Deci eu cred că dacă va fi convocată această comisie într-adevăr şi se va lucra aşezat, trebuie să aibă cuvânt de spus specialiştii şi nu momentele politice, să zic aşa, sau sentimentale, pentru a ne face o legislaţie electorală într-adevăr corectă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marian Neacşu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Domnule ministru de externe,

Doamnelor şi domnilor colegi,

De când sunt în politică am învăţat multe lucruri. Multe lucruri bune, cred eu. Am învăţat că în momentul în care un curs al unor evenimente pare să ducă într-o anumită direcţie, e bine să te poziţionezi în faţa lui. Dar ar fi foarte bine dacă poţi să faci lucrul acela neemotiv şi raţional.

Este bine ca în momentul în care vii şi acuzi o stare de lucruri, o situaţie sau mai multe situaţii care ar fi neconforme cu ceea ce credem la un moment dat sau altul să propunem şi soluţii sau să le avem deja pregătite.

Ar fi bine, dată fiind tema de astăzi, să recunoaştem cu toţii şi mai ales cei care înfieraţi acum - unii dintre dumneavoastră cu mânie proletară - ceea ce s-a întâmplat între cele două tururi de alegeri sau la cele două tururi de alegeri prezidenţiale, că românii de pretutindeni - şi are dreptate colegul Tomac, nu românii din diaspora - există şi între cele două procese elective.

Românii din diaspora sunt acolo şi sunt conaţionalii noştri nu numai în momentul votului sau numai în momentul în care unii sau alţii avem nevoie de voturile lor. Şi trebuie să raţionăm în primul rând asupra acestei probleme.

O a doua temă - şi o atingea şi colegul Márton aici - dacă venim la acest microfon, e bine să cântărim spusele noastre şi să le obiectivăm în lucruri care sunt dovedibile, în principii, în acte normative aprobate, în lucruri clare şi mai puţin în emoţii. Emoţiile ar trebui să aibă mai puţin sau mai puţină relevanţă sub această cupolă şi mai mult lucrurile raţionale şi serioase care să conducă la legi bune.

S-a tot vorbit aici despre vinovăţie. Da, e adevărat, în câteva dintre secţiile de vot din străinătate s-au produs anumite evenimente care au grevat posibilitatea unora dintre colegii noştri de a vota, dintre cetăţenii noştri de a vota, în câteva.

Dar între lucrurile care nu s-au spus deloc aici este că atributul principal în organizarea votului în România sau în diaspora îl are Autoritatea Electorală Permanentă.

Şi o să-mi permit şi o să vă rog să-mi permiteţi să citesc câteva articole din legea care reglementează activitatea acesteia. Respectiv, la art.62 din Legea nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, republicată, se prevăd următoarele lucruri:

"În scopul asigurării condiţiilor logistice necesare aplicării întocmai a dispoziţiilor legale privitoare la exercitarea dreptului de vot, precum şi a condiţiilor corespunzătoare pentru buna desfăşurare a operaţiunilor electorale funcţionează Autoritatea Electorală Permanentă".

Potrivit art.63 alin.(1) din acelaşi act normativ: "Autoritatea Electorală Permanentă este o instituţie administrativă autonomă cu personalitate juridică şi cu competenţă generală, care asigură aplicarea unitară, în intervalul dintre două perioade electorale, a dispoziţiilor legale privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor sau a altor consultări cu caracter naţional sau local. Autoritatea Electorală Permanentă urmăreşte şi sprijină dotarea secţiilor de votare cu logistica necesară, precum şi realizarea operaţiunilor specifice în intervalul dintre două perioade electorale".

De asemenea, la art.2 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Autorităţii Electorale Permanente se dispune astfel: "Autoritatea are misiunea de a asigura organizarea şi desfăşurarea alegerilor şi a referendumurilor, precum şi finanţarea partidelor politice, cu respectarea Constituţiei, a legilor şi a standardelor internaţionale în materie".

Totodată art.2 alin.(2) prevede: "Pentru îndeplinirea misiunii prevăzute la alin.(1), Autoritatea exercită următoarele funcţii". Şi la punctul b) este cel de reglementare, prin care se asigură elaborarea şi supunerea spre aprobare a cadrului normativ privind domeniul său de activitate, precum şi elaborarea actelor normative proprii.

Eu nu spun că acum am găsit vinovatul, eu spun că împreună cu Autoritatea Electorală Permanentă, împreună cu Guvernul, noi, Parlamentul, avem datoria de a ne apleca cu grijă şi cu raţiune asupra procesului electiv şi de a lua cele mai bune măsuri.

Am ascultat iarăşi în cele prezentate aici că prioritatea noastră ar fi devenit în momentul acesta o lege care să permită votul prin corespondenţă.

De la acelaşi microfon, acum o săptămână, în momentul în care proiectul la care făcea referire colegul meu, domnul Tomac, a rămas pe poziţia pe care se află în ordinea de zi a Camerei, discuţia a fost aceea că am decis noi, reprezentanţii puterii în Parlament, să avem o consultare foarte serioasă pe această temă. Am cerut să se facă o documentare foarte clară a problematicilor respective. Şi acestea sunt lucruri care pot fi dovedite prin demersurile pe care le-am făcut şi care sunt materializate.

Pentru că a face şi de această dată o lege pe genunchi care are o mulţime de inexactităţi, are şi câteva principii bune şi acelea pot fi păstrate, dar să facem asta numai pentru că în momentul acesta trăim o oarecare emoţie, iar alegerile la care vom folosi respectivele proceduri mai au cel puţin doi ani de zile până vor avea loc, cred că îndemnul meu la raţionalitate şi la calm este cel mai potrivit. Şi sunt convins că vom reuşi să facem o lege bună în ceea ce priveşte votul la distanţă, stimaţi colegi.

Chiar dacă, privind în exterior la experienţa altor state din Uniunea Europeană - şi aici am să-mi permit să vă citez câteva informaţii pe care le-am cules din "Deutsche Welle". Potrivit unui raport al unei comisii senatoriale din Franţa, publicat în 9 aprilie 2014 - şi acesta este articolul de bază - am câteva informaţii.

Începând cu 2003, în Elveţia, votul electronic a fost adoptat într-o manieră treptată, în prezent aproximativ 30% din corpul electoral are posibilitatea să recurgă la acest procedeu.

Estonia a manifestat mult entuziasm pentru acest procedeu care s-a extins din 2005 şi a fost aplicat de 3 ori la alegerile locale.

Irlanda a început să introducă votul electronic în 2002, dar apoi a renunţat din cauza suspiciunilor legate de frauda informatică.

Marea Britanie a încercat la rândul ei procedeul în anumite alegeri locale, dar guvernul actual a anunţat că nu doreşte generalizarea lui.

În Spania, Italia şi Portugalia a fost testat în cazuri limitate, dar nu a fost adoptat prin lege.

În Germania, Tribunalul Constituţional Federal din Karlsruhe a invalidat integral utilizarea votului electronic în martie 2009, considerând că acest procedeu nu garantează pe deplin corectitudinea, secretul votului. Sistemul a fost experimentat pentru prima dată în 1999.

Acelaşi lucru se petrecuse cu un an în urmă în Olanda, care a fost mereu, până acum, în avangarda revoluţionării metodelor de votare. De altfel, marele val de neîncredere în votul electronic care s-a stârnit în Europa a pornit chiar din Olanda.

Stimaţi colegi,

E foarte clar că sunt câteva lucruri de lămurit. Şi în ceea ce priveşte acest vot electronic, şi în ceea ce priveşte modalitatea în care, aşa, cu toate minusurile organizării, au reuşit să voteze de două ori şi jumătate mai mulţi decât în anul 19..., în 2009.

Şi pentru toate lucrurile acestea care au fost poate nu atât de pozitive cât ne-am fi dorit noi, şi credeţi-mă că ne-am dorit ca lucrurile să fie în regulă şi a fost un angajament pe care l-am luat cu toţii, au plătit totuşi cu postul doi miniştri de externe, doi oameni care au avut demnitate. Lucruri care nu s-au întâmplat cu foarte multe lucruri care au mers prost în ţara aceasta în intervalul 2008-2012 şi nici un astfel de exemplu nu a fost dat de către dumneavoastră, cei care ne cereţi acum nouă să luăm şi alte măsuri. Da, vor fi luate măsurile, sunt absolut convins de aceasta.

Da, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, Guvernul sunt convins că se vor apleca cu multă atenţie, aşa cum am spus, cu mult calm, cu multă raţionalitate asupra lucrurilor care au fost bune şi a experienţelor pe care ar trebui să le înţelegem din aceste alegeri.

Poate că, în final, ar fi necesar şi util ca fiecare dintre cei aflaţi în momentul acesta în această clădire să-i mulţumim premierului României pentru că a participat la această dezbatere, că a răspuns, ca de fiecare dată, extrem de oportun solicitărilor grupurilor parlamentare care l-au invitat şi au creat astfel de evenimente în Parlament. Cu siguranţă că şi în continuare se va întâmpla la fel.

Apreciez iniţiativa ca fiind una pozitivă şi necesară, dar aşa cum am spus de la bun început, cred că trebuie tratată cu mai puţină emoţie şi cu mai mult raţionalism.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Varujan Pambuccian, în numele Grupului minorităţilor naţionale. De obicei, Domnia Sa nu ia cuvântul, dar acum a solicitat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am făcut-o pentru a nu fi pe placul nimănui din sala aceasta. Şi am să încep spunându-vă aşa: să nu uităm, stimaţi colegi, că votul are trei caracteristici: este direct, secret şi universal.

Două din caracteristicile lui pot întâmpina distorsionări foarte mari dacă nu suntem foarte atenţi la lucrurile pe care le facem: caracterul secret şi caracterul direct. Caracterul direct înseamnă că eu sunt acela care votează, caracterul secret înseamnă că nimeni altcineva nu ştie cum am votat.

Şi vreau să vă imaginaţi următorul lucru. Pentru că există în imaginea publică, în momentul de faţă, faţă de votul electronic următoarea impresie, pe care o au oamenii cinstiţi care nu ar distorsiona votul, că pot vota de acasă de la calculator.

Vă rog, cei care aveţi experienţă serioasă în domeniul acesta, să vă imaginaţi cât de multe voturi ar veni. De peste tot. Se pot şi automatiza, vă spun eu. Poate să voteze un soft. Automat, nici nu mai trebuie să mai fie oameni.

Vă rog să fiţi foarte atenţi la cele două caracteristici ale votului, pentru că riscăm prin ele să nemulţumim şi mai multă lume dacă legea este proastă. Adică să-i nemulţumim pe oamenii aceia care vor să voteze cu un vot direct, adică să voteze ei, iar votul lor să fie secret. Şi care am convingerea că sunt majoritatea covârşitoare a oamenilor din ţara aceasta.

În 1998, prin Parlamentul României a trecut o lege al cărei termen de aplicare s-a tot prorogat. Ea prevedea ca în documentele de identitate să existe şi o componentă electronică care să permită autentificarea, adică eu sunt acela, în sistemele electronice. S-a prorogat pentru că s-au cheltuit enorm de mulţi bani, dar infrastructura pentru aşa ceva tot nu o avem. Şi mai trebuia şi băgat un cip în card şi...

Timpul a trecut, nu s-a întâmplat nimic. Legea există.

Aceasta ar permite o autentificare foarte rapidă la cabină şi o înlăturare instantanee a celui care doreşte să facă vot multiplu. Da, ar fi un lucru foarte util. Tot legea aceasta ar permite şi o votare electronică în cabină, repet, ca să fie votul secret şi ca votul să fie direct, adică să votez eu şi să nu ştie altul cum votez. Şi ar mai permite un lucru: ar permite aflarea rezultatelor votului instantaneu în momentul încheierii lui, fără niciun fel de vicieri.

Sigur, ar exista nişte mici deranjuri în zona celor care fac sondaje de opinie, dar poate că e mai bine să aflăm instantaneu rezultatul unui vot.

Votul electronic în sine e foarte sigur. Avem infrastructuri PKI, avem tot ce trebuie pentru aceasta.

Caracterul, felul în care el se organizează pentru a-i asigura caracterul secret şi direct, adică eu votez, nu votează altul în locul meu şi nimeni nu ştie cum am votat, adică nu stă unul în spatele meu să ştie cum am votat, lucrurile acestea două vă rog să le aveţi în vedere la orice fel de lege de genul acesta pe care o veţi face. Pentru că altfel riscăm să viciem atât de mult procesul electoral, încât el să nu mai conteze. Sper că acest lucru nu se va întâmpla.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Doamnelor şi domnilor,

Am epuizat lista cu deputaţii înscrişi la dezbateri. O să-l invit pe domnul prim-ministru Victor Ponta să-şi exprime punctul de vedere în finalul acestei dezbateri.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea doar să îmi permit să trag câteva concluzii în urma intervenţiilor extrem de pertinente pe care domnii deputaţi Lubanovici, Tomac, Guran, Pambuccian, Márton Árpád le-au avut, pentru că s-au referit la soluţii pe care Parlamentul, Guvernul şi celelalte instituţii le pot lua în mod real.

Şi, într-adevăr, spunea domnul deputat Lubanovici de serviciile consulare pe perioada între alegeri, pentru că, iată, vorbim acum, după alegeri, dar e vorba de asigurarea serviciilor consulare zi de zi pentru cetăţenii români într-o ţară atât de mare cum sunt Statele Unite ale Americii, sau în zone şi regiuni unde lucrul acesta se întâmplă mai greu.

Domnul deputat Tomac vorbea despre votul în Moldova şi vreau să mă alătur Domniei Sale în a spune că, într-adevăr, duminică, în Republica Moldova sunt alegeri chiar mai importante decât cele din România, pentru că în România, ţară membră a Uniunii Europene, NATO, cu Klaus Iohannis, cu Victor Ponta, ţara este într-o direcţie, însă Republica Moldova duminică va alege păstrarea drumului proeuropean sau întoarcerea spre Est. Şi cred că este un lucru pe care toţi oamenii politici din România trebuie să-l susţină.

Însă apropo de împiedicarea votului. În 2009, în toată Republica Moldova, când domnul preşedinte Băsescu era foarte popular în Moldova, au votat 12.000 de oameni. Acum au votat 37.850. Deci asta înseamnă că trebuie să ne aşteptăm pentru scrutinele următoare la o prezenţă din ce în ce mai masivă şi în Republica Moldova şi în restul Europei.

Cred de asemenea că ideea ridicată de domnul deputat Márton Árpád de a finanţa şi asigura toate pârghiile legale pentru o autoritate neguvernamentală, Autoritatea Electorală Permanentă, este de fapt soluţia cea mai bună, cea mai puţin controversată şi care scoate Ministerul Afacerilor Externe dintr-o bătălie politică altfel inevitabilă.

Domnul Pambuccian, care ştie foarte bine, v-a atras atenţia asupra modului în care trebuie făcută legislaţia pentru ca aceasta să asigure secretul şi principiile constituţionale.

Toate aceste soluţii, repet, pe baza datelor pe care le avem. Cred că este important să spunem: 12.000 în 2009 care au votat în Republica Moldova - 37.000. La Paris, m-am uitat, au votat 3.700 în 2009, când o mare parte dintre cei prezenţi aici am acuzat fraudă acolo. Acum au votat 7.600.

Deci e foarte clar că nu s-a pus problema de împiedicare, pentru că au votat mult mai mulţi cetăţeni. S-a pus problema însă a inadecvării mijloacelor logistice pentru ceea ce înseamnă o evoluţie demografică şi o mişcare a cetăţenilor români în special în Uniunea Europeană.

Toate aceste soluţii sunt absolut convins că în cadrul comisiei parlamentare le veţi analiza şi veţi lua măsurile cele mai bune. Şi îmi doresc ca aceste măsuri să fie luate de către şi în baza analizelor corecte şi pertinente pe care o mare parte dintre cei prezenţi aici le-aţi făcut.

Aş vrea însă atunci - şi voi participa la acest lucru, ca deputat, ca lider de partid - la aceste dezbateri aş vrea să luăm deciziile însă, repet, raţional, cu bun-simţ şi cu gândire pentru soluţii. Nu cu demagogie, nu cu bufonerii din partea unor bufoni pe care îi ştim foarte bine. Cu gândul că în 2007-2008 mulţi dintre români au plecat din ţară tocmai pentru că unii care erau miniştri la transporturi furau cu sutele de milioane.

Şi cum a spus domnul Vasile Blaga (Aplauze.), cum a zis domnul Vasile Blaga, în 2009, că Ludovic Orban ar trebui arestat... pentru că nu a fost arestat, şi atunci mulţi români au considerat că aici este o ţară în care hoţii şi bufonii rămân în continuare. Bufoni care dacă n-ar fi fost pe lista USL, nu ar fi fost azi în Parlament, cu siguranţă, ca să ne dea lecţii... (Aplauze.)

Cred că este o jignire pentru românii din diaspora să fie reprezentaţi de bufoni.

Cred că toţi cei care aţi luat cuvântul în mod serios şi aţi propus soluţii coerente trebuie să participaţi la elaborarea acestei legislaţii.

Cred că principalul semn de respect pentru românii din diaspora este acela de a spune: da, nu ne-am organizat bine, am greşit, trebuie să ne organizăm în aşa fel încât data viitoare şi dacă sunt de 10 ori mai mulţi, nu doar de 3 ori mai mulţi, să poată toţi vota.

Dar cred că principalul semn de respect pentru românii din diaspora şi pentru cei 12 milioane de români din România care au participat la vot este să nu transformaţi încă o dată o problemă reală, care are nevoie de o soluţie reală într-o simplă bufonerie sau un concert cu chitare.

Vă mulţumesc şi vă urez succes. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Declar închisă şedinţa. Ne vedem la 12,30, la votul final. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Dacă îmi spuneţi care este procedura, vă dau cuvântul cu mare plăcere.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte,

V-am cerut cuvântul pe procedură, pentru a vă atrage atenţia...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da...

Domnul Ludovic Orban:

...că pentru prima oară de când asist la dezbaterile Parlamentului României aţi încălcat un drept fundamental al unui deputat, dreptul la replică.

Vă readuc aminte că deputatul Victor Ponta...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, prim-ministrul României nu v-a pronunţat cuvântul, a citat din domnul Vasile Blaga... (Rumoare.)

Domnule deputat, dragi colegi, nu mai fiţi agitaţi, fiţi calmi că... Vedeţi, dacă zburaţi foarte mult cu avionul?! Sunteţi nervos.

Domnul prim-ministru a făcut... a citat din domnul deputat Vasile Blaga. În citatul respectiv este numele dumneavoastră.

Dacă domnul prim-ministru pronunţa un nume... au fost cinci nume... dacă vreunul dintre colegii mei dorea să ia cuvântul... domnul Guran, domnul Tomac, domnul Márton Árpád şi ceilalţi care au fost nominalizaţi direct, lideri de grup sau vicelideri, le dădeam cuvântul. Dumneavoastră nu aţi fost nominalizat. Discuţia a fost legată de cu totul şi cu totul altceva.

Eu vă respect şi vă protejez. V-am văzut că vreţi să aveţi o reacţie emoţională şi m-am gândit că nu e bine să fiţi asimilat cu un discurs al primului-ministru şi cu anumite cuvinte care nu au legătură cu dumneavoastră.

Dar dacă vreţi să vă asimilaţi, eu nu am nicio problemă. Aveţi cuvântul. Nu a existat drept la replică, pentru că nu vi s-a pronunţat numele. Vă repet încă o dată.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte,

Dacă luaţi stenograma, veţi vedea că Victor Ponta, colegul nostru din Camera Deputaţilor, a pronunţat numele Ludovic Orban. Şi nu numai că a pronunţat numele Ludovic Orban, l-a pronunţat într-un context injurios, prin care de fapt şi-a dat arama pe faţă.

Şi ceea ce vreau să spun este un lucru foarte simplu, domnule preşedinte. Victor Ponta a arătat o dată în plus că nu are niciun pic de respect şi de... să spun căinţă pentru nenorocirea pe care a provocat-o românilor din diaspora şi a preferat să profereze injurii la adresa unui coleg. Este nedemn.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul Ludovic Orban:

Şi vă mulţumesc că până la urmă...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ludovic Orban:

...aţi acceptat să respectaţi Regulamentul Camerei.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, aş vrea să vă invit să aveţi o discuţie personală cu cei doi lideri de grup sau viceliderul Grupului parlamentar al PNL şi liderul Grupului parlamentar al PDL şi să vă spună în prima frază pe care dumneavoastră aţi pronunţat-o ce jigniri i-aţi adus unui parlamentar şi care este reacţia Domniilor Lor când s-au uitat la mine şi ce trebuia să fac eu atunci, cum scrie regulamentul.

Şi eu cred că dacă este cineva care a ridicat primul şi a dat cu piatra, ar trebui să vă uitaţi în discursul dumneavoastră. Este în stenogramă, o să vă rog frumos, da?

Cred că este un lucru extrem de important ca dumneavoastră să nu jigniţi când veniţi la microfon aici. Dar aceasta este o altă chestiune. Cel puţin nu este treaba mea.

O să vă rog frumos...

Nu, nu, vă rog frumos, mergem la votul final.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele.

Domnule deputat, nu există... suntem în votul final, vă rog frumos să lăsaţi... Fiţi calm, fiţi calm că nu trebuie să vă enervaţi.

Nu, domnul deputat, vă rog frumos, nu dăm dreptul la replică că nu s-a pronunţat numele de aici, nu avem...

Ce procedură aveţi, vă rog frumos?

Aveţi cuvântul, dacă există vreo procedură, cu mare plăcere vă dau cuvântul. Vreţi să luaţi cuvântul...

Domnul Cezar-Florin Preda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sincer vă spun, am venit pe procedură.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunt convins...

Domnul Cezar-Florin Preda:

Domnule preşedinte,

Vreau să lămurim aici şi acum dacă atunci când cineva dintre noi vine şi ia cuvântul şi foloseşte un citat în care apar numele colegilor noştri, dumneavoastră consideraţi că nu se dă drept la replică.

Trebuie lămurit acum. Pentru că se modifică discursurile tuturor parlamentarilor.

Păi eu vin şi vă fac 7 citate în care spun despre un om ce s-a spus în ultimul an şi el trebuie să stea în bancă, să se uite la mine. Atenţie, aceasta este cea mai gravă afirmaţie spunând că atunci când folosim un citat nu înseamnă că are drept la replică.

Acesta este cuvântul meu. Şi este pe procedură. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Îmi pare rău că trebuie să vă uitaţi în stenogramă...

Nu ştiu de ce aplaudaţi.

Când eraţi la guvernare, colegi de-ai dumneavoastră... fiţi calm, fiţi calm, da? Fiţi calm... şi mai stăteaţi şi în partea stângă... când eraţi la guvernare, domnule deputat, îmi pare rău că aveţi o memorie atât de scurtă câteodată, aţi luat cuvântul la vreo 4-5 moţiuni de cenzură... nu dumneavoastră, colegii dumneavoastră, care au făcut citate din presă. Nimeni, niciodată, nu a dat dreptul la cuvânt, ca preşedinte al Camerei.

Dacă dumneavoastră aveţi o iniţiativă de acest gen, vă recomand să vorbiţi cu domnul deputat Tinel Gheorghe, care este în Comisia pentru regulament şi acolo o să stimulăm aceste chestiuni.

Deci, eu vă rog frumos, sunteţi un om cu experienţă, bănuiesc că aţi citit cele peste 230 de articole din regulament, v-am dat cuvântul la microfon să vorbiţi pe procedură, nu e nicio procedură, aţi vrut să aveţi o intervenţie, ne-aţi exprimat o pildă, eu am ascultat-o, mi-a făcut plăcere să vă revăd, dar n-are nicio legătură cu subiectul de astăzi.