Dezbateri parlamentare

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

La primul punct al ordinii de zi avem Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2016.

Pentru dezbaterea generală a acestui proiect de lege, Birourile permanente ale celor două Camere şi liderii grupurilor parlamentare propun următoarele: Guvernului să i se rezerve 50 de minute, pe care să le utilizeze la începutul şi încheierea dezbaterilor generale; pentru grupurile parlamentare din Senat şi Cameră se alocă timp maxim corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 10 secunde pentru fiecare parlamentar, după cum urmează:

• PSD, 44 de minute;
• PNL, 29 de minute;
• ALDE - Liberal Conservator, 6 minute;
• UDMR, 4 minute;
• Minorităţi naţionale, 3 minute;
• Grupul parlamentar Naţional Democrat, 2 minute;
• Parlamentari neafiliaţi, 3 minute.

Total: 91 de minute.

Pentru dezbaterea pe articole, Birourile permanente şi liderii grupurilor propun următoarele:

Pentru fiecare articol se alocă maximum 5 minute, pentru fiecare amendament se alocă 1 minut.

Fiecare amendament se susţine de un singur parlamentar; după epuizarea timpului alocat, celelalte amendamente la articolul respectiv se supun votului, fără a se mai da cuvântul pentru susţinere.

La anexe se procedează la fel.

Timpul alocat fiind, în total, de 934 de minute, adică 15 ore şi 34 de minute, timpul pentru fiecare anexă, având în vedere numărul de amendamente, este următorul... dar nu am anexa aici!

Numărul de amendamente: 280 de amendamente... Ceea ce ştiu din memorie. (Discuţii la prezidiu.)

281. Da?! Şi 934 de minute la bugetul de stat. La asigurările sociale, 30 de minute.

Pentru operativitate...

(Doamna senator Gabriela Creţu solicită cuvântul.)

V-am văzut! Imediat!

În baza prevederilor din Regulamentele Camerelor, în dezbaterea amendamentelor, vor fi folosite două microfoane instalate în sală, precum şi unul la reprezentantul Guvernului, şi unul la reprezentantul Comisiilor pentru buget. După epuizarea timpului alocat, la anunţul preşedintelui de şedinţă, se blochează microfonul.

Sunt comentarii cu privire la această procedură de dezbatere?

Doamna senator Creţu.

Vă rog. Aveţi cuvântul.

Doamna Gabriela Creţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Îmi fac datoria să vă informez că dezbaterea şi adoptarea proiectului de buget în această formulă este ilegitimă din punct de vedere democratic. Cu o lună în urmă a fost învestit un Guvern de tehnicieni, în baza unui program de 11 pagini, presupus program de administrare.

Proiectul de buget propus de Guvern schimbă major priorităţile pentru care acest Parlament a primit votul cetăţenilor şi Guvernul votul de învestitură şi schimbă angajamentele noastre, pe care le avem în special în Uniunea Europeană, şi mă refer la Strategia UE 2020. Are părţi pozitive: atât sumele la venituri, cât şi cele la cheltuieli sunt mai mari, de asemenea, ne asumăm un deficit mai mare. Dar - ca să înţelegeţi la ce mă refer şi de ce spun că este ilegitim! -, în totalul cheltuielilor din 2014, educaţia naţională reprezenta 8%, conform datelor Eurostat. Dacă vor fi realizate cifrele acestui buget, ponderea, în total, a cheltuielilor pentru educaţie va ajunge la 4,1%, într-un stat care este departe de a îndeplini obiectivul asumat, foarte modest, de exemplu, de reducere a abandonului şcolar.

Rolul Parlamentului în orice democraţie, stimaţi colegi, este acela de a stabili destinaţiile mari ale bugetului de stat, priorităţile şi programele care vor fi finanţate. Nu este... Este cel de a împărţi tortul, cum le place unora să spună, nu de a pune bombonele pe fiecare felioară, cam ceea ce s-a întâmplat la comisie.

Deci din punct de vedere al procedurii, domnule preşedinte, art. 49 nu se poate aplica, acela că reprezentanţii grupurilor vor vorbi în numele grupurilor, întrucât, din cauza procedurii de urgenţă aplicate, dezbaterea în grupuri nu a avut loc.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamna senator, vă mulţumesc.

Este o chestiune şi de procedură, dar şi politică, care se poate aborda atât în cadrul dezbaterilor generale, cât, mai ales, la votul pe bugetul general şi la amendamentele care au fost introduse, bănuiesc, în acest sens.

Mă simt nevoit să supun votului dumneavoastră procedura de dezbatere pe care v-am prezentat-o.

Cine este pentru?

Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă...

De la prezidiu: 3!

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

3 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Deci procedura de dezbatere a fost aprobată cu majoritate de voturi.

Înainte de a da cuvântul pentru prezentarea proiectului de lege, îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să comunice secretarilor de şedinţă numele senatorilor şi deputaţilor înscrişi la dezbateri generale, având în vedere timpul alocat, pe care vi l-am prezentat.

Deci grupurile parlamentare să-şi anunţe intervenienţii.

Pentru prezentarea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2016, îl invit la tribună pe domnul prim-ministru Dacian Cioloş.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Dacian Julien Cioloş - prim-ministru al Guvernului României:

Mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor,

Aşa cum am anunţat şi la instalarea Guvernului, acest Guvern a decis să respecte cadrul legal adoptat de Parlament în anul 2015 şi a inclus prevederi importante de relaxare fiscală şi creştere salarială pentru personalul bugetar. Acestea au fost luate ca atare din perspectiva impactului asupra construcţiei bugetare pentru anul 2016 şi, aşa cum am spus, Guvernul şi le-a asumat în cunoştinţă de cauză.

Prevederile menţionate mai sus nu sunt deloc de neglijat - şi asta e important să o subliniem -, acestea totalizând un impact bugetar de circa 20 de miliarde de lei, ţinând cont de faptul că veniturile scad cu circa 10 miliarde de lei, cu ceva mai bine de 10 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cresc cu mai mult de 9 miliarde de lei. Determinanţii de mai sus nu se pot compensa nici pe departe prin dezvoltarea economică favorabilă a României, chiar dacă vorbim de o creştere economică prognozată de 4,1%; aceasta acoperă circa 9 miliarde de lei din impactul bugetar menţionat anterior.

Soluţia pentru a putea articula viziunea noului Guvern pentru 2016, în condiţiile determinanţilor menţionaţi, a fost dificil de agreat într-un interval extrem de scurt de deliberare, dar a fost posibilă prin mărirea deficitului bugetar la 2,95%, ca derogare temporară de la obiectivul bugetar pe termen mediu pe care şi l-a asumat România, şi prin realocarea colegială a unor sume între ordonatorii de credite, în funcţie de priorităţile Guvernului, aşa cum le vom descrie în cele ce urmează. Şi, aici, vreau să insist, din perspectiva Guvernului, aşa cum am anunţat şi în programul de guvernare, priorităţile unde am încercat să facem - şi am reuşit să facem - realocări au fost educaţia, sănătatea, transporturile, apărarea şi investiţiile.

Bugetul a fost construit ţinând cont de pragul maxim de deficit de 3%, stabilit la nivelul Uniunii Europene, ceea ce arată, în fapt, respectarea regulilor la nivel european, cu obiectivul (pe termen mediu) de a crea premisele realinierii deficitului structural la 1%, conform obiectivului pe termen mediu asumat de România.

Pentru implementarea bugetului, Guvernul are în vedere cinci priorităţi de bază, mă refer aici la: prioritizare, transparenţă, eficienţă, prudenţă şi predictibilitate.

În ce priveşte prioritizarea: pe proiecte cu impact real nu începem mai mult decât putem termina. Oricum, acesta este un obiectiv al Guvernului: să continuăm ceea ce a fost început ca proiecte şi, dacă lansăm proiecte noi, acele proiecte noi să avem certitudinea, siguranţa că putem să ne apropiem de finalizarea lor.

Abordarea avută în vedere nu ţine neapărat de plafoanele de alocare la nivel de minister sau de domeniul de intervenţie, ci, mai degrabă, de modul în care se prioritizează cheltuielile, în special cele care vizează investiţiile în cadrul alocărilor.

Pragmatic, s-a avut în vedere evitarea risipirii resurselor într-un "shopping list" sau listă de interese, prin concentrarea pe un număr limitat de proiecte prioritare, care să conducă la rezultate concrete. Şi am solicitat acest lucru la fiecare minister în parte.

În ce priveşte transparentizarea, avem ca obiectiv să publicăm contractele de achiziţii publice pentru a nu mai exista suspiciuni cu privire la alocarea banilor publici. Transparenţa pe care o vizăm implică şi raportarea mult mai deschisă şi sistematică a execuţiei bugetare, pentru a pregăti realocări de fonduri neconsumate spre priorităţi de investiţii. Deci o transparenţă din două perspective: din perspectiva cetăţeanului, pentru a şti pe ce se cheltuiesc banii, dar şi din perspectiva gestiunii bugetului, pentru a vedea în ce mod sunt cheltuiţi banii pe diferitele priorităţi şi a putea face, la momentul oportun, realocările necesare.

În al treilea rând, eficienţa în implementarea bugetului este o condiţie cheie ca oamenii să înţeleagă de ce merită să colectăm venituri la nivelul statului. Eliminarea risipei în sectorul public este o prioritate cheie a Guvernului şi strâns legată şi de reforma administraţiei publice, care a fost deja anunţată.

Prudenţa este un alt factor crucial în gestiunea bugetului pe 2016. Cu un deficit prognozat de 2,95%, este clar că trebuie să fim extrem de prudenţi pentru a nu exista derapaje.

Guvernul a creat un plafon de blocare a cheltuielilor publice cu bunurile şi serviciile de 10%, ceea ce înseamnă circa 4 miliarde de lei, ca tampon pentru a evita derapajele în execuţia bugetului. În plus, Guvernul mizează pe o rezervă de creştere de venituri ce este firesc să survină ca urmare a efectelor de runda a doua a relaxării fiscale, bani care rămân în circuitul privat şi care se multiplică.

Şi, în sfârşit, predictibilitatea. Guvernul va respecta Legea responsabilităţii fiscal-bugetare şi va avea în vedere doar două rectificări, aşa cum prevede cadrul legal.

În ceea ce priveşte construcţia bugetară, în ciuda limitărilor pe care le-a avut această construcţie bugetară, Guvernul a reuşit în mare măsură să reflecte în noul buget priorităţile cheie pe care le-a anunţat în programul de guvernare şi pe care le va transpune în practică în următorul an.

În acest sens, în comparaţie cu execuţia finală estimată a bugetului pe 2015, ceea ce reflectă, de fapt, capacitatea reală a sistemului de a utiliza resursele bugetare, vor exista alocări mai mari la sănătate, cu 3,1 miliarde de lei, la educaţie, cu 2,3 miliarde de lei, şi la cercetare, cu 508 milioane de lei.

Pe lângă creşterea de buget aferentă educaţiei, de aproape 10% faţă de anul precedent, Guvernul va aloca către autorităţile publice locale, în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Locală, o sumă suplimentară pentru reabilitarea şcolilor, având în vedere că, în multe cazuri, infrastructura de educaţie preuniversitară este încă precară. Pe de altă parte, investiţiile în cercetare cresc cu aproximativ 23% în 2016, şi aceasta pentru că plecăm de la faptul că cercetarea este esenţială şi pentru a ajuta relansarea durabilă a economiei.

Prioritatea Guvernului în ceea ce priveşte infrastructura de transport este de a accelera implementarea proiectelor agreate în Master Planul General de Transport - şi aici, obiectivul Guvernului este de a asigura predictibilitate şi în abordarea proiectelor mari de infrastructură. Aceasta presupune deblocarea de urgenţă a tuturor precondiţiilor de demarare a proiectelor care nu sunt începute. Şi, aici, vreau să subliniez: faptul că nu am prevăzut alocări bugetare pentru anumite proiecte de infrastructură care sunt prioritare, nu înseamnă că ele nu sunt importante pentru Guvern, ci că am estimat că în cursul acestui an 2016 e important să pregătim condiţiile pentru ca, la sfârşitul lui 2016, începutul lui 2017, să putem semna contracte de execuţie şi să începem execuţia lucrărilor respective. Deci faptul că nu sunt alocări bugetare nu înseamnă că acele proiecte nu sunt prioritare, ci că ne vom concentra pentru a le pregăti pentru sfârşitul lui 2016 în vederea începerii execuţiei lor (şi aici mă refer la tot ce înseamnă exproprieri, studii, contracte) şi, pe de altă parte, avem prioritizată execuţia unor proiecte cu finanţare alocată pentru 2016, aflate în implementare sau care sunt gata de a fi lansate în implementare.

Alocarea bugetară pe proiecte de infrastructură de transport va putea fi, în acelaşi timp, suplimentată printr-un mecanism deja convenit cu Ministerul Finanţelor Publice, în funcţie de ritmul de derulare al lucrărilor. Astfel, Guvernul s-a asigurat că, în condiţiile devansării de lucrări sau ale unui ritm mai alert de realizare, vor exista fondurile disponibile pentru a nu se ajunge la blocaje financiare.

Prioritatea Guvernului în domeniul apărării şi siguranţei naţionale este respectarea obligaţiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO, Uniunii Europene şi din parteneriatele strategice pe care România le-a semnat şi în care este parte.

Guvernul îşi asumă în acest fel, prin creşterea alocării bugetare la Ministerul Apărării, decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de creştere graduală a bugetului alocat apărării la 2% până în 2017, promisiune pe care am făcut-o ca ţară, atunci când am intrat în NATO şi care a fost agreată din punct de vedere politic.

Un element cheie al politicilor Guvernului este, în general, impulsionarea investiţiilor publice ca factor de creştere economică şi dezvoltare.

Faţă de execuţia bugetară estimată pe 2015, în care investiţiile nu au reuşit să depăşească 4,7% din produsul intern brut, chiar dacă ambiţia programării iniţiale a fost mai mare, ceea ce efectiv se va realiza va fi în jurul acestei cifre de 4,7% din PIB, la care noi ne-am raportat când am construit bugetul - deci s-au executat doar 4,7% din PIB, în special din raţiuni de lipsă de proiecte finanţabile -, pentru anul 2016, alocarea este de 5,1% din PIB, fiind bazată pe o capacitate sporită de impulsionare a proiectelor relevante, care să asigure o execuţie totală a acestei linii importante din buget.

Pe lângă creşterile menţionate mai sus, acest buget reuşeşte să seteze o ambiţie sporită şi în zona dezvoltării locale, unde alocarea pentru investiţii este semnificativ mai mare, cu circa 2 miliarde de lei, decât limitele bugetare pe care le-am primit ca propunere de la fostul Guvern. Acest demers reprezintă, de fapt, intenţia Guvernului actual de a continua politica de investiţii la nivel local respectând principiile de prioritizare şi de transparenţă, precum şi de coerenţă cu investiţiile din fondurile europene.

Tocmai de aceea o fundamentare corectă, pragmatică şi transparentă va sta la baza tuturor proiectelor finanţate din bugetul de stat, astfel încât, pe de o parte, să evităm finanţarea şcolilor fără elevi sau a terenurilor de fotbal în pantă şi, pe de altă parte, să ne asigurăm că obiective de interes strategic local, regional sau naţional nu sunt neglijate.

Este, totodată, vital ca sectorul privat să fie solidar cu exerciţiul bugetar pe 2016, poate în premieră în societatea românească după 1989, pentru că, până la urmă, prin respectarea Codului fiscal recent aprobat şi a reducerilor fiscale aferente din TVA sau dividende, Guvernul lasă, să spun aşa, într-o anumită măsură, sectorului privat gestiunea unor sume de circa 10,2 miliarde de lei, ce reprezintă echivalentul relansării fiscale, şi, din aceste sume, sperăm noi, o mare parte să fie reinvestită în sectorul productiv. Dorim, deci, ca sectorul privat să devină un partener de bază care, printr-o alocare eficientă a resurselor, să conlucreze la îndeplinirea parametrilor de creştere economică şi dezvoltare.

Tocmai de aceea, Guvernul are în vedere să colaboreze strâns cu sectorul privat, nu doar pentru a identifica măsuri de eficientizare a actului guvernamental în domeniul economic, dar mai ales pentru a crea împreună premisele unei viziuni de dezvoltare economică pe termen mediu şi lung, aşa cum am anunţat deja că are intenţia acest Guvern să facă.

Pe de altă parte, efortul bugetar făcut cu relaxarea fiscală şi pentru creşterea salariilor în sectorul bugetar riscă să producă efecte limitate, dacă nu se continuă măsurile de combatere a corupţiei în administraţie şi dacă nu se iau măsuri de eficientizare a actului administrativ, de creştere a competenţei şi a calităţii administraţiei publice, de reducere a birocraţiei.

Guvernul doreşte să aibă în Parlamentul României un partener în această direcţie, pe proiectele legislative cu care va veni. Şi eu consider că doar astfel vom putea crea premisele modernizării ţării şi vom putea avea pretenţia creşterii încrederii cetăţenilor în stat.

Vă mulţumesc mult şi sper ca Parlamentul să adopte propunerea de buget pe care Guvernul a făcut-o pentru a putea trece la treabă, la implementarea măsurilor pe care le-am prevăzut.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

În continuare, are cuvântul domnul senator Viorel Arcaş, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a Senatului, pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor pentru buget ale celor două Camere asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2016.

Domnule senator, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Arcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2016.

În conformitate cu prevederile art. 21 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor au fost sesizate cu adresa nr. L661/2015, respectiv nr. PLx876/2015 de către Birourile permanente reunite ale Parlamentului în vederea dezbaterii şi elaborării raportului comun asupra Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2016.

Potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2016, principalele coordonate ale construcţiei bugetare pe anul 2016 sunt reprezentate de obiectivele politicii fiscal-bugetare pe anul 2016 şi obiectivul bugetar pe termen mediu.

Principalele obiective ale politicii fiscale şi bugetare pe anul 2016 sunt: stimularea, continuarea, consolidarea şi menţinerea creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncă, continuarea reformei investiţiilor publice, crearea unei politici fiscale predictibile, stimularea consumului concomitent cu asigurarea protecţiei sociale, dezvoltarea şi diversificarea instrumentelor de management a datoriei publice şi îmbunătăţirea, aplicarea şi consolidarea guvernanţei bugetare.

Proiectul de lege prevede şi autorizează, pentru anul bugetar 2016, veniturile pe capitole şi subcapitole şi cheltuielile pe destinaţii şi ordonatori principali de credite pentru bugetul de stat, bugetele Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, creditelor externe, fondurilor externe nerambursabile şi activităţilor finanţate integral din venituri proprii.

În construcţia bugetară pentru anul 2016, cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 252 de miliarde de lei (33,8% din produsul intern brut), veniturile bugetului general consolidat - 231,10 miliarde de lei (31% din produsul intern brut), iar deficitul bugetar reprezintă 2,8% din PIB, ceea ce corespunde unui deficit ESA de 2,95% din PIB şi unui deficit structural de 2,73% din PIB.

Veniturile bugetului de stat au fost stabilite la suma de 105 033,8 milioane de lei, cheltuielile - în sumă de 132 233,9 milioane de lei, iar deficitul bugetar este de 27 200,1 milioane de lei.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Economic şi Social a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisiile de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor, sesizate pentru avizarea proiectului de lege, au transmis avize favorabile, cu amendamente admise şi respinse.

Ministerul Finanţelor Publice a transmis Consiliului Fiscal, la data de 4 decembrie 2015, Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2016 şi Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016, împreună cu Raportul privind situaţia macroeconomică pentru anul 2016 şi proiecţia acesteia în perioada 2017 - 2018, solicitând opinia Consiliului Fiscal, în conformitate cu prevederile art. 53 alin. (2) din Legea responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, documente care au fost însoţite şi de Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2016 - 2018 şi de Proiectul Legii pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2016.

Consiliul Fiscal a emis, la data de 9 decembrie 2015, opinii şi recomandări, potrivit atribuţiilor sale, însoţite de propriile evaluări asupra construcţiei bugetare şi impactului bugetar.

Proiectul de lege este însoţit de Declaraţia de conformitate care atestă că Proiectul de buget pentru anul 2016 şi perspectiva 2017 - 2019 sunt elaborate pe baza ţintelor, obiectivelor şi priorităţilor asumate prin Strategia fiscal-bugetară pe perioada 2016 - 2018.

Întruniţi în şedinţă comună pe parcursul mai multor zile de dezbateri, membrii comisiilor sesizate în fond au analizat proiectul de lege şi anexele acestuia, avizele asupra proiectului de lege, precum şi amendamentele formulate de senatori şi deputaţi şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, cu amendamentele admise din anexa nr. 1.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2 la prezentul raport. Şi, aici, aş vrea să fac o observaţie: dintr-o eroare materială 30 de amendamente... o anexă cu 30 de amendamente la anexa Ministerului Sănătăţii a fost omisă, o veţi primi până ajungem la dezbaterea anexei respective.

La dezbateri au participat: Anca Dana Dragu, ministrul finanţelor publice, precum şi ceilalţi ordonatori principali de credite.

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor supun, spre dezbatere şi adoptare, plenului Parlamentului raportul de admitere, cu amendamente admise, şi proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi urmează a fi adoptat în conformitate cu prevederile art. 76 alin. (2) din Constituţia României.

Mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulţumesc domnului senator Arcaş.

Urmează dezbaterea generală.

Reamintesc faptul că, în cadrul dezbaterii generale, potrivit art. 63 din Regulamentul activităţilor comune ale Senatului şi Camerei, nu pot fi propuse amendamente.

Dau cuvântul domnului deputat Viorel Ştefan, din partea Grupului PSD.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Stimate doamne şi stimaţi domni miniştri,

Stimate şi stimaţi parlamentari,

Doamnelor şi domnilor invitaţi,

Voi începe prin a transmite mesajul cel mai importat: grupurile noastre parlamentare vor vota Proiectul de buget pe anul 2016, aşa cum a fost amendat şi uşor modificat prin raportul comisiilor de specialitate.

În opinia noastră, acesta ar fi, practic, al doilea vot de încredere pentru acest Cabinet. La un interval de circa o lună, iată, Cabinetul primeşte al doilea vot de încredere vizând activitatea pe anul viitor. Căderea bugetului de stat, practic, ar echivala ca efect cu o moţiune de cenzură, ceea ce noi, astăzi, în acest context, nu ne dorim.

Vrem să girăm cu încredere activitatea Guvernului în perioada următoare şi, mai ales, dorim să asigurăm prin acest proiect de buget suportul financiar al acestei activităţi. Asta ar fi vestea bună.

Vestea mai puţin bună este că, prin definiţie, bugetul este tot timpul mai puţin decât ar trebui. Poate ni se trage de la explicarea termenului franţuzesc care ar însemna "pungă mică". Noi ar trebui să ne obişnuim cu acest gând şi să înţelegem că plafoanele aprobate trebuie să fie raţionale, şi raţional nu înseamnă de fiecare dată îndestulător.

Bugetul, eu mi-aş permite să spun că nu se construieşte cum vrea un Guvern sau altul sau cum vrea Parlamentul. Ca să fie unul raţional, el trebuie să fie o consecinţă a evoluţiilor din societatea românească din ultima perioadă.

Din această perspectivă, eu aş spune că România încheie în anul 2015 un ciclu, cel al unui proces de consolidare fiscală, care s-a făcut în prima parte cu sacrificii, cu măsuri care au indus în societate inechitate socială, care au descurajat creşterea economică şi care, din fericire, în a doua parte a procesului, a reuşit, prin Guvernele care au gestionat destinele ţării în această perioadă, relansarea creşterii economice, reducerea deficitelor şi atenuarea inechităţilor sociale.

Deci plecăm de la un deficit de minus 5,4 în 2011 şi, iată, 2015, cu ajutorul lui Dumnezeu, îl închidem pe minus 1,45, pe o evoluţie a creşterii de PIB de la 2,8 în 2014, 3,8, probabil, 2015, şi acest 4,1 proiectat pentru 2016, în condiţiile în care România se situează astăzi pe locul al patrulea în rândul celor 28 de ţări membre ale Uniunii Europene din punct de vedere al nivelului datoriei publice.

La o analiză succintă, în 2014, dacă ne uităm pe execuţie, dacă n-am fi avut serviciul datoriei publice care să ne împovăreze, dacă n-am fi plătit dobânzi, veniturile bugetare ar fi fost mai mari decât cheltuielile. Aceasta este vestea bună, ceea ce permite ca astăzi să discutăm un proiect de buget care înseamnă să marchezi un punct de inflexiune.

Mergem pe un buget cu deficite mai mari, pentru că avem nevoie de deficite mai mari care să susţină creşterea economică, care să susţină dezvoltarea investiţiilor publice şi care să suporte măsurile de relaxare fiscală care au fost adoptate mai ales în anul 2015.

Pe de altă parte, bugetul trebuie privit ca o premisă, o premisă a evoluţiilor viitoare. Şi, aici, aş vrea să vă spun că, după analiza făcută în comisiile de specialitate, concluzia noastră este că acest buget oferă o astfel de premisă. Oferă premisa că, în 2016, toate programele sociale, aşa cum au fost ele adoptate, criticate, lăudate, dorite mai mult sau mai puţin, au finanţare. Deci nu există riscul întreruperii acestor programe adoptate. Premisă în sensul că, pentru 2016 - şi mai ales acest lucru e foarte important -, Guvernul îşi asumă respectarea tuturor măsurilor de relaxare fiscală, ceea ce înseamnă un mesaj important către mediul de afaceri, un mesaj de stabilitate şi predictibilitate.

Mai mult de atât, Guvernul se angajează că va fi foarte transparent în gestiunea banului public, se angajează că va şti să prioritizeze investiţiile pe criterii de calitate. Şi noi trebuie să recunoaştem că... probabil fiecare dintre noi a avut ocazia să discute cu contribuabili, nu ştiu..., persoane fizice şi juridice, care, de regulă, spun aşa: aş fi de acord să plătesc de bunăvoie, nesilit de nimeni impozitele şi taxele, dacă aş şti unde se duc aceşti bani, dacă eu, ca cetăţean, aş avea acces la informaţiile care să-mi permită mie să ştiu unde pleacă banii. Este un angajament al actualului Guvern, reiterat în construcţia bugetară pe 2016 şi sperăm că acest angajament va fi şi confirmat în anul următor.

Până aici lucrurile par a fi foarte bune şi noi vom vota bugetul.

Dar, stimate domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor miniştri, tot timpul există şi un "dar"! În teoria managementului există o noţiune care se numeşte "triunghiul de aur" al managementului şi acolo spune că: pe o latură avem competenţa, pe o latură avem autoritatea şi pe cealaltă responsabilitatea.

Noi avem în faţa noastră un Cabinet care, urmare evaluărilor, audierilor la comisii de la momentul învestirii, noi am concluzionat că este un Cabinet competent de tehnocraţi. Am apreciat ca atare şi am votat Cabinetul. Prin votul nostru a căpătat autoritatea necesară exercitării acestui mandat.

Întrebarea mea este următoarea: cum stăm cu responsabilitatea? Pentru că, din punct de vedere al responsabilităţii, un Guvern neasumat politic nu va ajunge niciodată în faţa cetăţenilor să-i privească în ochi şi să spună de ce şi cum au făcut de a fost bine sau rău. Cei care vor fi puşi în această situaţie suntem noi, reprezentanţii clasei politice, de la stânga la dreapta, fără diferenţe. Vom fi obligaţi să spunem cetăţenilor de ce a fost bine sau rău în ceea ce face Guvernul de tehnocraţi. Sigur, noi ne dorim să-i privim în ochi şi să le spunem că am făcut o alegere corectă, atunci când am votat şi investit un astfel de Guvern. Dar nimeni, astăzi, nu ne poate da această garanţie.

În societatea românească ne-am obişnuit ca tot timpul să fie un supervizor: instituţiile financiare internaţionale care să vegheze la preîntâmpinarea derapajelor macroeconomice, politicilor guvernamentale. De această dată, dumneavoastră v-aţi asumat, aţi declarat că poate... România ar fi cazul să demonstreze că poate guverna fără supervizori internaţionali. Poate e bine, poate e rău... Poate trebuia o discuţie în cadrul Parlamentului pe această temă şi o concluzie asumată de toată lumea. Nu ştiu, mi-e greu să spun acum. Dar, cu siguranţă, garanţia pe care o dădea un astfel de acord cu instituţiile internaţionale, astăzi sau în perioada următoare, lipseşte şi aceste considerente, în opinia mea, trebuie să determine un alt comportament în Parlament. Dumneavoastră nu puteţi primi sarcini suplimentare în acest sens. Ferească Dumnezeu, dacă eşuăm, dumneavoastră vă încheiaţi mandatul, vă continuaţi carierele individuale la Bruxelles, în mediul privat... Doamne ajută! Însă, noi va trebui să dăm explicaţii.

De aceea, cred că 2016 ar trebui să fie anul când Parlamentul să-şi intre efectiv în drepturi şi să-şi exercite fără nicio rezervă şi fără nici un rabat funcţia de control parlamentar.

Şi, domnule prim-ministru, dacă vor fi mai multe întrebări, interpelări, vor fi comisii de analiză, de anchetă, de control constituite în Parlament, v-aş ruga să le percepeţi, să le luaţi ca nişte intenţii bune ale noastre, intenţii de a interveni în timp util în prevenirea eventualelor derapaje. Că, dacă nu vom reuşi să prevenim, atunci vom ajunge într-o situaţie pe care, cu siguranţă, noi nu ne-o dorim, dar nu avem soluţie, va trebui să apelăm şi la alte instrumente constituţionale: moţiuni simple, moţiuni de cenzură, pentru că va trebui să dăm socoteală. Partea de responsabilitate, latura acelui triunghi pe care scrie responsabilitate ne-o asumăm noi şi nu poate nimeni altcineva să şi-o asume în locul nostru.

Eu mă opresc aici.

Vă mulţumesc pentru răbdarea cu care m-aţi ascultat şi vă doresc, domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor miniştri, succes şi contaţi pe noi în gestiunea bugetului în 2016! (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Secretarii de şedinţă au cronometrat timpul, aţi folosit 11 minute din cele 44.

Dau cuvântul acum domnului deputat Eugen Nicolăescu, din partea Grupului PNL.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Aş vrea, de la început, să spun că dezbaterea de astăzi este pe un proiect de lege elaborat pe un compromis major, compromis pe care este nevoit să-l întreprindă acest Guvern din cauza faptului că a fost obligat să construiască bugetul de la condiţii impuse.

Astfel, un Cod fiscal aprobat de Parlament cu o oarecare prudenţă după intervenţia şefului statului, ceea ce permitea o doză de relaxare economică, dar Codul fiscal a fost remodificat prin ordonanţă de urgenţă de către fostul Guvern PSD, care a introdus din nou termene nerealiste pentru alte relaxări fiscale, chiar de la 1 ianuarie 2016, generând, în opinia noastră, o lipsă gravă de sustenabilitate.

O primă mare vulnerabilitate a acestui buget este chiar sustenabilitatea, cu venituri supraevaluate, după opinia Consiliului Fiscal din România, aspect care poate afecta economia ţării noastre şi pe noi toţi, până la urmă, cetăţenii României.

Al doilea lucru care trebuie subliniat: un set de legi privind majorarea unor cheltuieli bugetare peste puterile reale ale economiei, având drept consecinţă nerespectarea angajamentelor luate prin legea referitoare la responsabilitatea fiscală, respectiv, deficitul bugetar, care ne va împiedica să mai beneficiem de o serie de avantaje în accesarea şi cheltuirea fondurilor europene, apelând, de data aceasta, tot la bugetul naţional, şi aşa destul de neputincios în faţa atâtor necesităţi.

Deci a doua mare vulnerabilitate o reprezintă riscul depăşirii chiar şi a deficitului bugetar asumat prin acest buget, cu costuri, deci, mai mari de finanţare, de escaladare a datoriei publice, a lipsei de resurse pentru investiţii.

Chiar dacă există un relativ entuziasm în legătură cu faptul că Legea bugetului de stat pe anul 2016 va fi adoptată înainte de finele anului, nu aş vrea să trecem foarte uşor peste faptul că această lege trebuia să ajungă în dezbaterea Parlamentului, potrivit legii, înainte de data de 15 noiembrie. Nevorbind că ar fi trebuit să se afle în dezbatere publică, potrivit transparenţei legislative. Motivele pentru care fostul Guvern PSD nu a transmis în termenul legal Legea bugetului la Parlament le cunoaştem însă cu toţii.

Astfel, niciuna dintre măsurile care se vor aplica începând cu 1 ianuarie 2016, fie că vorbim despre măsurile de relaxare fiscală, fie că vorbim despre majorările salariale sau ale pensiilor, nu au fost fundamentate de către Guvernul Ponta pe surse şi venituri bugetare realiste. Eu nu-mi aduc aminte ca fostul Guvern PSD să fi făcut vreodată publice măsurile de compensare bugetară pentru reducerile de fiscalitate din noul Cod fiscal, nici baza bugetară pentru majorările de cheltuieli adoptate cu iresponsabilitate.

Nu vreau să se uite faptul că noi, cei de la PNL, am cerut cifre, studii de impact şi, mai ales, responsabilitate atât cu prilejul adoptării Codului fiscal, cât şi atunci când, printr-un amendament dosit, s-a decis majorarea salariilor bugetarilor.

Ţin să vă reamintesc că, la toate propunerile legislative ale PNL de relaxare fiscală din această legislatură, Guvernul PSD a dat puncte de vedere negative, iar reprezentantul Guvernului spunea de la acest microfon, cu subiect şi predicat, că nu are soluţii de compensare bugetară.

Noi am cerut constant cifre, studii, estimări realiste, pe scurt, o guvernare responsabilă. Dar fostul Guvern nu putea să ne dea ceea ce nu avea sau la care nu se pricepea.

Ceea ce, din păcate, putem constata cu toţii este nivelul record unde a urcat stocul datoriei publice din ultimii doi ani, la peste 40% din PIB şi, mai ales, care este valoarea dobânzilor plătite anual din buget pentru o datorie care a trecut pragul de îngrijorare.

Nu putem să ne facem că nu vedem că în actualul buget alocările pentru educaţie sunt crescute la circa 10,5 miliarde de lei, pentru sănătate - la 7,7 miliarde de lei, în vreme ce dobânzile plătite în sarcina datoriei publice au urcat la peste 10 miliarde de lei.

Stimaţi colegi,

Bugetul pe care urmează să-l dezbatem începând de astăzi este bugetul României şi trebuie să-l privim ca o necesitate, pentru a funcţiona România anul viitor, anul 2016.

Mai mult decât atât, în legătură cu acest buget, întreaga societate românească, fie că vorbim despre angajaţi sau pensionari, fie că vorbim despre întreprinzătorii români, s-au formulat nişte aşteptări uriaşe, poate cele mai mari din ultimii 25 de ani, sperându-se că, după o îndelungată austeritate, viaţa cetăţenilor se va schimba semnificativ în bine. Îşi permite oare cineva să înşele aceste aşteptări?

Este uşor de observat, chiar şi de la prima lectură, că acest buget nu are mari elemente de noutate faţă de bugetele elaborate în România în ultimele două decenii. Nici nu ar fi avut cum să prindă prea multe elemente de noutate, atâta vreme cât a fost elaborat atât de repede, pentru că ştim cu toţii că România are nevoie de buget de la 1 ianuarie.

Aşadar, filozofia tradiţională a bugetului României, pur contabilă, nu s-a schimbat, iar riscurile asociate acestei filozofii rămân aceleaşi: cheltuieli certe şi în creştere, susţinute de venituri incerte, bazate doar pe ceva optimism, dar, astăzi, oarecum nejustificat.

Mai mult, utilizarea bugetului ca pârghie de creştere, în special orientarea acestuia către investiţii, dezvoltare şi modernizare, rămâne şi pentru 2016 mai mult o dorinţă.

Domnule prim-ministru Dacian Cioloş,

Vă rog să nu priviţi aceste observaţii ca un reproş, ci doar ca aşteptări majore de schimbare a modului de elaborare şi implementare a politicii bugetare în România din partea unui partid, PNL, care v-a acordat încrederea de învestitură şi care acum vă susţine un buget. Cu toţii ştim că acest mod de distribuire a banilor publici trebuie reformat, iar politica bugetară este de departe cel mai nereformat domeniu. Oricum, este de apreciat faptul că, în mai puţin de o lună de la învestitură, aţi reuşit să transmiteţi Parlamentului un proiect de buget.

Cu toate acestea, în anul 2016, veţi avea misiunea extrem de dificilă de a satisface, pe de o parte, aşteptările românilor, iar pe de altă parte, exigenţele echilibrelor bugetare. Trebuie să dovediţi, prin statutul de miniştri tehnocraţi, că în anul electoral 2016 nu vor fi derapaje, nu vor fi utilizate fondurile publice pentru obţinerea de voturi, deşi, din păcate, unii miniştri au lăsat să se înţeleagă că pot face promisiuni.

Sunt convins că toţi cei care vom dezbate bugetul nu suntem străini de faptul că în regiune riscurile sunt mari, iar Uniunea Europeană se află în pragul unor decizii care o pot relansa economic sau o pot arunca într-o umbră mare de neîncredere. Atâta vreme cât economia noastră este puternic legată de cea a statelor membre, riscurile care s-ar putea produce în Uniune nu pot să nu ne afecteze. Aşadar, în faţa riscurilor, cuvintele de ordine trebuie să fie: prudenţă şi responsabilitate.

În altă ordine de idei, domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor miniştri, trebuie să vă spun că şi aşteptările Partidului Naţional Liberal de la Guvernul dumneavoastră sunt mari. Cred că printre cele mai mari aşteptări sunt cele legate, aşa cum spuneam mai devreme, de schimbarea radicală a filozofiei bugetare, cea pe care o veţi construi dumneavoastră pentru anul următor, 2017, de asigurare a sustenabilităţii financiare pe termen lung, de stabilizare a datoriei publice şi de faptul că nu veţi fi niciodată victima măsurilor populiste.

România are nevoie de predictibilitate pe termen lung, iar mediul de afaceri de politici care să le permită antreprenorilor să creeze noi locuri de muncă la vedere şi tot mai multă valoare adăugată.

Cred că ştiţi foarte bine că ne-am luptat mai mulţi ani la rând să relaxăm fiscalitatea în România, iar prin noul Cod fiscal cea mai mare parte a măsurilor susţinute de PNL au prins contur, fie că vorbim despre diminuarea TVA, despre scutirea de impozit a profitului reinvestit, fie că vorbim despre celelalte măsuri aşteptate de mediul de afaceri şi de cetăţeni, inclusiv reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale. Aşadar, aşteptăm ca aceste măsuri să fie bine implementate, pentru că toată lumea ştie că o măsură bună, prost implementată, poate să genereze efecte nedorite.

O altă aşteptare majoră este legată de calitatea execuţiei bugetare propriu-zise, mai ales la capitolul de investiţii publice şi atragerea de surse financiare externe nerambursabile.

Vreau să scăpăm pentru totdeauna de modul profund nociv în care PSD a tratat investiţiile publice în ultimii ani.

Apreciem că aţi reuşit să creşteţi alocările pentru investiţii cu peste 5 miliarde de lei, de fapt, una dintre aşteptările majore ale PNL.

Mi-aş dori ca în decembrie 2016 să nu ne mai aflăm în aceeaşi situaţie ca în decembrie 2015. Ştiţi câţi bani s-au alocat în 2015 prin Legea bugetului pentru investiţii publice? Nu mai puţin de 44,6 miliarde de lei. Ştiţi câţi au ajuns efectiv în investiţii? Mai puţin de jumătate! Iar şi acele investiţii cred că s-au realizat în altă ţară, pentru că în România nu le vede nimeni.

Aşadar, simpla alocare de la buget a unor sume pentru investiţii nu reprezintă şi garanţia realizării acestora şi cât de utile sunt ele pentru cetăţeni şi mediul de afaceri.

De asemenea, să ştiţi că aşteptăm acele proiecte investiţionale multianuale pe care le-aţi promis la învestitură şi care pot prinde contur în cursul anului 2016.

De asemenea, mi-am dorit ca, prin toate măsurile care se vor lua în anul 2016, să nu pierdem din vedere capitalul nostru autohton. Este vorba despre acei antreprenori care au reuşit să treacă prin mari greutăţi în perioada de criză şi care s-au zbătut să nu trimită oamenii în şomaj. Ei sunt extrem de importanţi pentru România. Investitorul român trebuie stimulat, sprijinit, ascultat, înţeles, nu doar alergat cu noua flotă de maşini cu girofar a ANAF-ului. Orice investitor român este un angajator pentru românii din ţară sau din străinătate, din diaspora. Este un contribuabil care produce valoare adăugată, avuţie naţională şi pe el trebuie să-l respectăm şi să-l protejăm de abuzurile unui stat birocratic.

Debirocratizarea, tratamentul nediscriminatoriu al contribuabililor, aplicarea procedurilor fiscale într-un mod echitabil sunt alte aşteptări ale Partidului Naţional Liberal.

O altă temă de interes major pe care ar trebui s-o tranşăm în Parlament în anul 2016 o reprezintă salarizarea în domeniul public.

Domnilor miniştri,

Cu actualul sistem de salarizare în sectorul public nu vom stopa nici exodul medicilor şi al personalului medical, nu vom rezolva nici deficitul de cadre didactice bine pregătite în şcoli şi nici nu veţi putea cere performanţă în administraţie.

Am încredere că această temă nu va fi una marginală pe agenda dumneavoastră, iar în anul 2016 veţi transmite Parlamentului un proiect de lege modern, inspirat din bunele practici europene.

Nu aş pierde din vedere şi cea mai mare frustrare a noastră, a tuturor românilor. Evident, este vorba de infrastructura rutieră, în special despre autostrăzi.

Îmi este şi greu să mai calific faptul că astăzi pe şantiere se dărâmă autostrăzi inaugurate din ordinul fostului prim-ministru şi că suntem în situaţia de a restitui Comisiei Europene, din taxele plătite de români, bani pentru autostrada dezastrului.

Domnule prim-ministru,

Autostrăzile Sibiu - Piteşti, Iaşi - Târgu Mureş sau Transilvania vor trebui să contorizeze kilometri în plus în anul următor. Din declaraţiile dumneavoastră am înţeles că aceste obiective reprezintă şi pariul dumneavoastră pe infrastructură. Îmi doresc din suflet să câştigaţi acest pariu pentru noi, pentru toţi.

De asemenea, vă rog, domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor miniştri, ca termenul "transparenţă reală" să prindă consistenţă în mandatul dumneavoastră, mai ales în privinţa alocărilor bugetare.

Politica alocărilor prin ordine de ministru dosite de ochiul publicului trebuie oprită. Este poarta principală prin care se risipesc banii publici. Resursele trebuie distribuite echitabil şi orientate către obiective de dezvoltare locală într-un mod nediscriminatoriu, oricât v-ar condiţiona unii politicieni mandatul în Parlament. Şi ameninţări aţi avut şi veţi avea în continuare! Deocamdată, aveţi un aliat extrem de puternic, încrederea românilor. Pe ei nu trebuie să-i dezamăgiţi!

PNL are o viziune proprie asupra economiei, asupra bugetului, asupra unei bune guvernări, asupra modului transparent de a lua decizii, asupra responsabilităţii actului de guvernare şi gestionare a ţării, asupra statului care apără drepturile cetăţenilor şi va încerca să vă convingă să preluaţi aceste valori care au stat la baza modernizării României de mai multe ori, de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi până astăzi.

Dacă veţi fi partenerul nostru pe aceste valori fundamentale şi noi vom continua să vă oferim încrederea noastră.

Aşadar, stimaţi colegi, Partidul Naţional Liberal, prin grupurile sale parlamentare, va vota acest buget. Însă, domnul Cioloş, prim-ministru, doamnele şi domnii miniştri trebuie să ştie că nu vom face niciodată rabat de la următoarele principii: sustenabilitate bugetară, predictibilitate, transparenţă şi măsuri luate pentru stimularea unei creşteri economice de calitate şi nu doar stimulată de factori conjuncturali.

Chiar dacă vă susţinem în Parlament, vă promitem, încă o dată, că vom fi şi cei mai obiectivi critici ai politicii Guvernului Dacian Cioloş.

Vă mulţumesc. (Aplauze;discuţii la prezidiu.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulţumesc domnului deputat Eugen Nicolăescu.

A consumat 17 minute din totalul de 29 de minute alocat Grupului PNL.

Urmează domnul senator Varujan Vosganian, din partea Grupului ALDE.

Domnul Varujan Vosganian:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

ALDE, prin aceste dezbateri, îşi confirmă încă o dată rolul pe care şi l-a asumat, de partid de opoziţie, din păcate, singurul partid de opoziţie din Parlament, şi, prin ceea ce facem acum, prin atitudinea pe care o avem, noi definim acest concept de "opoziţie rezonabilă". Opoziţie rezonabilă înseamnă că nu eşti împotrivă cu tot dinadinsul, în mod pătimaş, ci că atitudinea ta, atunci când este împotrivă, este argumentată temeinic.

Din acest motiv, noi nu putem împărtăşi atitudinea de aprobare necondiţionată a colegilor de la PSD şi PNL. Numai iubirea şi supunerea sunt necondiţionate. De aceea, îmi manifest regretul că, în atitudinea colegilor noştri, nu a existat şi o formă de manifestare prin amendamente, pe care să o putem discuta şi prin care să vedem un anumit discernământ în ceea ce priveşte dezbaterile bugetare.

Şi, de altfel, stimate coleg de la PNL, Eugen Nicolăescu, îmi pare rău să vă spun, dar tocmai aţi abandonat unul dintre principiile pe care, cu atâta pioşenie, le-aţi enunţat adineauri. Mi-e teamă că, cel puţin în ce priveşte principiul transparenţei, avem deja anumite rezerve, dacă ne uităm la modul în care a fost promovat acest proiect, şi nu doar în Parlament, ci şi în societatea civilă. Ca să nu mai vorbim că durata dezbaterilor nu poate fi, în niciun mod, pusă sub semnul celerităţii, ci, mai degrabă, sub semnul grabei.

Al doilea lucru pe care ţin să-l spun este că, tocmai în virtutea opoziţiei rezonabile, noi nu vom spune acum ce vom vota. Lăsăm această prezumţie de bunăvoinţă Guvernului. Colegii noştri vor prezenta o seamă de amendamente în timpul dezbaterilor. Pe unele, de ordin general, le voi prezenta şi eu acum. De aceea, la sfârşitul dezbaterilor, noi vom avea un punct de vedere politic privind opţiunea noastră de vot în privinţa Legii bugetului.

Prima observaţie pe care vreau s-o fac şi care este destul de interesantă, în felul ei, şi care aruncă o anumită lumină cu privire la evenimentele ultimei luni, este aceea că raportul macroeconomic este un elogiu adus fostei guvernări.

Dacă veţi parcurge cu atenţia cu care am parcurs eu şi, fireşte, cu detaşarea pe care o dă înţelegerea lucrurilor economice, veţi vedea că acest raport macroeconomic confirmă că, în plan european, România a atins criteriile convergenţei nominale şi că se află pe locuri fruntaşe în ceea ce priveşte deficitul public, deficitul structural, datoria publică, inflaţia, referenţialul de dobândă al Băncii Centrale.

Din păcate, suntem pe ultimul loc la veniturile bugetare şi, dacă ar fi să încep discuţia generală privind acest proiect, de aici aş începe.

Este primul an din acest secol, pentru că e greu să facem referire la secolul trecut, la perioada anilor’90 - metodologiile erau cu totul diferite -, este pentru prima oară când veniturile bugetare provenite din mediul economic românesc scad sub 30%.

Dacă avem în vedere că veniturile totale sunt de 31% şi scădem din ele sumele pe care le vom primi de la Uniunea Europeană, vedem că sunt, ca ordin de mărime, în jur de 29% din produsul intern brut.

(Intervenţie neinteligibilă a domnului deputat Gheorghe-Eugen Nicolăescu.)

În acest context - şi mulţumesc colegului meu, care îmi aduce aminte de una dintre, cred eu, izbânzile ALDE, anume, aceea de a promova noul Cod fiscal -, trebuie să vă spun, stimate coleg, că problema de fond a noastră nu este legată de nivelul fiscalităţii şi cred că am asentimentul colegilor din Guvern care se ocupă de domeniul economic. Problema noastră este la nivelul mentalităţilor, la nivelul decalajelor dintre urban şi rural şi la nivelul gradului de informatizare a economiei naţionale.

Avem o Românie în care colectăm 29% în intern. Avem Danemarca, ce colectează 55%, Franţa, ce colectează 52 - 53%, Italia, aproape 50%. Să fie, oare, chiar aşa de mare diferenţa în aceste două ţări? Da, pentru că în România avem aproape 20% economie naturală. Şi, când vorbesc de mentalităţi şi de decalaje, am în vedere această expresie a comportamentului economic, care e economia naturală, şi care scoate în afara fiscalizării mari sectoare economice, mai ales în zona rurală.

Am în vedere, apoi, peste 20% economie nefiscalizată.

Uitaţi-vă, de pildă, în sondajele AMIGO. Veţi vedea că peste un milion şi jumătate de oameni spun că iau bani, dar nu figurează în nicio formă de impozitare.

De aceea, stimaţi colegi din Guvern, aştept de la dumneavoastră imediat un program de măsuri pentru creşterea de ansamblu a veniturilor bugetare. Şi nu invocaţi, aşa cum a făcut colegul nostru de la PNL, noul Cod fiscal. Nu acolo este problema.

Şi, dacă vreţi să vă arăt clar că nu acolo e problema, am să vă dau două referinţe: 2008 şi 2014. În 2008, cu 19% TVA, am colectat 8,2% din PIB, iar în 2014, cu 24% TVA, am colectat mai puţin de 8%. Deci chestiunea de fond nu este a fiscalităţii.

Mai mult decât atât, ALDE, promovând reducerea fiscală, a respectat gradul de suportabilitate al mediului economic, care s-a dovedit afectat de TVA-ul de 24%.

De aceea, nu invocaţi noul Cod fiscal pentru a justifica reducerea veniturilor bugetare. Aşteptăm de la dumneavoastră un program de informatizare a mediului economic, un program, împreună cu Ministerul Dezvoltării Regionale, de reducere a decalajelor, astfel încât economia naturală să scadă ca procent.

Am apoi o sugestie în legătură cu investiţiile. Într-adevăr, ele par a fi mai mari, însă, dacă avem în vedere provenienţa sumelor pentru investiţii, atunci, vă rog să mă credeţi că nu pot să manifest acelaşi entuziasm, precum colegii de la PNL şi de la PSD, pentru că, la aceste investiţii, o bună parte, aproape jumătate, provine din fonduri europene. Or, noi suntem în debutul noului program bugetar de până în 2020. S-ar putea ca în 2016, având în vedere şi anul electoral, procedurile să nu fie la fel de lesnicioase în ce priveşte asimilarea banilor europeni.

De aceea, recomandarea pe care o face ALDE - şi vă rog s-o luaţi la modul politicos, pentru că noi, aici, nu facem doar recomandări, noi manifestăm opţiuni politice - este aceea să ne prezentaţi pe parcursul dezbaterilor şi un scenariu care să aibă în vedere alocarea de sume pentru investiţii în condiţiile în care banii europeni nu vin în proporţia pe care dumneavoastră o sugeraţi.

Domnule prim-ministru,

V-am ascultat cu mare atenţie şi vă mărturisesc că, în linii mari, sunteţi acelaşi coleg pe care l-am avut în Guvern şi care manifesta seriozitate. Şi, pentru că eu contez pe seriozitatea dumneavoastră şi n-am niciun motiv să mă îndoiesc, contez şi pe faptul că, în următoarele două zile, veţi respecta chiar propoziţia cu care aţi început, şi anume, aceea că veţi respecta cadrul legal în vigoare la data la care aţi elaborat proiectul.

Vreau să vă spun că în acest cadru legislativ avem şi Legea nr. 269/2015, care confirmă, prin votul parlamentarilor, două ordonanţe de urgenţă ce se referă la măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare.

În această lege, Parlamentul a decis alocarea unei sume, care, ca ordin de mărime, se ridică la peste 600 de milioane de lei, către programul de irigaţii. Or, dumneavoastră aţi alocat mai puţin de un sfert, ceea ce pune în pericol nu doar dezvoltarea sistemului, ci pune în pericol şi absorbţia unor sume care deja au fost alocate sau urmează să fie alocate din fonduri europene pentru a susţine acest proiect.

De aceea, vă rog să aveţi în vedere încorporarea, inserarea în Legea bugetului a Legii nr. 269/2015.

Aş mai vrea să spun un lucru care mi se pare important şi vă rog să-l aveţi în vedere, pentru că trăim într-o societate românească care este confruntată cu multe provocări şi multe disensiuni.

Prin legea bugetară, noi majorăm cu 10% salariile bugetarilor, şi foarte bine facem. Aici sunt de acord cu colegii mei, care vorbeau de faptul că, pe termen lung şi în virtutea convergenţei reale, trebuie să majorăm standardul de viaţă al bugetarilor. Totuşi, stimaţi colegi din Guvern, majorând cu 10% salariul minim în buget şi lăsând salariul minim în sectorul privat, creăm o discriminare între sectorul de stat şi sectorul privat.

Vă amintiţi, poate, de campaniile nesănătoase ale lui 2010, atunci când bugetarii erau prezentaţi ca nişte obezi care se cocoaţă pe spinările sectorului privat.

Vă rog ca, până miercuri, să ne prezentaţi opţiunea dumneavoastră pentru a egaliza salariile minime şi, după opinia noastră, cea mai bună formulă şi care respectă, de data asta, nu cadrul legal, pentru că nu a fost normată prin hotărâre creşterea salariului minim, dar a existat ca opţiune politică şi, aşa cum v-aţi asumat toate celelalte, ar trebui să v-o asumaţi şi pe aceasta, să mergem pe majorarea salariului minim la 1 200 de lei, astfel încât să avem din nou o corespondenţă, o compatibilizare între sectorul privat şi sectorul de stat.

Şi ultimul lucru pe care vreau să-l spun. Se tot vorbeşte de prudenţă. Da, dar n-aş vrea ca prudenţa să devină o maladie.

Unul dintre motivele pentru care investiţiile nu s-au realizat în ultimii ani a fost această prudenţă excesivă, care dădea miniştrilor imboldul, mai degrabă, de a nu greşi decât de a face. N-aş vrea ca acest Guvern, pentru că nu are o susţinere ancorată în partide politice, să aibă ca prioritate aceea de a nu greşi.

De aceea, vă rog să aveţi curaj, să aveţi viziune şi, de asemenea, vă rog să meditaţi la ceea ce v-am spus, că, funcţie de asta, noi, miercuri, ne vom prezenta opţiunea de a vota sau de a nu vota acest proiect.

Eu vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulţumesc domnului senator Vosganian, care a consumat tot timpul alocat.

Urmează domnul deputat István Erdei, din partea Grupului UDMR.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Stimate doamne, stimaţi domni,

Iată-ne din nou în faţa raportului la Proiectul de Lege privind bugetul de stat şi al celui privind bugetul asigurărilor sociale de stat.

Contextul dezbaterii acestor proiecte de lege este unul complicat, şi cu bune, şi cu rele, nici cele bune nefiind bune până la capăt, şi nici cele rele nefiind chiar atât de rele până la capăt.

Dar aici aş dori să fac... să punctez câteva dintre aceste elemente.

1. Graba pare-se că reprezintă deja o regulă în care, în fiecare an, să avem un buget atipic, fie la nivelul respectării unor termene, anul acesta înregistrând o întârziere de o lună faţă de calendarul de adoptare, fie la nivelul elaborării fundamentelor cifrice, adică măsuri bugetar-fiscale încă nepublicate în mod oficial, prorogări de termene în aplicarea unor prevederi legale şi aşa mai departe.

Fireşte, şi Guvernul este unul atipic. Aşadar, graba are explicaţii rezonabile.

2. Datele de fundamentare sunt puternic contestate de Consiliul Fiscal atât la nivelul estimării veniturilor, considerate supraevaluate, cât şi la nivelul cheltuielilor, considerate, de data asta, subevaluate.

Şi, într-adevăr, aceste contestări au un sâmbure de adevăr, dată fiind incertitudinea legată de evoluţia resurselor bugetare în contextul respectării măsurilor de relaxare fiscală aduse de Codul fiscal, al capacităţii de colectare a organelor fiscale, al conformării voluntare a contribuabilului, precum şi al onorării promisiunilor pecuniare ale Guvernului anterior.

3. De asemenea, nivelul deficitului, mai degrabă contabil stabilit chiar sub limita de 3% din PIB şi cu deviere de la obiectivul pe termen mediu de 1,5% din PIB, poate constitui un motiv de îngrijorare în condiţiile unui mediu economico-politic nefavorabil care ar putea fragiliza prognozele de creştere economică şi de evoluţie a datoriei publice.

4. La capitolul aspectelor pozitive, ţin să remarc aplicarea fără rabat a modificărilor de substanţă aduse legislaţiei fiscale, mult aşteptate de mediul economic.

Aplicarea noului Cod fiscal sperăm că va impulsiona îndeosebi creşterea investiţiilor şi va stimula conformarea voluntară măcar la nivelul compensării pierderilor de venituri la capitolele "Impozit pe profit", "Impozit pe venit", "Contribuţii la asigurări sociale de sănătate şi de pensii".

Sperăm, de asemenea, ca veniturile suplimentare degajate atât din măsurile fiscale de relaxare, cât şi din creşterile salariale acordate personalului din sectorul bugetar să genereze, în parte, investiţii şi, în parte, consum de produse, de dorit, preponderent, româneşti.

Modalitatea nouă de repartizare a fondurilor bugetare către comunităţile locale pare să fie o cale de mijloc între puternic contestata regulă din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale şi cea experimentată în anul acesta din Legea bugetului de stat pe anul 2015, care a născut şi ea multe controverse.

Toată lumea este de acord că o formulă perfectă trebuie identificată, dar că, atunci când vine vorba de propuneri concrete, din păcate, prea puţini se arată dispuşi să le formuleze şi încă şi mai puţini să le şi asume. Însă şi aici putem sublinia graba pe care am incriminat-o mai înainte. O formulă de redistribuire cu o semnificaţie atât de mare şi cu urmări atât de serioase ar fi trebuit lucrată mai din timp.

6. În legătură cu metoda care se aplică anul viitor pentru echilibrarea bugetelor locale, putem remarca faptul că ţine cont de câţiva parametri importanţi: număr de locuitori, suprafaţa intravilanului, arieratele acumulate în perioade anterioare, nevoi de cofinanţare ale proiectelor din fonduri europene. Desigur, doar aplicarea concretă a formulei va da răspuns la întrebarea dacă ponderile acordate acestor parametri vor satisface pe deplin nevoile de finanţare ale comunităţilor sau nu.

Este, de asemenea, de notat că noua metodă asigură un rol consiliilor judeţene, un rol mai accentuat în procesul de redistribuire a sumelor de echilibrare a bugetelor municipiilor, oraşelor şi comunelor.

Tot ca aspect pozitiv putem saluta suma alocată pentru lucrările autostrăzii Transilvania, nutrind speranţa că suma va fi cheltuită eficient. În anul 2015, din păcate, au rămas foarte mulţi bani alocaţi pentru infrastructură necheltuiţi.

Confruntate cu o situaţie atipică de elaborare a bugetului de către un Guvern atipic, Grupurile parlamentare ale UDMR, după o dezbatere internă, vor lua o decizie cu privire la poziţia faţă de acest proiect de lege.

Mulţumesc mult pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi epuizat timpul alocat grupului.

Urmează domnul deputat Merka Adrian-Miroslav, din partea minorităţilor naţionale.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul Fenechiu. Nu ştiu dacă e în sală.

De la prezidiu: Este.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în faţa dezbaterii uneia dintre cele mai importante legi şi aşteptate pentru noi toţi şi pentru România: bugetul de stat pe 2016.

Bugetul pe care îl dezbatem astăzi ne arată că prevederile acestuia asigură în mod real finanţările, măsurile de ocrotire, de protecţie şi de ajutorare a cetăţenilor români, mai ales a categoriilor defavorizate, cum ar fi persoane cu dizabilităţi, familii sărace, pensionari sau şomeri.

Toate acestea ne pun acum în faţa unui buget ale cărui cifre, cum ne-a fost prezentat în comisii, sunt cifre care sperăm că vor fi reale în continuare, dar trebuie să spunem că sperăm că vor fi şi îmbunătăţite pe parcurs.

Putem să spunem că construcţia bugetară pe anul 2016 a avut în vedere majorarea salariilor din România: majorarea cu 25% a salariilor din unităţile sanitare, cu 15% pentru personalul din sistemul de învăţământ, 12% a salariilor pentru personalul din instituţiile publice de subordonare locală, majorarea cu 25% a celor din sistemul de asistenţă socială, cu 10% a celor din... personalul bugetar.

Considerăm că atât timp cât salarizarea profesorilor este precară, atunci este afectat şi parcursul normal de creştere a copiilor şi tinerilor din România, aducându-se, în acest fel, un imens prejudiciu în ceea ce priveşte şansa acestora de a concura cu alţi tineri din Uniunea Europeană.

Dacă salarizarea cadrelor medicale este precară, atunci, este evident că aceştia vor alege să plece din ţară pentru un trai mai bun.

Să nu uităm că în ultimii zece ani au plecat din România foarte mulţi medici, care şi-au finalizat formarea în specialitate, de trei ori mai mult decât... ca şi în acest an.

Trebuie însă găsite modalităţi de a recompensa şi alinia salariile bugetarilor, astfel încât acestea să fie raportate la nivelul atribuţiilor şi responsabilităţilor pe care aceştia şi le asumă, cât şi la asigurarea unui trai minim decent. Acest lucru se poate face numai prin promovarea unei Legi a salarizării unitare, pe care grupul nostru parlamentar o susţine.

Revenind la bugetul pe anul 2016, salutăm faptul că punctul de pensie va fi majorat cu acel 5%, dar şi faptul că, de la 1 ianuarie 2016, sunt create premisele de majorare a câştigului salarial real pe economie cu 6,6%, în condiţiile în care câştigul salarial mediu brut pe economie va creşte cu 7,2%.

S-au bugetat pentru investiţii bani alocaţi pentru proiecte de amenajare şi modernizare a unităţilor de învăţământ.

Din punct de vedere al structurii, suma alocată se ridică la aproape 4 miliarde, iar, în funcţie de ritmul de realizare, să sperăm că vor fi alocate în domeniul transporturilor fonduri necesare.

Este o măsură bine-venită, care are scopul de a preîntâmpina eventualele blocaje financiare în situaţia în care lucrările ar fi realizate într-un ritm mai rapid decât se estimează.

Stimaţi colegi,

Este drept că mai sunt multe de făcut, aşteptările noastre şi ale cetăţenilor sunt foarte mari. Toate acestea sunt date optimiste, pe care le-am prezentat noi acum. Este important ca acest buget să nu fie de recesiune, ci unul care să ofere predictibilitate şi stabilitate economică, o consolidare a creşterii economice care să se şi simtă în anul care vine, dar, în special, în buzunarul cetăţenilor.

Pentru toate cele de mai sus, stimaţi colegi, distinşi membri ai Guvernului, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale a susţinut acest buget în comisii, dar îl va susţine în continuare şi în şedinţa reunită.

Vă mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulţumesc, domnule deputat. Aţi epuizat timpul.

Urmează acum domnul deputat Daniel Fenechiu, din partea Grupului parlamentar Naţional Democrat.

Se pregăteşte domnul Negruţ Clement. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Domnilor colegi,

Indiscutabil, Legea bugetului este o lege nu doar importantă, ci reprezintă viziunea Guvernului asupra modului în care ar urma să evolueze economia României în anul ce urmează.

Fără îndoială, pe marginea Legii bugetului s-ar putea face foarte multe comentarii, care, din păcate, nu pot fi făcute în perioada scurtă de timp pe care o am alocată.

Putem spune că este un buget de austeritate, putem spune că Guvernul a avut destul de puţin timp ca să-şi pregătească viziunea pentru anul următor, putem spune că a fost condiţionat de nişte realităţi care nu sunt aşa cum le vrea Guvernul actual şi cum le vrea orice Guvern, ci sunt aşa cum se găsesc la momentul respectiv, însă noi apreciem că România are nevoie de un buget.

Felicităm Guvernul pentru faptul că, într-un timp atât de scurt, a reuşit să vină cu o viziune în ceea ce priveşte Legea bugetului. Ne bucurăm că, indiferent de votul nostru, acest buget va trece, pentru că, din declaraţiile colegilor, am înţeles că cele două mari partide îl vor vota, ceea ce înseamnă că putem spune încă înainte de începerea dezbaterii legii că bugetul va fi aprobat.

În ceea ce priveşte poziţia grupului nostru, noi încă nu am luat o decizie, o s-o luăm, probabil, în cursul zilei de miercuri, dar, aşa cum am spus, mă bucură faptul că, indiferent de modul cum vor evolua dezbaterile, vom avea un buget, şi ăsta e un lucru salutar pentru dezvoltarea viitoare a României.

Vă mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulţumesc.

Aţi epuizat timpul alocat grupului.

Urmează domnul deputat Clement Negruţ.

Aveţi microfonul, domnule deputat. (Discuţii la prezidiu.)

Şi se pregăteşte, după aceea, domnul deputat Duşa, domnul ministru.

Domnul Clement Negruţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Domnilor preşedinţi ai Camerei Deputaţilor şi Senatului,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Nu cu mult timp în urmă, am fost puşi în faţa Camerelor reunite cu situaţia de învestire a unui nou Guvern, un Guvern înjghebat în grabă, cu nominalizări contestate, nominalizări retrase şi prezentări, unele, chiar lamentabile în comisiile de specialitate.

Astăzi, suntem în faţa Proiectului de buget de stat pentru anul 2016.

După cum vedeţi, onorat Guvern şi domnule prim-ministru, în sală... sau sala vă arată care este, de fapt, modul în care Parlamentul priveşte acest buget. Şi acest lucru se referă la faptul că, aşa cum a fost învestit Guvernul, avem şi bugetul: în grabă, în 12 ore... nici măcar în 12 ore nu a fost discutat în comisiile de specialitate, cu ordin pe campanie, doamna deputat, să nu prezentaţi amendamente.

(Replică neinteligibilă din sală.)

În momentul de faţă, aveţi în faţă, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, un buget preluat de la fostul Guvern USL, de la fostul prim-ministru Ponta. Nu văd altă explicaţie şi nu mă bucură faptul că avem un buget repede prezentat în Parlament şi, probabil, foarte repede votat.

De asemenea, aş vrea să vă aduc în atenţie faptul că avem un buget care, în opinia mea şi a colegilor mei deputaţi neafiliaţi din Mişcarea Populară, nu poate dovedi sustenabilitatea relaxării fiscale şi, totodată, poate duce înspre o zonă periculoasă dezvoltarea economică a României.

De aceea, cred că un buget de stat - Legea bugetului de stat - are o importanţă primordială atât în ceea ce înseamnă dezvoltarea economică a unei ţări, dar şi în activitatea noastră parlamentară şi cred că Parlamentul trebuia să fie mult mai atent şi mult mai aplicat pe ceea ce înseamnă bugetul de stat.

Domnule prim-ministru, încerc să spun că, prin construcţie, aş spune că sunt un tehnocrat, dar timpul mă presează să fiu un om politic. Cred că acelaşi pericol vă paşte şi pe dumneavoastră. Timpul foarte scurt v-a transformat repede, dintr-un tehnocrat redutabil, într-un om politic redutabil.

Nu spun că este un lucru rău, dar vă cer, domnule prim-ministru, să fiţi foarte atenţi... atenţi, împreună cu onorabilii dumneavoastră colegi din Cabinet, la ceea ce înseamnă viitorul acestei ţări.

Închei spunându-vă că parlamentarii neafiliaţi, membri ai Mişcării Populare, nu vor vota, din aceste considerente, bugetul de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulţumesc, domnule deputat Negruţ. (Discuţii la prezidiu.) Aţi epuizat timpul.

Are cuvântul domnul deputat, domnul ministru Mircea Duşa, din partea Grupului PSD.

Domnul Mircea Duşa:

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Am să fac câteva precizări cu privire la bugetul instituţiilor din domeniul apărării.

În aceste zile am primit mai multe întrebări, întrebări care se referă la faptul că de ce cresc atât de mult bugetele la Apărare, la Ministerul Afacerilor Interne şi la Serviciile de Informaţii. Răspunsul este unul foarte concret. În primul rând, din perspectiva a cel puţin două obiective, această creştere era necesară. Şi este vorba, în primul rând, de a răspunde la necesităţile de securitate ale României şi, în al doilea rând, de motive care sunt generate de legislaţia care intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2016, legi care au fost adoptate de Parlamentul României în acest an.

Şi aş începe cu primul obiectiv, cel care se referă la securitatea naţională. Aşa după cum ştiţi, situaţia de securitate în zona noastră s-a schimbat mult. Odată cu izbucnirea crizei din Ucraina, cu anexarea Crimeei pe flancul estic al NATO şi al Uniunii Europene, dar şi situaţia din nordul Africii şi din Orientul Mijlociu, s-au impus noi obiective, reorientări de politici în domeniul asigurării securităţii naţionale şi a securităţii aliaţilor noştri din NATO şi din Uniunea Europeană.

Din această perspectivă, la nivelul structurilor de apărare naţională, la nivelul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, au fost gândite noi obiective, noi politici în acest domeniu, în vederea readaptării la situaţia de securitate nou creată. Or, bugetul, aşa cum a fost elaborat el la instituţiile din domeniul apărării, răspunde finanţării acestor obiective care să asigure atât securitatea României, dar şi responsabilităţile pe care noi le avem în cadrul NATO şi al Uniunii Europene, şi nu numai: şi în cadrul ONU, şi al OSCE. Aceasta, din perspectiva obiectivelor de securitate.

Din perspectiva legislaţiei, aşa după cum ştiţi, în cursul anului 2015 a fost adoptată Legea nr. 223 cu privire la pensiile de stat ale militarilor, iar banii, care până acum se regăseau în bugetul de asigurări sociale pentru a asigura pensiile celor din sistemul de apărare, se vor regăsi, începând de la 1 ianuarie, în bugetul instituţiilor care au pensionari militari.

Sigur că este o creştere destul de mare, pentru că, dacă la nivelul Ministerului Apărării Naţionale bugetul era la asigurări sociale în jur de 2 miliarde şi jumătate, se va duce la aproape 3 miliarde - 2 miliarde şi 8 sute. De asemenea, la Ministerul Afacerilor Interne şi la nivelul serviciilor de informaţii. Şi această creştere se regăseşte în creditele bugetare la bugetul de stat în bugetul ordonatorilor de credite din domeniile respective.

Aş vrea să fac câteva referiri la Ministerul Apărării Naţionale.

Aşa după cum ştiţi, în anul 2004 România a devenit stat membru NATO. În 2004 ne-am angajat ca din PIB să alocăm 2,37% pentru bugetul apărării. Sigur că după aceea s-a revenit şi nivelul de aşteptare este cel de 2%. Întotdeauna românii, când realizează un obiectiv, se bucură. Dacă în anul 2004 aveam alocate pentru apărare 2,37% din PIB, am ajuns în anii 2011, 2012 ca alocările să fie sub 1%. Şi este o realizare importantă aceea că din anul 2013 am oprit subfinanţarea bugetului Ministerului Apărării, practic, a bugetului Armatei României, şi din anul 2013 încoace există un trend crescând, un trend ascendent al alocărilor către Armata României.

Sigur, pentru anul 2015 ne-am propus 1,5% din PIB şi, odată cu finalizarea exerciţiului bugetar 2015, cred că vom ajunge spre acest nivel pe care ni l-am propus în acest an, urmând ca pentru anul 2016 să ajungem la o alocare de 1,7% din PIB şi, din 2017, să treacă la 2% din PIB.

Bugetul, aşa cum este... proiectul de buget, aşa cum este el elaborat - şi vorbesc acum, pentru că nu veţi găsi această cifră în documente, o să le găsiţi cifrele într-o altă formă -, bugetul consolidat al Ministerului Apărării Naţionale reprezintă 1,7% din PIB. Când vorbesc de bugetul consolidat, vorbesc şi de alocaţiile la bugetul de stat şi veniturile proprii, dar şi creditele de angajament, care vor fi în jur de 12 miliarde 8 sute, ceea ce, aşa, după cum ne prezintă statisticienii, este o apropiere de 1,7% din PIB, şi sper ca anul viitor să confirme execuţia bugetară această alocare.

Sigur că nu toţi banii din această creştere care este la bugetul Ministerului Apărării Naţionale îi vom găsi la cheltuieli de apărare, pentru că vă spuneam că se vor regăsi foarte mulţi la cheltuielile sociale, respectiv la banii alocaţi pentru a asigura pensiile militarilor. Dar este îmbucurător că cresc mult - cred că, dacă bine reţin, cu un miliard două sute - cheltuielile pentru apărare, ceea ce înseamnă îndeplinirea obiectivelor pe care ni le-am asumat în cadrul NATO de reasigurare pe flancul estic şi implementarea acestor măsuri - şi vă reamintesc de Unitatea de Integrare a Forţelor şi de Comandamentul multinaţional de divizie -, dar şi sporirea numărului de exerciţii, care în 2015 au fost foarte numeroase, iar, aşa cum va aproba ministrul apărării la începutul anului planul de instrucţie pe anul următor, vor fi şi mai numeroase. Aceste exerciţii asigură creşterea capacităţii operaţionale a Armatei Române, alături de programul de înzestrare şi modernizare a armatei pe termen scurt şi pe termen mediu, până în 2027, aşa cum au fost aprobate aceste programe de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

Faptul că alocările la bugetul Ministerului Apărării şi, în speţă, la bugetul Armatei Române este mai mare ne dă garanţia că putem să recuperăm ceea ce nu s-a făcut în zece ani de zile, atunci când armata a fost subfinanţată.

Sigur că cheltuirea acestor bani se va regăsi, aşa cum spuneam, şi în exerciţiile de instruire şi pregătire, dar şi în programele de înzestrare şi modernizare şi, aşa cum rezultă din proiectul elaborat la ordonatorul de credite 3/18, se va regăsi modernizarea infrastructurii şi a tehnicii în dotarea armatei, atât la forţele aeriene, prin continuarea programului "Avion Multirol", dar şi modernizarea aeroporturilor militare, a infrastructurii necesare pentru asigurarea securităţii spaţiului aerian al ţării, de asemenea, la forţele terestre, prin achiziţia de tehnică şi mijloace de luptă moderne compatibile cu cele din NATO, dar şi la nivelul forţelor navale.

Sigur că, pe lângă aceste obiective pe care trebuie să le finanţeze Ministerul Apărării Naţionale, sunt şi alte obiective importante şi mai ales cele pe care ni le-am asumat ca membri NATO, ca membri ai Uniunii Europene, iar aceste obiective se referă, în primul rând, la finanţarea unor programe de investiţii de modernizare a infrastructurii şi a dotării, dar şi la participarea la misiuni în teatrele de operaţii, pe misiuni "Resolute Support" în Afganistan, în Bosnia-Herţegovina, la misiuni ONU, la misiuni UE şi, sigur, la misiuni OSCE.

Cred că am răspuns la întrebările care mi s-au pus în aceste zile în care a fost în dezbatere proiectul de buget şi, în încheiere, mulţumindu-vă pentru atenţie, aş vrea să cred că speranţa mea - nu mai e domnul prim-ministru, dar e domnul ministru -, că speranţa mea cu referire la bugetul Ministerului Apărării este ca şi acele credite de angajament, sigur, pe măsura angajării cheltuielilor, să se transforme în credite bugetare, care să asigure finanţarea obiectivelor în domeniul securităţii naţionale.

Vă mulţumesc şi sper că, aşa cum de fiecare dată în Parlamentul României am găsit înţelegere şi, practic, actele normative care se refereau la armată sau la alte instituţii din domeniul apărării naţionale au fost trecute în unanimitate, aşa se va întâmpla şi azi, şi mâine, atunci când vom vota bugetele ordonatorilor de credite din domeniul apărării.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulţumesc, domnule ministru.

Dacă din partea Grupului PNL, care mai are minute neconsumate, mai doreşte cineva să ia cuvântul.

Da, domnule deputat, aveţi microfonul. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Chiar dacă o să-i pronunţ numele domnului senator, sper că-şi va da seama că nu mai dă un drept la replică... domnului Vosganian, de fapt. Vreau să-i spun cu toată dragostea că am rămas, pentru prima oară, foarte surprins că face rabat de la profesionalism, pentru motive strict politicianiste, şi-mi pare rău.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Am încheiat dezbaterea generală asupra Proiectului Legii bugetului de stat prin luările de cuvânt ale grupurilor parlamentare. Aşadar, îl invit pe domnul prim-ministru, Dacian Cioloş, dacă doreşte să facă intervenţia finală.

Aveţi cuvântul, domnule prim-ministru.

Domnul Dacian Julien Cioloş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doar câteva precizări legate şi de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, doar să precizez faptul că am prevăzut în propunerea pe care am înaintat-o Parlamentului creşterea cu 5% a punctului de pensie, aplicarea cu 1,1% a indicelui de corecţie asupra înscrierilor şi asta corelat cu procentul de inflaţie pentru anul 2016 comunicat de către Comisia Naţională de Prognoză şi cu evoluţia numărului de beneficiari.

În privinţa bugetului asigurărilor pentru şomaj pentru 2016, veniturile totale ale bugetului asigurărilor pentru şomaj sunt în sumă de 1,893 de miliarde de lei, cu 4,59% mai mari faţă de anul 2015, şi, din totalul veniturilor bugetare, 1,592 de miliarde de lei sunt aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj, 84,1%, şi 301,2 milioane de lei, aferente fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, ceea ce reprezintă 15,9%. Cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor pentru şomaj sunt în sumă de 1,385 de miliarde de lei, din care 1,363 de miliarde de lei sunt aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj, 98,4%, şi 22 de milioane de lei, aferente fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale.

Legat de intervenţiile care au avut loc aici pot să vă asigur, aşa cum am spus-o şi în intervenţia mea din introducere, de faptul că suntem conştienţi că, în condiţiile unui buget limitat, mai ales pentru investiţii, transparenţa în utilizarea acestor fonduri este esenţială, atât din perspectiva încrederii contribuabilului în modul în care bugetul de stat este folosit, dar, vă spuneam, şi din perspectiva noastră, a Guvernului, pentru a putea asigura realocări bugetare ale bugetelor necheltuite către posturile bugetare care vor realiza o execuţie bugetară bună în cursul anului. Şi aceasta este intenţia pe care o avem la nivelul Guvernului, de a asigura această transparenţă şi urmărirea cheltuirii fondurilor publice din aceste două perspective. Deci pot să vă asigur că, din acest punct de vedere, ne asumăm întreaga responsabilitate.

Suntem conştienţi, pe de altă parte, că creşterile acestea salariale care au fost decise în acest buget nu vor avea efect pe termen lung în creşterea bunăstării cetăţenilor dacă, în paralel, nu vom veni şi cu programe de susţinere a investiţiilor. Şi aici mă gândesc atât la investiţii publice, dar şi la investiţii private. Şi cred că este esenţial ca pe viitor, când vorbim de investiţii, să nu ne mai gândim doar la ceea ce putem face din fonduri publice, din bugetul naţional şi din fonduri europene, dar şi de modul în care putem stimula mediul de afaceri să vină şi să facă investiţii. Şi cred că, atunci când vorbim de predictibilitate, ea este importantă atât din perspectiva bugetului naţional, pentru execuţia lui, cât şi din perspectiva mediului de afaceri, pentru a încuraja capitalul autohton să fie mai activ, pentru a încuraja capitalul străin să vină să investească în România.

Din această perspectivă am anunţat pregătirea anumitor măsuri, pentru ca, pe lângă aplicarea Codului fiscal - lucrăm la actele normative de aplicare a Codului fiscal, în contact cu mediul de afaceri -, să venim şi cu o viziune pe termen mediu, pe termen lung privind dezvoltarea economică. Nu vreau să vorbesc de strategie, cât de o viziune pe care s-o împărtăşim, Guvernul sau statul, împreună cu mediul de afaceri.

Am notat şi sugestiile privind Legea salarizării unitare şi am anunţat deja că Guvernul are intenţia să vină cu o propunere a Legii salarizării unitare în pachet cu un proiect de reformă privind creşterea capacităţii administrative din administraţia publică, pentru că considerăm că aceste două lucruri sunt legate între ele.

Avem nevoie de o creştere a performanţei administraţiei publice. Această creştere a performanţei nu se va putea face doar prin anumite acte normative privind eficientizarea administraţiei, dar trebuie să avem în vedere şi Legea salarizării unitare. Sigur, vom vedea în ce măsură şi cum este rezonabil ca această lege să fie aplicată, dar cred că e important să trasăm acest cadru al creşterii performanţei administraţiei încă de anul viitor.

Legat de proiectele de infrastructură, infrastructură rutieră, dar nu numai, vreau să insist pe faptul că am bugetizat doar anumite proiecte care sunt prevăzute în Master Plan şi care sunt în curs de execuţie sau pentru care se poate începe execuţia. Nu înseamnă că le vom lăsa deoparte pe celelalte, însă ne vom concentra pe pregătirea acestor proiecte, pe pregătirea corectă a acestor proiecte, pentru ca ele să poată să intre în execuţie cât mai repede. Sunt câteva proiecte de autostrăzi care n-au fost bugetate, nu pentru că ele nu sunt prioritare, ci pentru că, din estimările noastre, va fi nevoie de anul 2016 pentru ca ele să fie pregătite în vederea consemnării contractelor de execuţie şi pentru ca ele să poată să fie prinse în buget, începând cu anul 2017.

Sunt de acord cu domnul Vosganian, că în România avem nevoie de un efort pentru a creşte gradul de colectare a taxelor şi că problema nu este nivelul fiscalităţii, ci capacitatea administraţiei statului de a asigura colectarea, şi pot să vă asigur că face parte din priorităţile noastre.

Sigur, ar fi fost preferabil să avem acest program de informatizare atât a administraţiei, cât şi a mediului de afaceri. Ştiu că există şi am găsit la Guvern mai multe proiecte care erau în lucru, însă, din păcate, ele nu au fost suficient de puse în coerenţă pentru ca ele să fie şi aplicabile începând cu acest an. Vom lucra, în cursul anului 2016, pentru ca gradul de informatizare în administraţie şi al relaţiei administraţiei cu mediul de afaceri să crească. Prin asta vor creşte şi eficienţa colectării, şi transparenţa şi cred că toată lumea va avea de câştigat.

Fondurile europene. Suntem conştienţi de faptul că în primul an după lansarea noilor programe demararea proiectelor este mai greoaie, însă credem că avem elementele necesare pentru a lansa rapid, la începutul anului viitor, proiectele şi noi sperăm ca şi anul 2016 să fie unul performant din acest punct de vedere.

Legat de programul de irigaţii, vreau să vă asigur că este şi prioritatea mea. Vă daţi seama că aş fi ultimul care să nu înţeleagă importanţa programului de irigaţii pentru creşterea eficienţei producţiei agricole în România. Programul de irigaţii va fi bugetat, însă, pe de altă parte, n-avea sens să blocăm foarte mulţi bani doar pe hârtie în buget, dat fiind faptul că este primul an în care trebuie pregătite proiectele.

De aceea, am prevăzut o sumă pe care am estimat-o ca fiind suficientă pentru a putea acoperi primele proiecte care pot fi pregătite. În măsura în care vor fi mai multe proiecte pregătite şi gata de a începe execuţia, la fel, alături de proiectele de investiţii în infrastructură, şi aceste proiecte de investiţii în sistemul de irigare vor fi avute în vedere la rectificări, atunci când vom face realocări între liniile bugetare care n-au cheltuit suficient fondurile alocate şi cele care au un potenţial mai mare de absorbţie.

Vă mulţumesc.

Cu aceste precizări, vă doresc o dezbatere cât mai fructuoasă şi sper să avem concluzii pozitive la votul final de miercuri.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulţumesc. (Aplauze.)

Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

Intervenţia dumneavoastră referitoare la bugetul asigurărilor sociale de stat ne va conduce la concluzia că intrăm direct în momentul în care vom ajunge după epuizarea dezbaterii şi votul la Legea bugetului de stat. Vom asculta rapoartele comisiilor celor două Camere pe bugetul asigurărilor de stat şi vom continua cu restul procedurii.

PAUZĂ

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală.

Secretarii de şedinţă? Din partea Senatului?

Doamnelor şi domnilor,

Reluăm dezbaterile la buget. Facem dezbaterea pe articole astăzi a Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2016, potrivit timpului alocat şi procedurii pe care dumneavoastră o ştiţi deja.

Timpul alocat pentru dezbatere - 326 de minute, da? Conform art. 65 din Regulamentul nostru comun, la dezbaterea pe articole se pot formula numai amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice, da?

Vă reamintesc că articolele, proiectul de lege şi sintezele de la anexele nr. 1 şi 2 se dezbat şi se adoptă în principiu, cifrele urmând să fie definitivate după dezbaterea şi votarea celorlalte anexe.

Vă reamintesc... vreau să vă informez că Parlamentul României - Camera Deputaţilor şi Senatul v-au propus dimineaţă continuarea lucrărilor până la ora 19.00, dar ne-am oprit la Proiectul de hotărâre privind modificarea şi completarea art. 56 şi 57 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului. El a fost dezbătut, trebuie votul final. 274 de voturi "pentru" trebuie. Şi mai avem un Proiect de hotărâre privind modificarea şi completarea art. 56 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, la care Comisia pentru statut propune respingerea textului, pentru că este preluat în proiectul de hotărâre pe care l-am votat înainte... pe o să-l votăm, care modifică art. 56 şi 57. Şi la acesta ne trebuie 274 de voturi "respingere".

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos, până la prezidiu. (Discuţii la prezidiu.)

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos să invitaţi colegii în sală, pentru a face votul final la cele două proiecte. Până atunci, continuăm cu Proiectul Legii bugetului de stat.

Preşedintele Comisiei pentru buget - Cameră sau Senat. Cine?

Domnul Viorel Ştefan. Puteţi să interveniţi de acolo.

Doamna ministru intervine din partea stângă.

Aveţi microfoanele, solicitaţi, eu văd pe ecran şi continuăm, da?

O să rog colegii să-şi urmărească amendamentele admise, da?

Titlul proiectului de lege.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Capitolul I - titlul Capitolului I.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 1.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 2.

Obiecţii, comentarii?

Cei care au amendamente, vă rog frumos.

Art. 2 alin. (1).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 2 alin. (2).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 2 alin. (3).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 2 alin. (4).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 2 în integralitatea sa, dacă nu susţine nimeni amendamentele respinse.

Cine este pentru? Rog secretarii să numere.

Art. 2 de la bugetul de stat.

137 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

237 de voturi pentru, scuzaţi-mă. 237, scuzaţi-mă.

Art. 3.

Obiecţii, comentarii?

Nu sunt.

Cine este pentru? 241.

Abţineri? O abţinere, în spate, acolo.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Secţiunea a 2-a.

Dacă la titlul Secţiunii a 2-a sunt obiecţii, comentarii.

Nu. Aprobat.

Art. 4.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Lit. a) a art. 4.

Dacă susţine cineva amendamentele admise. Nu.

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. b) a art. 4.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Lit. c) a art. 4.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Lit. d) a art. 4.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat. (Discuţii la prezidiu.)

Art. 4 lit. d) pct. 1.

Obiecţii, comentarii?

Nu sunt. Aprobat.

Art. 4 lit. d) pct. 2.

Obiecţii, comentarii?

Nu sunt. Aprobat.

Art. 4 lit. e).

Obiecţii, comentarii?

Nu sunt. Aprobat.

Art. 4 în integralitatea sa.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 247 de voturi pentru.

Abţineri? Nicio abţinere.

Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 5 alin. (1) lit. a).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Art. 5 alin. (1) lit. b).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Art. 5 alin. (1) lit. c).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Art. 5 alin. (1) lit. d).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Lit. e) a art. 5.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Lit. f) a art. 5.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Lit. g) a art. 5.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Lit. h) a art. 5.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Art. 5 alin. (1) în integralitatea sa.

Cine este pentru? 247 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 5 alin. (2)... două voturi împotrivă, scuzaţi.

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? 247 de voturi pentru... şi cu domnul Cazanciuc, care a intrat, 248.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 5 alin. (3).

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? 249, cu domnul Şerban Nicolae, domnul senator.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Adoptat. (Discuţii în sală.)

Art. 5 alin. (3) lit. a).

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Lit. b).

Obiecţii, comentarii?

Nu sunt. Adoptat.

Lit. c) a alin. (3) din art. 5.

Obiecţii, comentarii?

Nu sunt. Adoptat.

Lit. d) a alin. (3) din art. 5.

Obiecţii, comentarii?

Nu sunt. Adoptat.

Lit. e) a alin. (3) din art. 5.

Obiecţii, comentarii?

Nu sunt. Adoptat.

Lit. f) a alin. (3) din art. 5.

Obiecţii, comentarii?

Nu sunt. Adoptat.

Lit. g) a alin. (3) din art. 5.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (3) al art. 5 în integralitatea sa.

Cine este pentru? 251 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Alin. (4) al art. 5.

Voturi pentru? 251 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Alin. (5) al art. 5.

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? 252 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală):

Două voturi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Două voturi. Două voturi împotrivă.

Adoptat.

Alin. (6) al art. 5.

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? 252 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Două.

Adoptat.

Alin. (7) al art. 5.

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Cu domnul Eugen Nicolăescu, 253 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Două.

Adoptat.

Lit. a) a alin. (7) al art. 5.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Lit. b).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Lit. c).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (7) al art. 5 în integralitatea sa.

Cine este pentru? Cine este pentru? Vă rog frumos. 251 de voturi. Au ieşit doi colegi.

Abţineri? O abţinere de la doamna senator.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Alin. (8) al art. 5.

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? 251 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Adoptat.

Alin. (9).

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? 251 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Două.

Adoptat.

Art. 5 în integralitatea sa.

Cine este pentru? Vă rog frumos să ridicaţi mâna. 253 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 6.

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă rog frumos să ridicaţi mâna. 253 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 7.

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Cu domnul senator Frătean, 254 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un singur vot.

Adoptat.

Secţiunea a 3-a. (Discuţii la prezidiu şi în sală.)

Secţiunea a 3-a, la titlu.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 8 alin. (1).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (2).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (3).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (4).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (5) al art. 8.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 8 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 249 de voturi pentru. Patru colegi au părăsit sala.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 9 alin. (1).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (2).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Art. 9 în integralitatea sa.

Cine este pentru? 250 de voturi pentru.

Abţineri? Niciuna.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 10.

Obiecţii, comentarii? Nu.

Cine este pentru? 253 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Secţiunea a 4-a - titlul Secţiunii a 4-a.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Art. 11 alin. (1).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (2).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

La alin. (3) comisia ne face o propunere pe care o găsiţi la amendamente admise, poziţia 2.

Sunt obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (4) al art. 11.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 11 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 253 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 12 alin. (1).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (2) al art. 12.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (3) al art. 12.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (4) al art. 12.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Art. 12 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 252 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere... trei abţineri.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 13 alin. (1).

Obiecţii, comentarii?

Nu sunt. Adoptat.

Alin. (2) al art. 13.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Art. 13 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 253 de voturi pentru.

Abţineri? Trei abţineri.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 14 alin. (1).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (1) lit. a).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Lit. b) a alin. (1).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (1) în integralitatea sa.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (2) al art. 14.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (3) al art. 14.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (4) al art. 14.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (5) al art. 14.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (6) al art. 14.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Lit. a) a alin. (6) din art. 14.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Lit. b).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (6), cu cele două litere, în integralitatea sa.

Sunt obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (7) al art. 14.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (8) al art. 14.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (9) al art. 14.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (10) al art. 14.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (11) al art. 14.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (12) al art. 14.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (13) al art. 14.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (14) al art. 14.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Lit. a) a alin. (14) al art. 14.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Lit. b).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (14) al art. 14 în integralitatea sa.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Alin. (15) al art. 14.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Adoptat.

Art. 14 în integralitatea sa.

Cine este pentru? 252 de voturi pentru.

Au mai plecat, nu au mai venit.

Abţineri? Trei abţineri.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Înainte de Secţiunea a 5-a, comitetul liderilor, la prezidiu, vă rog frumos. Comitetul liderilor, la prezidiu! (Discuţii la prezidiu.)

Mulţumesc, continuăm.

Secţiunea a 5-a, titlul.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 15.

Obiecţii, comentarii? (Discuţii în sală.)

Alin. (1), scuzaţi-mă.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (2).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (3).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (4).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (5).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (6).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (7).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (8).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 15 în integralitatea sa.

Cine este pentru? 252 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 16 alin. (1).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (2).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (3).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (4).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 16 în integralitatea sa.

Cine este pentru? 253 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 17 alin. (1).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (2).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 17 în integralitatea sa.

Cine este pentru? A mai intrat cineva. 254 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

254, cu unu, cu unu.

Art. 18 alin. (1).

Obiecţii, comentarii?

Nu sunt. Aprobat.

Lit. a) a alin. (1).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Lit. b) a alin. (1).

Obiecţii, comentarii?

Nu sunt. Aprobat.

Alin. (1) în integralitatea sa.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (2).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (3).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (4).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (5).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Lit. a) a alin. (5).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Lit. b) a alin. (5).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Lit. c) a alin. (5).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (5) în integralitatea sa.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (6).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Lit. a) a alin. (6).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Lit. b) a alin. (6).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (6) în integralitatea sa.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (7).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (8).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (9).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (10).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (11) al art. 18.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (12).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (13).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (14) al art. 18.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 18 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 255 de voturi pentru.

Abţineri? Una.

Voturi împotrivă? Unul.

Aprobat.

Pe procedură, domnul deputat Marian Neacşu.

Suntem la art. 19, pagina 19, din bugetul de stat pe anul 2016 al României.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Având în vedere importanţa proiectului legislativ pe care îl dezbatem în acest moment, respectiv bugetul de stat pentru anul 2016, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, solicit un apel nominal pentru a vedea care dintre colegii noştri sunt interesaţi de această problematică şi care nu.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Stafful, vă rog frumos să daţi celor doi secretari prezenţa.

Începem cu... Ce avem acolo? Camera. Camera.

Domnul secretar al Camerei, domnul Buican.

Apelul nominal. Domnul Buican.

Începem cu Camera Deputaţilor. Se pregăteşte Senatul.

Domnul Cristian Buican:

Vă rog să strigaţi... Vă rog să strigaţi "prezent" când vă auziţi numele.

Adam Luminiţa-Pachel absentă
Adăscăliţei Constantin prezent
Alexe Costel prezent
Alexe Florin-Alexandru absent
Almăjanu Marin absent
Amet Varol absent
Anastase Roberta Alma absentă
Andea Petru prezent
Andronache Gabriel prezent
Anghel Gabriela-Lola absentă
Antal István absent
Anton Marin absent

Adăscăliţei? Adăscăliţei Constantin, da.

Anuşca Roxana-Florentina absentă
Ardeleanu Sanda-Maria prezentă
Arsene Ionel prezent
Avram Constantin absent
Avram Marian absent
Axente Ioan prezent
Babuş Radu prezent
Balan Ioan absent
Baltă Mihai prezent
Băişanu Ştefan-Alexandru absent
Bălan Ion prezent
Bănicioiu Nicolae absent
Bărbulescu Daniel-Ionuţ prezent
Bejinariu Eugen prezent
Benga Ioan prezent
Berci Vasile prezent
Birchall Ana prezentă
Bîrsăşteanu Florică prezent
Blăjuţ Viorel-Ionel absent
Blănariu Valentin absent
Boboc Valentin Gabriel prezent
Bode Lucian Nicolae absent
Bogdan Gheorghe-Dănuţ absent
Bogdănici Camelia-Margareta prezentă
Boghicevici Claudia absentă
Bónis István prezent
Borbély László prezent
Bordeianu Dan absent
Bucur Constantin-Alin absent
Bucura-Oprescu Simona prezentă
Budurescu Daniel-Stamate absent
Buican Cristian prezent
Buicu Corneliu-Florin prezent
Burlacu Ştefan absent
Calimente Mihăiţă prezent
Caloianu Mario-Ernest prezent
Calotă Florică Ică prezent
Canacheu Costică absent
Cazan Mircea-Vasile absent
Călin Ion prezent
Căprar Dorel-Gheorghe prezent
Cătăniciu Steluţa-Gustica absentă

Din sală: Mai repede.

Domnul Cristian Buican:

Florea Damian.

Vă grăbiţi?

Te grăbeşti, domnule...? Vă grăbiţi, domnule Ştirbu?

Scuzaţi adresarea.

Florea Damian absent
Florea Daniel prezent
Fonta Nuţu prezent
Frăticiu Gheorghe absent
Galan Constantin
Ganţ Ovidiu Victor prezent
Gavrilescu Graţiela Leocadia prezentă
Găină Mihăiţă prezent
Geantă Florian Daniel prezent
Gerea Andrei Dominic absent
Gheorghe Andrei Daniel absent

Prezent, prezent... absent.

Gheorghe Florin prezent
Gheorghe Tinel prezent
Ghera Giureci-Slobodan absent
Prezent, scuzaţi.
Ghiţă Sebastian-Aurelian absent
Gireadă Dumitru-Verginel prezent
Gliga Vasile Ghiorghe prezent
Gorghiu Alina-Ştefania absentă
Grama Horia prezent
Grecea Maria prezentă
Grindeanu Sorin Mihai prezent
Gudu Vasile prezent
Gunia Dragoş-Ionel absent
Guran Virgil prezent
Gurzău Adrian absent
Gust Băloşin Florentin absent

Din sală: Prezent.

Domnul Cristian Buican:

Gust. Da, prezent.

Vă rog să ridicaţi mâna, că nu vă observ.(Discuţii în sală.)

Gvozdenovici Slavomir
Harbuz Liviu prezent
Hărău Eleonora-Carmen prezentă
Holban Titi absent
Horga Vasile prezent
Hulea Ioan absent
Iacoban Sorin-Avram absent
Ialomiţianu Gheorghe absent
Iancu Iulian prezent
Iane Daniel prezent
Iane Ovidiu-Cristian prezent
Ibram Iusein prezent
Ignat Miron absent
Iliuţă Vasile absent
Intotero Natalia-Elena prezentă
Ionescu Aurelian prezent
Ionescu George absent
Iordache Florin prezent
Irimie Vicenţiu-Mircea absent

Din sală: Prezent.

Domnul Cristian Buican:

Prezent.

Iriza Scarlat prezent
Ispir Raluca-Cristina absentă
Itu Cornel prezent
Kelemen Atilla-Béla-László prezent
Kelemen Hunor prezent
Kerekes Károly prezent
Kereskényi Gábor prezent
Khraibani Camelia prezentă
Korodi Attila absent

Din sală: Prezent.

Domnul Cristian Buican:

Aşa.Vă rog să ridicaţi mâna, că, altfel, nu vă observ.

Laza-Matiuţa Liviu
Longher Ghervazen prezent
Lubanovici Mircea prezent
Lupu Mihai prezent
Man Mircea absent
Manda Iulian Claudiu absent
Manea Victor-Gheorghe prezent
Manolache Marius prezent
Manolescu Oana prezentă
Marcoci Vlad prezent
Marcu Viorica absentă
Marian Ion Cristinel absent
Marica Petru-Sorin prezent
Marin Gheorghe prezent
Marin Laura prezentă
Marocico Ion prezent
Martin Eduard-Stelian absent
Márton Árpád-Francisc prezent
Máté András-Levente prezent
Matei Călin-Vasile-Andrei absent
Mazilu Constantin absent
Măduţa Flavius-Luigi absent
Melinte Ion absent
Merka Adrian-Miroslav prezent
Mihai Aurelian absent
Mihăilă Ioan absent
Mihăilescu Ion-Bogdan absent
Militaru Lucian absent
Mincă Liliana prezentă
Mircovici Niculae prezent
Mironescu Răzvan Horia absent
Mitrea Manuela prezentă
Mîrza Gavril prezent
Mocanu Adrian absent
Mocioalcă Ion prezent
Mocioi Niculina absentă
Moisii Constantin prezent
Moldovan Carmen Ileana absentă
Moldovan Ioan prezent
Moldovan Iosif prezent
Molnar Zsolt absent
Motreanu Dan-Ştefan absent
Moţ Constantin-Stelian-Emil absent
Movilă Petru prezent
Muntean Mircia absent
Munteanu Ioan prezent
Murgu Neagu prezent
Nassar Rodica prezentă
Nazare Alexandru absent
Neacşu Marian prezent
Necula Cosmin absent
Negruţ Clement absent
Negruţ Cornelia absentă
Nica Nicolae-Ciprian absent
Nichita Cristina prezentă
Nicoară Romeo Florin prezent
Nicolae Alexandri absent
Nicolae Florian absent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen prezent
Nicolicea Eugen prezent
Niculae Aurel prezent
Niculescu Dumitru absent
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae prezent
Nistor Gheorghe-Vlad absent
Nistor Laurenţiu prezent
Nistor Marioara prezentă
Niţă Constantin prezent
Niţă Emil prezent
Nosa Iuliu prezent
Oajdea Daniel Vasile

Aşteaptă să termin. Prezent.

Oltean Ioan absent
Orban Ludovic prezent
Oros Nechita-Adrian absent
Molnar Zsolt - prezent.
Palaşcă Viorel prezent
Palăr Ionel prezent
Paleologu Theodor prezent
Pambuccian Varujan absent
Pană Adriana-Doina absentă
Pardău Dumitru prezent
Paul Maria-Andreea absentă
Păun Nicolae. (Discuţii în sală.)Unde?

Păun Nicolae absent
Pârgaru Ion
Paul Maria-Andreea - prezentă.
Pârgaru Ion - prezent.
Pâslaru Florin Costin prezent
Peia Ninel prezent
Petrea Dorin Silviu prezent
Petrescu Petre absent
Petric Octavian prezent
Pistru-Popa Eusebiu-Manea absent
Plumb Rovana prezentă
Pocora Cristina-Ancu?a absentă
Podaşcă Gabriela-Maria prezentă
Ponta Victor-Viorel absent
Pop Georgian prezent
Popa Octavian-Marius absent
Popa Radu Mihai absent
Popeangă Vasile prezent
Popescu Dan-Cristian absent
Popescu Dumitru-Iulian absent
Popescu Florin Aurelian absent
Popoviciu Alin Augustin Florin absent
Potor Călin absent

Din sală: Prezent.

Domnul Cristian Buican:

Scuze! Prezent. Potor Călin - prezent.

Preda Cezar-Florin absent
Puşcaş Iacob absent

Din sală: Prezent.

Domnul Cristian Buican:

Puşcaş Iacob - prezent.

Nica Ciprian... Nica Nicolae-Ciprian - prezent.

Raeţchi Ovidiu Alexandru absent
Răducanu Ion absent
Rădulescu Cătălin-Marian prezent
Rădulescu Constantin prezent
Rădulescu Romeo absent
Răţoi Neculai absent
Resmeriţă Cornel-Cristian prezent
Rizea Cristian prezent
Roman Cristian-Constantin absent
Roman Gheorghe absent
Roman Ioan Sorin absent
Roman Victor absent
Roşca Lucreţia prezentă
Roşca Mircea prezent
Rotaru Răzvan absent
Rusu Valentin
Sava Andrei-Valentin absent
Sămărtinean Cornel-Mircea prezent
Săpunaru Nini prezent
Săvoiu Ionuţ-Cristian prezent
Scarlat George prezent
Schelean-ŞomfeleanValeria-Diana absentă
Secară Florin Mihail absent
Sefer Cristian-George absent
Seres Dénes absent

Din sală: Prezent.

Domnul Cristian Buican:

Mă scuzaţi. Prezent.

Silaghi Ovidiu Ioan absent
Simedru Dan Coriolan prezent
Simionescu Adrian Constantin prezent
Smarandache Miron Alexandru prezent
Solomon Adrian absent
Stan Ioan prezent
Stan Ion absent
Stanciu Anghel prezent
Stanciu Zisu prezent
Stancu Ionel absent
Stativă Irinel Ioan prezent
Stănescu Alexandru prezent
Steriu Valeriu-Andrei absent
Stoica Mihaela absentă
Stragea Sorin Constantin prezent
Stroe Ionuţ-Marian absent
Stroe Radu prezent
Sturzu Mihai-Răzvan prezent
Suciu Vasile-Daniel absent
Surdu Raluca absentă
Surugiu Iulian-Radu prezent
Szabó Ödön absent
Şcheau Ion absent
Şimon Gheorghe absent
Soptică Costel...
Prezent, scuzaţi.
Şoptică Costel prezent
Şova Lucian absent

(Discuţii în sală.)Marian Avram?

Avram Marian - prezent.
Ştefan Viorel prezent
Ştefănescu Elena Cătălina absentă
Ştirbu Gigel-Sorinel prezent
Tabugan Ion prezent
Taloş Gheorghe-Mirel absent
Tararache Mihai

Aşteaptă, măi, puţin...

Prezent.

Tămâian Ioan prezent
Tănase Răzvan-Ionuţ absent
Tănăsescu Claudiu-Andrei prezent
Tătaru Florin-Cristian prezent
Teju Sorin absent
Teodorescu Cătălin-Florin absent
Teodorescu Ioan Viorel absent
Thuma Hubert Petru Ştefan absent
Tiuch Cătălin prezent
Tîlvăr Angel prezent
Toader Mircea-Nicu prezent
Tocuţ Dan-Laurenţiu prezent
Tomac Eugen absent
Traicu Rodin prezent
Tudorache Daniel prezent
Tudorie Violeta absentă
Prezentă, scuzaţi.
Tudose Mihai prezent
Turcan Raluca prezentă
Tuşa Adriana Diana absentă
Ţigăeru Roşca Laurenţiu absent
Ţîmpău Radu Bogdan absent
Udrea Elena Gabriela absentă
Udrişte Gheorghe prezent
Uioreanu Elena-Ramona absentă
Urcan Ionaş-Florin absent
Uricec Eugen Constantin prezent
Ursărescu Dorinel absent
Vainer Aurel prezent
Varga Lucia-Ana absentă
Varga Vasile prezent
Vasilică Radu Costin prezent
Vizitiu Sergiu-Constantin absent
Vladu Iulian prezent
Vlase Petru Gabriel prezent
Voicu Mădălin-Ştefan absent

(Discuţii în sală.) Anghel Gabriela-Lola - prezentă.

Din sală: Şi Nini Săpunaru. A sunat că imediat vine.

Domnul Cristian Buican:

Da.

Din sală: Da? Strigă-l.

Din sală: Termină şi, pe urmă...

Domnul Cristian Buican:

Păi, nu mai... nu mai reiau.

Din sală: Ba da, aşa scrie Regulamentul.

Domnul Cristian Buican:

Dar toţi absenţii, da?

Cazan Mircea - prezent.

Din sală: Mihai Aurelian.

Domnul Cristian Buican: Stai, că-i termin, şi reiau.

Din sală: Şi, pe urmă, reiei.

Domnul Cristian Buican:

Voicu Mihai Alexandru absent
Vreme Valerian prezent
Vulpescu Ioan prezent
Weber Mihai prezent
Zaharcu Neviser prezentă
Zamfir Daniel-Cătălin absent
Zgonea Valeriu Ştefan prezent
Zisopol Dragoş Gabriel prezent
Zlati Radu prezent

Din sală: Gata! Nini Săpunaru.

Domnul Cristian Buican:

Stai, că-i iau de la capăt.

Din sală: Vezi pe care-i ai absenţi. Pe ăştia îi zici repede.

Din sală: Nu sunt mulţi.

Din sală: Adam Luminiţa. Absentă.

Domnul Cristian Buican:

Adam Luminiţa-Pachel absentă
Alexe Florin-Alexandru absent
Almăjanu Marin absent
Amet Varol absent
Anastase Roberta Alma absentă
Antal István absent
Anton Marin absent
Anuşca Roxana-Florentina absentă
Avram Constantin absent

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule secretar, mulţumim foarte mult. Sunt suficienţi, gata!

Din sală: Mai sunt câţiva care...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunt suficienţi. Asta e. A strigat de două ori. Nu scrie nicăieri la Regulament că să strigaţi până vine... prezent în sală.

Din sală: Săpunaru Nini.

Domnul Cristian Buican:

Săpunaru Nini - prezent. (Discuţii în sală.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

De două ori a strigat absenţii. Mai vreţi încă o dată?

Din sală: Încă o dată.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mai strigaţi, domnule Buican, încă o dată.

Domnul Cristian Buican:

Mai strig.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Cei care sunt absenţi.

Domnul Cristian Buican:

Acum ajung la tine.

Blăjuţ Viorel-Ionel absent
Blănariu Valentin absent
Bode Lucian Nicolae absent
Bogdan Gheorghe-Dănuţ absent
Boghicevici Claudia absentă
Bordeianu Dan absent
Bucur Constantin-Alin absent
Budurescu Daniel-Stamate absent
Burlacu Ştefan absent
Canacheu Costică absent
Cătăniciu Steluţa-Gustica absentă
Chiţoiu Daniel absent
Cioată Cezar absent
Ciubotaru Lucian-Manuel absent
Ciucă Liviu-Bogdan prezent
Ciuhodaru Tudor absent
Ciurariu Florin prezent
Comşa Cornel-George absent
Condurăţeanu Andrei-Răzvan absent
Constantin Daniel absent
Cosma Vlad-Alexandru absent
Costin Gheorghe absent
Cseke Attila-Zoltán absent
Cupă Ion absent
Cupşa Ioan absent
Diaconu Mihai-Bogdan absent
Dima Toader absent
Dîrzu Ioan absent
Doboş Anton absent
Dolha Mircea absent
Donţu Mihai-Aurel absent
Dragnea Nicolae-Liviu absent
Dragomir Maria absentă
Drăghici Sonia-Maria absentă
Dumitrache Ileana Cristina absentă
Dumitru Ovidiu-Ioan absent
Duşa Mircea absent
Emacu Gheorghe absent
Enea Constantin-Cosmin absent
Firczak Gheorghe absent
Florea Damian absent
Frăticiu Gheorghe absent
Gerea Andrei Dominic absent
Gheorghe Andrei Daniel absent
Ghiţă Sebastian-Aurelian absent
Gorghiu Alina-Ştefania absentă
Gunia Dragoş-Ionel absent
Gurzău Adrian absent
Holban Titi absent
Hulea Ioan
Iacoban Sorin-Avram absent
Ialomiţianu Gheorghe prezent
Ignat Miron absent
Iliuţă Vasile absent
Ionescu George absent
Ispir Raluca-Cristina absentă
Man Mircea absent
Manda Iulian Claudiu absent
Marcu Viorica absentă
Marian Ion Cristinel absent
Martin Eduard-Stelian absent
Matei Călin-Vasile-Andrei absent
Mazilu Constantin absent
Măduţa Flavius-Luigi absent
Melinte Ion
Mihai Aurelian prezent
Mihăilă Ioan absent
Mihăilescu Ion-Bogdan absent
Militaru Lucian absent
Mironescu Răzvan Horia absent
Mocanu Adrian absent
Moldovan Carmen Ileana absentă
Motreanu Dan-Ştefan absent
Moţ Constantin-Stelian-Emil absent
Muntean Mircia absent
Nazare Alexandru absent
Necula Cosmin absent
Negruţ Clement absent
Nicolae Alexandri absent
Nicolae Florian

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule secretar,

Mai bine întrebaţi dacă mai este cineva prezent, care nu a fost la prima strigare. E mai simplu aşa, că aşa strigăm... Se face 19.30... Pentru mine nu e o problemă, dacă vrem să facem bugetul pe 24.

Domnul Cristian Buican:

Mai sunt câţiva, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos, strigaţi-i, până facem.

Mai avem 40 de minute şi terminăm ziua de lucru.

Domnul Cristian Buican:

Oros Nechita-Adrian
Pambuccian Varujan
Pană Adriana-Doina
Păun Nicolae
Popa Octavian-Marius absent
Popa Radu Mihai
Dumitru Ovidiu - prezent.
Man Mircea - prezent.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule secretar.

Continuăm.

Secţiunea a 6-a. La titlul secţiunii, dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Art. 19 alin. (1). Obiecţii, comentarii?

Nu sunt.

Alin. (2). Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 19 în integralitatea sa.

Voturi pentru?

Rog secretarii să numere.

Voturi pentru?

Rog secretarii să numere. (Discuţii la prezidiu.)

Vă rog frumos să ţineţi mâna ridicată, ca să numere secretarul.

Domnul senator, pe partea dreaptă, până la domnul Vlase. De la domnul Vlase, în stânga, domnul Buican. (Discuţii la prezidiu.)

270 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 20.

Obiecţii, comentarii?

Nu.

Cine este pentru? 272 de voturi pentru.

Au mai intrat doi colegi.

Abţineri?

De la prezidiu: O colegă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Una.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 21 alin. (1).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (2).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 21 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 272 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă?

De la prezidiu: Unul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Un vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 22.

Voturi pentru? (Discuţii la prezidiu.) 273 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă?

De la prezidiu: Unul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Unul.

Adoptat.

Art. 23.

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? 273 de voturi pentru.

Abţineri?

De la prezidiu: Una. O abţinere. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O abţinere.

Voturi împotrivă?

Adoptat.

Erau 274. Cu colega noastră, suntem 275 acum.

Am văzut-o pe doamna deputat de Tulcea, să ştiţi.

Capitolul II. Titlul.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 24.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (2) al art. 24.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 24 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 273 de voturi pentru.

Abţineri? Una. A dat o tură.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 25 alin. (1).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (2).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 25 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 274 de voturi pentru.

Abţineri? Una.

Voturi împotrivă? Unul.

276. Scuzaţi-mă, au venit două colege.

276 de voturi pentru.

O abţinere, un vot împotrivă.

Art. 26.

Obiecţii, comentarii?

Nu.

Cine este pentru? 276 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Voturi împotrivă? Domnule Daea, votaţi împotrivă?

Un singur vot împotrivă.

Adoptat.

Art. 27.

Cine este pentru? 277 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 28 alin. (1).

Voturi pentru? 277.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Alin. (2).

Voturi pentru? Voturi pentru? 277.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Art. 28 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 277.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 29.

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? 277.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 30.

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? 277 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

278 de voturi pentru.

Am văzut, am văzut!

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 31.

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? 278 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 32 alin. (1).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Adoptat.

Alin. (2).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Adoptat.

Lit. a) a alin. (2).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Adoptat.

Lit. b) a alin. (2) art. 32.

Obiecţii, comentarii? Nu.

Adoptat.

Alin. (2) al art. 32 în integralitatea sa.

Obiecţii, comentarii? Nu.

Adoptat.

Alin. (3).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Adoptat.

Alin. (4).

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Nu!

Obiecţii, comentarii?

La anexa nr. 1 aveţi amendamente admise.

La art. 32 alin. (5).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (6), alineat nou.

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Art. 32 în integralitatea sa.

Obiecţii, comentarii?

Cine este pentru? 278 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul. 2 voturi împotrivă.

Bună ziua!

Art. 33.

Cine este pentru? 279 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 34.

Cine este pentru? 279 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 35.

Cine este pentru? 280 de voturi pentru.

A mai intrat încă un coleg.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 36.

Voturi pentru? Cu domnul Donţu, 281 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 37.

Voturi pentru? 281 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Dacă vă cer direct vot, înseamnă că nu există niciun amendament depus la comisie.

Art. 38 alin. (1).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (2).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Art. 38 în integralitatea sa.

Cine este pentru? Cu domnul Belacurencu, 282 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Aprobat.

Art. 39.

Voturi pentru? 282 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 40 alin. (1).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (2).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. a) a alin. (2).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. b) a alin. (2).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (2) în integralitatea sa.

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (3).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (4).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (5).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (6).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (7).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (8).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (9).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Art. 40 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 282.

Abţineri? Una.

Voturi împotrivă. Unul.

Adoptat.

Art. 41.

Voturi pentru? 280.

Abţineri? Una.

Voturi împotrivă. Unul.

Adoptat.

Art. 42 alin. (1).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Adoptat.

Alin. (2).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Adoptat.

Alin. (3).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Adoptat.

Alin. (4).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Adoptat.

Alin. (5).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Adoptat.

Art. 42 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 280.

Abţineri? Una.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 43 alin. (1).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (2). Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (3).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (4).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Art. 43 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 281.

Abţineri? Una.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 44 alin. (1).

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Alin. (2).

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Aprobat.

Alin. (3).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (4).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (5).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat...

Scuzaţi-mă! Lit. a) a alin. (4).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. b) a alin. (4).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (4) în integralitatea sa.

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (5).

Obiecţii, comentarii? Încă o dată! Nu.

Aprobat.

Alin. (6).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (7).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Art. 44 în integralitatea sa.

Voturi pentru?

Au intrat doi, au ieşit doi. 281 de voturi pentru.

Abţineri? Una.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 45 alin. (1).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (2).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Art. 45 în integralitatea sa.

Voturi pentru?

Voturi pentru, vă rog frumos! 282.

Abţineri? Una.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 46.

Voturi pentru? 283.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 47.

Voturi pentru? 283 de voturi pentru.

Abţineri? Una.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 48.

Voturi pentru? 283.

Abţineri? Una.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 49.

Voturi pentru? 283.

Abţineri? Niciuna.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Intrăm în "Dispoziţii finale" - Capitolul III.

Art. 50.

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? 282 de voturi pentru.

Abţineri? Una.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 51.

Modificat de către comisie. Ne uităm la propunerea comisiei.

Voturi pentru? 282 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă?

O abţinere.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Există un amendament respins, după art. 51.

Îl susţine cineva? Nu.

Art. 52.

Voturi pentru? 279.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 53 alin. (1).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (2).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Art. 53 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 280.

Abţineri? Una.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 54 alin. (1).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. a) a alin. (1).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. b) a alin. (1).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. c) a alin. (1).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. d) a alin. (1).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (1) în integralitatea sa.

Voturi pentru? 279. Doamna Plumb a părăsit sala.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Alin. (2) al art. 54.

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (3).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. a) a alin. (3).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. b) a alin. (3).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. c) a alin. (3).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (3) în integralitatea sa.

Cine este pentru? 275.

Obiecţii?

Abţineri, scuzaţi-mă! Niciuna.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Alin. (4).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. a) a alin. (4). Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. b) a alin. (4).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. c) a alin. (4).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. d) a alin. (4).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (4) în integralitatea sa.

Cine este pentru? 273 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Alin. (5).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (6).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. a) a alin. (6).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. b) a alin. (6).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

b1) alin. (6).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

b2) alin. (6).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Lit. c) a alin. (6).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (6) în integralitatea sa.

Cine este pentru? 272 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Aprobat.

Art. 54 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 272 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Aprobat.

Art. 55.

Voturi pentru? 250.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Aprobat.

Art. 56 alin. (1).

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Aprobat.

Alin. (2).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (3).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (4).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (5).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Alin. (6).

Obiecţii, comentarii? Nu.

Aprobat.

Art. 56 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 252.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Aprobat.

Art. 57.

Voturi pentru?

Voturi pentru art. 57!

Vă rog frumos să ridicaţi mâna.

252.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Aprobat.

Art. 58 alin. (1).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (2).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Lit. a) a alin. (2).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Lit. b) a alin. (2).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (2) în integralitatea sa.

Voturi pentru? 252 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Aprobat.

Alin. (3) al art. 58.

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 58 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 252 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 59.

Este modificat de către comisie.

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? 252 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 60 alin. (1).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (2).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (3).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Alin. (4).

Obiecţii, comentarii?

Nu. Aprobat.

Art. 60 în integralitatea sa.

Voturi pentru? 250 de voturi.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Aprobat.

Art. 61.

Voturi pentru? 250.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Aprobat.

Art. 62.

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? 249 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Art. 63.

Atenţie, avem amendament admis la art. 63. Poziţia 20 din amendamente admise - Anexa nr. 1.

Obiecţii, comentarii?

Voturi pentru? 249.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Adoptat.

Comitetul liderilor, la prezidiu, vă rog frumos. Comitetul liderilor, la prezidiu! (Discuţii la prezidiu.)

La propunerea comitetului liderilor, pentru a modifica cifrele din bugetul de stat, urmare a votului dumneavoastră din Senat şi din Camera Deputaţilor cu privire la bugetul Camerei Deputaţilor şi al Senatului pentru anul 2016, comitetul liderilor vă propune retrimiterea la comisie a bugetului de stat - termen, până mâine-dimineaţă la ora 10.00 -, pentru a completa cifrele cu cifrele aprobate în bugetul Camerei Deputaţilor şi bugetul Senatului, votate astăzi şi ieri la Senat şi la Cameră.

Cine este pentru? 249 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Unul.

Domnul Petru-Şerban Mihăilescu (din sală):

Încă un vot împotrivă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Două voturi împotrivă.

Mulţumesc.