Dezbateri parlamentare

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Laurenţiu-Dan Leoreanu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Oana Murariu şi de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Sărut mâna!

Bună ziua!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările de astăzi ale şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă informez că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 174.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Vă reamintesc programul de lucru pentru astăzi: între orele 10,00 şi 12,00 - dezbateri pentru proiectele înscrise pe ordinea de zi; între orele 12,00 şi 12,30 - pauză; ora 12,30 - vot final; la încheierea şedinţei de vot final - şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor; şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare - ulterior.

Vom începe activitatea de astăzi cu punctul 1, Proiectul de Declaraţie a Camerei Deputaţilor privind unele manifestări cu caracter antisemit din România şi tentativele de reabilitare ale criminalilor de război.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu privire la desfăşurarea lucrărilor asupra acestui punct al ordinii de zi, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare vă propun următoarele:

• intervenţia domnului deputat Silviu Vexler, în calitatea sa de Înalt Reprezentant al Parlamentului României pentru combaterea antisemitismului, protejarea memoriei victimelor Holocaustului şi dezvoltării vieţii evreieşti;

• apoi prezentarea proiectului de declaraţie;

• dezbateri din partea grupurilor parlamentare şi a deputaţilor neafiliaţi, în limita a 5 minute pentru fiecare grup parlamentar şi un minut pentru deputaţii neafiliaţi;

• grupurile parlamentare vor desemna un singur vorbitor, iar deputaţii neafiliaţi, un reprezentant comun.

Dacă sunt obiecţii cu privire la procedura propusă şi la timpul alocat?

Dacă nu sunt observaţii, vă rog să vă pregătiţi de vot, pentru că voi supune votului propunerile prezentate.

Vă rog să introduceţi cartelele în consolele pe care le aveţi la dispoziţie.

Cei de acasă dacă s-au logat pe tablete sau cei care sunt în teritoriu, pentru a vota online? Da?

Atunci, să înceapă votul.

Rezultatul votului: prezenţi - 173, pentru - 164, contra - 2, "nu votez" - 7.

Cu majoritate de voturi, propunerile au fost aprobate.

Dau cuvântul domnului deputat Silviu Vexler, Înaltul Reprezentant al Parlamentului României pentru combaterea antisemitismului, protejarea memoriei victimelor Holocaustului şi dezvoltării vieţii evreieşti.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Aţi auzit, cu siguranţă de acum, despre atacul virulent antisemit îndreptat împotriva doamnei Maia Morgenstern, a familiei Domniei Sale şi a actorilor Teatrului Evreiesc de Stat, care a şocat opinia publică.

Este unul din motivele pentru care avem această dezbatere şi discuţie astăzi.

Şi aş vrea să vă redau un paragraf din acel mesaj pe care Domnia Sa l-a primit.

"O să-ţi spun că această jidancă are zilele ei numărate. Vă pot promite că intenţionez să-i dau foc teatrului vostru idiot, idiş, violând-o pe fiica lui Morgenstern, omorând fiecare actor din această gaură murdară de şobolani, omorându-vă pe fiecare dintre voi!

Nenorocito de jidancă, pleacă naibii din ţara mea!

Şi nu mă voi opri până nu va fi jupuită de vie, până termin de măcelărit, până când familia ei e aruncată într-o nenorocită de tabără de muncă!

Intenţionez s-o arunc într-o cameră de gazare, într-un cuptor murdar, unde o voi arde pe ea şi pe copiii ei murdari, după ce-i termin de violat.

E moartă! Jidanca asta e moartă, îţi spun eu!".

Persoana suspectată că a trimis acest mesaj a fost identificată şi reţinută într-un interval foarte scurt de timp.

Un pas înainte, am spus, şi am fost şi eu bucuros.

Aceeaşi persoană a fost eliberată în mai puţin de 24 de ore, sub control judiciar, în libertate, pentru că nu prezintă, aparent, un pericol public.

Doamnelor şi domnilor,

La 5 minute distanţă de Parlamentul României există o clădire intitulată "Sediul Mişcării Legionare". Este foarte uşor de găsit, are inclusiv o firmă pe care scrie acest lucru, alături de simbolul clasic al legionarilor.

Proprietarul clădirii, liderul autointitulat al aşa-zisei "Mişcări" de astăzi, fiind întrebat, în 2015, în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, dacă se consideră urmaşul lui Corneliu Zelea Codreanu, al lui Horia Sima şi dacă îşi asumă toate crimele comise de legionari, a răspuns simplu, la microfonul comisiei - da.

Aceiaşi legionari care în timpul Pogromului din ianuarie 1941 au executat, printre alţii, şi veterani evrei din Primul Război Mondial, pe străzile din Bucureşti. Tot atunci, alţi evrei au fost tranşaţi şi atârnaţi ca vitele în abator, de membrii aceleiaşi Mişcări Legionare.

De ani de zile, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România au solicitat autorităţilor să ia măsurile necesare în acest caz. După mai bine de 5 ani a fost primit şi un răspuns - clasarea.

Câteva elemente din această decizie de clasare pe care am primit-o acum fix o lună - "Semnificaţia dată de suspect şi membrii Asociaţiei «Mişcarea Legionară» salutului cu mâna dreaptă întinsă spre cer nu are nimic comun cu naţionalismul şi fascismul". Ironie a exprimării.

"Salutul efectuat de suspectat în faţa instituţiilor publice, portul unei cămăşi de culoare verde, cu centură neagră şi comemorarea lui Corneliu Zelea Codreanu nu sunt acţiuni de natură să promoveze ura, rasismul, antisemitismul sau xenofobia".

Şi încheierea, apogeul - "Renunţarea la urmărirea penală în cauza privind tăbliţa cu simbolul legionar de pe imobilul situat în strada Iacob Negruzzi şi folosirea simbolurilor legionare pentru că nu este interes public în urmărirea faptelor", aparent.

Aş vrea să vă întreb: Cum credeţi că se simt puţinii supravieţuitori ai Holocaustului când trec pe lângă această clădire? Când văd că nimic nu se întâmplă, când văd că legislaţia în vigoare este pur şi simplu ignorată?

În 2017, 10 monumente funerare din Cimitirul Evreiesc aflat în Şoseaua Giurgiului din Bucureşti au fost vandalizate. Suspecţii au fost identificaţi rapid - copii, minori. Ca de fiecare dată când un cimitir evreiesc a fost vandalizat, motivul standard.

După câţiva ani de amânări, dosarul a fost clasat, la finalul anului trecut. Ca de fiecare dată, nu există vinovaţi.

În 2018, Casa Memorială "Ellie Wiesel" din Sighetul Marmaţiei a fost vandalizată. Din nou, suspectul a fost identificat rapid. De data aceasta, o persoană cu probleme de natură psihică. Un alt motiv standard.

După amânări succesive, la finalul anului trecut, dosarul a fost clasat - niciun vinovat.

Recent, foarte recent, de la această tribună, de la exact acelaşi microfon, a fost omagiat un criminal de război. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi în plenul Senatului României. Un membru al Guvernării Antonescu, responsabil, printre altele, şi de jefuirea evreilor care urmau să fie deportaţi. Trebuiau să plătească întâi, înainte de a fi omorâţi de Guvernarea Antonescu.

Un bulevard din Bucureşti, din apropierea noastră, îi poartă şi astăzi numele.

Două proiecte legislative care ar redeschide posibilitatea ca, alături de alţi beneficiari legitimi, ca şi foştii legionari sau membrii organizaţiilor naziste să beneficieze de indemnizaţii din partea statului român, au fost iniţiate şi sunt în procedură parlamentară.

În urmă cu două săptămâni, un senator mi-a spus de la tribuna Senatului că aici e România, nu Fâşia Gaza. A urmat o linişte asurzitoare, pe care o resimt şi astăzi.

Uneori am senzaţia că am revenit în anii '30, că am eşuat în misiunea pe care o avem. Cu toate acestea, îmi dau seama că suntem la o răscruce de drumuri, că avem de făcut o alegere. Tăcerea şi pasivitatea sunt doar o altă formă a colaborării.

Toate aceste situaţii despre care am vorbit nu se referă doar la evrei, doar la comunităţile evreieşti. Ele sunt o ameninţare împotriva fiecărui cetăţean, împotriva democraţiei în sine.

De data aceasta, ţinta vizibilă a fost doamna Maia Morgenstern. Dar dacă fiecare dintre noi nu va lua poziţie, dacă autorităţile publice nu vor pune în aplicare legislaţia în vigoare, dacă societatea în sine nu va lua poziţie împotriva acestor atitudini, întrebarea corectă este - care va fi următoarea ţintă?, nu - când?

Nu putem lăsa ca astfel de derapaje să devină reprezentative pentru România.

Ca reprezentant suprem al poporului român, Parlamentul României şi fiecare deputat sau senator în sine este responsabil de protejarea memoriei victimelor şi a lecţiilor care trebuie învăţate din istorie.

O ironie a sorţii face ca în acelaşi timp cu această şedinţă în plen a Camerei Deputaţilor să fie aşteptată pronunţarea Curţii Militare de Apel Bucureşti în dosarul care priveşte reabilitarea celui care a fost Nicolae Macici, un alt criminal de război şi persoana care a coordonat execuţia a aproximativ 40.000 de evrei pe străzile din Odesa, în perioada Holocaustului. Dosarul în cauză se prelungeşte de peste 2 ani de zile.

În încheiere, o să-mi permit să exprim câteva gânduri, în calitate de preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, în numele evreilor din România.

Nu vom ceda, nu vom fi intimidaţi, nu vom fi ameninţaţi de nimeni şi nu ne vom trăi viaţa ca cetăţeni ai României în teamă.

Vom continua să trăim în România cu aceeaşi demnitate care ne-a caracterizat întotdeauna, cu aceeaşi loialitate faţă de România, cu acelaşi respect pe care l-am arătat întotdeauna tuturor celor din jurul nostru.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Pentru prezentarea Proiectului de Declaraţie, îl invit la tribună pe domnul deputat Ludovic Orban, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Ludovic Orban:

Declaraţie privind unele manifestări cu caracter antisemit din România şi tentativele de reabilitare ale criminalilor de război.

Deputaţii din Parlamentul României urmăresc cu atenţie şi îngrijorare creşterea numărului manifestărilor cu caracter antisemit în România, tentativele de reabilitare ale criminalilor de război şi atacul virulent antisemit îndreptat împotriva Teatrului Evreiesc de Stat, a directorului şi a întregului personal din această instituţie de cultură.

Deşi ar trebui să fie doar o amintire a tragediilor care au însoţit cele mai întunecate momente ale istoriei umanităţii, suntem conştienţi că ideile, concepţiile şi doctrinele antisemite îşi păstrează în continuare efectele nocive, descoperă noi adepţi dispuşi să le promoveze şi sunt prezente în anumite segmente ale societăţii.

Reprezentându-i pe toţi cetăţenii României, noi, membrii Camerei Deputaţilor, ne exprimăm convingerea că antisemitismul este o ameninţare la adresa democraţiei, iar asumarea în întregime a trecutului reprezintă un element fundamental al responsabilităţii noastre, atât din prezent, cât şi pentru viitor.

În acest context, subliniem că lupta împotriva antisemitismului este o datorie a întregii societăţi, fiind necesar să acţionăm în permanenţă pentru crearea celor mai eficiente mecanisme care să asigure protecţia şi dezvoltarea vieţii evreieşti, ca parte integrantă a României.

Având în vedere manifestările recente şi pericolul pe care acestea îl prezintă pentru publicul larg, necesitatea consolidării politicilor de eliminare a oricăror forme de antisemitism, cât şi imperativul exprimării unui puternic angajament politic de a acţiona hotărât împotriva tuturor mijloacelor de promovare a acestei percepţii, bazată pe ură împotriva evreilor,

Camera Deputaţilor:

condamnă cu fermitate atacul virulent antisemit îndreptat împotriva Teatrului Evreiesc de Stat şi orice formă de antisemitism,

protestează faţă de tentativele de reabilitare a Mişcării Legionare, ale lui Ion Antonescu şi/sau ale altor criminali de război,

reafirmă hotărârea membrilor săi pentru susţinerea, în continuare, în plan legislativ şi instituţional, a acţiunilor de combatere a oricăror forme şi manifestări de antisemitism,

solicită puterii executive şi puterii judecătoreşti să ia toate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război,

solicită autorităţilor locale să iniţieze cu celeritate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, demersurile necesare pentru înlocuirea denumirii străzilor care conţin numele unor persoane vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război,

susţine importanţa deosebită pe care o are punerea în valoare a patrimoniului evreiesc din România, atât material, cât şi cultural, ca forme de recunoaştere pentru contribuţia evreilor la dezvoltarea României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Începem dezbaterile.

Are cuvântul reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul deputat Marcel Ciolacu.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Din nefericire, am văzut zilele trecute cum ura, intoleranţa şi desconsiderarea demnităţii umane reprezintă un pericol încă prezent în societatea noastră.

Este o realitate faptul că astăzi în România se vorbeşte mult mai mult şi mai deschis despre antisemitism.

Am făcut eforturi remarcabile împreună. Avem legislaţie, avem instituţii şi am făcut paşi importanţi la nivel educaţional pentru a combate acest flagel.

Cu toate acestea, vedem că pericolul exacerbării atitudinilor antisemite şi extremiste nu a fost niciodată învins definitiv. În faţa sa, tăcerea, complacerea şi amorţeala morală nu ne mai fac bine.

Marea noastră actriţă Maia Morgenstern a avut curajul să denunţe furia distructivă şi comportamentul antisemit. Şi mă bucur că Parlamentul a decis să i se alăture prin această declaraţie pe care o adoptăm astăzi, de combatere a urii, xenofobiei şi antisemitismului.

Este un demers legitim dacă vrem să dăm dovadă de responsabilitate.

Sunt profund şi ireversibil ataşat valorilor democratice, iar acest lucru ne obligă să luăm o poziţie fermă atunci când există tendinţa apariţiei unor astfel de manifestări.

Îmi doresc ca declaraţia noastră de astăzi să evidenţieze angajamentul întregii clase politice de combatere a antisemitismului, a tuturor formelor de intoleranţă şi discriminare, precum şi a discursului bazat pe ură.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Alexandru Muraru.

Domnul Iulian-Alexandru Muraru:

Doamnelor şi domnilor,

Suntem astăzi aici pentru a da un semnal puternic, ferm, imediat, în susţinerea valorilor în care credem, pe care România s-a clădit în ultimele decenii - libertăţile civile, politice, religioase, diversitatea, toleranţa, dreptul la demnitate, nondiscriminarea. Toate aceste lucruri sunt obţinute cu sacrificii imense. Suntem datori să le apărăm cu orice preţ atunci când democraţia vede la orizont un mare pericol.

Ceea ce se întâmplă sub ochii noştri - atacuri la fundamentele democraţiei - era de neimaginat în urmă cu câteva luni. Nimeni nu şi-ar fi închipuit că după 30 de ani de la evenimentele din 1989, după mai puţin de două decenii de apartenenţă la cele mai mari structuri politico-militare din istorie, vom fi nevoiţi să dezavuăm, să oprim ceea ce se petrece de câteva luni, şi anume amplificarea şi escaladarea tendinţelor xenofobe, antisemite, extremiste, rasiste.

Aceste acte pun la îndoială de fapt fundamentele drepturilor omului, precum nediscriminarea şi dreptul la demnitate.

Tăcerea, acceptarea sau ignorarea lor sunt atitudini incompatibile cu angajamentele şi principiile pe care România democratică şi instituţiile sale s-au construit şi există.

Ideologii otrăvitoare, demoni din trecut şi-au făcut loc în oraşele şi în satele României, pe reţelele de socializare, în spaţiul public şi politic, cu o forţă fără precedent.

Doamnelor şi domnilor,

Partidul meu, Partidul Naţional Liberal, a luptat mereu pentru o Românie liberă, o Românie europeană, o ţară a tuturor minorităţilor, etniilor şi religiilor.

Dar PNL a fost însuşi victimă, de-a lungul istoriei, a fascismului şi a comunismului.

Vă aduc aminte că un fost prim-ministru liberal a fost asasinat de bandele legionare într-o ţară devastată de ură, de crimă şi de teroare. Elita PNL a fost apoi decimată în închisori, torturată, aruncată în gropi comune.

Nu ne vom întoarce la acele vremuri.

PNL are misiunea, puterea şi determinarea în a contracara ascensiunea extremismului în România.

Stimaţi colegi,

Ca membri ai forului suprem al democraţiei, suntem obligaţi să dăm dovadă de acte de responsabilitate şi de conştiinţă în a condamna cu fermitate ceea ce se petrece sub ochii noştri.

Mesajele, atitudinile, exprimările, discursurile, acţiunile cu tentă extremistă, ultranaţionalistă, xenofobă, antisemită, homofobă, minciunile şi conspiraţiile îngrozitoare, instigările la ură, la violenţă politică şi simbolică împotriva adversarilor politici şi a străinilor şi-au făcut loc cu repeziciune în viaţa publică şi în Parlament, în ultimele luni. Acestea nu sunt vorbe goale. Iar ultimele zile au adus un val de incidente de neimaginat.

Nu ne putem ascunde şi trebuie să acţionăm acum, când nu este prea târziu.

Nu există vaccin pentru extremism. Nu există vaccin pentru xenofobie. Nu există vaccin pentru antisemitism. Însă cea mai bună armă a noastre rămâne adevărul. A spune adevărul nu este sfârşitul obligaţiei noastre, ci doar începutul.

Doamnelor şi domnilor,

Nicio justificare, nicio acceptare, nicio disponibilitate nu poate lăsa loc pentru spaţiu de manevră şi pentru legitimarea de formaţiuni politice care au deturnat voturile şi mandatele pe care le-au primit.

Nu, românii nu au votat pentru ca formaţiuni politice să se transforme şi lideri politici să se transforme în susţinători ai discursului instigator la ură, a acţiunilor şi mesajelor xenofobe sau antisemite!

Românii nu au votat pentru elogierea legionarilor şi a înalţilor funcţionari ai Regimului Antonescu, care au participat la exterminarea comunităţii evreieşti din România!

Cetăţenii români nu au votat pentru a întoarce ţara cu zeci de ani în urmă!

Doamnelor şi domnilor,

În final, vreau să vă spun că România va comemora în acest an 80 de ani de la Pogromul de la Iaşi şi de la primele deportări către Transnistria. Atunci, în timpul Holocaustului, o ţară a ajuns să fie guvernată de un regim criminal şi a fost întâi un stat care a căzut pradă minciunii şi propagandei, iar trecutul a fost denaturat şi rescris.

Dragi colegi,

Cel mai onest mod de a respecta memoria victimelor Holocaustului şi a regimurilor totalitare este de a face un efort permanent pentru a opri răul şi ura să revină vreodată aici.

Cel mai bun tribut pe care putem să-l aducem memoriei victimelor barbariei totalitare şi eroilor care s-au sacrificat pentru libertate şi democraţie este să luptăm pentru o Românie a diversităţii, a demnităţii, a libertăţii pentru toţi, să luptăm împotriva urii şi a intoleranţei.

Ceea ce am făcut noi astăzi aici, în Parlamentul României, depunând mărturie, luptând împotriva tăcerii este începutul unui drum lung şi dificil.

Curaj, rezistenţă, demnitate!

Nu va fi uşor!

Vom învinge răul!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul reprezentantul Grupului parlamentar al USR PLUS, domnul deputat Dan Barna.

Domnul Ilie Dan Barna:

Doamnelor şi domnilor,

În timp ce-l ascultam pe domnul deputat Vexler, mă întrebam, de ce, după atâţia ani de exerciţiu democratic, după o istorie atât de plină de tragedii, e totuşi nevoie ca în Parlamentul României astăzi să reafirmăm lucruri care ar trebui să fie de domeniul evidenţei?

Mă întrebam - şi nu sunt singurul în această ţară - de ce e nevoie să spunem iar că antisemitismul n-are ce căuta în România?

De ce xenofobia e încă un subiect actual? De ce intoleranţa continuă să fie temă foarte actuală de discuţie?

Oare n-am reuşit să învăţăm nimic din trecutul nostru? N-am învăţat că dispreţul naşte dispreţ şi ura târâie după ea enorm de multă ură?

N-au fost de ajuns anii '30, atunci când, tot pe fondul unei crize majore în societate, câţiva înfierbântaţi au încercat, sub himera absurdă a soarelui sfânt de pe cer, să pună cruce democraţiei, şi astfel am intrat într-o serie de evenimente - menţionate şi de domnul Vexler - care ne fac şi astăzi să ne cutremurăm de groază?

Am câteva răspunsuri şi au foarte mare legătură cu ceea ce facem astăzi şi cu capacitatea de a ieşi din logica discursului doar principial.

Şi am ajuns aici pentru că am considerat şi continuăm, din păcate, să considerăm antisemitismul, xenofobia, rasismul, în general, ca pe chestiuni secundare, ca pe chestiuni marginale, care, nu-i aşa, nu ne privesc pe noi, şi, dacă nu ne privesc pe noi, să se ocupe alţii să le rezolve.

Pentru că dacă facem parte din majoritate ne considerăm, nu-i aşa, protejaţi şi nu e problema noastră.

Şi aceasta, de fapt, este marea greşeală în care ne aflăm în prezent. Pentru că atunci când suntem indiferenţi tolerăm intoleranţa. Pentru că aşa se nasc monştrii - aşa s-au născut şi în anii '30-'40 şi aşa se întâmplă, vedem mugurii, şi astăzi - din indiferenţă, din iresponsabilitate şi din nepăsare.

Şi ne uităm adesea în altă parte şi ridicăm din umeri, pentru că aceasta este realitatea, când o actriţă iubită şi respectată e ameninţată grotesc pentru că în mintea unui nefericit diferenţa înseamnă ameninţare.

Ne uităm în altă parte când, folosind dublul limbaj, câte un personaj public salută complice criminali de război.

Şi tot în altă parte ne uităm când, la Timişoara - da, la Timişoara - se încearcă intimidarea unui ales local prin comparaţie lipsită de respect pentru victimele nazismului.

Să vă mai amintesc că Raed Arafat e ameninţat cu moartea în fiecare zi? (Vociferări.)

Să mai spun că antimaghiarismul iese la lumină în formele sale cele mai josnice în demonstraţiile anti-restricţii?

Acestea sunt faptele. Aceasta este realitatea acestor ani, nu a anilor '40.

Alt fapt este că nu departe de acum câteva zile, în această instituţie, în Parlamentul României, un deputat folosea perfect conştient şi ridicol de mândru cuvinte extrase direct din dicţionarul de buzunar al extremistului practicant.

Da, la domnul Tanasă mă refer, ca să nu fie niciun fel de dubiu.

Şi pentru că am ajuns aici... (Vociferări.)

O voce din sală:

De ce minţiţi?

Domnul Ilie Dan Barna:

Şi pentru că am ajuns aici, vreau să vă întreb, domnilor colegi de la AUR, dormiţi bine noaptea când le-aţi zis medicilor că sunt asasini? (Vociferări.)

O voce din sală:

Dar întrebaţi-l pe Moşteanu!

Domnul Ilie Dan Barna:

Sunteţi mulţumiţi că oamenii care vă salvează prietenii şi rudele şi copiii trebuie să facă faţă şi potopului de injurii şi blesteme pe care le-aţi încurajat şi lansat împotriva lor? (Vociferări.)

Vă simţiţi împliniţi? (Vociferări.)

O voce din sală:

Întrebaţi-l pe Moşteanu!

Domnul Ilie Dan Barna:

Aveţi sentimentul că după aceste 4 luni de mandat aţi făcut ceva care contează în această ţară? (Vociferări.)

O voce din sală:

Întrebaţi-l pe Moşteanu!

Domnul Ilie Dan Barna:

Asta vreţi să faceţi şi în următorii 4 ani? Liste cu duşmani imaginari? (Vociferări.)

Ce ţinte mai aveţi? Vom avea liste negre, ca în anii '40? (Vociferări.

Dacă asta vreţi să faceţi, poate a venit vremea să vă spunem că, deşi aţi fost aleşi democratic, n-aţi înţeles nimic din democraţie, nimic din libertate şi nimic din privilegiul de a reprezenta cetăţenii României în Parlament!

Poate a venit vremea să vă spună cineva că extremismul nu va fi tolerat! (Vociferări.)

Intoleranţa, doamnelor şi domnilor de la AUR, cea pe care o promovaţi dumneavoastră, nu va fi tolerată!

Şi ceea ce s-a întâmplat în istoria noastră nu se va mai repeta în această ţară! Vreau să vă fie foarte clar acest lucru.

Şi pot accepta că sunt oameni care-şi pierd cumpătul într-un context şi, într-adevăr, în aceste momente sunt mulţi români care suferă şi care sunt în situaţii dificile. Dar, doamnelor şi domnilor colegi de la AUR, şi vă întreb cumva uman... (Vociferări.) ...când v-aţi pierdut şi sufletul? Ce demon vă stăpâneşte, dacă aţi ajuns să credeţi şi să vedeţi criminali în salvatori, dictatură în mască şi conspiraţie în vaccin? (Vociferări.)

Cum aţi ajuns aici? (Vociferări.) Şi cum vă putem salva? (Vociferări.)

Pentru că dacă aveţi nevoie de ajutor suntem dispuşi să vi-l oferim. (Vociferări.)

Sunteţi la o răscruce. Nu o luaţi... (Vociferări.) ...nu o luaţi pe un drum de care în câţiva ani copiilor şi nepoţilor dumneavoastră... (Vociferări.) ...să le fie... (Vociferări.) ...teribil de ruşine! (Vociferări.)

Pentru că, dragi colegi...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă rog să încercaţi să încheiaţi, am depăşit timpul.

Domnul Ilie Dan Barna:

...prima condiţie a civilizaţiei... (Vociferări.) ...este să vezi un om în cel de lângă tine. Se numeşte toleranţă. (Vociferări.)

Şi prima condiţie pentru a primi respect... (Vociferări.) ...este să oferi respect, domnilor colegi.

Vă mulţumesc. (Vociferări. Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Din partea Grupului parlamentar AUR, are cuvântul domnul deputat Simion George.

Domnul George-Nicolae Simion:

Domnule Barna,

Mi se pare că greşiţi profund. Greşiţi faţă de români, greşiţi faţă de confraţii noştri evrei, greşiţi faţă de memoria Holocaustului, pentru că politizaţi această temă. (Aplauze.) Comiteţi o mare greşeală! Cu toţii trebuie să ne luptăm împotriva antisemitismului. Cum ar fi fost să-mi fi început eu discursul de acum, spunându-vă că colegii mei se luptă cu ministrul de interne să pedepsească nişte jandarmi care au fost violenţi, după cum au existat instigatori dezechilibraţi care au fost violenţi, şi că din spaţiul public trebuie să eliminăm toate aceste derapaje, derapaje pe care şi dumneavoastră le-aţi susţinut. Dar nu e cazul acum, pentru că nu despre asta discutăm!

Vorbim de respectul faţă de religie în cadrul valorilor civilizaţiei noastre şi considerăm comunitatea evreiască din România parte integrantă a societăţii româneşti.

Cu aceste gânduri şi sentimente îi felicităm şi i-am felicitat pe concetăţenii noştri şi pe toţi evreii din lume cu ocazia sărbătorilor religioase Pesah şi le dorim bunăstare, prosperitate, pace şi bucurie în familiile lor.

Alianţa pentru Unirea Românilor a fost prima voce din spaţiul public care a luat act cu stupefacţie de atacul degradant antisemit, suburban, la adresa doamnei Maia Morgenstern, care este un artist emerit, îndrăgit de românii de pretutindeni, promotor al culturii evreieşti în România, o cultură care face parte din fibra culturală a poporului român.

Suntem consternaţi în faţa acestei intoxicări şi totodată suntem consternaţi de faptul că tema antisemitismului este folosită politic, fără raţionament, inclusiv de un înalt demnitar şi un înalt reprezentant din statul român, inclusiv de preşedintele Iohannis, şi este inclusă în protestele din ultimele zile.

Le-am cerut organelor abilitate să se sesizeze, pentru că a fost pomenit numele nostru acolo. Organele de anchetă s-au mişcat într-un ritm fără precedent şi au identificat autorul în mai puţin de 24 de ore - un individ scelerat. Iar acest incident marginal şi nefericit a fost generat de cineva care se dădea membrul nostru.

Niciun jurnalist nu ne-a cerut o reacţie - să relateze despre subiect - şi, mai grav, s-au promovat speculaţii bazate pe false certitudini într-un demers oficial.

Acum se cunoaşte identitatea autorului, se poate vedea clar că nu există nicio legătură şi se poate merge pe firul logic, să vedem ce l-a deranjat pe acest om.

Acest incident este marginal, nu este reprezentativ pentru România, şi, dacă unii şi alţii vor să transforme AUR în ţintă şi să spună că suntem extremişti, eu le spun că ei sunt extremiştii.

Lăsaţi acest lucru pentru organele de anchetă şi lăsaţi tot ce ţine de atitudini antisemite să fie discutat într-un cadru civilizat, departe de viaţa noastră politică.

Vă mulţumesc, domnilor. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, are cuvântul domnul deputat Csoma Botond.

Domnul Csoma Botond:

Stimaţi colegi,

În naivitatea mea, am crezut că această declaraţie va fi un moment solemn în Parlamentul României şi nu vom purcede la atacuri politice sau nu vom aduce subiecte din politica cotidiană alături de acest subiect grav, alături de acest atac antisemit virulent care s-a manifestat faţă de teatrul evreiesc, faţă de Maia Morgenstern şi familia sa.

Vă spun sincer, stimaţi colegi, că am fost oripilat când am citit în presă despre acel atac virulent şi acele ameninţări care s-au proferat la adresa doamnei Maia Morgenstern şi a familiei sale.

UDMR condamnă ferm antisemitismul, xenofobia şi orice formă de rasism.

Ca şi o clasă politică responsabilă, trebuie să luptăm împotriva antisemitismului, a rasismului şi a xenofobiei. Cred că prin educaţie, prin aprofundarea cunoaşterii trebuie să contracarăm acele prejudecăţi, stereotipii şi teorii ale conspiraţiei care duc la ură, care duc la propagarea urii în societatea românească.

În acelaşi timp, trebuie să vă spun, nu cred că antisemitismul sau xenofobia reprezintă un fenomen general în România. Cred că România nu este o ţară antisemită şi pot să vă aduc exemple în acest sens.

Există o listă lungă cu cetăţeni români la muzeul din Ierusalim, la Yad Vashem, cetăţeni români care au primit înalta distincţie cu titlul de "Drept între popoare", pentru că au salvat evrei în situaţii dificile.

Aş putea să vă dau câteva exemple: exemplul doamnei Agarici Viorica, preşedintele Crucii Roşii româneşti din oraşul Roman, care după pogromul de la Iaşi s-a ocupat de foarte mulţi supravieţuitori ai pogromului de la Iaşi.

Sau pot să vă aduc ca exemplu şi pe clujeanul Lajos Péter, care l-a salvat pe Neumann Ianos, acordându-i o identitate falsă, sub numele de Kovacs Ianos.

Sau aş putea să vă dau un alt exemplu, diplomatul român din Elveţia, Manoliu Florian, care a salvat evreii maghiari de la moarte.

Doamnelor şi domnilor,

Trebuie să fim fermi! Avem legislaţie, dar cred că autorităţile noastre sunt puţin timorate să aplice prevederile legislaţiei împotriva antisemitismului.

Este inacceptabil să avem într-o zonă a societăţii un cult pentru legionari şi pentru Garda de fier. Trebuie să fim fermi în acest sens şi să spunem clar că este inacceptabil. Numai prin educaţie cred că putem lupta şi printr-o atitudine fermă a autorităţilor.

În acelaşi timp, permiteţi-mi să mai expun un gând. Nu doresc să relativizez în niciun fel Holocaustul sau suferinţa poporului evreu, dar aş supune atenţiei dumneavoastră şi faptul că în România de astăzi, şi nu numai în România de astăzi, în România postdecembristă, în multe cazuri şi comunitatea maghiară este ţinta unui atac virulent, unui atac care promovează ura şi, din păcate, această ură este speculată şi politic, la un nivel destul de înalt, în anumite cazuri.

Să sperăm că aceste lucruri nu se vor repeta şi ţin să vă anunţ, domnule Vexler, că UDMR şi toţi membrii Grupului UDMR ne solidarizăm cu actorii de la Teatrul Evreiesc şi cu doamna Maia Morgenstern şi sperăm că autorul acestui atac virulent va fi pedepsit.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Pambuccian Varujan.

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Imaginaţi-vă că sunteţi la sfârşitul anilor ʾ30, că sunteţi muncitor, sau brutar, sau medic, sau farmacist, că trăiţi într-o comunitate în armonie cu vecinii voştri, cu prietenii, singura diferenţă fiind că aparţineţi unui alt popor decât cel majoritar şi unei alte religii decât cea majoritară. Lucrul acesta nu a fost până atunci un impediment, ba chiar, de multe ori, de sărbători, a fost un motiv de bucurie comună cu prietenii şi cu vecinii pe care-i aveaţi. Numai că, încetul cu încetul, au început să apară tot felul de reacţii adverse poporului din care faceţi parte, religiei căreia îi aparţineţi. Prima dată le-aţi luat uşor. La fel au făcut-o şi prietenii voştri, la fel au făcut-o şi vecinii voştri, după care lucrurile acestea s-au intensificat şi apoi au început să se schimbe. Genul ăsta de schimbări nu apar brusc. Ele apar încet, pe nesimţite. Astăzi e devastat un cimitir, mâine este ameninţat un teatru şi poimâine ce o să se mai întâmple?

Şi lucrul acesta imaginaţi-vi-l nu neapărat aparţinând comunităţii evreieşti, pentru că li s-a întâmplat şi creştinilor, şi musulmanilor, şi oamenilor de alte confesiuni, şi oamenilor din alte popoare, numai că evreilor li s-a întâmplat într-un mod îngrozitor şi sistematic.

Imaginaţi-vă că după tot ce s-a întâmplat ... (Legătură telefonică defectuoasă.) a arătat, prin luarea acestor oameni care puteau să fie oricare dintre dumneavoastră, ducerea lor la abator, atârnarea lor şi uciderea lor în cârlige de vite. În Germania este mărturia unei fetiţe care povesteşte despre o colegă a ei, Helga, care a fost ucisă de colegele ei, la îndemnul învăţătoarei lor, şi lucrul acesta li s-a părut firesc celor care au făcut aşa ceva.

Imaginaţi-vă că sunteţi urcaţi într-un tren, duşi undeva...

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Deja nu se mai aude foarte bine.

Dacă vreţi să conchideţi, domnule deputat?

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă):

Da.

Voiam să spun următorul lucru.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Conchideţi, vă rog!

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă):

Aparent...

Da, asta fac!

Aparent democraţia nu are anticorpi pentru aşa ceva.

Multă lume spune că nu are anticorpi. Eu spun că are. Şi anticorpii sunt unitatea şi fermitatea în reacţiile pe care trebuie să le avem împreună, pentru că în chestiuni de genul acesta, apărând o comunitate cum este cea evreiască, apărăm în mod fundamental democraţia în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Dan Leoreanu:

Vă mulţumesc şi eu.

Intervenţiile din partea grupurilor parlamentare s-au încheiat.

Dacă mai sunt obiecţii sau observaţii? Nu.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dezbaterile fiind încheiate, exprimarea votului asupra declaraţiei va avea loc la şedinţa de vot final de astăzi, la ora 12,30.

Intrăm în ordinea de zi şi, înainte de a începe dezbaterea iniţiativelor legislative, întreb liderii de grup dacă au intervenţii, propuneri, observaţii la ordinea de zi?

Vă rog.

Domnul deputat Csoma Botond, liderul Grupului UDMR.