Dezbateri parlamentare

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin-Claudiu Roman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ şi de domnul deputat Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi!

Continuăm lucrările de astăzi ale şedinţei Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 192 de colege şi colegi.

Ordinea de zi pentru astăzi şi programul de lucru au fost distribuite electronic şi afişate pe pagina de Internet a Camerei.

La ordinea de zi avem înscrise dezbateri asupra iniţiativelor legislative pentru care comisiile permanente au propus respingerea.

Şi întreb liderii, dacă sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi? Nu.

Dacă nu sunt observaţii, înainte de a începe dezbaterile, conform celor convenite în Comitetul liderilor şi în Biroul permanent, dau cuvântul domnului deputat Varujan Pambuccian, cu prilejul Zilei limbii, alfabetului şi culturii armene.

Aveţi cuvântul, domnule deputat Pambuccian, vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian (prin audioconferinţă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Când ne-am hotărât să avem în România o zi a limbii, alfabetului şi culturii armene, mie şi lui Varujan Vosganian ne-a fost destul de uşor să găsim un eveniment din istoria poporului armean de care să o legăm, şi aceasta este Ziua Sfinţilor Traducători. Mai greu a fost să stabilim o dată pentru aceasta, pentru că în Biserica Armeană sărbătorile au loc în ziua de repaus cea mai apropiată evenimentului sărbătorit, restul zilelor săptămânii fiind pentru muncă. În anul 2019, atunci când Parlamentul României a adoptat legea - pentru care vreau să le mulţumesc tuturor colegilor care sunt astăzi în sală şi care au fost atunci în sală şi au votat "pentru", Ziua Sfinţilor Traducători a fost 12 octombrie; şi aşa a rămas.

Acum, sigur, o să vă întrebaţi de ce pentru noi este atât de importantă această zi, Ziua Sfinţilor Traducători, şi am să vă spun pe scurt de ce. Pentru că în secolele I şi II ale Erei Creştine, o mare parte a poporului armean a adoptat aproape spontan noua religie care începuse să se răspândească prin părţile locuite de acesta. Propovăduită de Sfinţii Apostoli Tadeu şi Bartolomeu, religia creştină avea să devină în anul 301 singura religie a Regatului Armeniei, statul armean devenind primul stat creştin al lumii. Numai că exista o problemă - Biblia, aşa cum era citită în Biserica Armeană, era o traducere a acesteia în limba greacă. Pentru Sfântul Grigore Luminătorul, primul Catolicos şi Patriarh Suprem al tuturor armenilor, şi pentru regele Drtat I, cei care proclamaseră religia creştină ca singura religie a regatului, accesul direct al poporului la Biblie era un lucru extrem de important. Mai mult, dacă se menţinea limba greacă ca limbă liturgică, riscul pierderii limbii armene şi al asimilării culturale era enorm. De aceea, oamenii aceştia au hotărât să înfiinţeze un ordin călugăresc care să facă din religia creştină o religie naţională.

S-a creat - şi nu suntem un caz singular în istorie - o legendă a căutării unui alfabet armean străvechi pierdut, dar cu un sâmbure de adevăr în tentativele de creare a unui asemenea alfabet în secolele care precedaseră declararea statului armean ca stat creştin. În anul 405, Mesrop Maştoţ a venit cu soluţia: un alfabet care acoperea întregul spectru fonetic al limbii armene - sunt sunete, de exemplu, ca dz, care nu puteau să fie acoperite de alfabetele existente, rhî -, inspirat din alfabetele aramaic şi grec, dar absolut original. Până în anul 425, întreaga Biblie era tradusă în limba armeană, iar în biserică se vorbea doar limba armeană. Au urmat secole în care ştiinţa şi cultura lumii au devenit accesibile tuturor armenilor, prin traduceri foarte bine făcute şi prin alfabetizarea poporului, fiind astfel democratizat nu doar accesul la religia creştină, ci şi accesul la ştiinţă şi la cultură; la ştiinţa şi la cultura lumii. Lucrul acesta avea să rodească, de-a lungul unei istorii destul de zbuciumate, care nu a oferit decât rareori liniştea care dă amplitudine creşterii culturale, mulţi dintre armeni au luat de atunci încolo calea profesionalizării lor în matematică, literatură, muzică, medicină şi ştiinţe naturale. Şi lucrul acesta a arătat justeţea raţionamentului iniţial al regelui şi al Catolicosului. Poporul armean, cu o vechime atestată de peste patru milenii, îşi reclădea o cultură naţională întemeiată pe religia creştină, pe limbă şi pe alfabet.

Şi, vedeţi, poate că nu este întâmplător faptul că prima frază din Biblie tradusă în limba armeană şi scrisă în noul alfabet este din Pildele lui Solomon şi sună aşa - "Folositoare pentru cunoaşterea înţelepciunii şi a stăpânirii de sine".

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

(Domnul deputat Georgel Badiu solicită să ia cuvântul.)

Domnule Badiu, pe procedură doriţi să interveniţi?

Domnul Georgel Badiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voiam să solicit colegilor să retrimitem la comisie două PL-x-uri - la punctul 41 şi punctul 42. E vorba de PL-x...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat...

Domnule deputat, am rugămintea - să apropiaţi microfonul, că e gălăgie în sală şi nu reuşesc să vă aud.

Domnul Georgel Badiu:

Da, domnule preşedinte.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Stimaţi colegi,

O să vă rog să luaţi loc.

Colegii...

Domnule Toma, haideţi, vă rog, că nu îl aud pe colegul. (Vociferări.)

Vă rog.

Domnul Georgel Badiu:

Deci, voiam să cer colegilor să retrimitem la comisie două PL-x-uri, de la punctul 41 şi punctul 42 - PL-x 379 (Proiectul de Lege de modificare a Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European; PL-x 379/2015) şi PL-x 376 (Proiectul de Lege pentru modificarea art. 27 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României; PL-x 376/2015.) E vorba de reducerea numărului de semnături pentru alegerile pentru Parlamentul European şi pentru alegerea preşedintele României.

Având în vedere faptul că ne confruntăm cu o grămadă de probleme pandemice şi nu se ştie câţi ani şi cum o să mai evolueze lucrurile în lumea aceasta, aşa că... cred că ar fi necesar să ne mai gândim un pic şi să luăm un pic nişte măsuri în consecinţă.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat, numărul PL-x-ului şi numărul curent de pe ordinea de zi?

Domnul Georgel Badiu:

La punctul 41 şi punctul 42 - PL-x 379 şi PL-x 376.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Aveţi acordul liderilor pentru aceste propuneri?

Domnul Georgel Badiu:

Nu am. Nu am acordul liderilor.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Şi dumneavoastră propuneţi, în fapt, scoaterea de pe ordinea de zi.

Domnul Georgel Badiu:

Da, scoaterea de pe ordinea de zi şi retrimiterea la comisie, o săptămână.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bun.

Nefiind acordul liderilor, stimaţi colegi, îi rog pe liderii de grup să fie atenţi, supunem votului propunerea domnului Badiu, Grupul AUR, de scoatere de pe ordinea de zi a punctului 41 - PL-x 379.

Vot, vă rog.

Da.

Rezultatul votului: 175 de colegi prezenţi, 20 au votat pentru scoaterea de pe ordinea de zi... (Vociferări.) ...119 au votat contra, 35 - abţinere, un coleg - "nu votez".

Domnule Badiu, colegul secretar îmi atrage atenţia că cele două puncte pe care dumneavoastră le-aţi semnalat, pe ultima formă a ordinii de zi, ar fi la punctele 40 şi 41.

Deci ne referim la PL-x 379, da? În regulă. E punctul 40 de pe ordinea de zi. Şi rog să facă această rectificare.

Iar la punctul 41 solicitaţi scoaterea de pe ordinea de zi a PL-x 376.

Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră propunerea de scoatere de pe ordinea de zi, venită din partea Grupului AUR.

Vot, vă rog.

Da.

Rezultatul votului pentru scoaterea de pe ordinea de zi a PL-x 376, aflat la poziţia 41: sunt 184 de colegi prezenţi, 17 au votat pentru, 129 împotrivă, 37 abţineri, 1 - "prezent, nu votez". Propunere respinsă.

Dacă mai sunt alte intervenţii, alte modificări din partea liderilor, la ordinea de zi? Nu.

Vă mulţumesc.

Prin urmare, stimaţi colegi, intrăm în partea de dezbateri.

Aşa cum am precizat încă de la început, avem astăzi respingeri, acolo unde avem rapoarte.

Şi poate la următoarea şedinţă colegii lideri ne vor trimite la respingeri doar acele proiecte la care avem şi rapoarte.