Dezbateri parlamentare

Domnul Adrian Câciu (ministrul finanţelor):

Domnule preşedinte,

Stimaţi domni şi doamne senatori şi deputaţi,

Bugetul anului 2023 a fost conceput într-un mod echilibrat, realist şi coerent, cu importante fonduri direcţionate către susţinerea investiţiilor, concomitent cu sprijinirea grupurilor vulnerabile afectate de suita crizelor actuale.

Principiile de bază ale acestui proiect sunt transparenţa, evitarea risipei banului public, reconsiderarea priorităţilor de finanţare, în acord cu noile provocări europene, accelerarea oportunităţii de utilizare a fondurilor europene din cadrul financiar 2021-2027 şi a celor alocate reformelor finanţate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă pentru creşterea rezilienţei economiei româneşti, în condiţiile în care nu avem de-a face cu fenomene conjuncturale, ci cu tendinţe de bază structurale, în consonanţă cu ceea ce se petrece în Uniunea Europeană şi pe tot globul.

Proiectul de buget este configurat pe un cadru economic cu o creştere economică de 2,8%, prevăzută pentru anul 2023, în condiţiile în care şocul economic provocat de pandemie este unul dintre cele mai semnificative din istoria recentă, dar şi şocurile apărute ulterior crizei pandemice, respectiv şocul preţurilor la energie, conflictul din Ucraina, precum şi şocurile pe lanţurile de aprovizionare, îşi pun amprenta asupra modului în care se manifestă economiile, inclusiv economia românească.

Principalii indicatori macroeconomici, pe baza căruia s-a construit acest buget, sunt următorii:

• un produs intern brut de 1.552,1 miliarde lei;
• o creştere economică de 2,8%;
• o inflaţie medie anuală de 9,6%;
• venituri ale bugetului general consolidat de 539,6 miliarde de lei, cu o pondere a veniturilor totale în PIB de 34,8% din PIB;
• cheltuieli ale bugetului general consolidat de 607,9 miliarde de lei, cu o pondere a cheltuielilor totale în PIB de 39,17 miliarde de lei;
• un deficit public în valoare nominală de 68,2 miliarde de lei, în scădere de la 80 de miliarde de lei, în anul 2022, iar ca pondere în PIB, la fel, în scădere, la 4,4% din PIB, atât în termen cash, cât şi în termen ESA, de la 5,7% din PIB, în 2022, respectiv 6,2% din PIB în termen ESA.

Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare, în anul 2023, le înregistrează contribuţiile de asigurări sociale - 30,1% din venituri -, urmate de TVA - 21,1% din venituri, sume primite de la Uniunea Europeană - 13,2% din totalul veniturilor şi accize - 7,1% din venituri.

De remarcat tendinţa de creştere, în anul 2023, în totalul veniturilor bugetare, faţă de anul 2022, a sumelor provenite de la Uniunea Europeană, ce vor avea o contribuţie pozitivă la creşterea economică, banii europeni constituind o sursă de finanţare, care degrevează bugetul naţional, şi un mijloc de implementare a unor reforme în acord cu agenda europeană.

Cheltuielile bugetare estimate pentru anul 2023 sunt în sumă de 607,9 miliarde de lei, în anul 2026, acestea fiind estimate să ajungă la 713,1 miliarde de lei, respectiv la 35,68% din PIB, înregistrând o tendinţă de scădere pe orizontul de referinţă.

Cea mai mare creştere pe orizontul de referinţă o înregistrează cheltuielile cu asistenţa socială, respectiv 11,7% din PIB.

Cu toate acestea, avem în vedere în bugetul general consolidat o scădere a ponderii cheltuielilor permanente în PIB, atât în ceea ce priveşte cheltuielile cu salariile, dar şi cheltuielile cu asistenţa socială. În termeni nominali acestea cresc, însă abordarea prudentă pe care o avem este ca ponderea în PIB să scadă.

Cheltuielile de personal sunt în sumă de 127,6 miliarde de lei, în anul 2023.

Bunurile şi serviciile înregistrează o tendinţă de scădere pe orizontul de referinţă, în timp ce cheltuielile cu dobânzile înregistrează, de asemenea, o diminuare ca pondere în PIB, în perioada 2023-2025, dar se menţin la un nivel ridicat, având în vedere stocul de datorie ridicat pe care îl înregistrează România la nivelul anului 2022.

Cheltuielile cu investiţiile însumează, în anul 2023, suma de 112,1 miliarde de lei, respectiv o pondere de 7,2% din PIB.

Obiectivele politicii fiscal-bugetare sunt date de continuarea măsurilor pentru o redresare economică robustă, menţinerea şi susţinerea unui nou cadru de dezvoltare durabilă, justă şi incluzivă, care să asigure o tranziţie eficientă economic, suportabilă social şi axată pe competitivitate, inovaţie şi decarbonizare, care să conducă la eliminarea vulnerabilităţilor din economie şi să asigure un nivel de trai decent.

Continuarea realizării graduale a consolidării fiscale, prin măsuri care să permită atingerea ţintei de deficit prevăzute de regulamentele europene până în anul 2024, inclusiv, contribuind, în acest fel atât la scăderea inflaţiei, dar şi a ratelor de dobândă, a deficitului comercial şi de cont curent al balanţei de plăţi, precum şi la stabilitatea atât de importantă a cursului valutar al leului.

Reforma, prioritizarea şi programarea multianuală a investiţiilor publice într-o manieră eficientă, profesionistă şi transparentă, cu efect multiplicator şi aport direct la formarea brută de capital fix, prin creşterea aportului fondurilor europene aferente cadrului financiar 2021-2027, închiderea exerciţiului financiar 2014-2020 şi a măsurilor aferente Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă ce finanţează reformele şi investiţiile stabilite prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cel mai mare pachet de stimulare din resurse europene alocat României.

Consolidarea, de asemenea, a unei politici fiscale predictibile ferm angajate pe panta de reducere a deficitului bugetar, pentru susţinerea şi adaptarea mediului de afaceri la provocările ridicare de suita de crize cu care se confruntă societatea.

Aş îndrăzni să spun că acest buget este construit în scopul reconversiei economice, trecerea de la economia de consum la economia de producţie, astfel încât măsurile pe care le-am prevăzut în politicile publice de la fiecare ordonator de credite să se îndrepte pentru stimularea economiei cu valoare adăugată înaltă şi a economiei care creşte numărul de locuri de muncă bine plătite.

De asemenea, avem în vedere măsuri consistente pentru crearea şi consolidarea unor finanţe publice sănătoase, prin eficientizarea calitativă a cheltuielilor publice, cu focalizare pe finanţarea unor măsuri active economice, pentru sprijinirea grupurilor celor mai vulnerabile, reforme în domeniul muncii, al pensiilor, al sprijinirii întreprinderilor mici şi mijlocii, al căror lanţ de aprovizionare a fost puternic afectat de războiul din Ucraina.

Consolidarea bugetării pe programe, pe bază de indicatori de rezultat la toate nivelurile administraţie publice centrale este un alt obiectiv al acestui buget.

Bugetul pe anul 2023 este construit pe un număr de 233 de programe bugetare, din care 221 sunt finanţate din bugetul de stat, 6 prin bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi 6 prin bugetul de asigurări sociale de stat.

Printre acestea aş aminti: finanţarea prestaţiilor de asistenţă socială; apărarea naţională, cu o alocare de 2,5% din PIB, pentru prima oară în istoria României; Programul naţional pentru asigurarea serviciilor medicale a medicamentelor şi dispozitivelor medicale, în cadrul sistemului de sănătate; educaţie preuniversitară; sistem integrat de susţinere a agriculturii şi a domeniilor conexe; administrarea şi dezvoltarea reţelei de drumuri de interes naţional; ordine şi siguranţă publică; programe naţionale de sănătate curative; program pentru administrarea infrastructurii feroviare publice; educaţie universitară şi postuniversitară; protecţie civilă şi sprijin acordat comunităţii.

Stimularea creşterii economice, accesarea fondurilor europene şi accelerarea ritmului de absorbţie ale acestora sunt măsuri ferme şi reprezintă măsuri ferme de combatere a risipei în utilizarea banului public, în eficientizarea cheltuielilor, reducerea deficitului bugetar pe orizontul de referinţă şi asigurarea securităţii sociale care reprezintă, toate, priorităţi ale construcţiei bugetare pe anul 2023.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

V-au rămas mai bine de 20 de minute.

În continuare, ca să facem o mică alternanţă, îi dau cuvântul domnului Florin Roman, de la Partidul Naţional Liberal.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Noi, Partidul Naţional Liberal, vom vota bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, pentru că, din punctul nostru de vedere, bugetul propus de Guvern are puternice componente liberale.

În primul rând, investiţiile reprezintă o prioritate şi înseamnă un angajament respectat al Partidului Naţional Liberal, adică 7,2% din PIB pentru investiţii.

Foarte important, vorbim de un buget construit pe cota unică, şi nu pe impozit progresiv.

Un alt angajament asumat de PNL este respectat: nicio taxă, niciun bir nou în acest buget.

Prin buget, îi ajutăm pe toţi românii să trecem mai uşor prin iarnă, prin criză şi trebuie să spunem foarte clar că, urmare a solicitărilor Partidului Naţional Liberal, sunt păstrate facilităţile la plafonări şi compensări pentru facturi.

Tot ca liberali, votăm astăzi un buget al investiţiilor la nivel local. Niciun sat, nicio comună, niciun oraş, niciun municipiu, niciun judeţ nu sunt lăsate în urmă, indiferent de culoarea politică a acestora.

Votăm un buget cu investiţii record în sectorul energetic, astfel încât România să devină, în cel mai scurt timp, independentă din punct de vedere energetic.

Votăm, astăzi, un buget propus şi de Partidul Naţional Liberal, care înseamnă o Românie verde, o Românie în transformare.

Votăm un buget care asigură creşterea pensiilor şi a salariilor, cu restricţii pentru demnitari şi pentru cei cu venituri mari.

Votăm un buget care asigură resursele financiare, pentru ca poliţiştii să asigure siguranţa cetăţeanului, conform legii, un buget care respectă uniforma militară şi un buget în care justiţia poate funcţiona independent.

Votăm, astăzi, un buget al investiţiilor masive în infrastructura de sănătate, iar spitalele nu vor mai fi doar pe hârtie, spitalele vor deveni realitate.

Foarte important, votăm un buget al transporturilor, care dă posibilitatea conectării prin infrastructură a regiunilor istorice, la 104 ani de la Marea Unire, un buget care transformă Portul Constanţa în port geostrategic la nivel european şi mondial.

Votăm un buget în care cercetarea, inovarea şi digitalizarea să nu mai fie cenuşărese ale fiecărui buget.

Votăm un buget bazat pe o creştere economică, e adevărat, temperată, responsabilă, raţională, în timp ce alţii vorbesc doar de recesiune.

Votăm un buget, la sfârşit de an, ceea ce permite României să funcţioneze normal încă de la începutul anului viitor.

Am prezentat doar câteva motive şi argumente în favoarea votării acestui buget de către Partidul Naţional Liberal.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Năsui, vă rog. Grupurile USR.

Domnul Claudiu-Iulius-Gavril Năsui:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest buget este un buget al minciunii, este un buget care ne minte fix cum ne-aţi minţit anul trecut, când aţi pus, la fel ca anul acesta, venituri supraevaluate, ca să facă loc unor creşteri exagerate de cheltuieli.

Aţi spus, anul trecut, că nu veţi creşte taxele şi impozitele cu acel buget, şi s-a adeverit că aţi minţit. Aţi minţit, pentru că la jumătatea anului - ce să vezi? - aţi venit tocmai cu creşteri de taxe foarte puternice, fix asupra oamenilor care muncesc şi plătesc cele mai mari taxe la bugetul de stat. Asupra celor care muncesc în privat, aţi "explodat" impozitarea muncii, munca part-time pe două ore, impozitată pe 8, aţi "explodat" impozitarea pentru micii antreprenori, aţi "explodat-o" pentru PFA-uri şi pentru independenţi.

Aţi minţit!

Aţi minţit cum minţiţi şi acum cu acest buget, care, de asemenea, are aceleaşi probleme, are aceleaşi lacune şi veţi face fix acelaşi lucru, prevestiţi, pentru acele 68 de miliarde de lei deficit, prevestiţi noi creşteri de taxe, unde veţi tace chitic şi veţi spune: "Asta e. Trebuie să combatem deficitul!", dar deficitul creat de cine? Tot de voi!

Singurii câştigători ai acestui buget sunt cei conectaţi la banul public, sunt cei conectaţi la bugetul de stat, prin schemele pe care le ştiţi, din toate ministerele, prin programele tip PNDL, prin toate schemele cunoscute prin care transferaţi banii contribuabilului către firme.

Nu aţi strâns nicio curea! Dimpotrivă, daţi cu mare generozitate tuturor sponsorilor dumneavoastră politici şi întăriţi privilegiile! Pensiile speciale, acele pensii pe care ne promiteaţi că urma să le desfiinţaţi în 30 de zile, sunt 12,4 miliarde de lei. Mai mult decât au fost vreodată în istoria statului român!

În acelaşi timp, cei care pierd sunt cei mai oropsiţi români.

Cu o creştere a pensiilor de 12,5%, nominală. Traducerea lucrului acesta este de fapt o scădere a pensiilor. Când ai o inflaţie care a ajuns la 17% din cauza politicilor dumneavoastră, să dai o creştere a pensiilor de 12,5, înseamnă o scădere.

Fiţi măcar oneşti cu poporul român şi spuneţi-le: "Da, pensionarii vor putea cumpăra mai puţin! Vă dăm bani, dar nu vă dăm produse! Vă dăm o putere de cumpărare mai mică!". De ce? Ca să dăm pensii speciale, ca să daţi PNDL-uri şi alte programe asemenea, pe care le tot daţi şi pe care le daţi în continuare în acest buget.

Dacă voiaţi să ajutaţi câtuşi de puţin mediul de afaceri să facă faţă unei perioade foarte grele şi unei perioade care se anunţă şi mai grea în viitor, trebuia să faceţi fix opusul decât faceţi în acest buget, anume să lăsaţi mai mulţi bani în mediul privat, să lăsaţi mai mulţi bani celor care muncesc în România, să încurajaţi munca în România, să o faceţi rentabilă, nu să o goniţi în alte ţări, aşa cum aţi făcut-o până acum şi aşa cum o face şi acest buget.

Pentru toate motivele acestea, USR nu va vota acest buget!

Să vă fie ruşine că aţi propus aşa ceva! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Antonio Andruşceac, Grupul AUR.

Vă rog.

Domnul Antonio Andruşceac:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Din perspectiva AUR, actualul buget este un buget care nu duce către dezvoltarea ţării, nu este un buget de dezvoltare şi redresare a ei, ci este tot un buget de supravieţuire, un buget de acoperire a deficitului, care nu ne pune în situaţia de a recapitaliza această ţară.

În actuala coaliţie nu am avut posibilitatea de a avea în faţă decât un buget fantezist, cu doză de optimism inexplicabil, aşa cum arată şi cei de la Comisia Europeană, care au alte estimări, mai puţin optimiste, faţă de creşterea PIB-ului şi faţă de inflaţie.

Bugetul României propus de Coaliţia PSD-PNL-UDMR aduce mai degrabă cu un scenariu science fiction, doar că la o analiză mai amănunţită putem vedea că pe bugetul propus de coaliţia de guvernare este altceva decât un buget de reconstrucţie, este un buget de supravieţuire pentru încă un an. Este dovada cea mai clară că actualul Guvern trăieşte parcă într-o realitate paralelă. În loc să fie urmărite acele proiecte care consolidează economia şi o pregătesc pentru o criză economică ce se abate asupra întregii lumi, Guvernul vizează numai proiecte în zonele în care deţine puterea.

Bugetul propus este unul consumator de resurse care planifică doar cum aceşti bani să fie risipiţi, să fie consumaţi, încearcă să ne convingă că este un buget de investiţii de 7,2% din PIB. Spuneam că încearcă, pentru că experienţa de până acum nu ne arată că ar fi cheltuiţi aceşti bani. Să ne uităm doar la ce prevede Constituţia şi la banii care sunt alocaţi pentru învăţământ.

Să ne gândim apoi la politica actuală care ar fi trebuit să fie îndreptată şi către siguranţa energetică. Nu este prevăzută nicio sumă pentru răscumpărarea corectă a companiilor strategice din energie, din petrol şi gaz, şi nimic pe zona de dezvoltare a retail-ului food.

Se vorbeşte la un moment dat de o creştere a PIB-ului. Şi, dacă ne uităm în graficele date de domnul ministru al finanţelor, o să vedem că această creştere a PIB-ului se bazează doar pe taxe şi impozite, şi pe partea de impozitare socială, deci pe acea parte de consum. Nu ar fi atât de rău dacă ar fi un consum intern, dar este un consum bazat pe importuri, şi aceasta este foarte rău, pentru că se creează...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Andruşceac, o să vă rog să finalizaţi!

Domnul Antonio Andruşceac:

...un deficit şi mai mare.

Da.

Ne bucurăm că, spre deosebire de bugetele anilor trecuţi, a existat totuşi o minimă preocupare, ca opoziţia să fie întrebată de unele proiecte. Dar ne dorim mai mult, ne dorim o dezbatere adevărată, pe buget, şi ne dorim ca acele proiecte esenţiale pentru ţară să fie susţinute de toţi, pentru că facem asta din bugetul ţării, nu pentru un partid sau altul, ci pentru oamenii cu care în acest moment, după cele întâmplate recent, ar trebui să fim mult mai solidari...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Antonio Andruşceac:

... şi să fim toţi de aceeaşi parte a baricadei. Pentru români!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Din partea Grupurilor UDMR, domnul Miklós Zoltán.

Vă rog.

Domnul Miklós Zoltán:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

În ansamblul său, date fiind circumstanţele economice şi politice internaţionale actuale, bugetul de stat pe anul 2023 este construit, relativ, prudent şi echilibrat.

Atingerea ţintei de creştere economică de 2,8% va fi o provocare majoră, având în vedere perspectiva reducerii consumului intern. Inflaţia va afecta însă nu numai consumul, ci şi activitatea întreprinderilor, având în vedere faptul că şi partenerii externi sunt afectaţi de încetinirea motoarelor economiei globale.

Sperăm că programele pentru susţinerea afacerilor, în continuare sau nou demarate, de la micro la cele mari şi din toate domeniile, vor duce la îmbunătăţirea situaţiei balanţei comerciale.

Revenirea la parcursul de reducere treptată a deficitului bugetar înseamnă revenirea la angajamentele asumate în calitate de membri ai Uniunii Europene şi aspiranţi la adoptarea monedei Euro, parcurs deloc uşor, în condiţiile în care România are nevoie de dezvoltare, mai ales de dezvoltare sustenabilă, prin investiţii.

Alocarea de fonduri pentru investiţii la un nivel record de 7,22% din PIB este o necesitate şi sperăm că la dezbaterea bugetului pe anul 2024 vom constata cheltuirea eficientă a acestora. Nu trebuie să uităm însă că antrenarea de proiecte, însemnând 112 miliarde de lei, presupune şi câteva provocări, cum ar fi întocmirea documentelor tehnico-economice de calitate, derularea rapidă a procedurilor de achiziţie publică şi executarea lucrărilor. Toate acestea depind de factori, cum ar fi respectarea termenelor-limită, existenţa unui număr suficient de întreprinderi active şi specializate, având angajată forţă de muncă suficientă...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Acum vorbiţi pe timpul Partidului Naţional Liberal!

Domnul Miklós Zoltán:

...şi bine calificată,...

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

...provocări pe care dacă nu le vom aborda în mod corect, rezultatele nu vor putea fi cele scontate.

În privinţa bugetelor locale am susţinut dintotdeauna că nivelul dezvoltării locale se reflectă nemijlocit şi acut în calitatea vieţii populaţiei. Oraşele şi comunele sunt conduse de autorităţile locale, or, pentru dezvoltare locală este nevoie de fonduri.

Sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale sunt mai mici decât cele prevăzute a fi alocate anul acesta, cu toate că şi anul 2023 va fi un an dificil, caracterizat prin inflaţie ridicată şi nevoi sociale mari.

În ceea ce priveşte impozitul pe venit, principala sursă de finanţare a autorităţilor locale, ar trebui să fim mai prudenţi cu implementarea unor facilităţi fiscale, întrucât acestea aduc atingere sumelor cuvenite autorităţilor locale. Din acest motiv, ar trebui să identificăm soluţii prin care să compensăm veniturile nerealizate.

În vederea contracarării diminuării veniturilor bugetelor unor primării şi consilii judeţene, noi am propus suplimentarea sumelor defalcate din TVA.

Stimaţi colegi,

În încheiere, subliniez faptul că, pentru UDMR, un alt obiectiv fundamental este susţinerea categoriilor vulnerabile la preţurile la energie şi susţinerea familiilor, obiectiv cuprins şi în Programul de guvernare.

În acest sens, salutăm previzionarea de fonduri pentru derularea programelor destinate susţinerii familiilor şi pentru compensarea preţurilor la energie.

UDMR va vota acest buget.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Merka Miroslav, Grupul minorităţilor.

Vă rog.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Da, domnule preşedinte, mulţumesc.

Mai precizez şi eu câteva date tehnice, şi nu neapărat tehnice, cum ar fi: plafonarea şi compensarea facturilor pe energie; creşterea punctului de pensie cu 12%, de la 1 ianuarie; majorarea acestui punct de pensie la 1.785 de lei; majorarea salariului minim brut, de la 1 ianuarie, la 3.000 de lei; proiectul de buget axat pe o creştere economică, totuşi, de 2,8%; menţinerea în anul 2023 a voucherelor de vacanţă, în sumă de 1.450 de lei; şi, foarte important, asigurarea unui ajutor financiar pensionarilor din sistemul public de pensii ne demonstrează că bugetul este axat pe investiţii şi axat pe măsuri de susţinere a unor categorii vulnerabile.

Stimaţi colegi,

Toate acestea nu au nici coloratură politică, nu au nici împărţeala pe o zonă istorică sau teritorială, administrativă, nici pe o împărţire etnică, ci demonstrează un sprijin axat pe cetăţean. Dar vreau să cred că acele investiţii în dezvoltare se vor axa şi pe necesităţile administraţiei publice locale, şi nu neapărat locale, cât şi pe cele regionale şi naţionale, bazate pe dezbaterile ce s-au purtat la nivelul Comisiei pentru buget, finanţe, unde, inclusiv acele probleme ridicate de către Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, au fost, în mare, ascultate, unele votate, altele respinse. Ţinem să...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi!

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

...susţinem şi noi faptul că acest buget va fi votat de către Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban.

Vă rog.

Deputaţii neafiliaţi au împreună trei minute.

Domnule preşedinte,

Aveţi cuvântul.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Văd că sunteţi foarte preocupaţi de Legea bugetului de stat.

Voi avea o intervenţie cât pot de scurtă.

Acest buget este un buget care se întemeiază pe ficţiune şi pe wishful thinking. Practic, veniturile bugetului de stat sunt umflate cu pompa, ca de obicei.

Dumneavoastră vă propuneţi o creştere a impozitului pe venit cu 22%, o creştere a veniturilor din TVA cu 19%. Astea sunt poveşti! Orice om care ştie capacitatea de colectare şi care este nivelul fiscalităţii poate să înţeleagă că aceste venituri sunt, pur şi simplu, scoase din burtă şi că nu vor fi realizate.

Ce mă deranjează la acest buget este că nu duce la dezvoltare economică. De ce nu duce la dezvoltare economică? Păi, e foarte simplu. Trebuie să ne uităm la bugetele ministerelor economice.

Bugetul Antreprenoriatului şi Turismului are o creştere de 3%, adică o creştere cu nimic faţă de nimic.

Ministerul Economiei, de asemenea, are o creştere ridicolă, adică o creştere cu nimic faţă de nimic.

Ministerul Energiei, care nici anul acesta nu a avut resursele financiare pentru a putea asigura compensarea facturilor plafonate, primeşte 64% mai puţin în anul viitor, în condiţiile în care nici bugetul pe anul acesta nu era suficient.

Ministerul Transporturilor primeşte în plus 16% şi e prezentată ca o creştere de buget, în condiţiile în care e o tăiere de buget, pentru că, în realitate, costul lucrărilor a crescut pe medie cu 35- 38. Deci o scădere a bugetului Ministerului Transporturilor.

Unde se duc banii? Foarte simplu. Se duc către sistem şi către stăpânul sistemului!

Păi, cum creşteţi dumneavoastră bugetul Administraţiei Prezidenţiale, adică al domnului Preşedinte Iohannis, cu 35%?! Probabil, în condiţiile în care dumneavoastră vreţi să-i plătiţi expediţiile la schi, la golf sau la piramide. Că altfel nu văd de ce are nevoie Instituţia Prezidenţială de 35% în plus.

Aţi mărit cu 600% bugetul unui minister inventat, care nu are obiectul muncii, care trebuia să facă parte din Ministerul Muncii, şi aţi pompat bani în campania electorală a candidatului vostru la primărie, Gabriela Vrânceanu Firea, fără niciun fel de noimă şi fără niciun fel de logică.

Nişte pomeni în plus pentru ca madam Firea să aibă rezultate în prezidenţiale!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă apropiaţi de final!

Domnul Ludovic Orban:

Aţi mărit bugetul serviciilor, că, de, asta este, trebuie să vă aveţi bine cu serviciile!

Aţi alocat bani în creşterea cheltuielilor cu asistenţa socială, fără să creşteţi punctul de pensie, ca să compensaţi inflaţia, fără să măriţi alocaţiile pentru copii, aşa cum aţi promis!

V-aţi bătut joc de toate aceste categorii, în schimb i-aţi umilit cu nişte firimituri, ...

Voci din sală:

Timpul! Timpul!

Domnul Ludovic Orban:

...cu nişte plăţi de unică folosinţă, cu care să le scoateţi ochii...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule preşedinte!

Domnul Ludovic Orban:

...şi cu care să vă bateţi joc de toţi cei care într-adevăr au muncit şi care îşi merită o pensie din contributivitate.

Bugetul acesta este un buget mincinos, un buget al împărţirii sărăciei, un buget care nu va aduce pic de dezvoltare economică, un buget care va distruge în continuare companii...

Domnul Gheorghe Şoldan (din sală):

Acela pe asumare a fost mai bun?

Domnul Ludovic Orban:

...şi care va împiedica orice iniţiativă economică şi va creşte...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban:

...fiscalitatea pentru cei care muncesc.

Forţa Dreptei va vota contra acestei mizerii de buget!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Simonis.

Vă rog.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În primul rând, aş spune că e foarte bine că astăzi dezbatem în Parlament un buget, bugetul naţional pe anul viitor. E bine că o facem, pentru prima dată în ultimii ani, înainte de începerea anului viitor, ajungem să votăm bugetul, în anul în curs, pentru anul viitor, ceea ce este o performanţă.

Pe de altă parte, este bine, aşa cum spuneam la început, că se dezbate acest buget. Îmi amintesc guverne anterioare care au trecut prin Parlament bugetul prin angajarea răspunderii Guvernului, fără niciun fel de dezbatere, ceea ce, cu adevărat, era o mizerie. (Vociferări.)

În altă ordine de idei, e evident pentru toată lumea că avem un buget echilibrat. Avem un buget care are o creştere economică, avem un deficit în scădere. Avem un buget în care avem prognozate investiţii record, avem şi cheltuieli sociale pentru persoanele vulnerabile, avem compensări pentru preţurile la energie, avem programe pentru tineri. Acest buget are şi creşteri de salarii şi pensii, şi, e adevărat, creşterea natalităţii, şi avem creşteri şi cheltuieli suplimentare pe fiecare dintre segmentele importante ale acestei ţări.

Spunea cineva mai devreme faptul că la Ministerul Transporturilor, deşi creşte bugetul cu 15,5%, este o scădere, pentru că au crescut nu ştiu ce preţuri cu 30%.

Pe de o parte, dacă e să fim corecţi, în 2018 sau 2019, bugetul Ministerului Transporturilor era de 8 miliarde de lei. În bugetul pe anul viitor este de 24 de miliarde de lei şi probabil că la rectificarea bugetară vor mai fi necesare sume pentru a putea achita facturile pe ceea ce înseamnă dezvoltarea infrastructurii, atât rutiere, cât şi feroviare, şi nu numai. (Vociferări.)

Spunea cineva, în acelaşi timp, că la Ministerul Transporturilor, deşi creşte bugetul, scade, pentru că au crescut preţurile. La Administraţia Prezidenţială nu era valabil lucrul acesta. Creştem cu 25% bugetul, dar acolo n-au crescut preţurile, mă gândesc, de înţeleg că acolo e o creştere. E o fractură logică, dar nu are sens să intru în asta.

S-a mai întâmplat ceva, în acest an, în această săptămână, în Parlamentul României, pentru prima dată, după foarte mulţi ani, toate, dar absolut toate grupurile parlamentare reprezentate în Parlament au avut un buget pe care l-au distribuit aşa cum au considerat de cuviinţă. Şi asta arată respect faţă de democraţie şi faţă de opoziţie. (Aplauze.)

Domnul Gheorghe Şoldan (din sală):

Bravo, Freddy!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

E o vorbă pe care o folosim aici din când în când, şi anume, tratează opoziţia aşa cum vrei să fii tratat când vei fi tu în opoziţie. (Râsete. Vociferări.)

Sper ca bravii noştri colegi din opoziţia de astăzi să-şi amintească faptul că această coaliţie de guvernare a avut o abordare echilibrată, normală, aşa cum ar trebui să fie, de acum înainte, în fiecare an.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Anca Dragu.

Şi, cu acestea, luările de cuvânt se vor încheia.

Dar bănuiesc, domnule Simonis, că peste 10 ani să-şi aducă aminte.

Voci de la PSD:

20!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Cel puţin. (Vociferări.)

O voce de la USR:

Aşa zicea şi Dragnea!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Dragu, vă rog.

Doamna Anca Dana Dragu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Ne aflăm la capătul a două zile de dezbateri pe bugetul de stat pentru 2023 şi bugetul asigurărilor sociale de stat.

De ce ne aflăm la această oră târzie? Pentru că bugetul a venit târziu în Parlament. Ar fi trebuit să ajungă în Parlament undeva în luna octombrie, aşa cum, de altfel, ne-a promis domnul prim-ministru. Dar a fost păcălit, probabil, de cei de la Finanţe. Şi nu ar fi prima dată! (Vociferări.)

Este un buget peticit, un buget făcut în grabă, un buget votat în grabă. Un buget căruia îi lipseşte viziunea, deşi coaliţia de guvernare a avut la dispoziţie peste un an de zile să vină cu un buget de viziune, cu un buget strategic, cu un buget care să asigure dezvoltarea României.

Remarcăm o creştere economică prognozată la o manieră foarte optimistă. Remarcăm supraestimarea veniturilor, în special din TVA şi impozitul pe profit. Remarcăm o subestimare a cheltuielilor, în special a cheltuielilor cu dobânzile, dar şi a cheltuielilor cu pensiile. Ca atare, la prima rectificare bugetară, probabil, multe miliarde din acele miliarde alocate acum investiţiilor vor trece la dobânzi şi la pensii.

Spuneam despre substanţa, de liniile generale ale acestui buget.

Aş vrea, în primul rând, să nu mai spunem că au crescut pensiile, pentru că nu este nicio creştere a pensiilor, este o indexare a pensiilor. Chiar astăzi - avem cifrele de inflaţie - avem peste 16% inflaţie, iar, pentru anul următor, pensionarii cu pensii mici vor primi 4 lei pe zi, iar copiii, la alocaţie, vor primi 40 de bani pe zi.

Au fost o serie de prorogări ale unor drepturi pe care tot dumneavoastră le-aţi promis oamenilor...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

O să vă rog să vă apropiaţi de final.

Doamna Anca Dana Dragu:

...dar, pentru a se închide cât de cât bugetul, a trebuit să prorogăm şi aceste drepturi.

Pe scurt, este un buget fără viziune, un buget care nu oferă o dezvoltare sustenabilă României şi pe care USR nu îl va vota.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Dezbaterile generale la bugetul de stat au fost finalizate.