Dezbateri parlamentare

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Silvia-Claudia Mihalcea şi de domnul deputat Cezar-Mihail Drăgoescu, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 191.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Reamintesc că, potrivit programului de lucru, până la ora 11.00 dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi; votul final - prezenţă fizică şi online - este programat la ora 11.30; la încheierea acestuia, au loc şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

10. Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2027 - Anul Ion I.C. Brătianu; PL-x 167/2024.

Din partea iniţiatorilor?

Gheorghe Andrei Daniel, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Ionel Brătianu rămâne una dintre figurile fundamentale ale istoriei României şi a ceea ce reprezintă definirea statului naţional unitar Român la 1 Decembrie 1918.

"Politica nu înseamnă foloase şi onoruri. E ceva grav, grav de tot. Ai în mâna ta viaţa şi viitorul ţării tale!", spunea Ionel Brătianu.

Ionel Brătianu, făcând parte dintr-o generaţie de excepţie, generaţia idealului naţional, a reprezentat pentru ceea ce înseamnă România de astăzi acea figură care a dat sensul măsurii. După cum bine i-a spus marelui savant Nicolae Iorga - atunci când acesta l-a întrebat: "Dar ce să învăţ eu oare de la un inginer?" - "Măsura, domnule profesor, măsura!".

Evidenţierea sa ca figură politică internaţională a fost arătată foarte bine poate de ambasadorul Franţei din momentul Convenţiei de Alianţă cu Antanta din 1916 de la Bucureşti, Contele de Saint-Aulaire, care îl compara cu Clemenceau, cu Lloyd George, cu Woodrow Wilson şi cu Orlando, cei patru mari din timpul tratativelor de pace de la Paris-Versailles. Dar spunea că prin însăşi forţa caracterului său, prin capacitatea de a câştiga fără să îşi facă duşmani, îi şi depăşeşte pe aceştia.

Iar la Ionel Brătianu vedem, ca la marile figuri ale istoriei noastre naţionale, precum la regii României, Regele Carol, Regele Ferdinand, Regina Maria, precum la tatăl său, cel care l-a format ca spirit naţional şi spirit democratic european, Ion C. Brătianu, acel sens al posterităţii, acel sens al simţului care depăşeşte istoria.

Nu întâmplător, I.G. Duca întreba odată pe Ionel Brătianu, într-un moment de deznădejde, iar acesta i-a spus foarte clar: "Nu contează cine şi cum aruncă cu pietre în mine, contează ceea ce va scrie pe piatra mea de mormânt".

Iar pe piatra de mormânt a lui Ionel Brătianu scrie că a fost acel mare spirit vizionar, acea mare personalitate care a înţeles să îmbine valorile democratice europene, identitatea românească şi sensul suveranităţii naţionale în aşa măsură încât România să-şi desăvârşească visul său de secole prin clipa glorioasă de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918.

Evidenţiat prin marile reforme ale epocii - reforma agrară, reforma electorală, reformele sociale - şi, mai presus de orice, Constituţia de la 1923 - momentul de maximă desăvârşire a democraţiei româneşti şi a monarhiei constituţionale în România -, punând alături de fratele său, Vintilă Brătianu, bazele acelui concept, "Prin noi înşine", care a reprezentat însăşi temelia a ceea ce a fost acel moment de forţă economică, politică şi culturală a României interbelice, Ionel Brătianu rămâne pentru noi toţi acea figură istorică fără de care nu vom putea niciodată să înţelegem ce înseamnă România modernă, ce înseamnă România ancorată în Europa, ancorată în trecutul său şi România care întotdeauna va fi gata să reprezinte o voce în lume.

Avem nevoie de modele şi de exemple.

N-avem nevoie ca România să ia drept modele dictatorii şi criminalii trecutului.

Ionel Brătianu este unul dintre marile modele ale patriotismului.

La 100 de ani de la plecarea sa din această lume, la 24 noiembrie 1927, avem datoria să evidenţiem acest mare spirit al patriotismului şi al demnităţii româneşti, Ionel Brătianu.

Vă mulţumesc tuturor celor care aţi susţinut şi v-aţi luptat pentru ca acest proiect legislativ să fie adoptat.

Mulţumesc tuturor celor care nu uită că istoria românilor merită respect.

Şi mulţumesc tuturor celor care înţeleg că între democraţie, între Europa şi identitatea românească şi tradiţia românească nu doar că nu există o incompatibilitate, ci există o complementaritate.

Avem nevoie de modele care ne unesc. Avem nevoie de valori şi avem nevoie de virtuţile marilor elite naţionale.

Ionel Brătianu rămâne un simbol şi un reper pentru noi toţi, românii de astăzi şi de mâine.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu am să fac decât câteva remarci generale, pentru că într-adevăr, există...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnule Neamţu...

Domnul George-Mihail Neamţu:

Da.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...raportul, vă rog.

Ajungem după aia la dezbateri; acum au avut iniţiatorii cuvântul, raportul, după care dezbateri generale, unde puteţi lua cuvântul.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Documentul... documentul raportului o să vină de la comisie în câteva minute...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Păi, trebuie citit.

Haideţi să vi-l dau eu, dacă nu-l aveţi. (Îi înmânează raportul domnului deputat George-Mihail Neamţu.)

Domnul George-Mihail Neamţu:

Stimaţi colegi,

Dragi prieteni ai ideii naţionale, liberali sau conservatori... (Vociferări.)

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă prezint raportul asupra Proiectului de Lege pentru instituirea anului 2027 - Anul Ion I.C. Brătianu.

În conformitate, spuneam, cu prevederile art. 95, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a fost sesizată, prin adresa PL-x 167 din 18 martie 2024, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru instituirea anului 2027 - Anul Ion I.C. Brătianu.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea anului 2027 - "Anul Ion I.C. Brătianuˮ. Potrivit iniţiativei, se organizează evenimente menite să marcheze aspecte cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la decesul marelui om politic Ion I.C. Brătianu. Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot să sprijine material şi logistic organizarea şi desfăşurarea programelor şi a manifestărilor dedicate "Anului Ion I.C. Brătianuˮ.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru instituirea anului 2027 - Anul Ion I.C. Brătianu, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Continuaţi cu dezbaterile.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Doream să mai spun un singur lucru.

Doamnelor şi domnilor,

Fără îndoială, este nevoie ca să memorializăm aceste figuri ale trecutului, indiferent de ceea ce vor spune unii critici de drama ţăranilor din Flămânzi din 1907, indiferent de suferinţele prin care au trecut mulţi compatrioţi de-ai noştri la începutul secolului trecut, recunoaştem faptul că Ionel Brătianu a reprezentat elita acestei ţări. A făcut o şcoală bună de inginerie, avea măsură faţă de alţii şi a reuşit să aducă interesul naţional în prim-planul negocierilor de pace de la Versailles.

Din păcate, urmaşii globalişti ai PNL-ului de astăzi sunt uneori străini de această atitudine şi de această implicare directă a lui Ionel Brătianu în reprezentarea interesului naţional.

Brătianu s-a implicat în construirea căilor ferate româneşti; astăzi asistăm la distrugerea CFR-ului.

Ionel Brătianu s-a implicat în creşterea numărului de şcoli; astăzi în Bucureşti constatăm că nu se mai fac neapărat... nu se mai construiesc şcoli ca odinioară.

Ionel Brătianu a colaborat cu toate partidele şi nu a creat false diviziuni. Era un om al consensului şi al dialogului.

Ionel Brătianu era loial României înainte de toate şi credea cu adevărat în puterea creatoare şi în geniul acestui popor.

Nu avea o atitudine servilă faţă de francezi, faţă de britanici sau faţă de alţi parteneri externi, deşi înţelegea importanţa diplomaţiei.

A fost un om discret în viaţa privată. S-a căsătorit cu Eliza Ştirbei, o descendentă a familiei boiereşti influente din epocă, dar a ştiut să ducă şi interesul clasei de mijloc şi interesul clasei ţărăneşti în prim-planul politicilor publice.

Respectăm nu numai memoria lui Ionel Brătianu, ci şi întreaga familie Brătianu.

Unul dintre marii istorici ai acestei ţări, care a vorbit despre o minune şi despre un miracol fără să fie considerat filetist sau naţionalist, Gheorghe Brătianu, a murit la Sighet în anul 1953... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Raportul să mi-l daţi, vă rog.

Domnul Rigman Ciprian-Doru, USR, vă rog.

Domnul Ciprian-Doru Rigman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Voi vota acest proiect de lege.

Cred că memoria lui Ionel Brătianu merită acest lucru.

Cred că Ionel Brătianu a fost principalul promotor al marii uniri din 1918. Poate mai puţini recunosc acest lucru, dar modul în care a negociat Tratatul politic şi Convenţia militară din 1916 cu Antanta, când nu a cedat nici măcar o secundă sau o virgulă sau un punct, apropo de trecerea în acest tratat politic a drepturilor României asupra Transilvaniei şi Bucovinei, părţi atunci ale Imperiului Austro-Ungar, fac din el un mare promotor al marii uniri, pentru care s-a bătut spre recunoaştere şi la Conferinţa de pace de la Paris-Versailles.

Trebuie să amintim aici că Ionel Brătianu este şi unul dintre iniţiatorii Constituţiei din 1923, cea care a stat la baza democraţiei româneşti interbelice; a fost un promotor al ideilor şi valorilor democratice pe care astăzi trebuie să le apărăm.

Şi mai vreau să spun că este pilduitoare afirmaţia lui, atunci când, de la tribuna Parlamentului, marele Iorga, persiflându-l, a spus: "Ce pot să învăţ eu de la un ingineraş?", cu trimitere directă la profesia lui Ionel Brătianu, care avea studii de inginerie la Paris, la Politehnica pariziană, iar răspunsul lui Ionel a fost: "Măsura, domnule profesor, măsura!".

Cred că şi noi trebuie să păstrăm măsura în acest for parlamentar. Şi colegii noştri care de foarte multe ori depăşesc măsura, premeditat, ar trebui să se gândească la pilda lui Ionel Brătianu.

Măsura este dată de fiecare om în parte. Aşa cum spunea Protagoras: "Omul este măsura tuturor lucrurilor".

Vom vota acest proiect.

Ionel Brătianu merită acest lucru.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Prună Cristina-Mădălina, USR, vă rog.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Sigur este trist că aici, în Palatul Parlamentului, votăm foarte multe zile şi foarte mulţi ani care să celebreze ceva şi iată, evenimente precum acesta, care au mai mult sens pentru ceea ce a reprezentat Ionel Brătianu pentru această ţară şi pentru reformele pe care le-a lăsat în urmă, cumva sunt umbrite de ceea ce face Parlamentul în rest.

Un citat pe mine m-a marcat, din ceea ce a spus Ionel Brătianu, anume, că: "Adevărata democraţie înseamnă cârmuirea poporului prin sine însuşi".

Şi cred eu că asta este esenţa liberalismului.

Şi cred eu că într-un moment ca acesta în care ne aflăm, în care sunt lideri politici la care ne uităm şi care promit diverse, de la case, la pensii, la salarii, la diverse lucruri... (Vociferări.) care ştim că sunt doar nişte iluzii... (Vociferări.) nişte minciuni, eu cred că asta nu este calea înainte şi că poporul român are puterea prin sine însuşi să obţină lucrurile acestea prin muncă, prin faptul că până la urmă ceea ce ei, munca lor, şi ceea ce ei fac, asta este ceea ce rămâne.

Şi, da, liderii trebuie să ne dea o viziune, trebuie să ne dea o direcţie, dar un lider adevărat nu va propune şi nu va promite niciodată genul acesta de lucruri pe care până la urmă doar noi, prin ceea ce facem, putem să le obţinem.

Vom vota şi noi, aş spune în mod excepţional, acest proiect de lege.

Şi mi-a expirat timpul. (Râsete.)

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul deputat Ştirbu Gigel, PNL, vă rog.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu pot vorbi în calitate de iniţiator, aşa că voi încerca să reprezint aici punctul de vedere al Grupului Partidului Naţional Liberal, care, bineînţeles, va fi unul de vot pentru acest proiect legislativ.

Sunt extrem de bucuros pentru că toate celelalte formaţiuni politice reprezentate astăzi aici, în această aulă, votează acest proiect legislativ, pentru că într-adevăr România are nevoie de repere, are nevoie de eroi, are nevoie de motive să stimuleze generaţiile viitoare, mai ales într-o conjunctură prin care astăzi România trece, o Românie dezbinată, o Românie ruptă în două, trei, patru, bucăţi, o Românie care pe zi ce trece ne îngrijorează pe fiecare dintre noi.

Este un moment în care o astfel de iniţiativă legislativă poate să vină ca un punct de reflecţie pentru generaţiile viitoare.

Şi pentru că tot am văzut aici că au fost antevorbitorii mei care au apelat la diverse citate din marele om politic Ion I.C. Brătianu, Ionel Brătianu, aşa cum îl ştim cu toţii, aş putea să spun că un citat al celui mai vehiculat preşedinte american - că tot ne batem acum cu pumnii în piept, care e mai american în România decât altul, a spus următoarele lucruri: "Nu te întreba niciodată ce poate face ţara pentru tine, întreabă-te ce poţi face tu pentru ţară".

Aceste cuvinte sunt mai actuale ca niciodată pentru întreaga clasă politică românească.

Vă mulţumesc.

Şi sper ca acest proiect legislativ să fie un imbold pentru fiecare dintre noi, să ne gândim fiecare ce putem face pentru ţară, şi nu pentru partidul din care provenim.

Mulţumesc tare mult. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Tanasă Dan, AUR, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

AUR va susţine Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2027 drept "Anul Ion I.C. Brătianu", Ionel Brătianu, pentru că da, marele lider liberal este un model pentru noi toţi, un om politic, un conservator, un om care şi-a iubit patria, a iubit democraţia, de numele căruia se leagă atât modernizarea României, cât şi unirea de la 1918.

În egală măsură, cred că dacă Ionel Brătianu ar trăi astăzi printre noi, ar fi cu siguranţă conservator şi ar respinge ferm poziţia oficială a Partidului Naţional Liberal de a susţine familia homosexuală, importul masiv de imigranţi.

Ar fi oripilat Ionel Brătianu să vadă cum a ajuns Partidul Naţional Liberal dintr-un partid conservator, care susţine valorile naţionale... (Vociferări.) un partid globalist... (Vociferări.) care susţine lingerea clanţelor ambasadelor. (Aplauze. Vociferări.)

Ionel Brătianu este fără doar şi poate un model pentru noi toţi, pe care îl vom arăta generaţiilor viitoare şi le vom spune că da, Ionel Brătianu este modelul, nu cei care se perindă la conducerea Partidului Naţional acum. Nu Ciucă, nu Cîţu, nu Bolojan; aceştia sunt veritabile antimodele şi nu fac altceva decât să facă de râs la scara istoriei Partidul Naţional Liberal. (Aplauze.)

(Domnul deputat Andrei Daniel Gheorghe solicită să ia cuvântul.)

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Drept la replică! (Vociferări.)

Domnul Dan Tanasă (din sală):

Nu s-a pronunţat numele niciunui parlamentar!

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

E înscriere la cuvânt, nu e drept la replică.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mi se pare revoltătoare atitudinea... (Vociferări.)

Mi se pare complet revoltătoare atitudinea la adresa Partidului Naţional Liberal.

Ceea ce trebuie să înţelegeţi dumneavoastră este că Ionel Brătianu a iubit democraţia în egală măsură cum a iubit România.

Ionel Brătianu a fost un om racordat la realităţile europene şi la tradiţia românească în asemenea măsură.

Ionel Brătianu n-ar fi acceptat niciodată extremismul, n-ar fi acceptat niciodată Rusia, a fost un adversar neînduplecat al influenţei ruseşti în România şi a pus capăt inclusiv unei tentative de lovitură de stat orchestrate de Rusia în 1924.

Iar Partidul Naţional Liberal a rămas întotdeauna ancorat în valorile sale, în tradiţiile sale.

Nu sunteţi în măsură să ne daţi lecţii. Nu sunteţi în măsură să explicaţi Partidului Naţional Liberal ce să facă.

Suntem aici, vom apăra democraţia. Nu vom permite niciodată ca un român să fie umilit şi batjocorit de cei care sunt cu Rusia în suflet şi de cei care propagă propaganda lui Putin în România. (Vociferări. Gălăgie.)

Suntem liberali, suntem naţionali şi aşa vom rămâne.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.