Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Pct.33: Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat.

Doamna Smaranda Dobrescu, autoarea propunerii.

Poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Sunt autoarea propunerii legislative împreună cu colegul meu, domnul deputat Ovidiu Cameliu Petrescu.

Prin prezenta propunere legislativă vă propunem modificarea Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat.

În cuprinsul acestei legi există două articole - art.48 lit.a) şi art.79¹ lit.a) - care prevăd actualizarea sau recalcularea pensiei având în vedere funcţia gradului avut în momentul trecerii în rezervă, şi nu funcţia efectiv îndeplinită de către persoana în cauză.

În mod practic, urmare a acestor prevederi, au existat şi există situaţii că funcţia îndeplinită este o funcţie corespunzătoare unui grad mai mare decât cel deţinut de un cadru militar în momentul pensionării. Spre exemplu, un cadru militar cu gradul de colonel putea sau poate îndeplini o funcţie corespunzătoare gradului de general.

La aplicarea Legii nr.164 au fost defavorizaţi şi lipsiţi de drepturile ce li se cuvin toţi acei pensionari militari care, la trecerea în rezervă, se aflau în situaţia de mai sus, recorelarea pensiilor făcându-se prin actualizarea soldei funcţiei gradului avut la acel moment, şi nu a soldei corespunzătoare funcţiei îndeplinite efectiv.

Drept urmare, pentru înlăturarea acestor inechităţi izvorâte din aplicarea unei baze de calcul diferite, propunem prin această propunere legislativă să modificăm cele două articole, în sensul modificării bazei de calcul aplicabile la recorelarea pensiilor militare, urmând ca baza de calcul să fie aceeaşi în ambele momente, şi al trecerii în rezervă şi al recorelării, iar această bază să cuprindă toate elementele, respectiv şi solda funcţiei îndeplinite efectiv în momentul pensionării.

Menţionăm că avem punctul de vedere favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. În acelaşi timp, avem un punct de vedere favorabil din partea Ministerului Apărării Naţionale, şi ni s-a sugerat, propunere de care am şi ţinut seama, ca prevederile acestei propuneri legislative să intre în vigoare după momentul terminării actualului proces de recorelare a pensiilor militare aflat în derulare şi hotărât prin hotărâre de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Dacă îmi daţi voie, aş vrea să vă spun şi punctul de vedere al comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna preşedinte, vă rog să veniţi şi să mă lămuriţi asupra unui lucru.

Stimaţi colegi,

S-a făcut confuzie între două proiecte - unul de respingere şi unul de trimitere.

V-aş ruga să înţelegeţi că, nefiind celălalt iniţiator care a semnat propunerea, doamna Smaranda Dobrescu este pusă în situaţia să susţină şi proiectul şi raportul.

Să îi dăm totuşi credit având în vedere verticalitatea şi obiectivitatea domniei sale.

Îi dau cuvântul doamnei Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Vă asigur că îmi displace dubla postură, mai ales când aveam un coiniţiator, care nu a putut să vină astăzi.

Stimaţi colegi,

Această propunere a fost acceptată. Comisia propune plenului aprobarea propunerii legislative, întrucât ea este necesară îmbunătăţirii cadrului legislativ existent referitor la pensiile militare de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri. Da.

Domnul Tudor.

Poftiţi.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să vă solicit puţin atenţia, pentru că vreau să pun în ordinea firească a lucrurilor acest proiect de lege. Eu socotesc că este un proiect bun. A fost făcut de doamna Dobrescu şi de domnul Ovidiu Petrescu după trei ani, după ce a fost votată Legea privind recorelarea pensiilor. Această lege a fost dată în fond la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Eu am condus lucrările în perioada aceea.

La unul din articole am avut un amendament care era exact acest proiect de lege, pentru că era evident că se făcea o discrepanţă foarte mare între ofiţerii care aveau funcţia de general, unii de general de divizie, şi cei care aveau gradul de colonel având în subordine generali. Acesta este chiar cazul meu, dar nu pentru aceasta am făcut propunerea, ci pentru că am fost atenţionat de toţi colegii mei, deoarece diferenţa de calcul din pensie ţinea cont numai de funcţia maximă corespunzătoare gradului cu care ieşi la pensie, colonel cu funcţia de colonel la maxim, şi nu şi de funcţia de general. Diferenţa era mare, şi era nevoie de mult mai mulţi bani de la buget.

Mi s-a replicat de către ministrul apărării naţionale de atunci care a participat la şedinţă, şi nu dau nume de nici un fel, dar vă gândiţi şi dumneavoastră cine a fost şi cine este, că a fost atenţionat de către subordonaţii domniei sale că un astfel de calcul solicită ani de zile comisiilor care se ocupă cu asemenea calcule, deoarece dosarele unor ofiţeri care au ieşit la pensie în anii '40, '50 se găsesc, în câteva luni, cu greutate, şi nu mai spun că se adună de ordinul sutelor de mii. Rezolvarea lor era imposibilă.

Astfel, premierul de atunci m-a rugat în nume personal, chiar la domnia sa în birou, să renunţ la acest amendament pentru că este imposibil de aplicat în acea perioadă, domnia sa dorind ca acest proiect de lege să fie votat în data de 15 martie a acelui an, acum trei ani. Eu am fost de acord pentru că, decât deloc, mai bine, cât de cât, se făcea corelarea pensiilor, funcţie chiar şi numai de grad. Numai că, între timp, ministrul de atunci al finanţelor, la întrebarea mea, în urma solicitărilor multor ofiţeri din Ministerul Apărării Naţionale şi în rezervă şi în retragere, de ce nu li se aplică această recorelare, mi-a spus: "Domnule Tudor, dacă aveţi dumneavoastră bani, daţi-le! Eu nu am bani!" Am spus: "Dar primul-ministru m-a rugat să fac astfel încât să iasă acest proiect de lege pe 15 martie şi să se aplice de la 1 aprilie.", la care dânsul a spus: "Să vă dea bani domnul prim-ministru!" De atunci, nu au mai primit ofiţerii bani nici măcar pentru corelarea aceea funcţie numai de grad, nu şi de funcţie, şi s-a făcut o defalcare cu câte 10-15% pe an până la sfârşitul acestei legislaturi, al acestui mandat al partidului de guvernământ, care trebuia să gestioneze astfel fondurile încât din primul an să coreleze pensiile în aşa fel încât o pensie anterioară să fie egală cu pensia de moment în aceleaşi condiţii. Ar fi fost nevoie de o dublare, de o triplare, uneori chiar de o mărire de patru ori a pensiei unora din anii '50, '60.

Ca atare, s-a defalcat această recorelare până în anul 2004. S-a primit ceva până acum: 30-40%.

Problema este următoarea: Eu sunt de acord cu această propunere legislativă. Am vrut să pun lucrurile în drept. Mie mi s-a refuzat o astfel de propunere, dar domnului Petrescu şi doamnei Smaranda Dobrescu din PDSR, la sfârşitul mandatului, li se apobă, şi subliniez, exact propunerea mea de amendament la legea anterioară. Foarte bine măcar că se aprobă aşa.

Problema este următoarea: ştiindu-se ce v-am spus, de fapt, că recorelarea aceasta ar însemna foarte mulţi ani de calcul şi că, efectiv, nu se poate pune în practică nici la legislatura următoare, ci cine ştie când pentru toţi ofiţerii care între timp nici nu vor mai fi, mulţi dintre ei având 80 de ani sau mai mult, de ce se solicită la sfârşitul acestei legislaturi? Pentru ca în următoarea legislatură să înceapă disculpările "Păi să vedeţi că durează patru ani până intraţi dumneavoastră la recorelare. Până atunci, nu vă putem da.", sau ştiu eu ce alte motivaţii.

Nu cumva pentru faptul că la anul sunt alegerile şi pentru ca marea masă de ofiţeri, care au aşteptat trei ani de zile o promisiune legislativă, votată şi neaplicată de către ministrul de finanţe, să fie capacitată, captată de bună-voinţa pe care le-o acordă Guvernul actual ca să le coreleze pensiile, lucru pe care trebuia să îl facă acum trei ani. Dar, de fapt, nu le recorelează, ci le corelează următoarea guvernare, dar şi atunci după ce se vor calcula cine ştie în câţi ani.

Este cel mai cras exemplu de pliticianism în faţa viitoarelor alegeri.

Eu ştiu, spre deosebire de unii dintre dumneavoastră, cum a fost şi domnul preşedinte al Comisiei administrative, că foarte mulţi dintre foştii mei colegi, subordonaţi sau şefi, sunt inteligenţi, au studii superioare, mai multe decât unii dintre noi, cu mult mai multe chiar decât unii dintre noi, şi nu privesc problema altfel decât o spun eu acum, pentru că discuţia pe care o fac eu acum a fost făcută în nenumărate cazuri şi date şi la adunările generale ale ofiţerilor în rezervă şi la cele ale ofiţerilor în retragere.

Nu îi păcăliţi, domnilor, pentru că nu le daţi nimic! Este numai imaginea! Le va da viitorul buget, prin aprobările viitorului guvern, şi atunci când se vor apuca să calculeze ofiţerii din serviciul de cadre al Ministerului Apărării Naţionale şi/sau ofiţerii care lucrează în arhivele Ministerului Apărării Naţionale, sau Ministerului de Interne, sau ale serviciilor secrete aparţinând acestor ministere.

De aceea, eu sunt de acord cu o asemenea propunere, dar evidenţiez pentru toată lumea care ascultă şi pentru toţi ofiţerii în rezervă şi în retragere şi pentru cei care voi ieşi, şi voi face public acest lucru, că acest gest nu le aduce nici un avantaj, ci este numai un exemplu de politicianism pentru a le câştiga încredere, pentru a-i vota în continuare pe cei pe care îi reprezintă astăzi doamna Smaranda Dobrescu şi domnul Ovidiu Petrescu.

Aş mai spune încă multe, dar abuzez de bunăvoinţa dumneavoastră, care nu sunteţi în temă. Ca atare, eu îmi voi rezerva dreptul de a face public în presă politicianismul acestei legi, cu care sunt de acord, chiar în condiţiile acestea, pentru că şi aşa o va aduce la îndeplinire următoarea legislatură.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Bahrin, după care va lua cuvântul doamna Smaranda Dobrescu.

Domnul Dorel Bahrin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu aveam de gând să iau cuvântul, dar m-a mirat atitudinea colegului meu de la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, domnul vicepreşedinte Marcu.

Eu mărturisesc că am primit în audienţă toate asociaţiile ofiţerilor în rezervă care au ridicat problema pusă în discuţie de doamna preşedinte.

Am făcut-o şi eu ca propunere, dar am găsit-o la casetă deja făcută şi înaintată şi am retras-o tacit. Deci, mi se pare, totuşi, exagerat să se spună "politicianism" sau că cineva are interes, atât timp cât toate organizaţiile au cerut şi au justificat şi eu cred că este o solicitare justă şi chiar pertinentă.

Mulţumesc.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Drept la replică!

Domnul Anton Miţaru (din bancă):

Ce nu vă convine!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Tudor, v-aş ruga să nu confundaţi Parlamentul cu plutoanele pe care le-aţi condus dumneavoastră!

Domnul Marcu Tudor:

Nu am condus plutoane, am condus regimente, iar ultimele funcţii au fost de divizii. E mare diferenţă, de 20 de ori, ce 20 de ori, de câteva sute de ori mai mult decât sunt în sala asta, pe care ziceţi dumneavoastră că o conduceţi, dar să lăsăm asta.

Domnule Bahrin, eu cred că nu aţi înţeles nimic din ce am zis. Sigur că aceasta este o dorinţă a tuturor ofiţerilor în rezervă şi în retragere, încă de pe vremea lui Ceauşescu, fiindcă această discrepanţă se păstrează nu de acum. E greu de pus la îndeplinire, eu nu contest asta, foarte greu pentru orice Guvern, nu pentru actualul Guvern. Practic este aproape imposibil, pentru că sunt sute de mii de oameni care au salarii, pensii şi care trebuie să primească, unii, de patru ori mai mari pensiile. Nu vor fi fonduri, decât dacă vom fi mai bogaţi. Dorinţa e uriaşă, şi nu de acum, şi, hai să zic, ultimii 3 ani, dar eu v-am exprimat tocmai dorinţa lor de acum 3 ani. Problema a fost că nu li s-a acceptat. Se acceptă acum pentru aplicarea viitoare. Ăsta e politicianismul. Înseamnă că nu aţi înţeles şi îmi pare rău.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dânsul ar fi spus ce spuneţi dumneavoastră, aţi fi prezentat scuze, adică v-aţi cere scuze. Îi faceţi pe toţi că nu înţeleg, superficiali şi, pe urmă, le cereţi scuze.

Aş ruga şeful Grupului parlamentar să examineze, îl rog, cu toată seriozitatea, modul tendenţios şi provocator pe care îl adoptă, întotdeauna, domnul deputat Tudor.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Dumneavoastră de câte ori spuneţi că nu înţelegeţi ceva! Aşa am spus şi eu că nu am înţeles.

Domnul Valer Dorneanu:

Am spus în general, nu v-am spus dumneavoastră că nu înţelegeţi nimic.

Doamna deputat Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

O dată în plus, daţi-mi voie să regret, şi eu, acuzele de "politicianism".

În primul rând, în decembrie 2002, a fost depusă această propunere legislativă, urmare a unor intervenţii puternice din partea tuturor organizaţiilor de rezervişti, dar şi în virtutea angajamentului guvernamental de recorelare a pensiilor militare. Dacă primul tronson, prima tranşă de recorelare este în curs de desfăşurare şi tinde să egalizeze mediile pensiilor rezerviştilor din diferiţi ani de pensionare, cu pensie stabilită în diferiţi ani de pensionare, atunci această propunere legislativă vine să îndeplinească al doilea deziderat al recorelării, şi anume să nu influenţeze funcţia în măsură mai mare cuantumul pensiei, decât gradul, şi invers, că au existat şi cazuri de acest fel.

Deci, dacă noi am fost acuzaţi de politicianism, când am mărit pensiile, am dublat pensiile agricultorilor, deşi era un angajament guvernamental din anii 2000, dacă suntem acum, de asemenea, învinuiţi de politicianism, conform îndeplinirii unui angajament guvernamental întâmplător venit pe cale de propunere legislativă, dacă vom fi acuzaţi de politicianism pentru mărirea alocaţiilor de copii, care urmează să apară, şi pentru orice alte prestaţii sociale, atunci daţi-mi voie, stimaţi colegi, să vă întreb: nu cumva doriţi să stopăm orice iniţiativă în domeniul social?

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

La preambulul art.I, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Punctul 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Aveţi o obiecţiune? Nu.

La punctul 2. Nu sunt obiecţiuni?

Da, vă rog.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-o ultimă discuţie avută astăzi cu colegii de la Ministerul Apărării Naţionale, care se tem de un anumit echivoc în formularea art.48 alin.1 lit.a), vă propun să fiţi de acord cu adăugarea unei clarificări, pur şi simplu a unei clarificări, şi anume: "Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei" Deci fie se ia în considerare funcţia, fie gradul, baza de calcul care este cea mai avantajoasă, aceea să reprezinte baza pentru constituirea pensiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu găsesc treaba asta cu "are dreptul să opteze".

Doamna Smaranda Dobrescu:

La art.48 alin.1 lit.a), teza a doua: "Cadrele militare..."

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Poftiţi.

Doamna Smaranda Dobrescu:

"Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei".

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu reformularea lit. a) în formula propusă de doamna deputat Smaranda Dobrescu.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, lit.a) de la punctul 1 a fost reformulată, potrivit propunerii doamnei preşedinte, pe care o rog s-o depună în scris.

La punctul 2, dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.II, dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.III, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

După art.III, comisia vă propune, prin amendamentul 1, un art.IV nou, potrivit căruia "Prezenta lege intră în vigoare în trimestrul următor încheierii actualului proces de recorelare a pensiilor".

O întreb pe doamna preşedinte dacă expresia "trimestrul următor" este destul de determinată calendaristic, pentru că poate să intre în a doua lună, în prima lună, în a treia lună... Haideţi să formulăm, daţi o lună, daţi o dată calendaristică.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte, o dată calendaristică nu putem da, întrucât 2004 este prevăzut ca termen de sfârşit al recorelării, însă, din informaţiile pe care le avem de la Ministerul Apărării Naţionale, se intenţionează ca recorelarea actuală, hotărâtă prin hotărâre de Guvern, să se termine cu 6 luni înainte. De aceea noi am dat acest termen oarecum curios şi flotant, dar cred că, pentru mai multă acurateţe, ar trebui să spunem "în prima lună a trimestrului următor definitivării procesului de recorelare".

Domnul Valer Dorneanu:

Nu mai e nevoie de trimestru, "în prima lună următoare încheierii actualului proces de recorelare".

Doamna Smaranda Dobrescu:

Da, în prima lună.

Domnul Valer Dorneanu:

De acord, stimaţi colegi, cu această reformulare?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Am parcurs această lege pe care o vom supune votului dumneavoastră în ziua de marţi, destinată votului final.