Dezbateri parlamentare

Domnul Bogdan Olteanu:

Proiectul de Lege pentru ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992.

Legea are caracter organic, conform raportului comisiei.

Raport comun din partea Comisiei juridice şi Comisiei pentru drepturile omului, de adoptare.

Raport suplimentar înlocuitor de adoptare.

Suntem primă Cameră sesizată.

Dacă iniţiatorul doreşte? Vă rog.

Domnul Marko Attila (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţii Interetnice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După retransmiterea în comisie a acestui proiect de lege, au avut loc discuţii asupra textului pe care data trecută vi l-am prezentat deja aici, în plen. S-a ajuns la concluzia că proiectul de lege, aşa cum a fost prezentat şi data trecută, este conform cu cerinţele europene şi cu legislaţia în vigoare şi au fost admise câteva amendamente, pe care probabil că colegii dumneavoastră din comisie vi le vor prezenta.

Mie îmi rămâne doar datoria să vă prezint rugămintea de a aproba acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Comisia? Domnul deputat Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă prezint raportul suplimentar comun al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, cât şi al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, cum s-a spus şi mai devreme.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma reexaminării, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, un vot împotrivă şi 2 abţineri, menţinerea raportului iniţial de adoptare a Proiectului de Lege pentru ratificarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare adoptată la Strasbourg la 5 noiembrie 1992, cu amendamentele admise, care sunt prezentate în Anexa 1. Amendamentele respinse sunt prezentate în Anexa 2 din prezentul raport.

Am precizat că în raport cu obiectul şi conţinutul său face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Intervenţii la dezbateri generale? Domnul deputat Dobre.

Domnul Traian Dobre:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Plenul Camerei a retrimis această lege la Comisia juridică şi la Comisia pentru drepturile omului şi vreau să vă spun că bine a făcut.

Vreau să mulţumesc domnului preşedinte Olteanu pentru acest lucru, pentru că, la cele două comisii, datorită ajutorului şi contribuţiei domnului secretar de stat de la Departamentul pentru Relaţii Interetnice Attila Markó şi a doamnei Kibedi Katalin, s-au făcut amendamentele de rigoare, iar acest proiect de lege este în concordanţă astăzi, acum, cu Constituţia României şi cu legile ţării.

În aceste condiţii, nu sunt probleme cu această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Vă rog. Domnul deputat Buciuta.

Domnul Ştefan Buciuta:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu privire la aplicarea Cartei Europene a Limbilor Regionale sau Minoritare, la "limbile minorităţilor folosite pe teritoriul României", având în vedere că limba ucraineană este singura limbă folosită pe teritoriul României, nu cred că mai este nevoie să se folosească şi limba ruteană, care nu există pe teritoriul României.

Acest lucru ni-l explică Dicţionarul explicativ al limbii române. Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, lucrarea Academiei Române, ediţia 1998, termenul de "rutean" are următoarele înţelesuri: ruteán, -Ă, ruteni, -e, s.m. şi f., adj. 1. S.m. şi f. - nume care se dădea ucrainenilor din Austro-Ungaria; 2. Adj. Care aparţine rutenilor (1), privitor la ruteni. - Din germ. ruthene. Ruteán s., adj. 1. s. ucrainean, folosit în Moldova şi Bucovina; sau rusnac, rusin, malo-rus. Iar conform unui studiu efectuat de Institutul de Cercetări Politice şi Etnoculturale din Kiev, Ucraina, termenul de rutean are, în istoria lui, două sensuri importante. Etnonimul aparţine triburilor vechi celtice şi formaţiunilor statale de pe teritoriul Galiei, în secolul I î.H.

Ucraina Veche a ajuns în componenţa Imperiului Rus şi a început să fie numită Malo-Rosia. Cu toate acestea, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, rusinii, Imperiul Austro-Ungar şi malo-ruşii, Imperiul Rus, şi-au dat seama că reprezintă acelaşi popor care are o limbă, o origine istorică şi o legătură şi s-au denumit ucraineni. De aceea, termenul latinesc "rutean" nu desemnează pe altcineva decât pe strămoşii ucrainenilor care şi-au autodenumit oamenii ruşi şi care îşi trag originea din Rusia kieviană. Termenul "rutean" reprezintă un ansamblu al creaţiei artificiale şi impunerii forţate a etnonimului, fiind un termen de traducere în ştiinţa medievală din secolul al XII-lea, care nu se foloseşte nicăieri în afara graniţelor Vechii Galii pentru autodenumirea etnosului.

Aşa că, am propune ca art.2 şi art.4 să fie retrimise la comisie şi să se ceară părerea Academiei Române referitoare la denumirea de rutean, ceea ce nu există. S-a susţinut în comisie că ar fi ruteni în Ungaria, în Croaţia şi aşa mai departe. Sunt uniuni în Croaţia - Uniunea Rusino-ucraineană, nicidecum nu există Uniunea Ruteană. Iar, după ultimul recensământ, în România s-au proclamat 82 de persoane ca fiind ruteni. Probabil că nu-şi cunosc bine originea.

Vă mulţumesc şi propunerea este: vă rog să fie retrimise la comisie art.2 şi art.4, pentru eliminarea limbii rutene.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Domnul deputat Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Nu este nevoie, domnule preşedinte şi stimaţi colegi.

Amendamentele domnului deputat le regăsiţi la amendamente respinse şi, în condiţiile în care se doreşte susţinerea, prin votul plenului amendamentele respinse ale celor două comisii pot fi adoptate. Dar nu este nevoie de retrimiterea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mircea Costache.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sunt anumite momente în care putem trece cu uşurinţă peste anumite chestiuni, cu gândul că ne vom mai întâlni vreodată cu ele, şi sunt şi momente în care ar trebui să ne aplecăm chiar cu seriozitate, pentru că, la urma urmei, tot energia aia o consumăm şi tot banii publici îi cheltuim şi dacă încercăm să facem un mic efort de dreaptă judecată şi de dreaptă cumpănire a unor aserţiuni, a unor păreri, a unor convingeri, aşa cum au fost şi ele exprimate de domnul Buciuta, reprezentantul minorităţii ucrainiene.

La Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, dânsul ne-a prezentat şi izvoare, surse de informare în materie, care demonstrează, aşa cum bine ştim, - că trăim şi noi între oameni, trăim şi noi în această ţară -, că nu există de drept şi de fapt o minoritate ruteană, că nu există o limbă ruteană. Însuşi cel care se erijează în reprezentant al rutenilor vorbeşte pe holuri cu totul şi cu totul alte limbi - şi nu-i fac o culpă din asta.

Trăind într-o anumită zonă geografică, un om trăind între minorităţi, poate să vorbească foarte bine şi maghiara, poate să vorbească foarte bine şi sârbă, bulgară, pentru că suntem oameni deschişi şi toleranţi şi s-a ajuns, totuşi, la o înţelegere justă a problemei minorităţilor în România, în probleme fundamentale şi acolo unde ele există. Acolo unde acestea nu există, nu văd în interesul cui lucrăm noi, când aprobăm unui o.n.g., numit "minoritatea ruteană", 7 miliarde de lei pe anul 2007, 6 miliarde - pe 2005, nişte bani ca să-şi cultive cultura, tradiţiile, obiceiurile, datinile. Alte minorităţi au aceste nevoi, au aceste necesităţi şi bineînţeles că fondurile merg cu justificare şi cu îndreptăţire în acea direcţie.

Când este vorba de o minoritate care nu există, la un recensământ plătit de noi, o să constatăm cu toţii că, odată la 10 ani, vor rezulta la recensământul populaţiei, un număr de rătăciţi, de oameni care, asupra unui şpriţ, nu ştiu, n-au înţeles bine ce i-a întrebat recenzorul de teren. Şi, într-o ţară de 20 şi ceva de milioane de locuitori, se vor găsi întotdeauna 50-60 de rătăciţi care să se declare malgaşi, maiaşi, incaşi, patagonezi sau, de ce nu, ruteni.

Cu 82 de persoane înregistrate la recensământul din 2002, ca ruteni, merită să ne înregistrăm noi cu o minoritate inexistentă? Merită să facem alocări de sume din bani publici în această direcţie, acolo unde ea nu există? Merită să avansăm noi o Cartă Europeană a Limbilor Minoritare, în care să acceptăm astăzi, prin vot, existenţa unei limbi inexistente în România? Pentru că în proiectul pe care-l aveţi în faţă cu toţii, vedeţi că există şi limba ruteană. O să vină într-o zi, tot în baza acelei carte a limbilor minoritare, o obligaţie de a edita anumite documente şi în această limbă. Poate România să editeze documente în limba ruteană? Există în această ţară specialişti? Noi, de la această tribună şi din aceste bănci ale Camerei Deputaţilor, votăm anual un buget de stat al României şi plătim, printre altele, onorant din partea noastră, şi, cu îndreptăţire, plătim, aprobăm o filă de buget pentru Academia Română - principalul for ştiinţific al ţării.

Eu zic să cerem cu toţii Academiei Române un studiu documentat şi temeinic, un studiu ştiinţific, că de aceea le aprobăm filă de buget anual, ca să facă şi ce trebuie, un studiu care să ne arate: există sau nu ruteni în România? Există sau nu o minoritate? Există sau nu îndreptăţire ca noi să votăm astăzi că, între limbile minoritate, în Carta Europeană trebuie să figureze şi această limbă? Dacă există, foarte bine, să o tratăm şi să-i tratăm la fel ca pe toţi ceilalţi; dacă nu există, haideţi să ne mai revenim, după 20 de ani de brambureală şi de rătăcire în lucruri cu care alte ţări şi alte popoare nu glumesc, pentru că nu este de glumit cu aşa ceva. Eu vă rog frumos.

Domnul deputat Buciuta, reprezentant al minorităţii ucrainene, ne-a prezentat suficient de multe argumente la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi - dar şi în plen, cine a avut timp să-l asculte - că nu este cazul să ne încărcăm cu lucruri inexistente în societatea românească şi să votăm omeneşte, cu bună-credinţă, în sensul scoaterii acestei limbi şi a acestei minorităţi, dovedite prin recensământul populaţiei şi locuinţelor că nu există.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc. Înţeleg că avem o propunere de retrimitere, la comisie, a proiectului.

Domnul deputat Corlăţean.

Vă propun să stabilim întâi, să luăm întâi o decizie pe această propunere procedurală şi după aceea să revenim la dezbaterile pe fond.

Domnul Titus Corlăţean:

Dacă-mi permiteţi o intervenţie scurtă şi după aceea să tranşaţi această chestiune.

Câteva chestiuni de principiu: ratificarea Cartei Limbilor Regionale sau Minoritare era o necesitate şi era o chestiune oportună de mai mulţi ani. Faptul că am ajuns, în sfârşit, în stadiul de a ratifica acest instrument important al Consiliului Europei, este un lucru bun. Vreau, însă, să fac o precizare: în dezbaterile din Comisia pentru politică externă, atunci când comisia a dat un aviz pozitiv, am precizat, plecând de la modul în care este construită această convenţie, faptul că trebuie să fim extrem de atenţi ca alegerea pe care o facem noi la nivelul Parlamentului să fie cea corectă.

Pentru cei care au studiat acest instrument, este vorba de a alege nivelul de protecţie pentru limba regională sau minoritară, în diferite domenii - administraţie, justiţie, educaţie şi aşa mai departe -, într-o versiune maximalistă şi una minimalistă. Sunt diferite opţiuni intermediare à la carte. Toate statele aleg opţiunea pe care o consideră necesară în fiecare domeniu - încă o dată: în administraţie, în justiţie, în educaţie şi aşa mai departe.

Solicitarea noastră către Ministerul Afacerilor Externe - şi am primit toate asigurările că aşa este: faptul că opţiunile exprimate de Guvern şi propuse Parlamentului şi aprobate de Parlament reflectă nivelul legislativ de lege lata în clipa de faţă. Pentru că, altfel, dacă mergem spre versiuni maximaliste, care depăşesc nivelul protecţiei legislative care există în clipa de faţă în România, avem o problemă: nu este de acceptat ca, printr-un instrument internaţional pe care-l ratificăm, care se întoarce în dreptul intern, devine dreptul intern, să modificăm legislaţia românească faţă de nivelul existent în clipa de faţă. Şi eu, personal, merg pe prezumţia că Ministerul Afacerilor Externe sper că a transmis şi în scris, eu nu am văzut aceste asigurări. Şi, în această situaţie, putem promova ratificarea, fără nici un fel de probleme.

Mai departe, pe controversa respectivă, puteţi lua orice decizie şi putem lua orice decizie pe care o considerăm necesară, însă raportarea la ceea ce spune legea şi Constituţia cu privire la minorităţile recunoscute în România, trebuie să constituie reperul corect.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Vă rog să votaţi. Cine este pentru? Vă rog să număraţi. Da.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Termen? Domnule Iordache?

Domnul Florin Iordache:

O săptămână.

Domnul Bogdan Olteanu:

O săptămână.