Dezbateri parlamentare

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimaţi colegi,

3. În continuare trecem la dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 privind Codul silvic.

Din partea ministerului, doamna ministru Pană, vă rog.

Doamna Adriana-Doina Pană (ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultură):

Domnule vicepreşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să precizez că apreciez în mod deosebit un tur de forţă care s-a făcut în Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică, faptul că astăzi se află la plen este o izbândă şi e ceva benefic pentru toată lumea, proprietari, administratori, firme, ONG-uri şi în principal pentru pădure.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu. Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Codul silvic.

Domnule Tinel, vă rog. Sper că nu citiţi tot dosarul ăla.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Codul silvic a suscitat atâtea dezbateri şi discuţii şi interpelări, întrebări în presă, în mediul politic, încât în momentul de faţă proiectul ăsta de act normativ pe care îl supunem aprobării, dezbaterii dumneavoastră, din punctul meu de vedere personal, are unele aspecte care cred eu că au fost derulate pe repede înainte. Şi vă spun de ce.

Ieri dimineaţă m-am întâlnit cu un reprezentant al Departamentului pentru Păduri, unul dintre reprezentanţii importanţi ai Departamentului pentru Păduri care a şi avut o contribuţie importantă la creionarea acestui proiect şi am discutat anumite aspecte. Unele am văzut că le-au acceptat, modificând forma finală a raportului aprobat în Comisia pentru agricultură, modificând ulterior, vreau să vă spun, forma finală a raportului adoptat în Comisia pentru agricultură. Unele n-au fost acceptate şi eu întreb pe ce bază aţi acceptat unele sau s-a întocmit raportul final cu modificarea unor articole din lege, fără a fi trecute prin comisia de specialitate ulterior.

Deci eu vă dau un exemplu. În plenul Comisiei pentru agricultură, articolul 2 din lege a trecut nemodificat, apare în proiectul de raport că se elimină. Or, mie mi se pare că umblatul ăsta pe textul de lege aşa cum ne convine şi cum nu ne convine, în funcţie de scăpările pe care le avem noi sau pe care nu le avem, nu e în regulă.

În al doilea rând, sunt câteva inadvertenţe în textul de lege în sensul că, de exemplu, poate că n-au fost colegii mei foarte atenţi, pentru a, eu ştiu, încuraja exploatarea masei lemnoase, dăm satisfacţie unora, dar creăm o mare problemă pădurii. Dăm voie prin lege să tăiem până la 3 mii de metri pătraţi de pădure ca să facem platforme sau depozite de material lemnos. Ca silvicultor, vă spun că în practica silvică a mea, dar şi a părinţilor mei, a bunicilor mei, niciodată, nici statul comunist n-a făcut aşa ceva. Ca să tai 3 mii de metri pătraţi de pădure, să argumentezi că vine agentul economic să-şi depoziteze masa lemnoasă, este inaccesibil, din punctul meu de vedere. Toată lumea plânge, ţipă că se defrişează legal, ilegal, fără norme, cu norme. Mai mult sau mai puţin abilitat.

Acum venim prin lege şi spunem, domnule, hai să încurajăm... nu, până acum şi, practica silvică a demonstrat-o, că agentul economic avea unde să-şi depoziteze masa lemnoasă. În B-uri, în mod excepţional în aur sau în C-uri, construcţie administrativă. Faptul că le dăm până la 3 mii de metri voie să taie nu e în regulă. Nu e în regulă ca şi mesaj.

Şi, nu în ultimul rând, aş vrea să vă spun, ca principiu de redactare a legii, că sunt anumite aspecte care, după părerea mea, n-au ce căuta în Codul silvic. Dacă luaţi istoria codurilor silvice, nu plecând de la cel de la 1891, luaţi-l pe cel comunist din 1962 şi veniţi până la cel din 1996, ulterior modificările, sunt anumite aspecte care n-au ce căuta în Codul silvic. Au fost introduse tocmai pentru a genera emoţie în spaţiul public şi pentru a demonstra, vezi chipurile, Doamne, că politicianul se apleacă asupra fenomenului tăierilor ilegale şi am găsit la acarul Păun. Acarul Păun întotdeauna este pădurar. Lui îi punem în cârcă absolut totul. Sunt anumite aspecte de tehnică legislativă care nu ţin de Codul silvic. Codul silvic ar trebui să fie un set de principiu, nu un set de norme. Normele sunt elaborate ulterior adoptării Codului silvic.

De aceea, eu v-aş propune să nu vă grăbiţi cu adoptarea, există un Cod silvic în momentul de faţă aplicabil, el poate fi îmbunătăţit. Dar să nu vă grăbiţi cu adoptarea în forma aceasta. Eu v-aş propune să amânăm o săptămână dezbaterea lui, să-l reîntoarcem la comisie o săptămână. Este un plen extraordinar săptămâna viitoare în 2 şi 3 şi să mai ne aplecăm în această perioadă asupra lui şi să-l discutăm în şedinţa extraordinară de miercuri, 2 iulie 2014.

Asta este propunerea grupului PDL, domnule vicepreşedinte, şi vă rog s-o supuneţi aprobării plenului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, o să supun votului această propunere, după care o să dau cuvântul din partea Comisiei pentru agricultură, că mi-a scăpat această chestiune.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie. Vă rog să votaţi.

Cu 53 de voturi pentru, 100 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, proiectul de lege rămâne pe ordinea de zi.

Are cuvântul domnul Harbuz, din partea Comisiei pentru agricultură. Vă rog.

Domnul Liviu Harbuz:

Domnule Tinel Gheorghe, aprindeţi lumina, vă rog.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 10 decembrie 2013. Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.46/2008, Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare.

Se urmăreşte printre altele ca administrarea pădurilor să se realizeze pe baza principiului teritorialităţii, cu soluţii concrete pentru micii proprietari în vederea exploatării şi valorificării judicioase a resursei forestiere, în condiţiile asigurării integrităţii fondului forestier naţional.

Am primit avizele favorabile ale Consiliului Legislativ. La dezbateri a participat, în calitate de invitat, doamna ministru Adriana-Doina Pană, ministrul delegat pentru ape, păduri şi piscicultură.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiilor, s-a hotărât cu majoritate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008, Codul silvic, cu amendamentele admise prevăzute în Anexa nr.1 şi amendamentele respinse prevăzute în Anexa nr.2 la raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Tot dezbateri generale, domnul Neacşu, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea, înainte de orice, să o felicit pe doamna ministru pentru faptul că a reuşit să coaguleze un colectiv în jurul Domniei Sale care să lucreze şi eficient şi util la acest extrem de important proiect legislativ. Nu vreau să uit şi nu vreau să omit nici meritul ministrului anterior, al doamnei Varga care, de asemenea, a avut o utilă aplecare asupra acestui domeniu şi faptul că au reuşit să conlucreze şi la final a ieşit un proiect, în opinia mea, bun şi corect care şi-a propus şi cred că pentru prima dată reuşeşte să elimine jaful din pădurile României.

De asemenea, vreau să-i felicit şi pe colegii mei din Comisia pentru agricultură şi respectiv din Comisia juridică, pentru că au fost puşi, ca de atâtea ori, de altfel, în faţa unor importante şi intense provocări, au reuşit să găsească cele mai bune formule.

Eu cred că, în momentul acesta, această lege privind Codul silvic este simţitor mai bună decât cea care a fost în vigoare şi care va fi în vigoare până în momentul în care aceasta va fi promulgată. Motiv pentru care aşteptăm şi cu ocazia asta, doamnă ministru, dacă vreţi, în numele Parlamentului României, în numele grupului nostru parlamentar, vă trasez sarcina s-o puneţi foarte bine în regulă această lege. Noi am avut sarcina de a v-o pune la dispoziţie, dumneavoastră trebuie s-o aplicaţi şi s-o aplicaţi bine, în folosul tuturor românilor, al proprietarilor de păduri şi al celor care sunt în industria de extracţie şi al celor din industria mobilei şi, nu în ultimul rând, şi al pădurarilor, aşa cum amintea colegul meu aici, şi niciodată să nu uitaţi că legea trebuie să corespundă în primul şi în primul rând intereselor marii mase de cetăţeni.

Evident că punctul de vedere al Grupului parlamentar al PSD va fi de a vota în favoarea acestui proiect legislativ.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Doamna Varga, vă rog frumos.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am să încep şi eu tot cu o felicitare. Am să felicit Partidul Naţional Liberal pentru că respectă angajamentele luate în faţa românilor şi că a fost singurul partid care şi-a asumat politic, printr-o moţiune aprobată de Partidul Naţional Liberal şi-a asumat politic principiile acestei legi. Şi-a asumat, practic, lupta împotriva corupţiei din sistemul silvic, Partidul Naţional Liberal şi-a asumat această bătălie cu cei care distrug pădurile României, Partidul Naţional Liberal şi-a asumat acest sprijin pe care să-l acorde agenţilor economici din industria de prelucrare a lemnului, astfel încât această resursă extrem de importantă pentru România să nu mai plece sub formă de buştean şi cherestea la export, ci să rămână în ţară.

Dragi colegi,

Un act normativ atât de important îl discutăm, din păcate, în pripă şi în mare grabă. S-a pornit la modificarea acestui act normativ având în vederea situaţia actuală din România.

Din păcate, în România, fenomenul tăierilor ilegale este unul de proporţii. Din păcate, în România, fenomenul tăierilor ilegale îi afectează în mod direct pe români, afectându-le sănătate. Din păcate, mulţi români sunt ameninţaţi de fenomene meteorologice extreme tocmai datorită acestor tăieri ilegale.

Din păcate, aceste tăieri ilegale se fac cu buna ştiinţă a unor oameni care, în loc să apere pădurea, sunt în complicitate cu hoţii. Din păcate, bugetul statului pierde anual sume enorme pentru remedierea efectelor acestor tăieri ilegale.

Am încercat, pe vremea când eram ministru, să identific cauzele care permit aceste tăieri ilegale. O legislaţie ambiguă, o legislaţie neclară, o legislaţie permisivă este prima cauză a fenomenului distrugerii pădurilor din România.

De asemenea, trebuie să ştim cu toţii şi să găsim o soluţie, sunt peste 550 de mii de hectare de pădure nepăzită. Aceasta este prima la îndemâna hoţilor.

De asemenea, nu există o modalitate transparentă de vânzare a masei lemnoase. În România, masa lemnoasă se vinde direct din pădure pe picior şi nu din rampe şi depozite, aşa cum se întâmplă în ţări precum Germania, ţări cu o bună experienţă în domeniu.

În România nu există un sprijin direct acordat proprietarilor de pădure. A avea o proprietate forestieră în România este mai degrabă o corvoadă decât un beneficiu. În România nu există o voinţă politică pentru a-i ajuta pe agenţii economici din industria de prelucrare a lemnului.

Acestea sunt principalele probleme cu care se confruntă silvicultura românească. Şi la acestea am încercat să găsim soluţii. Noi, ca Partid Naţional Liberal, am dorit în primul şi în primul rând, punerea pe piaţă a lemnului în mod transparent. Am dorit ca lemnul să nu mai fie vândut estimat din pădure, ci să fie vândut măsurat din rampe şi depozite. Din păcate, acest principiu asumat de Partidul Naţional Liberal a fost eliminat în comisie.

De asemenea, am dorit o responsabilizare a personalului silvic şi înăsprirea pedepselor pentru furtul de lemn. Am văzut o sută de hectare în Vâlcea de pădure tăiată la ras, fără ca şeful de ocol să poată fi suspendat. Am văzut 915 hectare de pădure tăiată la ras, ilegal în Argeş şi nimeni nu a păţit nimic.

Prin responsabilizarea personalului silvic, am fi putut lupta în mod direct şi împotriva corupţiei şi am fi dat un semnal clar că ne pasă de pădurile României.

De asemenea, mediul de afaceri din industria de prelucrare a lemnului trebuie să fie sprijinit şi noi am propus acordarea dreptului de preempţiune pentru agenţii economici din industria mobilei. Sunt agenţi economici care ar putea să-şi mărească producţia, să valorifice superior lemnul, care ar putea să creeze noi locuri de muncă, pentru că au piaţă de desfacere a produselor, dar se confruntă cu accesul dificil al materiei prime, a lemnului. Noi am propus acest drept, acordarea acestui drept de preempţiune.

De asemenea, am venit cu propuneri de sprijinire a proprietarilor de păduri, în primul rând, celor care au terenuri în situri "Natura 2000", dreptul de proprietate trebuie respectat, dar trebuie să găsim un echilibru între interesele generale ale societăţii şi interesele particulare corecte şi justificate ale proprietarilor.

Dragi colegi,

Nu ştiu de ce Partidul Social Democrat şi-a schimbat decizia luată în Guvern, atunci când eram ministru. Împreună am convenit aceste principii, împreună ni le-am asumat şi constatăm acum în comisii că, de fapt, acest Cod silvic a fost, practic, ciopârţit, au fost eliminate principalele prevederi şi ne întrebăm ce a făcut ca Partidul Social Democrat să-şi schimbe atitudinea. Ce l-a făcut pe acest partid aflat la guvernare să se răzgândească? Să fie oare interesele de partid? Sunt lucruri pe care cu siguranţă şi opinia publică le va discuta.

În final, vreau să vă spun că nu putem fi de acord cu un astfel de act normativ care nu rezolvă problemele silviculturii din România şi veţi vedea că prin aprobarea acestui Cod silvic, sub această formă, vom vedea în continuare tăieri ilegale, vom vedea în continuare că lemnul sub formă de buştean şi cherestea pleacă la export, în timp ce pădurile din România sunt distruse şi batjocorite, în loc să fie respectate, protejate, pentru că sunt un bun naţional.

Deci, Partidul Naţional Liberal nu votează sub această formă Codul silvic şi sperăm ca această lege să nu fie promulgată de preşedinte şi să fie reîntoarsă spre dezbateri în Parlament.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Cine mai doreşte la dezbateri generale?

Vă rog.

Domnul Ion Tabugan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Fac parte din Grupul PSD-UNPR.

Vreau să fac menţiunea de la bun început că nu sunt diletant. Sunt inginer silvic de meserie, de la 14 ani şcoală silvică, ajuns prin toate treptele, inclusiv director de direcţie silvică şi am ajuns în Parlamentul României şi rog de aceea să mi se permită să pot să vorbesc măcar un minut mai mult decât cei care habar n-au ce vorbesc la microfon aici legat de pădurile României.

În primul şi în primul rând, pădurea reprezintă un interes naţional. Fondul forestier naţional al României reprezintă un interes naţional. Numai un fond forestier naţional bine gospodărit, gospodărit, în accepţiunea generală, înseamnă de la pază până la extragerea lemnului şi trebuie făcut şi se face la ora actuală după regulamente şi nicidecum cum s-a spus, că nu există legi şi că totul se practică la voia întâmplării. Nu este adevărat.

Sunt legi şi că toate acestea sunt aplicate. Dar, de fiecare dată, în anumite zone şi în special unde este proprietate privată şi mai ales unde nu sunt păzite şi nu au contract de administrare privaţii, persoane fizice, acolo se întâmplă şi marea majoritate a cazurilor, nu de către ei, ci de către samsarii, hoţii de pădure.

De aceea, noi, partidul de guvernământ, vă rugăm să aprobaţi acest Cod silvic, pentru că el vine şi rezolvă o grămadă de probleme şi la elaborarea lui, noi am plecat de la condiţiile social-economice şi de la tradiţia poporului român. Nu putem vorbi de o administraţie germană, chiar dacă Banatul, Ardealul şi Bucovina administrează pădurile de 150 de ani, şi zona din care provin eu de mai bine de 200 de ani, la 1766 apar primele, în sistemul de graniţă dintre Imperiul Austriac şi Turc, apar primele reglementări de tăieri ale grănicerilor în pădurile împărăteşti.

Vreau să vă spun că Germania este cu totul altceva. Şi noi vindem şi suntem printre primii care am exploatat şi am vândut în depozite intermediare şi finale, nu în rampe. Că rampele sunt de 500 de metri pătraţi, acolo nu ştii ce faci prima dată, ori întorci acele maşini de 40 de tone care ocupă toată rampa, ori pui lemnul, ori pui tractorul... forestier, ori pui încărcătorul frontal, ori pui sortatorul, nu ştii ce faci acolo.

Deci vânzarea lemnului din rampă, din pădure este exclusă ca posibilitate fizică. Şi, atunci, noi ce vorbim? Trebuie să vorbim pe condiţiile concrete, clare româneşti, tradiţia. Nu înseamnă a introduce, a estima.

Dragi colegi parlamentari,

Făcând facultatea silvică de la Braşov, în 1979-1985, aveam dascăli şi materiale pe care nemţii nu le aveau la vremea respectivă. Biometria arborilor şi arboretelor care făcea estimarea cu acei oameni care au ajuns academicieni, făcea estimarea lemnului pe picior, care se încadra în plus/minus 5%, şi la ora actuală se aplică. Şi se încadrează perfect. Nu poţi să vii să dai libertate, când vând lemnul numai pe care pun clupa în rampă. Păi, şi în pădure tai cum vreau, ce...? Lemnul trece peste culme, nu ajunge în rampă, n-am nicio estimare.

Estimarea este ştiinţifică. În urma a mii şi mii de ore de cercetare ştiinţifică. Finalul, când punem clupa şi încărcăm în maşini şi ajungem în depozitele intermediare sau finale, unde avem oameni pregătiţi, sortatori, oameni specialişti... şi şefi de depozite, atunci vindem cu adevărat prin licitaţii care nu sunt trucate şi legea spune clar cum se vinde lemnul prin OUG şi noi dorim să reglementăm vânzarea masei lemnoase prin hotărâre de guvern, că numai aşa se poate face, să spun, o rânduială în vânzarea masei lemnoase.

Nu ne putem permite să venim să spunem - sistemul german. Păi, nouă ne mai trebuie mult până ajungem acolo. Însăşi energia de relief sau pantele noastre, văile noastre, sunt foarte înguste. Nu permit acest lucru. Germania are un teren cu totul altfel. Atunci abordarea noastră de substanţă a Codului silvic trebuie să fie de altă natură.

Stimaţi colegi,

Pădurile, la ora actuală, deţin circa 26,17% din teritoriul României, suntem sub media europeană. Nu avem voie - şi ne vor condamna generaţiile viitoare - ca noi să scădem acest procent.

A apărut fenomenul de deşertificare în sudul Olteniei. Trebuie să venim - prin fondul de ameliorare, prin perdele forestiere, să începem împădurirea de urgenţă.

Uitaţi, acestea sunt problemele majore. Avem legi care sancţionează personalul silvic, avem Statutul personalului silvic, avem Codul penal, Codul silvic, avem contractul colectiv de muncă...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog să v-apropiaţi de final, domnule deputat.

Domnul Ion Tabugan:

Vă mulţumesc foarte mult.

Având în vedere că vorbesc o dată la doi ani, domnule preşedinte, un minut vă rog să-mi acordaţi.

Păi, de ce trebuie să venim acum noi şi să adăugăm în Codul silvic, care este un cod de principii, că dăm şefii de ocol afară, că le punem sechestru, că imediat îi luăm de gât, îi băgăm în pământ, le ridicăm autorizaţia de liberă practică... Păi, noi nu suntem aici Inchiziţie.

Legi sunt. Trebuie aplicate.

Deci, vă rugăm foarte mult să aprobaţi acest Cod silvic, cu micile amendamente care vor apărea pe parcurs, dar el va ţine linia în care fondul forestier naţional, care este de interes naţional, va fi şi va rămâne integru.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi eu vă mulţumesc.

Cine mai doreşte la dezbateri generale, vă rog? Nu mai doreşte nimeni.

Dacă la capitolul de amendamente admise de la punctul 1 la punctul 82 aveţi observaţii. Nu sunt.

Dacă la Anexa nr.1 aveţi observaţii. Nu sunt.

Dacă la capitolul de amendamente respinse de la punctul 1 la punctul 20 aveţi observaţii.

Vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Poziţia 7 art.20. După alin.(1) se vor introduce două noi alineate, respectiv, 1¹ şi 1², cu următorul cuprins: "1¹. Întocmirea de amenajamente silvice este obligatorie pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 hectare". Iar "1². Proprietarul care are încheiat contract de administrare sau de servicii silvice pe o perioadă de minim 10 ani pentru fondul forestier al unei proprietăţi cu suprafaţa de maxim 10 hectare poate recolta un volum de maxim 3 metri cubi pe an pe hectar de pe această proprietate forestieră, în funcţie de caracteristicile structurale ale arboretului".

Vă mulţumesc.

Îl susţin şi rog colegii să susţină acest amendament.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Comisia.

(Domnul deputat Tinel Gheorghe doreşte să ia cuvântul.)

În legătură cu acest amendament?

Din partea comisiei, vă rog.

Supun votului dumneavoastră...

Vă rog, domnule Tinel.

Domnul Tinel Gheorghe:

Păi e doamna ministru Pană aici, ministrul apelor şi pădurilor. Să ne spună dacă susţine sau nu susţine amendamentele în forma propusă. Vă rugăm.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Tinel, staţi calm, vă rog eu frumos.

Doamna Pană, vă rog.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Domnule vicepreşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest amendament a existat la propunerea Grupului de lucru care s-a întâlnit la Braşov, compus din proprietari, administratori, ONG-uri şi toţi factorii interesaţi. Este benefic, este conform normelor europene, chiar cu ceva suplimentar pentru control.

În normele europene se spune aşa: sub 10 hectare nu se face amenajament, ci există nişte ghiduri de bune practici. Noi, după tot ce s-a întâmplat în pădurile României, considerăm că e insuficient să fie aceste ghiduri de bune practici. Şi atunci, al doilea amendament pe care l-a introdus domnul deputat Suciu spune clar: cei care au păduri sub 10 hectare şi încheie contracte de administrare pe minim 10 ani cu un ocol silvic, că e de la Romsilva, că e privat, au dreptul să exploateze până la 3 metri cubi de lemn per hectar. Deci, îi cointeresăm.

S-a spus mai devreme un lucru foarte bun.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamna ministru, sunteţi de acord sau nu.

Vă rog eu frumos.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Încă ceva, ca să conving colegii.

S-a spus foarte corect că avem aproape 500 de mii de hectare de pădure care nu este administrată. Ei, prin acest amendament am reuşit să cointeresăm încât să nu mai avem aceste suprafeţe neadministrate.

Deci, suntem pentru.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră...

Vă rog, domnule deputat.

Tot la aceste amendamente, da?

Domnul Ioan-Cristian Chirteş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul Partidului Naţional Liberal nu susţine acest amendament, vă spun, din două motive. Facem o mare greşeală aprobând acest amendament. Asta face să ne întoarcem în timp la acele studii sumare de amenajare în care ne-am distrus aproape un milion de hectare de pădure. Nu trebuie să lăsăm în România niciun hectar de fond forestier neamenajat. Şi, doamna ministru, un contract de administrare nu reglementează procesul de producţie în pădure. Procesul de producţie, ţelul de gospodărire şi prevederile care permit tăierea arborilor din pădure sunt reglementate strict în România prin amenajament silvic.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă rog, domnule Tinel.

Domnul Tinel Gheorghe:

Stimaţi colegi,

Mă aşteptam ca doamna ministru Pană să nu intre în contradicţie cu propria-i formă adoptată în plenul comisiei şi pe care a susţinut-o. Şi aici, colegul meu, domnul Chirteş, a precizat extrem de corect, sau a surprins extrem de corect sensul acestui amendament. Şi sensul este următorul: în perioada 2001-2004, când PSD-ul se afla la putere, am avut acea practică a amenajării prin studii sumare pentru cei sub 10 hectare. Am avut o practică noi. Nu, sub 100 de hectare, dacă nu mă-nşel. Atunci. Şi am făcut praf, praf am făcut atunci zeci, sute de mii de hectare de pădure. Şi m-aşteptam ca doamna ministru Pană să ştie acest lucru sau colaboratorii să-i fi spus că a fost un lucru câştigat după 2004, când am revenit la amenajarea pădurilor integrală, indiferent de suprafaţă.

Să nu susţineţi doamna ministru acest amendament, pentru că este o mare prostie, să ştiţi. Vă reîntoarceţi la situaţia de acum 12-13 ani de zile, când presiunea asupra pădurii era extraordinară. şi mie îmi pare rău de PSD, care a venit aici şi a susţinut un punct de vedere, şi colegul meu, într-o anumită formă care se contrazice cu amendamentul propus, sau cu amendamentele propuse. Forma adoptată la amenajarea pădurilor pe Codul silvic, pe actuala propunere a Comisiei pentru agricultură, este corectă, doamna ministru.

Fiţi consecventă cu dumneavoastră însăşi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat. A! Aveţi amendament. Atunci staţi să terminăm cu voturile acestea.

Supun votului dumneavoastră propunerea de amendamente a domnului Suciu.

Vă rog să votaţi.

Cu 121 de voturi pentru, 80 de voturi împotrivă şi 17 abţineri, amendamentul domnului Suciu au fost aprobate.

Vă rog, alte observaţii?

Domnul Liviu Laza-Matiuţa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La punctul 16, art.12, am un amendament: "Fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se administrează prin ocoale silvice din structura Regiei Naţionale a Pădurilor - RNP Romsilva, la fel ca şi fondul forestier proprietate publică a statului".

Amendament respins.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă rog, doamna ministru.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Stimaţi colegi,

Noi nu suntem de acord, pentru că sunt ocoale private care fac acest lucru foarte bine. Deci, vrem forma iniţială.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am înţeles.

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus la punctul 16.

Vă rog să votaţi.

Cu 31 de voturi pentru, 173 voturi împotrivă şi 15 abţineri, amendamentul propus a fost respins.

Dacă mai aveţi alte observaţii la capitolul de amendamente respinse.

Vă rog, doamna Varga.

Înainte de a da cuvântul doamnei Varga, vreau să salut prezenţa în sală a lordului Davies of Stamford şi a lordului Balfe.

Vă rog să-i aplaudăm. (Aplauze.)

Doamna Varga, vă rog.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La punctul 4 art.14: "Conducerea şi reprezentarea legală a ocolului silvic de regim sunt asigurate de şeful de ocol silvic numit de proprietarul unic, consiliul local ori de adunarea generală, după caz, cu avizul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Conducerea ocolului silvic de stat este asigurată de către şeful de ocol care este numit în funcţie de către conducătorul unităţii Regiei Romsilva, cu avizul autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.

Retragerea avizului pentru numirea şefului ocolului silvic se face la propunerea proprietarului unic, consiliului local, adunării generale sau a conducătorului unităţii Romsilva, după caz, prin ordinul conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură."

Cu alte cuvinte, şi la stat şi la privat, ori luăm decizia ca şeful de ocol să fie numit cu avizul autorităţii centrale care răspunde de silvicultură sau fără avizul autorităţii centrale care răspunde de silvicultură. Nu putem avea tratament diferit pentru stat şi tratament diferit pentru privat.

Noi propunem să fie cu avizul autorităţii centrale care răspunde de silvicultură, pentru a putea retrage acest aviz în cazul încălcărilor legislaţiei silvice.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamna Pană, vă rog.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Stimaţi colegi,

Noi mergem pe forma de la comisie. şi aş mai face o adăugire: din moment ce Partidul Naţional Liberal, după ce i-au fost acceptate foarte multe amendamente în comisie, a declarat deja că nu votează Codul silvic, îi rog să nu mai vină cu amendamente, pentru că dânşii oricum nu votează.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamna Pană, acesta este regulamentul. Trebuie să vă adaptaţi. Nu e ca la Guvern aici.

Supun votului dumneavoastră propunerea doamnei Varga.

Vă rog, domnule...

Domnul Adrian George Scutaru:

Cu tot respectul pe care vi-l port, doamna ministru, dezbaterea parlamentară este o faţetă a democraţiei. Vă rog să acceptaţi totuşi că există şi opoziţie şi că o lege totuşi trebuie dezbătută în Parlament. Există poate şi opinii contrare, care nu vă plac, dar daţi opoziţiei posibilitatea să şi le exprime. Şi fiind mai mulţi decât noi, că de-aia sunteţi la guvernare şi aveţi majoritate, le puteţi respinge. Dar aveţi, doamna ministru, măcar bunul-simţ şi arătaţi respect faţă de Parlament. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Scutaru. Nu mai fiţi aşa revoltat, domnule Scutaru, că aţi avut timp să vorbiţi.

Vă rog, domnule Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Îmi pare rău pentru... i-aş spune eu partea finală a prezentării colegului meu care a fost un derapaj până la urmă din ceea ce ar trebui să însemne practica normală parlamentară. Îmi cer eu scuze, în numele Domniei Sale, doamnei ministru, şi doamnă în acelaşi timp. Dar vă rog să-mi permiteţi şi o, ştiu eu, o remarcă. Dacă aţi observat în luările de poziţie de la dezbaterile generale au fost abordări diferite. E logic să fie diferite. Gândim diferit, avem abordări diferite, asta este. În condiţiile în care eu am apreciat că este... şi aşa este normal să fie, până la urmă, o lege pe care ne-o putem asuma cu toţii, la care am lucrat cu toţii, poate unii n-o votează, e dreptul fiecăruia, şi asta s-a exprimat aici. Dar, în condiţiile în care eu m-am simţit dator să le mulţumesc tuturor celor care au contribuit mai mult sau mai puţin la această lege care este una benefică şi, după asta, cel care a vorbit după mine, sau doamna care a vorbit după mine a asumat numai în numele unui singur partid această lege, de fapt nu e vorba de această lege, este vorba de legea care a fost respinsă şi care va fi respinsă. Parcă totuşi este o oarecare lipsă de eleganţă. Şi eu mi-aş dori ca lucrurile astea să nu se mai manifeste aici. Sau măcar nu atât de plenar cum se încearcă în momentul ăsta.

Deci, încă o dată ne cerem scuze şi de o parte şi de alta. Sper să intrăm din nou în logica firească a dezbaterii parlamentare, să ne vedem de treabă şi să ne acordăm ceva mai mult respect. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Oricum, vă recomand să nu cereţi ceea ce nu se poate da.

Dacă mai aveţi şi alte observaţii la amendamentele respinse.

Vă rog, domnule deputat.

Aveţi răbdare că vă supun la vot. Nu vă pierdeţi cu firea.

Domnul Ion Tabugan:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Vă rog să nu fiţi de acord cu acest amendament pentru următorul motiv: avem Statutul personalului silvic, aşa cum îl pomeneam la dezbaterile generale, unde spune clar că: pentru orice abatere există şi sancţiunea aferentă. Avem Codul penal, avem Codul silvic, avem contractul colectiv de muncă.

Nu este normal şi firesc ca un şef de ocol să fie numit de consiliul de administraţie şi cu avizul... vorbesc de Romsilva, cu avizul autorităţii centrale care răspunde de silvicultură. De ce? Pentru că ei au regulamente interioare care reglementează strict ierarhizarea însăşi prin Statutul personalului silvic, care este pe grade. Un inginer este inginer silvic, inginer debutant, inginer şef, apoi inginer consilier, până la consilier general, pentru care trebuie să ai o vechime de cel puţin 30 de ani...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog să vă apropiaţi de final, domnule deputat.

Domnul Ion Tabugan:

Da.

Şi vreau să spun că a vota acest lucru înseamnă a trece peste director, care nu mai poate să-şi facă echipa şi să poată conduce, vorbesc de Romsilva, nu mai poate să conducă judeţul.

Cealaltă problemă pe care...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Tabugan, vă rog să vă apropiaţi de sfârşit.

Domnul Ion Tabugan:

Vă rog foarte mult, domnule preşedinte.

Legat de oameni...

(Domnul vicepreşedinte Viorel Hrebenciuc îi întrerupe microfonul domnului deputat Ion Tabugan.)

Vă mulţumesc.

Luaţi loc în bancă.

Domnul Ion Tabugan:

Oricum era o problemă foarte importantă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am înţeles.

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de doamna Varga.

Vă rog să votaţi.

Cu 85 de voturi pentru, 136 voturi împotrivă şi 17 abţineri, propunerea doamnei Varga a fost respinsă.

Dacă mai aveţi şi alte observaţii.

Vă rog. Da, spuneţi la ce amendament mai aveţi observaţii.

(Doamna deputat Lucia-Ana Varga doreşte să intervină.)

Staţi, doamna Varga, aveţi răbdare, fiţi calmă!

Domnul Liviu Laza-Matiuţa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La punctul 18, art.75, amendamentul propus: "Cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică din domeniul silviculturii se realizează prin Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice care se reorganizează prin hotărârea Guvernului în Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice "Marin Drăcea", în coordonarea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, ca institut naţional cu personalitate juridică."

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Ăsta era la amendamente admise sau la ce v-aţi referit?

Domnul Liviu Laza-Matiuţa:

La respinse.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La "respinse". Bine.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat.

Vă rog să votaţi.

Cu 39 voturi pentru, 188 de voturi împotrivă şi 18 abţineri, amendamentul a fost respins.

Doamna Varga, aveţi amendament respins, da?

Doamna Lucia-Ana Varga:

Nu. Observaţii.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Observaţii. Vă rog.

Doamna Lucia-Ana Varga:

La art.60. "Operatorii economici din industria mobilei au drept de preempţiune la cumpărarea de masă lemnoasă provenită din fondul forestier naţional, la ofertă de preţ şi în condiţii egale de vânzare."

Insist, stimaţi colegi, ca acest articol să fie votat sub această formă pentru a da un semnal clar de susţinere a mediului de afaceri din domeniu. Să nu îl lăsăm sub forma unui principiu doar la îndemâna netransparentă a celor de la Romsilva, ci să-l supunem atenţiei clar, sub forma prezentată de mine.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, doamna ministru.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Este prevăzut ca principiu stabilit prin Cod.

Deci, nu susţinem forma doamnei Varga.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul doamnei Varga.

Vă rog să votaţi.

Cu 86 voturi pentru, 146 voturi împotrivă şi 7 abţineri, amendamentul propus a fost respins.

Mai aveţi, doamna Varga? La ce număr din amendamente respinse?

Doamna Lucia-Ana Varga:

Cel mai important amendament şi cel mai important articol de fapt al legii este art.62, care se referă la punerea pe piaţă a masei lemnoase: "Începând cu data de 1 ianuarie 2015, este interzisă vânzarea unui procent mai mare de 50% din masa lemnoasă pusă în valoare pentru a fi recoltată ca lemn pe picior din păduri.

Începând cu 1 ianuarie 2016, este interzisă vânzarea masei lemnoase pusă în valoare pentru a fi recoltată ca lemn pe picior din păduri.

Este interzisă compensarea în natură cu masă lemnoasă a contravalorii lucrărilor de prestări servicii pentru exploatarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică.

Începând cu 1 ianuarie 2016, masa lemnoasă care se recoltează din fondul forestier proprietate publică se valorifică prin vânzare numai în platforma primară sau depozite şi, după caz, de la centre de sortare şi prelucrare, ca sortimente de produse fasonate şi/sau ca produse rezultate din prelucrarea primară a lemnului.

Încărcarea materialelor lemnoase mijloace de transport de la locul de recoltare şi circulaţia pe drumurile forestiere a mijloacelor de transport încărcate cu materiale lemnoase este interzisă între orele 22,00-5,00, în perioada de aplicare a orei de vară, şi între orele 19,00-7,00, în perioada de aplicare a orei de iarnă."

Aşa cum v-am spus, acest amendament se referă la punerea pe piaţă în mod transparent a lemnului. Cu alte cuvinte, nu vânzarea lui estimată, ci vânzarea măsurată din depozite.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de doamna Varga.

Vă rog să votaţi.

Cu 115 voturi pentru, 124 voturi împotrivă şi 6 abţineri, amendamentul a fost respins.

Dacă mai aveţi alte observaţii la amendamentele respinse.

Nefiind, proiectul de lege trece la votul final.

Ultimul proiect de lege...

Nu, la votul final, doamna Pană, nu acum.