|
Doamna Oana Bogdan: Mulţumesc. Oana Bogdan, secretar de stat la Ministerul Culturii. Stimate domnule preşedinte, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Prin prezentul proiect de act normativ de modificare a Legii nr. 422/2001, se acordă un rol crescut comisiilor Ministerului Culturii, adică acelor comisii formate din specialişti în domeniul protejării patrimoniului imobil. Ordonanţa de urgenţă nr. 10/2016 a fost justificată de experienţe anterioare, în care s-au constatat acţiuni întreprinse în detrimentul patrimoniului construit, care este atât de important pentru România, nu-i aşa? Referitor la opiniile potrivit cărora pentru această creştere a rolului comisiilor este necesară acordarea de personalitate juridică acestora, strâns corelate cu posibilitatea de a fi chemate în judecată, menţionăm faptul că potrivit Codului de procedură civilă în vigoare, cererile în instanţă pot fi formulate şi împotriva unei entităţi fără personalitate juridică - a se vedea prevederile art. 56 alin. (2): poţi da în judecată asociaţiile, societăţile sau alte entităţi fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii. De asemenea, pot fi formulate cereri în instanţă personal împotriva membrului comisiei care a contribuit la elaborarea, emiterea sau încheierea actului, ori, după caz, care se face vinovat de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, în baza art. 16 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. Menţionăm că un rol mai important al comisiilor a fost solicitat de societatea civilă şi în documente ale statului, precum Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Patrimoniul Construit, Siturile Istorice şi Naturale, din 2009. Acţiunile împotriva protecţiei patrimoniului în România sunt vizibile şi în afara ţării, sunteţi conştienţi de acest fapt, iar... vă rog să vedeţi Rezoluţia Consiliului, în acest sens, Rezoluţia Consiliului Internaţional al Monumentelor şi Siturilor, din 2014, privind gravitatea pierderilor înregistrate de zonele construite protejate din Bucureşti. Şi acesta este doar un exemplu. Deci, măsurile propuse de acest proiect legislativ sunt absolut necesare. Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene şi Comisia Naţională a Monumentelor Istorice şi-au exprimat acordul faţă de propunerea ministerului, de creştere a rolului comisiilor. Raportul Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, supus astăzi dezbaterii, propune ca declasarea monumentelor istorice şi avizarea să se facă incluzând doar propunerea comisiilor de specialitate ale ministerului. În acest raport sunt aduse unele completări bine-venite acestei ordonanţe, Ordonanţa nr. 10/2016, şi anume: în aviz, în afara deciziei comisiilor, vor putea fi incluse şi alte condiţii, deoarece avizele nu reflectă doar o problematică ştiinţifică, nu? Cea care ţine de aceste comisii, a cărei analiză intră în competenţa comisiilor. Deci, există şi alte condiţii care pot fi incluse în acest aviz. A doua completare adusă în acest raport al Comisiei pentru cultură se referă la intervenţii de mică amploare, şi anume: împrejmuiri, rampe pentru persoane cu dizabilităţi, pentru care vor putea fi acordate, doar în condiţii clar precizate, avize fără consultarea Comisiei Monumentelor Istorice. Solicitările de avize de acest fel supraîncarcă ordinea de zi a comisiilor, diminuând din timpul acordat studierii proiectelor de conservare-restaurare. Considerăm foarte important acest amendament, formulat în vederea simplificării administrative pe care ne-o dorim cu toţii. A treia completare adusă de acest raport se referă la posibilitatea remunerării membrilor comisiilor pentru fiecare şedinţă la care participă, în cazul convocării mai multor şedinţe într-o lună. Acesta este un lucru bun, nu? Pentru că tocmai creşterea economică şi oportunitatea obţinerii unor finanţări pentru conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului au determinat un număr mare de solicitări. Ne referim la 100 de cereri pe lună, în marile centre, care conduc la creşterea numărului de şedinţe. Spre exemplu, Direcţia pentru Cultură a Municipiului Bucureşti organizează 3-6 şedinţe lunar, în condiţiile în care în anii anteriori vorbeam de o singură şedinţă pe lună. Deci, în aceste condiţii, plata, indiferent de numărul de şedinţe, se va efectua lunar şi este extrem de mică, vorbim de 70 de lei. Repet: 70 de lei pe şedinţă, lunar.
|