Dezbateri parlamentare

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

21. Continuăm cu Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă; Pl-x 213/2018.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, îi dau cuvântul doamnei deputat Éva-Andrea Csép pentru prezentarea raportului înlocuitor.

Vă rog.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte de şedinţă.

Raport de înlocuire asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă a fost retrimisă Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, prin adresa Pl-x 213/2018 din 19.04.2021, în vederea reexaminării şi întocmirii unui nou raport.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, prin introducerea unui articol nou, art. 33², potrivit căruia indicatorul social de referinţă - ISR - se indexează anual cu 100% din rata inflaţiei, ce reflectă creşterea anuală medie a preţurilor.

În urma reluării dezbaterilor în şedinţa din 05.05.2021, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea propunerii legislative cu amendamente, redate în anexele care fac parte integrantă din prezentul raport.

Prezentul raport înlocuieşte raportul comisiei cu nr. 4c-9/435 din 4 decembrie 2019.

La lucrări şi-au înregistrat prezenţa 21 de deputaţi, din totalul de 21 de membri ai comisiei.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 10 aprilie 2018.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României şi ale art. 91 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative cu amendamente.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Intrăm în dezbateri generale.

Îi dau cuvântul domnului deputat Valentin-Ilie Făgărăşian, din partea Grupului PNL.

Vă rog.

Domnul Valentin-Ilie Făgărăşian:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Indicatorul social de referinţă reprezintă valoarea la care se raportează toate prestaţiile sociale, cum ar fi venitul minim garantat, indemnizaţia de şomaj, ajutorul pentru încălzire sau alocaţia de stat pentru copii.

În funcţie de acest indicator se pot modifica sumele pe care le încasează anumite categorii sociale.

Acest indicator nu a crescut în ultimii ani. Chiar dacă am avut inflaţie, a crescut cursul de schimb valutar sau au crescut preţurile şi costul vieţii.

Am văzut anumite iniţiative legislative prin care acest ISR creştea ca Făt-Frumos, de două sau chiar de trei ori peste noapte. Aşa ceva nu se poate!

Aşadar, în Comisia pentru muncă am decis să susţinem acest proiect de lege, prin care valoarea indicatorului social de referinţă se actualizează din oficiu, în fiecare an, la data de 1 martie, cu rata medie anuală a inflaţiei din anul precedent, indicator definitiv comunicat de Institutul Naţional de Statistică.

În situaţia în care rata medie anuală a inflaţiei are valoare negativă, se păstrează ultima valoare a indicatorului social de referinţă. Astfel, schimbările politice şi economice vor proteja anumite categorii sociale.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm dezbaterile generale.

Îi dau cuvântul domnului deputat Adrian Wiener, de la Grupul USR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Wiener:

Mulţumesc.

Despre ce este vorba, în fapt?

Este vorba despre un angajament al statului român pentru a combate excluziunea socială şi pentru a promova justiţia socială.

Concret, este vorba de indexarea indicatorului social de referinţă care, de fapt, stă la baza calculului multora dintre prestaţiile sociale, ajutorul de şomaj, ajutorul de încălzire, alocaţia pentru copii chiar, anual, astfel încât să nu fie decuplată de la măsuri pro-inflaţioniste, de la inflaţie, şi să prezerve accesul la coşul zilnic. Asta este raţiunea prestaţiei sociale - accesul tuturor la coşul zilnic de consum.

Este firesc pentru un stat social ca România să aibă astfel de măsuri în care, practic, fondul asigurărilor sociale să nu fie decuplat de evoluţia economiei, în niciun fel, şi să limităm ecartul între cele două Românii. Este datoria noastră şi cred că, cu toţii, am pledat în varii momente, de la această tribună, acest tip de angajament.

Ei, acum avem ocazia concretă de a face un lucru care codifică în lege acest fapt. De fapt, instituirea acestui mecanism este şi o decuplare de la "pixul politic", electoralist, de la tentaţia majoră, atunci, în campania electorală, de a promite celor care sunt în nevoie, de a promite lucruri pe care ulterior nu reuşim să le onorăm.

Vă mulţumesc şi vă îndemn să votaţi această lege.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Îi dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Adrian Solomon, de la Grupul PSD, în cadrul dezbaterilor generale.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am avut înaintea mea două mostre de gargară politică.

Din 2008, ISR-ul nu a mai crescut cu nicio centimă. Este 500 de lei, din acel moment până astăzi.

Când s-a stabilit în vremea Guvernului Tăriceanu, ISR-ul era 80% din salariul minim brut garantat în plată.

Prin urmare, din 2008 sunt în Parlament şi am încercat, împreună cu colegii mei, în diverse momente, să convingem Guvernul că e momentul să găsim un mecanism de creştere anuală, permanentă, a acestui ISR. Pentru că întotdeauna am fost sub imperiul acelor deficite minime de 1%, de 2%, de 3%, nu am reuşit să convingem nici guvernele noastre, ale celor de stânga, că ISR-ul este important să fie crescut.

Se spunea întotdeauna că e prea mare efortul şi am ajuns anul trecut să găsim un consens, astfel încât o majoritate să poată vota o lege care readucea, într-un timp previzibil de trei ani de zile, până în 2024, ISR-ul la aceeaşi valoare, nu din brutul salariului minim, ci din netul salariului minim, adică 80% din netul care era anul trecut. Şi ar fi trebuit anul acesta să crească nu ca Făt-Frumos, stimate coleg, ci exact cum trebuie să crească un indicator social de referinţă atunci când vorbim despre prestaţiile către cei mai defavorizaţi dintre noi. Pentru că v-aţi făcut un obicei din a pune la index, de a-i pune la zid pe cei care beneficiază de ajutorul social, de Legea nr. 416. Sunt 280.000 de oameni în ţara noastră care beneficiază de acest ajutor şi oricât v-aţi strădui voi să-i faceţi independenţi financiar, nu veţi putea, pentru că majoritatea sunt taraţi de boli, de alcoolism, de lipsă de carte, de lipsă de meserie. Nu vor putea fi ridicaţi niciodată din acest stadiu social în care se află. Nu faceţi nimic pentru acest lucru, în primul rând, dar vă convine să-i consideraţi cei mai indezirabili oameni pe care îi poate avea o naţiune.

Venitul minim garantat în Franţa este 1.200 de euro pe familie. La noi este 180 de lei.

Bravo, stimaţi colegi! Că dacă ar fi crescut la 240 de lei, în urma aplicării procentului de creştere la ISR, ar fi fost o mare creştere şi ar fi fost o povară pentru buget, evident.

Ce faceţi voi prin legea asta, prin faptul că măriţi cu 5%, să zicem, la anul? Indicatorul social de referinţă se va putea folosi pentru fundamentarea bugetului din 2023, pentru că bugetul din 2022 se va fundamenta pe cifrele existente astăzi, sau la sfârşitul anului, sau, hai să spunem, conform legii, la 15 octombrie, când ar trebui să fie trimis bugetul în Parlament, de către Guvern.

Astăzi, în momentul în care vorbim noi, începe procesul de elaborare a bugetului pe anul viitor. Fiecare ordonator de credit trebuie să intre în corespondenţă cu Ministerul Finanţelor, să comunice nevoile pentru fiecare capitol bugetar în parte. Toate se vor sintetiza spre sfârşitul lunii septembrie, astfel încât Guvernul, până la jumătatea lui octombrie, să ne trimită nouă bugetul în Parlament. N-o veţi face!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Adrian Solomon:

Vreţi să-l trimiteţi tot în martie, dar în martie îl veţi trimite cu cifrele existente la acel moment, deci nu cu cifrele existente în această modificare celebră pe care o faceţi voi astăzi şi prin care veţi creşte indicatorul social de referinţă de la 500 de lei, la maximum 524 de lei. Mare, mare creştere! Pentru că din 524 de lei veţi da 0,6 la nu ştiu ce prestaţie, 1,2 la nu ştiu ce prestaţie, şi acel 24 de lei se va traduce în 2 lei la anumite indemnizaţii şi prestaţii sociale.

Deci n-aţi făcut nimic, aţi blocat o lege care era foarte bună, care dădea şansa unei protecţii sociale reale în România şi faceţi gargară politică.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon:

Un stat şi un Guvern care nu poate să-şi asigure cele fundamentale pentru toţi membrii naţiunii nu-şi are rostul.

Guvernul a supravieţuit ieri, dar va trebui să cadă, şi în septembrie vom face tot efortul să plecaţi acasă. (Aplauze.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Continuăm dezbaterile generale.

Doamna deputat Éva-Andrea Csép.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Csép Éva-Andrea:

Mulţumesc frumos, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ştim foarte bine că indicatorul social de referinţă este un subiect foarte discutat în România. Şi dacă facem o călătorie în timp, în anul 2008, valoarea acestui indicator social de referinţă a fost apreciată la valoarea de 500 de lei. În 2008, în România, indicatorul social de referinţă era de 500 de lei, iar salariul minim era de 580 de lei, această valoare însemnând 142 de euro.

Am adus aceste cifre în faţa dumneavoastră ca să vedeţi care este diferenţa valorii la care calculăm şi astăzi indicatorul social de referinţă, coeficientul cu care înmulţim când facem calcule pentru a plăti prestaţiile sociale acelor persoane care sunt vulnerabile şi au nevoie de ajutor din partea statului.

Astăzi, în 2021, salariul minim este de 2.300 de lei, iar valoarea indicatorului social de referinţă este tot de 500 de lei.

Trebuie să facem modificări în legislaţie, dar, totuşi, trebuie să facem modificări în aşa fel încât să fie sustenabile şi pe termen lung, nu numai de pe o zi pe alta să avem nişte modificări, care după aceea sunt tăiate, ori în loc de coeficientul respectiv se va scădea valoarea coeficientului sau se va aproba o lege prin care discutăm de o valoare fixă. Apropo, vezi valoarea alocaţiilor de stat pentru copii, care, până acum doi ani de zile, erau calculate pe baza indicatorului social de referinţă.

Ceea ce cred eu este că, da, avem nevoie de ajutor din partea statului pentru acele persoane care au nevoie de ajutor şi sunt în situaţii vulnerabile. Totuşi, indicatorul social de referinţă este o temă mult prea discutată.

Începem primii paşi, să îl facem să aibă valoarea aceea la care s-a stabilit când s-a discutat despre el. Totuşi, cred că aprobarea acestei legi este doar un prim pas şi trebuie să continuăm demersurile necesare în a oferi acestor oameni protecţia socială de care au nevoie.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Ultima intervenţie, domnul deputat Adrian Wiener.

Vă rog.

Domnul Adrian Wiener:

În calitate de iniţiator, vreau să-i amintesc domnului Solomon că această lege zace în sertarele Comisiei pentru muncă din 2018 şi are două rapoarte consecutive negative, puncte de vedere negative de la Guvernul Dăncilă. (Aplauze.)

Aşadar, din partea Guvernului PSD nu a existat nici măcar un reflex minimal de angajament în acest sens, în ciuda diatribei pe care a exprimat-o de la acest pupitru. Ştie şi dânsul, am vorbit în mai multe instanţe despre a debloca această lege. Sigur, putea să sufere amendamente, putea să prevadă mai mult. Iată că acum această coaliţie face posibil acest lucru.

Este un fapt, în urma votului acest lucru va deveni un fapt, cât se poate. Sigur, ne dorim cu toţii mai mult şi probabil se va putea mai mult, dar lucrurile ca să fie sustenabile trebuie legate de evoluţia economiei.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Solomon, vă rog.

Cu rugămintea să vă încadraţi în timp, de data aceasta.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Ce să spunem, domnule doctor?

Am avut discuţii şi ştiţi prea bine că eram de acord să facem acest lucru cât se poate de repede, numai că noi am trimis această lege pe ordinea de zi a Camerei pe 14.11.2018.

Nu aveţi dreptul să veniţi aici, la tribună, să spuneţi că am ţinut eu în vreun sertar, la comisie, legea, atâta timp cât a stat la Biroul permanent. Întrebaţi acolo despre ce este vorba! Că n-am fost membru niciodată în Biroul permanent.

Restul, că e unul, că e altul, am spus de aici, de la tribună, că nici guvernele noastre nu au fost atât de înţelepte, la un moment dat, să găsim mecanismul necesar creşterii acestui indicator.

Domnul Adrian Wiener (din sală):

Am spus acelaşi lucru!

Domnul Adrian Solomon:

Eu sunt sincer şi corect cu dumneavoastră. Vreau să fiţi la fel şi dumneavoastră cu mine!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mulţumesc.

Am încheiat dezbaterile generale.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem 5 amendamente admise.

Întreb dacă la titlul legii sunt observaţii. Nu sunt.

De la 2 la 5, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De asemenea, avem un amendament respins.

Întreb dacă se susţine. Nu se susţine.

Atunci, propunerea legislativă rămâne la votul final.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Am finalizat timpul alocat dezbaterilor proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi.

Luăm o pauză până la ora 12,00, când vă rog să reveniţi în sală pentru votul final.

Vă mulţumesc.