Şedinţa Camerei Deputaţilor din 22 octombrie 2012

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.103/2012
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 22 octombrie 2012

21. Reexaminarea Legii privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 784/26.09.2012 (PL-x 3/2012/15.10.2012). (rămasă pentru votul final)
 
consulta fisa PL nr. 3/2012

 

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

  ................................................
Video in format Flash/IOS

Am înţeles că a venit şi proiectul de Lege privind reexaminarea Legii privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. Aşa încât, intrăm şi la acesta. Ca urmare a declarării ca neconstituţionale a articolelor... este pe punctul 5 al ordinii de zi.

Au fost declarate neconstitţuonale art.3, 18 şi 19 din lege prin decizia Curţi Constituţionale nr.784. Bun. Din partea ministerului, avem pe cineva aici? Nu.

Comisia, domnul deputat Ganţ sau domnul deputat Duvăz.

Domnule preşedinte Duvăz, aveţi cuvântul pentru a prezenta raportul comun. Vă mulţumesc mult.

Video in format Flash/IOS

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În esenţă, aceste texte neconstituţionale privesc două domenii pe care comisiile reunite pentru afaceri europene şi juridică le-au reconsiderat în spiritul în care ele au fost declarate neconstituţionale şi le-au corectat.

Unul dintre domeniile la care se referă, este vorba de posibilitatea Parlamentului de a emite opinii. Curtea fiind de părere că nu poate emite opinii, pentru că ele nu există menţionate în Constituţie.

După cum ştim, în art.67 din Constituţie se vorbeşte textual despre faptul că actele juridice... bun, şi cvorumul legal spune art.67, "Camera Deputaţilor şi Senatului adoptă legi, hotărâri şi moţiuni în prezenţa majorităţii membrilor".

În principiu, opiniile nu sunt acte juridice. Şi aş vrea să se ia notă şi toţi colegii noştri să înţeleagă că sunt acte politice, iar actele politice sunt menţionate şi declarate constituţionale de către Curtea Constituţională în Regulamentul Camerei Deputaţilor, la art.85, şi în Regulamentul Senatului, la art.83. Dar, pentru a nu intra în dificultatea anulării acestor acte care sunt absolut necesare, pentru că fac parte din controlul parlamentar asupra mandatelor Guvernului de a-şi negocia punctul de vedere la consiliile europene sau în legătură cu alte acte, directive sau alte acte pe care le emite Uniunea Europeană, noi am convenit să intrăm chiar pe textul art.85 la Cameră şi să spunem... care acesta spune: "Camera Deputaţilor adoptă legi, hotărâri, moţiuni simple, mesaje, declaraţii, rezoluţii şi alte acte politice...", repet, opiniile puteau fi la "alte acte politice", dar am hotărât să schimbăm definiţia şi să spunem că adoptăm "rezoluţii privind mandatul Guvernului", ceea ce ne face să fim în următoarea situaţie. Şi, vreau să fiu foarte clar pentru toată lumea.

Aceste rezoluţii fiind acte politice oferă o oarecare libertate Guvernului sau o mai mare libertate Guvernului de a negocia atât la Consiliul European cât şi în elaborarea actelor normative ale Comisiei Europene. Altfel spus, dacă am fi adoptat hotărâri, deci, acte juridice, acestea ar fi limitat foarte mult capacitatea de negociere a Guvernului şi ar fi obligat Guvernul să se încadreze într-un teritoriu mult mai strâns.

Din această cauză credem că este rezonabil, pe de o parte, pentru a avea controlul public, Parlamentul să se pronunţe asupra acestui mandat şi, doi, Guvernul să aibă posibilitatea să discute în termeni ceva mai largi în momentul negocierii.

În ceea ce priveşte cealaltă opinie declarată neconstituţională, celălalt articol declarat neconstituţional, priveşte de fapt modul în care Parlamentul tranşa sau încerca să introducă prin această lege să tranşeze reprezentarea la Consiliul European. Acolo unde Curtea s-a pronunţat că preşedintele este singurul care este îndreptăţit să reprezinte, noi nu am mai putut face altceva decât să cerem anularea acestui articol, acestei prevederi din lege.

Deci, aceste două zone au fost reglementate. Sigur, modificările sunt mai multe pentru că a trebuit mai multe articole să fie coroborate după aceea cu noua definiţie, în loc de opinii, rezoluţii.

Cred că am fost destul de clar.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul.

Domnul deputat Ovidiu Ganţ, Grupul minorităţilor naţionale.

Aveţi cuvântul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Practic ne găsim în faţa celei de-a doua încercări de a intra în rând cu lumea. E un proiect de lege pe care ar fi trebuit să-l dăm înainte de 1 ianuarie 2007, momentul aderării ţării noastre la Uniunea Europeană. Cred că suntem ultimul stat membru care n-a fost în măsură până în prezent să reglementeze relaţia dintre Parlament şi Guvern în acest domeniu.

Am făcut o încercare, textele au fost declarate parţial neconstituţionale, am lucrat la corectarea lor în sensul deciziilor Curţii şi cred că e normal să mulţumim acelora care s-au implicat, colegilor din Comisia juridică şi din Comisia de afaceri europene, dar şi membrilor Biroului permanent şi dumneavoastră, domnule preşedinte, pentru faptul că aţi fost de acord cu acest mod de lucru, astfel încât practic astăzi să încheiem în Cameră acest proces legislativ.

Îmi exprim speranţa că şi Senatul va da dovadă de aceeaşi celeritate în adoptarea acestui proiect de lege, astfel încât să sperăm că legea va putea merge la promulgare şi, aşa cum spuneam, să intrăm şi noi în rând cu lumea.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Şi eu vă mulţumesc foarte mult.

Alte grupuri parlamentare care doresc să ia cuvântul. Nu sunt.

Bun. Mergem pe amendamente.

Am speranţa că de data asta fiind acest cuvânt înlocuit, cei care se duc la Bruxelles să aibă şi un mandat din partea Parlamentului, după 5 ani. Tot e un câştig.

La anexă, la tabelul centralizator, intrăm pe dezbateri.

Dacă de la punctul 1 până la punctul 5 sunt observaţii. Nu sunt.

De la punctul 6 până la punctul 10. Nu sunt.

De la punctul 11 la punctul 15. Nu sunt.

De la punctul 16 la punctul 20. Vă rog frumos, domnule deputat Márton Árpád.

Video in format Flash/IOS

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Nu vă pot spune exact numărul marginal, că nu-l am pe raport. Eu m-am gândit că suntem la art.19. Dacă am greşit, atunci...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

N-am ajuns la el.

Daţi-mi voie...

Video in format Flash/IOS

Domnul Márton Árpád-Francisc:

N-aţi ajuns?

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos să rămâneţi acolo.

De la punctul 16 la punctul 20 nu e niciun comentariu.

De la punctul 21 la punctul 25... da, e o numerotare mai interesantă.

Video in format Flash/IOS

Domnul Márton Árpád-Francisc:

N-am numărătoare marginală.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Haideţi s-o luăm aşa. De la punctul 21 la punctul 24.

Video in format Flash/IOS

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Deci, am o observaţie la art.19.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Punctul 25 cu art.17, dacă sunt observaţii. Nu sunt. Acceptat.

Punctul 26 cu art.18, dacă sunt observaţii. Nu. Acceptat.

Punctul 27, art.19. Acesta este.

Video in format Flash/IOS

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Bun.

Deci, eu am înţeles intenţia comisiei până la eliminarea alin. (3) şi introducerea alin. (3) şi (4). Până aici e corect. Dar alin. (5), nu vă supăraţi, vi-l citesc: "Preşedintele României...", deci încă o dată, "Preşedintele României stabileşte conţinutul mandatului de reprezentare a României la Consiliul European pe baza propunerilor înaintate de Guvern şi Parlament." Adică, Preşedintele României stabileşte ceva pe baza unei propuneri a Parlamentului. Cine a decis aşa ceva? Ce Curte a decis aşa ceva, că nu am întâlnit, cine s-a gândit că Preşedintele României nu retrimite Parlamentului pentru rediscutare a unor probleme, nu prezintă, aşa cum este, până... cu alin. (4) sunt de acord şi e corect, dar că el stabileşte, Preşedintele României stabileşte ceva pe baza propunerilor venite din Parlament, nu vă supăraţi, e neconstituţional, e contrar parlamentarismului şi ideii statului de drept.

Deci, acest alin. (5) n-are ce căuta aici. Trebuie să vă opriţi la alin. (4). Deci, vine Preşedintele României, spune că "Oameni buni, eu cred că ar trebui să reprezentăm aşa şi aşa, pentru că..." şi cu asta basta. A plecat la Bruxelles, sau Strasbourg, sau unde se ţine Consiliul şi se votează. Deci, n-avem nevoie de acest alin. (5). E de ajuns alin. (4).

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul preşedinte Duvăz, pe procedură.

Video in format Flash/IOS

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Domnule preşedinte,

Încep prin a spune că sunt în principiu de acord cu opinia domnului Árpád, pentru că, de fapt, printr-o interpretare, după părerea mea, surprinzătoare, ca să folosesc un termen convenabil de la această tribună, Curtea Constituţională modifică oarecum ordinea de drept, nu e prima dată, din păcate.

Alin. (5) este necesar întrucât Curtea Constituţională a reţinut că, în varianta iniţială, art.19 nu statuează cu privire la atribuţiile Preşedintelui ce trebuie exercitate în procesul de elaborare şi adoptare a mandatului. Acum, eu trebuie să vă spun că pot fi de acord ca acest alineat să fie eliminat efectiv, pentru că această decizie, până la urmă a Curţii pusă în operă de noi, respectă, să zicem, fondul problemei şi această precizare, ca să nu lungesc vorba, poate să lipsească.

Deci, susţin opinia domnului Márton Árpád. Nu vreau să intru în teza dezvoltată, pentru că Preşedintele nu are control constituţional decât în situaţia în care este pus în discuţia suspendării, deci, într-un moment aparte, şi deci nu are control public, şi deci nu poate decide dumnealui mandatul.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte, aveţi dreptate.

Video in format Flash/IOS

Domnul Bogdan Niculae Niculescu Duvăz:

Deci, din punctul ăsta de vedere mă opresc aici, domnule preşedinte, şi vă spun că sunt de acord cu această...

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eu am înţeles că sunteţi de acord, numai că noi avem aici o chestiune pe care o să-i rog pe toţi distinşii mei colegi să o accepte, Dumneavoastră aţi supus discuţiei. Noi avem o chestiune legată de procedura în care dumneavoastră aţi completat articolele şi atunci o să rog să facem o distincţie clară între alin. (5) şi conţinutul art.19.

Şi merg pe fiecare articol în parte.

Art.19 alin. (1) este nemodificat. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt obiecţii.

Art.19 alin. (2) este modificat. Dacă în procedura trimisă de comisie, la amendamentul comisiei aveţi obiecţii. Nu.

Alin.(3) se elimină. Şi apare un nou alineat 3, cu o nouă formulare de către comisie. Dacă la formularea aceasta sunt obiecţii. Nu.

La art.4 introdus nou, la alin. (4), scuzaţi-mă, la art.14, aveţi obiecţii. Nu.

Acum, alin. (5) al art.19 este supus obiecţiei de către domnul deputat Márton Árpád şi pe acesta o să-l supun la vot. Îi mulţumesc domnului preşedinte Duvăz, aceeaşi obiecţie o aveam şi eu, să ştiţi. Ne duceam cu el direct la Curtea Constituţională.

Discutăm doar de alin. (5) al art.19 de la punctul 27, bănuiesc, amendamente. Au omis colegii de la comisie s-o facă.

"Preşedintele României stabileşte conţinutul mandatului de reprezentare a României la Consiliul European pe baza propunerilor înaintate de Guvern şi Parlament". E curat neconstituţional, ca să pot să fac aşa, o copie a unei fraze celebre.

Mai vreţi o procedură la procedură?!

Domnul preşedinte Duvăz. Vă rog frumos. Este obiecţia...

Video in format Flash/IOS

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Numai o secundă, domnule preşedinte.

Vă rog să faceţi precizarea completă. În cazul în care se votează pentru, înseamnă că se votează pentru alin. (5), aşa cum se află înscris în raport; în cazul în care se votează împotrivă, înseamnă că acesta dispare. Dacă e corectă această interpretare.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pentru înseamnă că rămâne, aşa este procedura regulamentară. Dacă grupurile parlamentare spun "vot împotrivă" şi sunt mai multe voturi împotrivă, atunci acest alin.(5) al art.19 dispare din raportul care se supune la vot.

Video in format Flash/IOS

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci, am fost clar. Distinşii mei colegi au înţeles toţi, da?

Atunci, supun votului alin. (5) din art.19, acest amendament al comisiei. Să înceapă votul.

Din ceea ce văd eu, dispare.

Video in format Flash/IOS

5 voturi pentru, 2 abţineri, 42 de voturi împotrivă.

La art.19 n-avem decât patru alineate.

Mergem mai departe, la Capitolul VIII1. Rămâne nemodificat. Obiecţii nu sunt.

Art.20, nemodificat. Obiecţii nu sunt.

Capitolul IX, nemodificat. Obiecţii nu sunt.

Art.21 este nemodificat. Obiecţii? Nu sunt.

Art.22, nemodificat de către comisie. Obiecţii nu sunt.

Cap.X, dispoziţii finale. Nu sunt obiecţii.

Art.23, Anexele nr.1 şi nr.2, fac parte integrantă din prezenta lege, nemodificat.

Sunt obiecţii? Nu sunt.

Se duce la votul final cu această singură obiecţie care a fost acceptată de către plen.

Mergem la punctul 21, unde am rămas. De la punctul 21 mai avem până la punctul 32.