Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 3 aprilie 2002
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.51/2002
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 3 aprilie 2002 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 3 aprilie 2002
![]() |
22. | Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.129/2000 privind formarea profesională a adulţilor (amânarea votului final). | ![]() |
||
consulta fisa PL nr. 187/2001 |
|||||
| ................................................ |
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.129/2000 privind formarea profesională a adulţilor. Din partea iniţiatorului cine o prezintă? Da, poftiţi domnule ministru. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Este evidentă importanţa acestui act normativ pentru legiferarea şi reglementarea formării profesionale a adulţilor în România. Venim în faţa dumneavoastră cu susţinerea amendamentelor propuse de cele două comisii, de învăţământ şi de muncă şi protecţie socială, cu două mici excepţii pentru care vom interveni la articolele respective. Vă mulţumesc. |
|
Din partea celor două comisii cine doreşte să prezinte raportul? Domnul Anghel Stanciu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă tineret şi sport. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, Cele două comisii, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, respectiv Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, împreună cu reprezentanţi ai ministerului, atât de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, cât şi de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, au elaborat prezentul raport, luând în considerare atât avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, precum şi avizul Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social. S-a ţinut seama de aspectele semnalate în aceste avize care sunt incluse în raportul nostru. Vă rugăm să susţineţi, evident, varianta celor două comisii cu amendamentele care s-au făcut, rămânând ca cei ce au formulat amendamente şi sunt la capitolul "respinse" să şi le susţină. Vă mulţumim. |
|
Dacă dintre dumneavoastră doreşte să participe cineva la dezbateri generale? Mulţumesc. Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi a ordonanţei. Stimaţi colegi, este destul de dificil să le urmărim. Dacă nu, facem un mic amendament. V-aş propune să urmăm strict textul proiectului de lege întâi, să nu ne ducem şi la textele din ordonanţă, decât atunci când vom trece şi la ordonanţă, însă semnalez staff-ului tehnic şi comisiei că va trebui, în corpul legii de aprobare a ordonanţei, să modifice şi celelalte puncte, pentru că legea adoptată de Senat începe cu pct.1 în referire la art.5, ori, dumneavoastră începeţi intervenţia asupra ordonanţei din art.1, 2, 3 şi atunci, înainte de actualul pct.1 va trebui să adăugaţi altele, adică să începeţi cu altele care să marcheze modificarea articolelor respective din ordonanţă. Aţi înţeles, da, domnule Stanciu? Mulţumesc. La titlul proiectului de lege dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Preambulul articolului unic dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.1 din lege, cel cu privire la art.5, urmăriţi vă rog amendamentul 6. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 6? Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, după alin.1 de la art.5 se va introduce alin.11. La pct.2 din proiectul de lege de aprobare a ordonanţei, urmăriţi vă rog amendamentul 7. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 7? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.3 din proiectul de lege urmăriţi amendamentul 9 de la pag.5. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 9? Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Şi în consecinţă, art.7, alin.1 se va modifica în mod corespunzător amendamentului. (Doamna preşedintă a Comisiei de muncă şi protecţie socială, doamna deputat Smaranda Dobrescu doreşte să intervină din loja comisiei.) La pct.3? Da. Doamna preşedintă Smaranda Dobrescu are o intervenţie la amendamentul 9, cel cu privire la art.7 alin.1. |
|
La alin.2, pct.b care vorbeşte de cursuri organizate de angajatori în unităţi din ţară sau din străinătate, spune ordonanţa, aşa este şi textul de la Senat, deci, din proiectul de lege eu am să vă rog să-l păstrăm sub această formă, conform şi amendamentului pe care l-am făcut la art.8, alin.3, pct.b, acesta să sune: "organizează programe de formare profesională pentru aceste categorii de adulţi prin furnizori de formare profesională autorizaţi, inclusiv prin centrele proprii de formare profesională." Aceasta este la art.8. Iertaţi-mă, domnule preşedinte, cred că vorbeam de art.7. |
|
Păi, de asta nu eram dumirit. |
|
Vă rog să mă iertaţi, este vorba de articolul... |
|
Intervenţia dumneavoastră se referă la amendamentul 9 de la pag.5 din raport, la ce alineat de la art.7? |
|
Alin.2, pct.b. |
|
Pct.b: "cursuri organizate de angajatori în cadrul unităţilor proprii". |
|
Da, exact. |
|
Aşa propune comisia. Şi dumneavoastră ce propuneţi? |
|
Eu propun să fie "stagii de practică şi specializare în unităţi din ţară sau din străinătate" şi să nu fie apelare la formatori în cazul acestor cursuri de specializare în străinătate, deoarece unităţile îşi pot organiza astfel de cursuri pentru nevoile proprii, specifice locului de muncă. În cazul acesta ei sunt conştienţi că nu doresc certificate la nivel naţional, deci să nu fie obligaţi neapărat să apeleze şi la formatori. Eu vă propun să păstrăm textul din ordonanţă. |
|
Deci, "stagii de practică şi specializare în unităţi din ţară şi străinătate", în locul textului b) de la amendamentul comisiei. |
|
Da. Mulţumesc. |
|
domnul Buzatu. Vă rog, prezentaţi-vă şi dumneavoastră punctul de vedere. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu am să vă rog să acceptaţi textul aşa cum l-a propus comisia pentru că dacă este vorba de formare, în toate cazurile, trebuie să apelăm la formatori care sunt autorizaţi, indiferent de locul unde se desfăşoară această formare. Dacă este vorba de specializare, atunci lucrurile stau altfel. Deci, noi trimitem oameni gata formaţi în străinătate şi ei se duc acolo unde îşi găsesc locul pentru a se specializa, deci, nu este nevoie să apelăm la formatori, să zicem, autorizaţi, profesionişti în cazul acesta. Textul, aşa cum a fost redactat de comisie are în vedere doar faptul că întotdeauna trebuie să apelăm la cei care sunt autorizaţi pentru a face formare profesională, pentru că numai ei, aşa cum este prevăzut în textul legii, pot să ofere acele certificate de absolvire a cursurilor şi de atestare a meseriei pentru care se formează. Vă mulţumesc foarte mult. |
|
Deci, dumneavoastră susţineţi să rămână textul din amendamentul comisiei? Domnul ministru. |
|
Legat de această problemă, cred că textul propus de comisie are o rigoare în plus. Se subînţelege că în baza acestei ordonanţe, o dată aprobată ca şi lege, formarea profesională în România se poate asigura numai prin furnizorii autorizaţi de formare profesională. Deci, la alin.c) menţiunea "prin furnizori de formare profesională" ridică rigoarea. |
|
Domnule ministru, staţi puţin că am senzaţia că suntem într-o mică eroare. Eu am înţeles de la doamna preşedintă Dobrescă că dumneaei se referă la pct.b). |
|
Nu, la c). La c) discutăm. Să se renunţe la finalul de la lit.c), "prin furnizori de formare profesională", or, se subînţelege că formarea profesională în România se poate asigura numai prin furnizori. Prezenţa acestui final la lit.c) nu face decât să ridice rigoarea acestei legi. În consecinţă, cred că nu deranjează acest final la lit.c). |
|
Domnul Damian Brudaşca. |
|
Domnule preşedinte, eu cred că se aşteaptă de foarte multă vreme această lege, întrucât ea trebuie să pună ordine în acest domeniu foarte important al pregătirii adulţilor. Întrucât şi stagiile de practică şi specializarea sunt chestiuni care trebuie să se realizeze într-o formă profesională de către instituţii competente şi recunoscute, nu putem lăsa la voia întâmplării ca acestea să se facă după sistemul şuşanea, să se poată face deplasări, eventual în străinătate pe alte criterii şi de acolo să se vină cu o serie de documente care nu sunt emise de către instituţii profesionalizate în acest domeniu. De aceea, mi se pare neavenită şi nelalocul ei această insistenţă a doamnei preşedintă a Comisiei de muncă, pentru ca tocmai caracterul profesionalist al activităţii de practică şi specializare să fie în felul acesta văduvit. Susţin punctul de vedere al comisiei şi al Guvernului, întrucât el concordă cu necesitatea de a conferi acestor activităţi seriozitatea şi competenţa care sunt necesare. |
|
Stimaţi colegi, aţi ascultat toate argumentele. Potrivit Regulamentului, eu trebuie să supun întâi votului amendamentul comisiei. Cine este pentru amendamentul 9 de la pag.5 cu privire la alcătuirea art.7 alin.2. Alin.1 nu a fost contestat. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate s-a adoptat punctul de vedere al comisiei, mai exact amendamentul 9 în structura prezentată de comisie. La pct.4 al proiectului de lege, cel cu privire la art.8 alin.1, vă rog să urmăriţi amendamentul 10. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 10? Nu aveţi. Votat în unanimitate. doamna preşedintă. Vă rog. |
|
La alin.3, lit.b) eu am un amendament pe care comisia nu l-a acceptat, şi anume, aşa cum este formulat, nu putem să satisfacem nici acea cerinţă pe care şi domnul coleg, domnul deputat Brudaşcu, a amintit-o, şi anume exigenţa, deşi într-un context care nu era chiar potrivit, apropo la amendamentul meu, şi anume o exigenţă a autorizării. Este mai clar, aşa cum vă propun eu să facem: "Organizează programe de formare profesională pentru aceste categori de adulţi prin furnizori de formare profesională autorizaţi, inclusiv prin centrele proprii de formare profesională". Această formulare aduce precizarea că inclusiv centrele proprii de formare profesională trebuiesc autorizate. Introduce puţină ambiguitate amendamentul comisiei, de aceea vă propun să acceptaţi formularea alin.b), aşa cum v-am propus. |
|
Domnul deputat Buzatu. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Intervin din nou pentru a susţine amendamentul comisiei. evident, oricare formator profesional, fie că este un centru propriu al Agenţiei Naţionale, fie că este un centru privat, fie că este un formator care este autorizat, trebuie să îndeplinească condiţiile legale. centrele proprii ale Agenţiei Naţionale nu sunt exceptate de la autorizare, deci, ele trebuie să îndeplinească riguros condiţiile impuse de actuala lege. Enumerarea, aşa cum este făcută în amendamentul propus de comisie are în vedere faptul că Agenţia Naţională plăteşte practic pentru formarea profesională a persoanelor care se află în căutarea unui loc de muncă, potrivit Legii 76. Dacă plăteşte deci, prima dată va apela la centrele proprii şi numai dacă nu are aceste centre proprii, atunci apelează la centrele private sau la furnizorii de formare profesională autorizaţi. Deci, vă rog să acceptaţi textul, aşa cum a fost propus de comisie. Vă mulţumesc foarte mult. |
|
Domnul ministru. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi deputaţi, Suntem de acord cu varianta propusă de comisie, cred că argumentele aduse de domnul deputat Buzatu sunt corecte. Formarea profesională a şomerilor de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă se realizează în primul rând prin reţeaua de centre proprii, apoi cu furnizori externi, centre de formare private şi alţi furnizori autorizaţi conform legii. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră, potrivit regulamentului, întâi amendamentul comisiei, astfel cum este prezentat el la pct.10, pag.6-7. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.5 vă rog să urmăriţi amendamentul 13. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 13? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.6 vă rog să urmăriţi, pct.6 se referă la art.18, alin.1, vă rog să urmăriţi amendamentul 20 de la pag.11. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. După pct.6 din lege, vă rog să urmăriţi în raport amendamentul 21 de la pag.11, care propune să se adauge la art.18 un alineat nou după alin.11. Urmăriţi amendamentul 21 de la pag.11. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.7, cel cu privire la art.20 alin.1, urmăriţi vă rog amendamentul 25 de la pag.13. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 25? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul. vă rog să urmăriţi amendamentul 26. (Domnul Anghel Stanciu, domnul ministru Cindrea şi domnul deputat Buzatu se consultă cu prezidiu.) Stimaţi colegi, v-am anunţat de la început că eu urmez întâi punctele din lege cu trimitere la amendamentele care sunt la fiecare punct şi pe urmă o să trec la ordonanţă. Deocamdată repet, la pct.7 din lege, cel cu privire la articolul 20, alin.1 există amendamentul 25 care vizează exclusiv alin.1 fără litere. Dacă la amendamentul nr.25, de la pag.13, aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. După amendamentul nr.25, uitaţi-vă la acelaşi punct din lege, pct.7; comisia propune amendamentul nr.26, de la pag.13. Urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.26, care propune ca, după alin.1 al art.20, să se introducă patru alineate noi: 11, 12, 13, 14. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.26? Domnul deputat Anghel Stanciu. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, Amendamentul se referă la componenţa comisiilor şi care a suscitat foarte multe discuţii în plenul comisiilor reunite. În amendamentul acceptat de cele două comisii, după lungi dezbateri, s-a găsit un compromis. Acest compromis suferă, însă, de un anumit parti pris, şi anume, în textul comisiei se spune următorul lucru: "Membrii în comisiile de autorizare sunt: a) directorul direcţiei generale judeţene de muncă şi solidaritate socială, respectiv a municipiului Bucureşti, care are calitatea de preşedinte; b) reprezentantul inspectorului şcolar judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, care are calitatea de vicepreşedinte; c) un expert sau specialist al Agenţiei pentru formarea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; d) un expert sau specialist reprezentant al asociaţiilor patronale reprezentative la nivel judeţean, propus prin consens; e) un expert sau specialist al organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel judeţean, propus prin consens". Deci, comisia este tripartită, în sensul că intră şi reprezentanţii sindicatelor şi reprezentanţii patonatelor. Unde este chestiunea care noi credem că va greva asupra obiectivităţii analizei făcute de către comisie? Deci, toată legea încearcă, prin filozofia ei, să asigure organelor abilitate să avizeze, să autorizeze o anumită independenţă. O independenţă atât faţă de organul strict de stat, cât şi faţă de cei care vin să solicite autorizarea. Inspectoratul şcolar judeţean, prin această lege şi prin Legea învăţământului, el este un operator pe piaţă. Deci, el va putea să fie un furnizor de formare profesională prin şcolile pe care le are. Şi noi am considerat că este bine ca baza materială a învăţământului, în special a grupurilor şcolare, să poată fi activată, s-o scoatem din conservare, dându-le posibilitatea să fie utilizată în procesul de formare, inclusiv cu profesori din cadrul şcolii. Or, dacă inspectoratul, prin şcolile sale, prin atelierele sale este operator, deci este furnizor de formare profesională, în comisia de avizare el, în mod normal, nu trebuie să aibă reprezentant. Pentru că atunci ar trebui să aibă reprezentanţi şi alţi formatori de formare profesională. Şi, de aceea, amendamentul pe care vi l-am propus noi se referă practic numai la pct.b) şi ar suna în felul următor: "Membrii în comisiile de autorizare sunt: a) directorul direcţiei judeţene de muncă şi solidaritate socială, respectiv al Direcţiei generale de muncă şi solidaritate socială a municipiului Bucureşti " şi, de aici încolo, în afară de director, sunt numai experţi; experţi din partea: un expert sau specialist al Agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, un expert sau specialist al inspectoratului şcolar judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti. Deci, inspectoratul se găseşte parte în comisie, nu ca vicepreşedinte al comisiei, ci prin intermediul unui expert. Deci, acesta este punctul pe care noi vi-l propunem să-l acceptaţi. În loc să punem un inspector general adjunct să fie vicepreşedinte, inspectoratul şcolar să-şi delege un expert pe problema respectivă. Şi credem, în acest fel, că se asigură o anumită independenţă de opinii şi se elimină parti pris-ul. Altfel, unul dintre formatori şi nu de neglijat va fi cel care va încerca să-şi tragă, să zicem, programele de formare profesională pe spuza lui. Deci, domnule preşedinte, în concluzie este de fapt numai modificarea pct.b), unde spune: reprezentantul inspectoratului şcolar judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, să aibă calitatea de vicepreşedinte şi să fie şi aici un expert din partea inspectoratului şcolar judeţean. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Damian Brudaşca are o nelămurire la propriul său coleg de partid. |
|
Nu, că aici nu este de ceea ce vreţi dumneavoastră să insinuaţi. Eu vorbesc cu profesorul universitar |
|
Stimate coleg, văd că astăzi sunteţi pus pe folosirea unor cuvinte foarte dure: neavenit, insinuant |
|
Nu, nu |
|
şi la oameni care nu merită asemenea |
|
E adevărat. Domnule preşedinte, Eu cred că, dacă se admite şi cred că e bine să se admită - amendamentul propus de domnul profesor Stanciu, atunci trebuie să umblăm şi la alin.1, care stabileşte structura acestor comisii de autorizare, sau să se găsească o modalitate prin care să se desemneze eventual calitatea de vicepreşedinte a unuia dintre cei patru experţi care ar rezulta în urma eliminării reprezentantului inspectoratului şcolar judeţean sau al municipiului Bucureşti. Aceasta era nelămurirea: modalitatea de a stabili care dintre cei patru poate să acceadă la calitatea de vicepreşedinte, astfel încât comisia să nu fie şchioapă. |
|
Domnul deputat Buzatu şi apoi îl rog pe domnul ministru să răspundă ambelor obiecţiuni şi întrebărilor domnului coleg Damian Brudaşca. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Amendamentul propus de domnul Stanciu, pe care-l susţin şi eu, viza să dea consistenţă acestei comisii de autorizare, pentru că, aşa cum era în textul iniţial, aveam o comisie formată din 7 reprezentanţi, dintre care nici unul nu se pricepea la ceea ce trebuie să autorizeze. Este absurd, deci. Venea reprezentantul sindicatelor, venea reprezentantul patronatului, inspectorul şcolar adjunct, dar nici unul dintre dânşii nu era specialist în ceea ce trebuia să autorizeze. Dacă un formator cere să fie autorizat, înseamnă că el cere să fie autorizat de către nişte oameni de specialitate, care pot să evalueze formatorul respectiv. Or, aşa cum era iniţial, cei care trebuiau să certifice competenţa formatorului respectiv nu aveau ei competenţele necesare. Din acest motiv, noi am menţinut practic tripartitismul în ceea ce priveşte formarea acestei comisii, dar, în acelaşi timp, am introdus un grad înalt de profesionalism, adică cei care autorizează să fie experţi sau specialişti în domeniu, pentru că în cazul inspectoratului şcolar, sunt experţi, sunt profesori specialişti în meseriile pentru care formatorii solicită să fie acreditaţi; în cazul sindicatelor, au experţi, au specialişti membri ai sindicatelor respective. Şi atunci, care era raţiunea pentru a fi numit un nespecialist, dacă el trebuia să-i autorizeze pe cei care formau forţa de muncă din România. Deci, toate lucrurile acestea au fost îndelung gândite la comisie, iar, aşa cum a reieşit din formularea comisiei, cred că a fost rezultatul mai mult al unei ambiţii în ceea ce priveşte pct.b) pe care l-a susţinut în amendamentul său domnul Stanciu, mai mult al unei rivalităţi între ministere şi a constituit în acelaşi timp o cedare în detrimentul competenţei. De aceea, eu, stimaţi colegi, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, v-aş ruga să acceptaţi textul comisiei, dar cu amendamentul domnului Stanciu. Vă mulţumesc foarte mult. |
|
Domnul ministru. |
|
În componenţa acestei Comisii de autorizare am urmărit trei principii: descentralizara, tripartitismul şi profesionalismul. E clar că această propunere, la lit.b), ca reprezentantul inspectoratului şcolar să fie un expert sau specialist, nu poate decât să întărească principiul pe care l-am urmărit tripartitismul. Susţinem această propunere. În ce priveşte calitatea de vicepreşedinte, consider că poate să rămână şi este bine să rămână ca reprezentant al inspectoratului şcolar, având competenţele necesare în autorizarea acestor furnizori de formare profesională, să rămână vicepreşedinte, impus prin lege. Vă mulţumesc. |
|
Domnule ministru, eu v-aş ruga, împreună cu comisia, să faceţi acum textul acesta aşa cum doriţi să-l faceţi, ca să ştie lumea ce votează. Vă rog mult, aveţi o consultare între dumneavoastră. Domnul Damian Brudaşca. Poftiţi. |
|
Sunt de acord cu domnul ministru că, într-adevăr, inspectoratul este mai îndrituit să deţină vicepreşedinţia acestei comisii, dar întreb: nu apare un conflict de interese? Aşa cum s-a menţionat de către domnul profesor Stanciu, pe piaţa respectivă operează mai mulţi formatori, inclusiv din domeniul privat. Nu ar fi tentat, în permanenţă, în calitatea de vicepreşedinte, să vicieze rezultatele sau obiectivitatea avizelor pe care le dă, pentru a nu-şi da cu stângul în dreptul inspectoratul şcolar? Deci, cred că a pune de la bun început această calitate de vicepreşedinte pe seama inspectoratului şcolar, viciază obiectivitatea în principiu, sau poate exista această supoziţie de viciere a obiectivităţii deciziei expertului respectiv. |
|
N-ar putea vicia însăşi prezenţa în comisie a reprezentantului? Motivaţia ar fi aceeaşi. Domnule ministru, poftiţi. |
|
În susţinerea ideii ca, la lit.b), reprezentantul inspectoratului şcolar să aibă calitatea de vicepreşedinte şi faptul că nu intră în contradicţie cu obiectivele acestei comisii este faptul că de fapt inspectoratul şcolar coordonează activitatea instituţiilor şcolare din teritoriu, care se ocupă de formarea iniţială. Aici vorbim de formarea adulţilor şi, cu totul întâmplător, anumite grupuri şcolare pot să fie autorizate să contribuie la formarea persoanelor adulte în România. Deci, obiectul de bază al inspectoratului şcolar este coordonarea la nivel de teritoriu a formării iniţiale a tinerilor. |
|
Poftiţi, domnule Stanciu. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Aşa cum a menţionat şi distinsul nostru coleg, Buzatu, aici s-au purtat discuţii de peste o oră, deoarece exista tendinţa, din partea colegilor noştri de la Învăţământ, spre a avea un anumit rol în avizare, autorizare şi aşa mai departe. Vreau să fac, domnule preşedinte şi distinşi colegi, următoarea precizare: aşa cum am căzut noi de acord în faza iniţială şi după aceea s-a modificat în plenul comisiei, această comisie nu este unică. Această comisie este specifică în raport de profilul şi specializarea care urmează să fie autorizate. Deci, dacă avem, să spunem, un profil de textile, specializare croitorie, evident că n-o să aducem specialişti sau experţi din ramura alimentaţiei publice. Practic, din această comisie singurul personaj care rămâne tot timpul este directorul direcţiei de muncă, care nu are atât un rol executiv, ci, prin aparatul lui, prin secretariat, care vine la punctul următor, coordonează această activitate. A da inspectoratului calitatea de vicepreşedinte, înseamnă, evident, a-l face şi arbitru şi jucător, ceea ce nu este, am putea spune, tocmai elegant. De aceea, în timp ce directorul direcţiei rămâne preşedinte tot timpul, de la inspectorat ar veni mereu alt vicepreşedinte, în funcţie de specializarea şi profilul care este în discuţie. Deci, este posibil ca într-o zi, în care se iau în discuţie dosarele de autorizare, să avem 5-6 comisii la care singurul care rămâne constant este preşedintele, directorul direcţiei judeţene, în calitate de preşedinte. Restul se schimbă în funcţie de profilul sau specializarea respectivă. Intră trei dosare la o specializare, intră două de la alta, cinci de la alta şi specialiştii respectivi se schimbă. De aceea, noi nu credem că este, să zicem, elegant, ca să nu spun corect, ca reprezentantul inspectoratului, care va avea şi el două, trei dosare de autorizare, să fie vicepreşedinte, pentru că atunci va încerca să-şi impună punctul de vedere. În faza aceasta, în care noi propunem textul ca preşedintele să fie directorul direcţiei judeţene, el coordonează aparatul tehnic al direcţiei care face secretariatul, ceilalţi vor fi specialişti, inclusiv din partea inspectoratului şcolar, vor analiza dosarele, se vor pronunţa, prin vot, evident, şi preşedintele va lua act de votul exprimat şi va emite, după caz, autorizarea în speţă. Nu vor apare conflicte de interese între vicepreşedinte, care are şcoli ce furnizează programe de formare profesională şi care nu vor fi, eventual, autorizate. Şi atunci, între vicepreşedinte şi preşedinte vor apare clar disfuncţii ce vor afecta tocmai corectitudinea procesului. De aceea, cred că soluţia pe care noi am propus-o, ca cel care urmează să fie constant este preşedintele, adică directorul direcţiei de muncă, iar ceilalţi să fie experţi sau specialişti. Deci, pct.b) pe care noi l-am menţine, un expert sau specialist al agenţiei pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, deci, iată, din partea direcţiei de muncă judeţene au un expert, un expert sau specialist al inspectoratului şcolar judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti. Deci, chiar dacă sunt preşedintele Comisiei de învăţământ, găsesc că este corect ca cel care intră pe teren să joace, să nu fie arbitru. Domnule preşedinte, aceasta este ultima mea intervenţie un expert sau specialist al inspectoratului şcolar judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti. Vă mulţumesc, stimaţi colegi. |
|
Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este o nepotrivire în concepte, ca să spun aşa. Comisiile de autorizare şi aici o să-l rog pe domnul ministru să se hotărască şi să-şi spună părerea dacă Comisia de autorizare are o structură fixă, este o comisie permanentă, cu aceiaşi reprezentanţi care să urmărească, să aibă o experienţă şi în virtutea acestei experienţe, să poată să aibă o anumită eficienţă şi puncte comune în criterii, sau e vorba de o comisie cu caracter nepermanent, şi, în cazul acesta, amendamentul domnului Stanciu este binevenit, care funcţionează cu experţi, experţi plătiţi, care se întâlnesc doar cu ocazia şedinţelor de avizare. Chestiunea planează în incertitudine atât timp cât ministerul nu se hotărăşte. Deci, vă rog, domnule ministru, să vă hotărâţi. |
|
Mai doreşte să intervină din partea comisiei domnul Buzatu şi pe urmă, domnule ministru, vă rog să vă hotărâţi. |
|
Domnule preşedinte, În formularea pe care am dat-o noi acestui text de lege, am urmărit să existe o mobilitate maximă în funcţie de cererea de formare profesională. Comisia este permanentă, dar membrii ei se schimbă în funcţie de ceea ce se solicită, pentru că, dacă eu aş face o comisie din capătul locului, să presupunem, dintr-un specialist inginer, sau din cinci specialişti ingineri, pentru că îmi cere cineva să formez ingineri constructori, îmi cere să formez în meserii de construcţii, iar ulterior, oamenii aceştia ar rămâne permanent în comisie, atunci când se prezintă un formator la autorizare, care solicită să facă formare profesională în domeniul informaţiei, ar trebui ca să fie autorizat de către inginerii constructori. Deci, consecinţele acestea ar fi absurde, ale permanenţei membrilor. Deci, comisia are caracter permanent, singurul element de permanenţă este preşedintele, pentru că asigură în permanenţă convocarea comisiei şi funcţionarea ei, pentru că această comisie este chiar la Direcţia generală de muncă şi protecţie socială, restul comisiei se pliază în funcţie de cererea formatorilor. De aceea, şi tot pentru această raţiune, cerem respingerea propunerii de a fi vicepreşedinte, pentru că expertul sau specialistul inspectoratului şcolar se va schimba tot timpul, în funcţie de cererea de autorizare, pe care o înaintează către comisii furnizorii de formare profesională. De aceea, eu rog pe distinşii noştri colegi să voteze forma care este propusă în amendamentul domnului Stanciu şi al meu, la pct.b). Vă mulţumesc foarte mult. Restul textului rămâne aşa cum a fost votat în amendamentul comisiei. Vă mulţumesc foarte mult. |
|
Domnul Damian Brudaşca. |
|
Şi eu îmi însuşesc punctele de vedere exprimate de domnul Stanciu şi de domnul Buzatu. Mi se pare logic ca această comisie să aibă caracter de permanenţă doar ca instituţie, existând posibilitatea schimbării, pentru că ea trebuie să autorizeze specializări şi autorizările de specializări nu se pot face decât de specialişti. Cred că s-a răspuns indirect şi s-a luat această sarcină ministerului de resort. Dar, pentru că mi-am însuşit punctele de vedere menţionate, revin asupra necesităţii de a umbla şi la alin.1 de la art.20, întrucât apar acum patru experţi sau specialişti. Prin urmare, acest alineat va trebui să aibă structura următoare: "Comisiile de autorizare sunt constituite din cinci membri, din care un preşedinte şi patru experţi sau specialişti". Aceasta, ca să se coreleze cu prevederile alin.1 de la articolul următor. Vă mulţumesc. |
|
Domnul ministru. |
|
Comisia se doreşte a avea reprezentanţi, adică experţi şi specialişti care să se schimbe de la un tip de autorizare la altul. De ce? Se fac autorizări pentru furnizori de formare profesională de la pregătire în domeniul informaticii până la cofetari. Este normal ca, la fiecare comisie, aceşti experţi să aibă competenţele necesare pentru a autoriza în cunoştinţă de cauză aceşti formatori care au rol important pe piaţa muncii. În al doilea rând, legat de calitatea de vicepreşedinte a reprezentantului inspectoratului şcolar, ne-o retragem şi considerăm că poate să nu aibă această calitate de vicepreşedinte. Deci, comisia să fie cu experţi care se rotesc în funcţie de tipul formării profesionale pe care o autorizează, iar comisia să aibă numai un preşedinte, în calitatea unei persoane neutre, reprezentantul Ministerului Muncii în teritoriu, adică directorul direcţiei de muncă şi solidaritate socială. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, cred că s-au făcut suficiente dezbateri. Eu supun întâi votului dumneavoastră amendamentul comisiei, de la pct.26, pag.13, cu precizarea că la lit.b) majoritatea dintre cei prezenţi, a membrilor comisiei, împreună cu reprezentantul ministerului, propun o uşoară ameliorare a acestui amendament, în sensul că în locul reprezentantului inspectoratului şcolar să fie un expert sau specialist al inspectoratului şcolar judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi să se elimine menţiunea "care are calitatea de vicepreşedinte". Cine este de acord cu amendamentul nr.26, reformulat la lit.b), aşa cum v-am citit? Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Stimaţi colegi, Votând acest amendament în felul acesta, vă rog să observaţi că domnul Damian Brudaşca are dreptate la amendamentul nr.25, acolo unde am vorbit despre componenţa Comisiei de autorizare. Acum nu mai poate fi formată din: un preşedinte, un vicepreşedinte şi trei experţi, pentru că am eliminat vicepreşedintele şi atunci este format dintr-un preşedinte şi patru experţi sau specialişti. Vă rog să-mi spuneţi dacă sunteţi de acord să revenim la amendamentul nr.25 şi să-l revotăm, cu această precizare? Deci, nu un preşedinte şi un vicepreşedinte şi trei experţi, ci un preşedinte şi patru experţi sau specialişti din domeniul ocupaţiilor pentru care se face autorizarea. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.9 din proiectul de lege, vă rog să urmăriţi cu privire la art.21, lit.d), amendamentul nr.29. Urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.29. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. După pct.9, urmăriţi, vă rog, pct.9 din lege, amendamentul nr.32, care adaugă la art.23, după alin.3, un alineat nou alin.4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.32? N aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, se adaugă la art.23, alin.4. La pct.10 din proiectul de lege, cu privire la art.25 din ordonanţă, urmăriţi, vă rog, amendamentul nr.35, pag.18. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, alin.1 de la art.25 din ordonanţă se va modifica potrivit amendamentului nr.35. Urmăriţi, în continuare, amendamentul nr.36, care introduce, mai exact vă propune ca după art.25 să fie introdus art.251. Urmăriţi amendamentul nr.36. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Urmăriţi, în continuare, pct.11 din lege şi raportaţi-vă la amendamentul nr.37 din raport, pag.19. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat amendamentul nr.37, deci art.26, alin.1 şi alin.2 din ordonanţă se vor modifica potrivit amendamentului nr.37. Pct.12 din proiectul de lege. Urmăriţi amendamentul nr.38, pag.19. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.38? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Domnul ministru. Domnule Buzatu, începeţi dumneavoastră. Deci, suntem la amendamentul 38. |
|
La amendamentul nr.38, alin.4, cred că a fost o scăpare a comisiei noastre. Vă rog să acceptaţi un amendament care spune în felul următor: "Cheltuielile pentru funcţionarea comisiilor de examinare şi plata specialiştilor se suportă din taxele de autorizare plătite de furnizorii de formare profesională şi din alte venituri extrabugetare", întrucât, aşa cum este formulat acum, spunem "cheltuielile curente şi de capital". Asta ar însemna că trebuie să-i reparăm pe specialiştii respectivi şi alte lucruri din acestea |
|
Mai formulaţi o dată textul. |
|
"Cheltuielile pentru funcţionarea comisiilor de examinare şi plată a specialiştilor se suportă din taxele de autorizare plătite de furnizorii de formare profesională şi din alte venituri extrabugetare". |
|
Şi nu mai aveţi altă intervenţie. Deci, şi domnul ministru voia să formuleze aceeaşi observaţie. Stimaţi colegi, La amendamentul nr.38, vă rog să luaţi act de următoarea rectificare redacţională pe care v-a propus-o distinsul nostru coleg Buzatu şi cu care este de acord şi domnul ministru: nu "cheltuieli curente şi de capital", ci "cheltuielile pentru funcţionarea comisiilor de autorizare " şi textul curge în continuare. Cine este pentru acest text? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. După amendamentul nr.38, vă rog să urmăriţi în continuare amendamentul nr.41, de la pag.20. Vă rog. |
|
Vă rog să acceptaţi o mică corecţie. Este vorba de pct.39 din raport care vizează modificarea art.27. |
|
Domnule coleg, v-am spus că fiecare amendament îl discutăm fie la lege, fie la ordonanţă, acolo unde s-a făcut. Amendamentul 39 este făcut la textul ordonanţei. |
|
La textul ordonanţei. |
|
Vom reveni la el atunci când vom discuta ordonanţa. Deocamdată, suntem la proiectul de lege. Pct.41. Aveţi obiecţii la amendamentul 41? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. În continuare, pct.13 din proiectul de lege. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 42. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.14, urmăriţi amendamentul 43. Revenim la amendamentul 38. |
|
Datorită faptului că am formulat pe picior la art.26 alin.4, am omis de acolo comisiile de autorizare, cheltuielile pentru comisiile de autorizare. V-aş ruga să supuneţi şi introducerea la acest articol a comisiilor de autorizare. "Cheltuielile pentru funcţionarea comisiilor de autorizare, comisiilor de examinare şi plata specialiştilor se suportă din taxele de autorizare plătite de furnizorii de formare profesională şi din alte venituri extrabugetare". |
|
Ce cusur are textul actual? Cheltuielile pentru funcţionarea comisiilor de autorizare, comisiilor de examinare, a specialiştilor... |
|
În amendamentul care l-am formulat eu ignorasem comisiile de autorizare. Pentru a da temei bugetar pentru plata comisiilor de autorizare, trebuie să introducem şi aceste comisii de autorizare, care erau în titlul iniţial dar eu l-am omis din formularea pe care am dat-o. |
|
Domnule Buzatu, textul pe care eu l-am supus votului sună aşa - uitaţi-l la pagina 20 din raport - : "Cheltuielile pentru funcţionarea comisiilor de autorizare, comisiilor de examinare şi a specialiştilor se suportă din taxele de autorizare". Cel mult, puteţi face o reformulare redacţională. Nu "funcţionarea specialiştilor, ci "plata specialiştilor". |
|
Sigur, plata specialiştilor. |
|
Dar comisia de autorizare este. |
|
Dacă este, e bine atunci. Dar introducem "plata specialiştilor" şi nu "funcţionarea specialiştilor". |
|
Stimaţi colegi, vă rog să vă reîntoarceţi pentru a da textului rigoarea cuvenită la amendamentul 38, cel cu privire la art.26 alin.4, "Cheltuielile pentru funcţionarea comisiilor de autorizare, comisiilor de examinare şi plata specialiştilor se suportă din..." şi textul curge în continuare. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Revenim la amendamentul 43. La 42? Vă rog. |
|
La amendamentul 42 aş propune, domnule preşedinte, pentru o mai clară înţelegere, următoarea formulare după "locul de muncă": "la locul de muncă susţin examene de absolvire la terminarea stagiilor de pregătire teoretică sau practică". Pentru că e puţin alambicat aici. "Susţin la terminarea..." şi pun ce susţin exact la sfârşit. "Susţin examene de absolvire la terminarea stagiilor de pregătire teoretică sau practică." Mi se pare că este mai clară formularea aceasta. |
|
Domnule Stanciu, vă rog să vă pronunţaţi întâi cu privire la această modificare redacţională şi dacă aveţi şi altceva, spuneţi. |
|
Domnule preşedinte, cred că se poate accepta. Este, într-adevăr, o formulare mai clară. Propunem ca ceea ce domnul coleg Brudaşca a propus, să supuneţi votului şi putem trece la pct.43. |
|
Da. Şi reprezentantul ministerului e de acord. Stimaţi colegi, vă rog să urmăriţi cum curge textul, propunerea redacţională făcută, ca să nu credeţi că am admis amendamente de fond, de domnul Brudaşca, însuşită şi de comisie şi de minister. "Participanţii la programele de formare profesională şi persoanele care se califică prin ucenicie la locul de muncă susţin examene de absolvire la terminarea stagiului de pregătire teoretică sau practică." Sunteţi de acord cu această reformulare redacţională? Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Nu. Unanimitate. Amendamentul 43 priveşte pct.14 din lege, respectiv art.30 alin.1 şi 2. Aveţi cuvântul! |
|
Domnule preşedinte, La 1 nu avem obiecţiuni. |
|
Nu puteaţi avea că era chiar amendamentul dumneavoastră. |
|
Formularea este la alin. 2 din textul dumneavoastră. |
|
Da. Vă ascult. |
|
Este vorba de examenul de absolvire care, aşa cum se precizează, constă într-un set de probe teoretice şi/sau practice prin care se constată dobândirea competenţelor specifice programului de formare profesională. Domnule preşedinte, Domnule ministru, Stimaţi colegi, Să ne fixăm cadrul. Aici este vorba de adulţi care, prin cursuri de circa 3 luni până la 6 luni, dobândesc anumite competenţe care vor fi specificate în standardele respective spre a putea începe o nouă meserie, a-şi schimba, dacă vreţi, nu din vina lor, traseul profesional. Pentru aceasta, legea stipulează că există centre proprii ale direcţiilor de muncă şi protecţie socială, există centre private şi furnizori privaţi de formare profesională. Toate acestea urmează să fie autorizate. Vor fi supuse unei evaluări pe baza unei anumite grile, a unor criterii şi a unor standarde de evaluare şi vor primi autorizarea din partea comisiilor judeţene respective. În tot ceea ce am făcut noi la nivelul învăţământului, în speţă, prin evaluare, autoevaluare, evaluare, autorizare, respectiv acreditare, cei care au fost autorizaţi sau acreditaţi au căpătat nişte drepturi, inclusiv dreptul, de exemplu, acum la învăţământul superior, de a susţine licenţa în propria universitate. Şi cunoaşteţi dezbaterea care a avut loc în plenul Camerei referitor la aşa-numita monitorizare specială care, la comisia de mediere, a suferit şi ea unele amendări. Chestiunea pe care o punem noi este următoarea: dacă după trei luni de şcoală examenul de absolvire, evaluarea să fie externă, deci cu profesori aduşi din afara furnizorului de formare profesională care, evident, trebuie plătiţi şi încarcă, dacă vreţi, taxa pe care acel om care nu are loc de muncă o plăteşte ca să câştige unele competenţe spre a intra pe piaţa muncii; sau îl lăsăm să dea examenul respectiv cu profesorii cu care el a făcut orele respective, sub monitorizarea expresă a reprezentantului direcţiei de muncă şi protecţie socială, a reprezentantului eventualului beneficiar şi, dacă este cazul, şi altor reprezentanţi. A suscitat multe discuţii această chestiune. Am confruntat situaţiile, dacă vreţi, aceste cursuri care încearcă să reintegreze social pe un anumit om care nu mai are practic mijloace de subzistenţă decât eventual un ajutor de şomaj sau nici atât, spre a încărca nota lui de plată sau a-l lăsa să fie examinat după trei luni de cei cu care a conlucrat. Să nu uităm că cel care vrea să se facă cofetar poate nu va fi un lingvist atât de bun ca distinsul nostru coleg Cazimir, dar poate face nişte prăjituri foarte bune. Depinde acum ce dorim de la el. De aceea, am insistat, domnule preşedinte, să acceptăm amendamentul care sună aşa: "Examenul de absolvire se susţine în faţa unei comisii de examinare constituită din specialişti ai furnizorilor de formare profesională şi un reprezentant, după caz, al direcţiei judeţene de muncă şi solidaritate socială, respectiv a Direcţiei de muncă a Municipiului Bucureşti". Faţă de formularea, după multe, să zicem, discuţii din comisie: "Examenul de absolvire se susţine în faţa unei comisii constituite din două-treimi specialişti din afara furnizorilor de formare profesională şi o treime reprezentanţi ai furnizorilor de formare profesională care au organizat programul de formare profesională. Deci textul comisiei, după lungi dezbateri, ca un compromis a fost să fie două treimi profesori din exterior şi o treime de la furnizorul de formare profesională care a fost autorizat, a căpătat acest drept de a ţine cursurile respective şi amendamentul meu, cu care am început, şi furnizorul să facă examinarea sub monitorizarea reprezentantului direcţiei de muncă şi protecţie socială. Vă mulţumesc. |
|
Domnule profesor, aţi făcut o dezvoltare de nu v-am mai putut urmări. Vă rog frumos, faceţi textul noului amendament. Eu sunt curios că dumneavoastră sunteţi chiar iniţiatorul amendamentului pe care acum îl amendaţi. Domnul deputat Buzatu şi apoi domnul ministru. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În formularea pe care comisia a acceptat-o a amendamentului propus de mine şi de fapt am discutat cu domnul profesor Anghel Stanciu, am urmărit să asigurăm un grad cât mai mare de obiectivitate în ceea ce priveşte atestarea unor competenţe profesionale prin acest examen de absolvire. Dacă facem o simplă analogie între formarea profesională a adulţilor şi formarea iniţială care se face prin unităţile de învăţământ, vom observa că fiecare etapă de pregătire din formarea iniţială se finalizează cu un examen de absolvire care se dă cu examinatori din afara sistemului respectiv, din afara ciclului respectiv de pregătire. Or, în cazul acestor examene de absolvire a cursurilor organizate de un formator profesional, nu cred că puteam să procedăm într-o altă manieră. Aici, elementele acestea de obiectivitate introduse urmăresc, pe de o parte, să ştim cu exactitate şi să certificăm ce competenţe dobândesc cei care urmează cursurile de formare profesională, iar, pe de altă parte, un element de obiectivitate în plus în favoarea formatorului este introducerea unei treimi din reprezentanţii comisiei de examinare din partea furnizorului respectiv. Adică, el nu numai că participă la examinarea aceasta, dar poate să urmărească dacă cei care sunt din afara formatorilor şi constituie cele două treimi din comisia de examinare sunt corecţi în apreciere şi se ghidează după programa pe care acest furnizor de formare profesională a utilizat-o pentru pregătirea celor care se prezintă la acest examen de absolvire. De aceea, eu v-aş ruga să acceptaţi această formulare care este rezultatul unui compromis, care dă satisfacţie tuturor celor care sunt implicaţi în procesul de formare profesională a adulţilor. Vă mulţumesc foarte mult. |
|
Menţineţi amendamentul iniţial. Domnul Damian Brudaşca. Staţi puţin, domnule ministru! Are cuvântul şi domnul Damian Brudaşca şi să vă referiţi la toate intervenţiile. |
|
Mie mi s-ar părea logică, domnule preşedinte şi domnilor colegi, propunerea făcută de domnul Buzatu, în condiţiile în care s-ar face precizarea componenţei numerice a acestei comisii. Examenul de absolvire se susţine în faţa unei comisii constituite din 5-6 persoane, din care, după aceea, curg fracţiile pe care le propune comisia în amendament. Mie mi se pare mai corectă propunerea asupra căreia a revenit domnul preşedinte al comisiei, în sensul de a face precizarea prezenţei unui reprezentant al direcţiei de muncă şi solidaritate socială, întrucât trebuie să ţinem cont şi de faptul că este cel care este beneficiarul direct al acestei activităţi de pregătire profesională şi se poate orienta înspre inserţia socială a celor care sunt astfel pregătiţi în structurile care sunt definite clar de acest proiect de lege. Dacă nu se acceptă varianta propusă de domnul preşedinte Stanciu, care mi se pare logică şi competentă, atunci rog comisia să revină şi să definească numeric care este componenţa acestei comisii ca să nu putem să avem situaţia în care să fie vorba de specialişti, spre exemplu, 2,3 şi restul de 1,66 să fie reprezentanţii furnizorilor de pregătire sau de formare profesională. |
|
Doamna preşedintă Smaranda Dobrescu. |
|
Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Iniţial, proiectul de lege, ordonanţa vorbea de examen de absolvire care se susţine în faţa unei comisii de examinare constituite din specialişti din afara furnizorilor de formare, tocmai în ideea ca o obiectivitate cât mai mare să se asigure, în acelaşi timp, şi o performanţă şi competenţe cât mai depline aceluia care se prezintă să se formeze pentru a ocupa un loc pe piaţa muncii, atât de sălbatică. Cu cât obiectivitatea, neutralitatea comisiei va fi mai mare, cu atât o diplomă, un certificat, o competenţă dobândită printr-un act îi va da, la nivel naţional, o uşurinţă a acestuia să se descurce pe piaţa muncii. Deci, între spiritul iniţial al ordonanţei şi propunerea distinsului coleg, domnul preşedinte Stanciu, comisia a adoptat un compromis, fără doar şi poate un compromis care are foarte multe hibe, dar este un compromis pentru că, altfel, nu ieşeam dintr-o stare de blocaj. Ca atare, susţin în continuare textul comisiei, amendamentul comisiei; susţin că nu este nevoie să numim câţi specialişti, întrucât o treime şi două treimi înseamnă că cel puţin trei membri are acea comisie. Ea poate să aibă 6, 9, dar cel puţin 3. Asta rezultă şi se aranjează în funcţie de necesităţi. |
|
Domnul secretar Leonăchescu doreşte să ia cuvântul. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În foarte multe texte de lege, operăm cu fracţii de tipul 1/3, 2/3 şi, în cazul de faţă, nici nu avem valoarea globală ca să vedem dacă se împarte exact şi obţinem cifre incomensurabile: 1,3333. Dacă nu dăm şi algoritmul de întregire 2 sau 0, textul este nedeterminat. Avem două variante: fie dăm o cifră de compunere a comisiei divizibilă cu 3, fie adoptăm alte fracţii. În general, din partea celor care aplică aceste legi, se cere insistent eliminarea fracţiilor de tipul 1/3 şi 2/3. Poate găsim şi noi o soluţie măcar începând de aici, de la învăţământul superior. Mulţumesc. |
|
Domnul ministru. Vă rog să vă referiţi şi la oportunitatea precizării numărului din care se alcătuieşte această comisie. Sau rămâne o chestiune variabilă. |
|
Am înţeles, domnule preşedinte. În primul rând aş aborda componenţa comisiei. Sunt două extreme: să fie în totalitate la latitudinea formatorului de pregătire profesională să-şi desemneze o comisie. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că, în consecinţă, calitatea actului de formare profesională poate să fie necorespunzătoare, fiindcă formarea o realizează formatorul, evaluarea o face el şi are tot interesul ca numărul celor care termină cursul respectiv de formare profesională să fie absolvenţi, ca să încaseze banii. Extrema cealaltă este cea care am propus-o noi iniţial ca această comisie să fie totalmente din afara formatorului de formare profesională. Şi urmăream, bineînţeles, obiectivitatea comisiei şi calitatea formării profesionale, cunoscându-se că cu cât calitatea formării profesionale este mai ridicată, cu atât accesul persoanelor adulte este mai uşor pe piaţa muncii. Cred că soluţia propusă de comisie, două treimi din afara furnizorului de formare profesională şi o treime din interiorul furnizorului, ca şi el să participe la această examinare a cursanţilor, este soluţia cea mai bună. Întotdeauna extremele sunt periculoase şi s-a ales o soluţie prin care se controlează calitatea examenului final, având două treimi specialişti desemnaţi din afară, iar o treime din interior, controlul furnizorului, pentru a nu fi abrutizat de această comisie şi numărul celor care absolvesc să fie foarte redus. Iar în ce priveşte numărul, s-a urmărit o liberalizare a desemnării acestor membri şi, bineînţeles, că ei ştiu să-şi desemneze, cred că fiecare formator ştie să-şi desemneze un număr multiplu de trei ca să poată să realizeze acest algoritm, două treimi şi o treime. Susţinem varianta comisiei, susţinem două treimi, o treime, fără să fie specificat numărul, deoarece există libertatea ca, funcţie de formarea profesională, nivelul formării profesionale, să asigure o formare profesională la absolvenţi de învăţământ superior sau la absolvenţi de ucenicie sau şcoală profesională în meserii simple. Şi pentru acest lucru am lăsat la latitudinea pieţei să regleze acest număr al membrilor comisiei. Eu consider că este corect. Dumneavoastră aveţi votul şi veţi decide. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Aţi audiat toate punctele de vedere. După regulament, eu sunt obligat să supun întâi votului dumneavoastră amendamentul prezentat de comisie în raport, pagina 21, amendamentul 43. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Două voturi împotrivă. Abţineri? Cu două voturi împotrivă, marea majoritate a celor prezenţi pentru, s-a adoptat amendamentul 43. Vă rog să urmăriţi în continuare amendamentul 44 care adaugă după art.30 un articol nou, 301. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 44. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Amendamentul 45 se referă la pct.15 din proiectul de lege, mai exact art.31 alin.1 din ordonanţă. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 45. Nu aveţi. Votat în unanimitate. După pct.15 din proiectul de lege, urmăriţi pct.16. La acesta comisia a formulat amendamentul 47. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 47. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.17 din proiectul de lege, urmăriţi amendamentul 48 de la pag.23. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 48. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.17 din proiectul de lege, urmăriţi amendamentul 48, pag.23. Dacă aveţi obiecţiuni. Domnul Damian Brudaşca. |
|
Domnule preşedinte, Eu cred că nu se justifică propunerea făcută de doamna deputat Smaranda Dobrescu, întrucât prin indicarea în certificatul de calificare a competenţelor care au fost acumulate prin această pregătire, prin această calificare, se sprijină beneficiarii activităţii celui care solicită loc de muncă. Şi o asemenea chestiune, de asemenea, dă posibilitatea celui care e în căutarea unui loc de muncă să confirme inclusiv prin acest document oficial că are competenţă în materia pentru care este în căutarea unei surse de subzistenţă. De aceea, eu cred că prin menţinerea acestui alineat 4, nu facem decât să dăm acestui absolvent posibilitatea să-şi valorifice mai mult şi mai bine forţa de muncă. |
|
Doamna Smaranda Dobrescu şi apoi domnul ministru. |
|
Stimaţi colegi, n-am dorit să obstrucţionez acest lucru, ci acest lucru a fost stipulat şi preluat în pct.46. |
|
Domnule ministru, aveţi de adăugat ceva? Nu. Stimaţi colegi, supun amendamentul 47 formulat de doamna Smaranda Dobrescu şi însuşit de comisie eliminarea textului. Cine este pentru amendamentul 47? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri? Cu două voturi împotrivă, marea majoritate pentru, s-a adoptat amendamentul 47 privind eliminarea textului art.31 alin.2 a) şi c). La pct.17 din lege urmăriţi amendamentul 48. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. La pct.18 urmăriţi amendamentul 49. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 49. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.19 urmăriţi amendamentul 55. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat amendamentul 55 în unanimitate. În consecinţă, se modifică art.40 alin.1 şi 2 potrivit acestui amendament. Urmăriţi, în continaure, amendamentul 59 din raport, cel care propune după art.42 un articol nou, 421. Poftiţi! Doamna Smaranda Dobrescu. Suntem la amendamentul 59. |
|
Aş dori, domnule preşedinte, stimaţi colegi, să fac menţiunea clară că noi prin această lege, prin voinţa comisiei, am scutit de t.v.a. formatorii de formare profesională. Eu m-am opus acestui lucru nu pentru că ideea în sine n-ar fi foarte generoasă. Trebuie să încurajăm formarea profesională pe toate planurile. În acelaşi timp, scutirile de t.v.a. nu sunt exact problema de bază a protecţiei sociale şi a învăţământului. Este o problemă de cadru general al fiscalităţii, al t.v.a.-ului şi vreau să vă spun încă o dată că pentru acest lucru nu are nici un fel de aprobare din partea Guvernului. Ca atare, eu mi-am propus şi supun şi atenţiei dumneavoastră acest lucru că, teoretic, este foarte frumos, aşa cum este frumos şi în turism şi în construcţii, dar nu avem nici un fel de bază legală şi cadru fiscal adecvat. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Buzatu. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Amendamentul acesta care vizează scutirea de plata t.v.a.-ului a activităţii de formare profesională este făcut prin analogie cu ceea ce reprezintă formarea iniţială. Acivităţile de formare iniţială prin învăţământ sunt scutite de plata taxei pe valoarea adăugată. Deci este un argument această analogie cu ceea ce se întâmplă în formarea iniţială. Al doilea argument este faptul că noi aducem la formare profesională oamenii care, din punct de vedere al veniturilor, indiscutabil, au venituri foarte mici. Or, taxa pe valoarea adăugată cine ar urma s-o plătească? Ceilalţi o deduc toţi. Urmează s-o plătească tocmai acela pe care vrem să-l ajutăm datorită faptului că are aceste venituri mici, nu s-a putut insera pe piaţa muncii. A introduce taxa pe valoarea adăugată, înseamă a introduce o povară suplimentară, pe spinarea aceluia care nu are. Deci, eu vă rog, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, să acceptaţi formularea propusă de comisie. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Damian Brudaşca şi înţeleg că doreşte şi domnul Anghel Stanciu să intervină. |
|
Domnule preşedinte, Mie mi se pare intervenţia doamnei Smaranda Dobrescu contrară spiritului pe care doreşte să-l aibă această lege. Această lege doreşte să sprijine persoane care, ajunse la o anumită vârstă, sunt nevoite să recurgă la recalificare profesională, nu din vina lor, ci datorită situaţiei economico-sociale din ţară. Pe de altă parte, aceste cursuri, din câte am înţeles din articolele anterioare, sunt suportate, sunt plătite, taxe, tocmai de către aceşti beneficiari. Pe de o parte, societatea îi pune în imposibilitatea de a-şi continua activitatea pentru care s-au pregătit şi îi obligă să se recalifice la vârste la care de multe ori este chiar problematic să-şi găsească noi locuri de muncă, iar pe de altă parte, tot statul, vinovat de situaţia lor, le mai bagă încă o dată mai adânc mâna în buzunar pentru ca să îşi satisfacă această cerinţă egoistă, de plată de t.v.a. În plus, faţă de treaba aceasta, aş vrea să-i spun doamnei Dobrescu că, în fond şi la urma urmei, statul oricum beneficiază, pentru că instituţia formatoare plăteşte o serie de taxe statului, pentru ca să fie autorizată, plăteşte apoi o serie de impozite pe venit, pentru că sunt situaţii în care avem de-a face cu operatori privaţi şi sunt supuşi legilor româneşti în vigoare, pentru autorizarea financiară a unor asemenea activităţi. În consecinţă, mi se pare şi logic, şi corect şi moral, dacă vreţi, în ultimul rând, să se facă această deducere a plăţii pentru t.v.a., pentru veniturile realizate din activităţile de formare profesională, tocmai pentru a încuraja dezvoltarea acestui sector, el însuşi producător, în celelalte compartimente economico-financiare, de venituri pentru stat. Prin introducerea acestei plăţi pe t.v.a., automat vor creşte taxele şi automat vom obliga tot omul nenorocit şi amărât, aflat în situaţia de a se recalifica pentru a-şi găsi un nou loc de muncă, să i se diminueze şi mai mult nivelul de trai. De aceea, m-aş aştepta ca dânsa, care este preşedinte tocmai la Comisia de muncă şi protecţie socială, să gândească şi social, atunci când vine cu asemenea propuneri. |
|
Domnul preşedinte Anghel Stanciu şi apoi domnul ministru. |
|
Domnule preşedinte, Domnule ministru, Stimaţi colegi, În dezbaterea acestei legi s-au întâlnit două tendinţe: o tendinţă de a impune neapărat nişte principii, indiferent de consecinţe, şi o tendinţă de a vedea cui se adresează legea. Ba am confundat aceste cursuri cu universităţile şi am vrut să le autorizăm într-un anumit fel, să le acredităm, ba aceşti şomeri i-am tratat ca fiind nişte oameni care vor să obţină cu orice preţ şi o calificare... În fond, ce dorim? Noi dorim ca nişte oameni, pe banii lor, nu din vina lor, să obţină prin nişte cursuri minimum de competenţă, prin care să se poată reîncadra în câmpul muncii. Deci, avem două variante: îi punem taxe, comisii, supracomisii şi el rămâne şomer sau, în continuare, cu indemnizaţie de sprijin şi aşa mai departe, sau stă la colţul străzii să ne dea în cap sau găsim formele de a-l atrage, din nou, pe un om care a suferit şi psihic, dacă vreţi, pentru că dacă mâine, să zicem, noi am fi şomeri toţi, nu ştiu cum am trece prin şocul acesta o parte dintre noi... Deci, să-l atragem să înveţe la 35 40 de ani o meserie, să încerce să o înveţe, uitând-o pe cea care a avut-o şi să mai şi plătească, dacă nu este într-o formă sau într-o perioadă în care poate să-i plătească statul. De aceea, noi ne-am gândit, dacă activităţile de învăţământ, cele postliceale, cele universitare, nu sunt purtătoare de t.v.a., atunci nici acestea, de recalificare, să nu fie purtătoare de t.v.a. Bineînţeles că se poate spune: vine nu ştiu cine, Banca Mondială, FMI şi aşa mai departe... Nu ştiu dacă o să vină aceştia toţi la cursurile noastre, dar haideţi să înţelegem, totuşi, aşa cum a explicat foarte bine şi colegul Buzatu şi colegul Brudaşca, că este imoral, asupra unui om aflat efectiv în dificultate, să-i sporeşti şi să-i îngreunezi accesul la o formă de recalificare, pentru că trebuie statul să-i mai taie o bucăţică, după ce i-a dat un şut în fund scuzaţi expresia neacademică! De aceea, cred că este bine să rămână sub această formă. Vă mulţumesc. |
|
Domnule ministru, vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Într-adevăr, prin această lege se caută, pe lângă organizarea formării profesionale în România şi stimularea formării profesionale în România, fiind o pârghie importantă de a utiliza o resursă, resursa umană şi adaptarea acesteia continuă la cerinţele pieţei. Pentru acest motiv consider că este bine ca în această lege să se stipuleze scutirea de plată a t.v.a.-ului, pentru cursurile de formare profesională, dacă dorim ca formarea profesională să fie o prioritate naţională şi să o stimulăm şi prin această pârghie. Ba, mai mult, aş spune că majoritatea formării profesionale este finanţată pentru şomeri din fondul de şomaj şi datorită acestui lucru s-ar transfera resurse din fondul de şomaj, unde contribuie angajatorii şi angajaţii, spre bugetul statului şi aceste resurse sunt limitate şi ar putea fi mai bine folosite pentru formarea profesională, dacă rămâne această prevedere. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Potrivit Regulamentului, supun votului dumneavoastră întâi amendamentul comisiei. Dacă acesta nu întruneşte majoritatea dumneavoastră, discutăm celelalte amendamente. Cine este pentru amendamentul 59? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu 1 vot împotrivă, mare majoritate pentru s-a adoptat amendamentul 59. Urmăriţi, în continuare, amendamentul 61. Tot la pagina 28 îl găsiţi. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 61? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Trecem la pct. 20 din proiectul de lege şi aici vă rog să urmăriţi amendamentul 63 al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate amendamentul 63 şi, în consecinţă, pct. 61 din lege, prevăzut în amendamentul 63. La art. II din lege, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Trecem la dezbaterea ordonanţei. Titlul proiectului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Capitolul I. Titlul. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Articolul 1. Vă rog să urmăriţi amendamentul 1 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art. 1 alin. 2 urmăriţi amendamentul 2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Articolul 2 alin. 1. Nu are comisia amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate. Articolul 2 alin. 2. Urmăriţi amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pentru art. 2 alin. 3 urmăriţi amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pentru art. 3 vă rog să urmăriţi amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 4? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art. 4 este amendamentul 5 pe care-l supun analizei dumneavoastră. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art. 5, comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art. 6 alin. 1, comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Articolul 6 alin. 2 şi 3. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 8. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 8? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art. 7, urmăriţi amendamentul 9, pagina 5. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Titlul Capitolului II. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Articolul 8. Urmăriţi amendamentul 10. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Articolul 9. Urmăriţi amendamentul 11. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Articolul 10. Urmăriţi amendamentul 12, pagina 7. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Articolul 11. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate. Articolul 12. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 14. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pentru art.12 alin. 2 urmăriţi amendamentul 15 de la pagina 9. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Articolul 13. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate. Articolul 14. Urmăriţi amendamentul 16. Dacă aveţi obiecţiuni? Domnule ministru, poftiţi. Articolul 14 din ordonanţă, amendamentul 16 din raport, pagina 9. Vă rog să le urmăriţi. |
|
Domnule preşedinte, Stimate doamne deputate şi domnilor deputaţi, La art. 14 lit. e), pentru rigoare, propunem, în loc de "conţinutul programelor de pregătire teoretică şi practică", "programa de pregătire teoretică şi practică", deoarece acest articol vorbeşte de programele de formare profesională la debutul articolului şi pentru a nu face confuzii, rugăm ca şi "conţinutul programelor" să fie înlocuit cu "programa de pregătire teoretică şi practică". Vă mulţumesc. |
|
Aşa cum a fost iniţial în ordonanţă.Comisia este de acord cu această intervenţie, deci, cu menţinerea textului iniţial la lit. e) din art. 14, dar supun analizei dumneavoastră amendamentul 16, cu privire la celelalte litere decât lit. e). Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 16? Nu aveţi. Adoptat amendamentul 16, cu excepţia it. e), care rămâne în formularea din ordonanţă. La art. 15 dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Articolul 16 alin. 1 şi 2. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Articolul 16 alin. 3. Urmăriţi amendamentul 17, pagina 10. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul 17, cu privire la noua alcătuire a alin. 3 a art. 16. Articolul 17. Urmăriţi pct. 18, mai exact amendamentul 18. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. La titlul Capitolului III, urmăriţi amendamentul 19. Admis amendamentul 19 şi modificat titlul Capitolului III. La art. 18 alin. 1, comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate. Articolul 18 alin. 2. Urmăriţi amendamentul 22. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate amendamentul 22. Articolul 18 alin. 3. Urmăriţi amendamentul 23 de la pagina 12. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Articolul 19. Urmăriţi amendamentul 24. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Articolul 20 alin. 1 până la lit. e), deci tot alin. 1. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Articolul 20 alin. 2, 3 şi 4. Urmăriţi amendamentul 27. Admis amendamentul 27. Se modifică în mod corespunzător art. 20 alin. 2, 3 şi 4. Articolul 20 alin. 5. Nu a avut comisia amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate. Articolul 21. Nu aveţi amendamente. Votat în unanimitate. Articolul 22. Urmăriţi amendamentul 30. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art. 23 urmăriţi amendamentul 31. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Articolul 24 alin. 1 lit. a), b). Comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în unanimitate în formularea iniţiatorului. Articolul 24 alin. 1 lit. c). Urmăriţi amendamentul 33. Nu aveţi obiecţiuni. Admis în unanimitate amendamentul 33. Se modifică în mod corespunzător lit. c). Articolul 24 alin. 2. Urmăriţi amendamentul 34. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Articolul 25 alin. 1 şi 2. Comisia nu a avut amendamente, nici dumneavoastră. Votat în unanimitate. Articolul 25 alin. 3. Urmăriţi amendamentul 35. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Articolul 26 alin. 1. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Articolul 26 alin. 2. Urmăriţi amendamentul 37. Nu aveţi obiecţiuni. Votat amendamentul 37, se modifică 26.2 corespunzător. Articolul 26 alin. 3. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Articolul 27. Urmăriţi amendamentul 39. Nu aveţi obiecţiuni. Amendamentul 39 votat în unanimitate şi se modifică corespunzător 27. Articolul 28. Urmăriţi amendamentul 40. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate amendamentul 40. La art. 29 şi 30 dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votate în unanimitate. Articolul 31. Urmăriţi amendamentul 46. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Articolul 32. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Titlul Capitolului IV. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Articolul 33. Urmăriţi amendamentul 50. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate amendamentul 50. Articolul 34 amendamentul 51. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate amendamentul 51. Articolul 35. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate în formularea iniţiatorului. Articolul 36. Urmăriţi amendamentul 52. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Articolul 37. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La art. 38 urmăriţi amendamentul 53. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate amendamentul 53. Articolul 39. Urmăriţi amendamentul 54. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Articolul 40. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Titlul Capitolului V. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Articolul 41. Urmăriţi amendamentul 56. Nu aveţi obiecţiuni. Votat amendamentul 56. La art. 42 urmăriţi amendamentul 57. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. La art. 43 urmăriţi amendamentul 58. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Articolul 44. Comisia nu a avut amendamente. Nu aveţi nici dumneavoastră. Votat în unanimitate. Articolul 45. Urmăriţi amendamentul 60. Domnul Damian Brudaşca. Urmăriţi amendamentul 60 pagina 28. |
|
Domnule preşedinte, Sunt aici nişte formulări care mie nu mi se par a fi corecte. Spre exemplu: "metodologia de realizare a cercetării statistice aferente formării profesionale a adulţilor, stabilirea indicatorilor urmăriţi vor fi stabilite". "stabilirea vor fi stabilite"?! Trebuie să înlocuim unul dintre termeni. Deci, este redundantă formularea respectivă. Las iniţiativa găsirii cuvintelor magice comisiei care a propus acest amendament. |
|
Admiteţi cuvântul "precizate"? Nu, în loc de "stabilirea indicatorilor", "precizarea indicatorilor" şi atunci rămâne "toate acestea vor fi stabilite de institut". De acord comisia? Şi ministerul. Stimaţi colegi, La alin. 2 al art. 45, în loc de "stabilirea indicatorilor", "precizarea indicatorilor urmăriţi" şi în continuare textul curge aşa cum l-a propus comisia. De acord? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 46. Urmăriţi amendamentul 62. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 62? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul 62. Se modifică corespunzător art. 46. Articolul 47 şi ultimul. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs această reglementare, alcătuită din proiectul de lege şi din ordonanţă. Vă mulţumesc şi eu şi mulţumesc şi colegilor care au avut răbdarea să rămână. |


