Dezbateri parlamentare

- După pauză -

Lucrările sunt conduse în continuare de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii Dumitru Pardău şi Mihai Alexandru Voicu, secretari.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În continuarea lucrărilor şedinţei de astăzi a Camerei Deputaţilor avem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 63 de deputaţi.

În legătură cu prezentarea şi dezbaterea acestei moţiuni simple, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare au stabilit următoarele. Moţiunea simplă va fi prezentată de unul dintre semnatari. Guvernului i se alocă 45 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la sfârşitul dezbaterilor. Grupurilor parlamentare li se alocă timpul maxim corespunzător numărului iniţial al membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare deputat, după cum urmează: Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal - 38 de minute; Grupul parlamentar al PSD + PC - 38 de minute; Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal - 22 de minute; Grupul parlamentar al UDMR - 7 minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 6 minute.

Dacă sunt obiecţii cu privire la acest program? Nu sunt.

Atunci vă rog să vă pregătiţi cartelele de vot pentru a ne exprima asupra propunerilor privind repartizarea timpului maxim pentru dezbaterea moţiunii.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

S-a încheiat votul. 130 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, nicio abţinere.

Cu majoritate de voturi propunerile au fost aprobate.

Conform prevederilor regulamentului, întreb dacă este cineva dintre semnatari care-şi retrage semnătura de pe moţiunea simplă. Nu sunt solicitări în acest sens.

Reamintesc faptul că la moţiunea simplă nu pot fi propuse amendamente.

Pentru început, îi dau cuvântul doamnei deputat Alina Gorghiu pentru a prezenta moţiunea simplă.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Bună seara!

Stimată doamna preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

În anul 2009, la conducerea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, doamna Andronescu şi-a lansat activitatea printr-un set de măsuri drastice legate de reducerea orelor din aria curriculară, prin diminuarea orelor de sport, istorie şi limbă modernă. Mai mult, ordinele emise de doamna ministru dovedesc lipsa unei strategii unitare privind sistemul de învăţământ preuniversitar. Încă de la începutul mandatului său, acţiunile doamnei ministru Andronescu au dovedit incoerenţa şi incompetenţa Guvernului Boc în a gestiona procesul de reformă al educaţiei.

Eliminarea orelor de istorie.

Potrivit Ordinului ministerial nr.3.310/2.03.2009 al doamnei ministru, în aproximativ 60% din structurile învăţământului liceal românesc, istoria nu ar mai fi fost disciplină de studiu în clasa a XII-a. Materia a fost ştearsă pur şi simplu din orarul elevilor la puţin timp după ce orele de educaţie fizică, dirigenţie şi limbă străină fuseseră scoase din programa obligatorie.

Prin acest ordin al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării din 2 martie 2009, istoria nu se mai găsea în aria curriculară de la învăţământul pentru ciclul superior al liceului, filiera tehnologică.

La Anexa nr.4 a acestui ordin, la rubrica "arie curriculară - om şi societate", istoria nu mai avea nicio oră alocată. Această excludere abuzivă a singurei ore de istorie, cu referire explicită la o istorie integratoare, s-ar fi aplicat conform ordinului mai sus-menţionat din anul şcolar 2009 - 2010 la aproape 60 de specializări din învăţământul românesc. Vorbesc de învăţământul industrial, agricol, telecomunicaţii, silvic, textile, construcţii şi altele.

Practic, s-a lăsat doar o oră de istorie la liceele de elită, încălcându-se grav atât dreptul la educaţie democratică şi integratoare a tuturor elevilor, cât şi la egalitatea şanselor în privinţa accesului la cunoaşterea cărţii de căpătâi a fiecărui popor.

Ca o consecinţă directă, marea majoritate a viitorilor cetăţeni ar fi ajuns să nu cunoască şi să nu înţeleagă noţiuni precum: Constituţie, Parlament, Guvern, Putere sau Opoziţie, votul universal, pluralism politic, separarea puterilor în stat, democraţie sau totalitarism, război rece, integrare sau globalizare, cunoştinţe pe care le deprind în chiar acest curs.

Dincolo de încălcarea evidentă a dreptului la educaţie, ordinul prin care se prevedea că istoria urma să se predea la clasa a XII-a doar în anumite licee, trece şi peste o recomandare a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, care arată că această disciplină, şi permiteţi-mi să citez: "trebuie să ocupe un loc central în educaţia unor cetăţeni responsabili şi implicaţi activ în viaţa politică şi în cultivarea respectului pentru diferenţele între popoare".

Suplimentar faţă de aceste încălcări flagrante ale normelor şi cutumei europene, se pare că persoanele care au sfătuit-o pe doamna ministru în luarea acestei decizii nu au ţinut cont de faptul că orele de istorie a românilor, studiată în clasa a XII-a, inclusiv la profilul filierei tehnologice, reprezintă finalitatea studiului acestei materii în învăţământul preuniversitar.

În situaţia eliminării singurei ore de la profilul tehnologic, elevii ar fi rămas cu o imagine fragmentată a istoriei românilor, în contextul în care singurele informaţii primite până la finalizarea studiilor liceale rămân cele învăţate în cursul clasei a VIII-a.

În calitate de cetăţeni ai României trebuie să ne cunoaştem istoria, or, scoaterea istoriei ca şi disciplină din planurile-cadru la clasa a XII-a, filiera tehnologică, ar fi însemnat o măsură a cărei gravitate o vom putea conştientiza doar pe termen mediu sau lung. Aceasta, pentru că materia ce se studiază în anii anteriori anului terminal de liceu este istoria universală, şi nu istoria neamului românesc.

Această poziţie este susţinută şi de Asociaţia profesorilor de istorie din România, organizaţie ce numără persoane capabile să conştientizeze pericolul acestei decizii. Eliminarea unicei ore de istorie a românilor este inadmisibilă cu atât mai mult cu cât nivelul de aprofundare şi de înţelegere a unei materii este incomparabil mai mare în clasa a XII-a decât în clasa a VIII-a.

Copiii noştri au dreptul şi obligaţia să-şi cunoască şi să-şi înţeleagă şi să-şi asume istoria. Riscăm să devenim un popor care nu-şi va mai cunoaşte trecutul, rădăcinile, nu va mai şti de unde vine şi încotro se îndreaptă.

Asociaţia profesorilor de istorie din România consideră că istoria neamului românesc trebuie să rămână în continuare materie de studiu pentru toţi elevii de liceu, şi nu doar pentru cei de la liceele de elită, astfel riscând să devenim o naţiune dezrădăcinată.

Forul cel mai reprezentativ din România în domeniul studiului istoriei opinează că elevii noştri au dreptul să aibă un program mai puţin încărcat, dar nu cu această condiţie inacceptabilă de sacrificare a disciplinei istoriei, materie care ar trebui să-şi menţină cel puţin statutul anterior.

Prin scoaterea disciplinei din planul-cadru la clasa a XII-a pentru 60% din licee, elevii de la profilurile tehnologice sunt discriminaţi, neavând posibilitatea să studieze istoria, tocmai la vârsta la care ar putea să o înţeleagă mai bine, să analizeze cu spirit critic evenimentele şi procesele istorice şi să le aprecieze la justa lor valoare.

Prin Recomandarea nr.15/2001 privind predarea istoriei în Europa, în secolul al 21-lea, se doreşte o integrare în sistemul de învăţământ al statelor membre ale Uniunii Europene, a unei istorii a Europei, ce va veni în completarea istoriei naţionale, pentru a lărgi nivelul de cunoaştere şi aspiraţii ale elevilor şi pentru a-i educa în spiritul european.

Nu te poţi defini ca cetăţean european fără a cunoaşte succesiunea de fapte ce ţi-au conferit o identitate naţională. Spiritul european şi valorile europene vin în completarea identităţii naţionale, şi nu pentru anularea acesteia.

În urma protestelor profesorilor, a presiunii publice, cât şi graţie Partidului Naţional Liberal, ora de istorie a fost reintrodusă la profilul tehnologic, prin Ordinul nr.3410 din 16.03.2009. Prin acţiunile sale şi reprezentând interesele elevilor şi ale profesorilor, Partidul Naţional Liberal a forţat-o pe doamna ministru să facă un gest de bun-simţ şi să anuleze decizia luată.

Pentru a vă convinge pe toţi de incoerenţa actului de guvernare al doamnei ministru, vă prezentăm situaţia orei de istorie din învăţământul liceal românesc, profilul tehnologic, în cursul lunii martie. Până în data de 9 martie, disciplina istoria românilor a fost eliminată complet de la clasa a XII-a, profil tehnologic. În data de 11 martie, doamna ministru lansează varianta alternării săptămânale a unei ore de istorie a românilor cu o oră de geografie la acelaşi profil. Pe data de 12 martie, în urma discuţiilor cu factorii implicaţi şi a presiunii Partidului Naţional Liberal, Ecaterina Andronescu declară revenirea la varianta cu o oră de istorie şi o oră de geografie pe săptămână.

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

Doamna Ecaterina Andronescu!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna deputat, mă scuzaţi că vă întrerup, dar o să vă rog să citiţi moţiunea aşa cum a fost ea prezentată. (Rumoare, vociferări.)

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

Doamna preşedinte, vă rog, procedură!

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Doamna preşedinte,

Aşa cum spune Regulamentul Camerei, moţiunea este prezentată în plenul Camerei, şi nu citită conform textului, care este depus în Cameră. (Rumoare, vociferări.)

Dacă-mi daţi voie, în acelaşi timp, am să vă spun că de la momentul depunerii... (Rumoare, vociferări)

V-aş ruga un singur lucru: dacă faţă de mine nu aveţi respect, măcar faţă de cadrele didactice aflate aici de faţă să aveţi puţin respect. (Rumoare, vociferări în Grupul parlamentar al PSD.)

Vă mulţumesc.

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

Doamna preşedinte, vă rog, procedură! Este alt text! (Rumoare, vociferări în Grupul parlamentar al PNL.)

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Tocmai v-am spus că citesc un text... (Rumoare, vociferări.)

Bun. Ordinul ministerial în care apare publicată această reglmentare, apare abia pe data de 16 martie. (Rumoare, vociferări.)

Vreţi să vorbiţi? Vă rog! Daţi cuvântul!

Citesc continuu? Spuneţi-mi ce să fac!

Aa, vorbiţi? Vă rog! (Rumoare, vociferări.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Zgonea. Vă rog.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

În primul rând, vreau să le mulţumesc colegilor care au venit în seara aceasta şi vreau să-i rog şi pe colegii de la Partidul Naţional Liberal să fie corecţi.

Procedura parlamentară...

Domnul Bogdan Olteanu (din sală):

Nu se poate procedură în timpul discursului! Unde s-a mai pomenit procedură în timpul discursului?! (Rumoare, vociferări.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

Eu am crezut că viaţa aceasta, pe care dumneavoastră o aveţi astăzi, şi cum vă manifestaţi, a trecut după ce alianţa s-a despărţit. Şi eu am crezut că dumneavoastră, fiind un vechi parlamentar, cu tot respectul pe care vi-l port, când mă vedeţi pe mine, vedeţi că scrie în faţa mea "deputat" şi, în această aulă, măcar ascultaţi care sunt argumentele mele pe baza procedurii, eu nu fac un dialog cu dumneavoastră, ci cu colegii mei care sunt în sală. (Rumoare, vociferări.)

Şi ştiţi foarte bine că, dacă la multe lucruri nu mă pricep în viaţă şi nici nu doresc, la procedurile parlamentare mă pricep.

Domnilor colegi de la Partidul Naţional Liberal,

Prezentarea moţiunii simple sau a moţiunii de cenzuri se face în concordanţă cu textul care a fost pus la dispoziţia parlamentarilor! (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Declaraţiile politice se fac marţea dimineaţa, la ora 8,00, de când acest Parlament a fost format în România.

Dacă vrem să fim corecţi, niciodată, de când sunt eu în acest Parlament şi nici înaintea mea, niciun coleg de la acest microfon - şi domnul preşedinte Bogdan Olteanu, un distins şi excelent preşedinte al Camerei Deputaţilor - nu a permis niciodată acest lucru. Ceea ce Comitetul liderilor a permis şi Biroul permanent a semnat şi a aprobat de multe ori, a fost o formă redusă a moţiunii simple sau de cenzură. Dar, niciodată, din Parlamentul României, de aici, un distins coleg mandatat de un grup parlamentar nu a citit altă formulă a moţiunii simple, inducând în eroare şi pe cei care sunt folosiţi în această moţiune, cât şi colegii parlamentari.

Şi, vă rog frumos, cu tot respectul pe care vi-l port, sunt argumente pe care puteţi să le folosiţi în aceste minute pe care dumneavoastră le aveţi, pentru a susţine moţiunea simplă.

Vă dăm şi noi, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, de la noi. Dar, dacă este să fim corecţi în România, haideţi să respectăm Regulamentul. Nu există un regulament când eşti la guvernare, şi nu există un regulament când eşti în opoziţie.

Există un regulament pentru 334 de parlamentari. Şi vă rog frumos să-mi spuneţi şi mie, pe acelaşi principiu pe care l-aţi folosit, unde scrie că există o diferenţă între moţiunea depusă şi moţiunea citită. Poate eu nu ştiu, poate nu mă pricep, poate distinşii mei colegi care sunt noi sau cei pe care astăzi i-aţi adus aici şi pe care eu îi respect şi-i salut. (Rumoare.)

Domnilor,

Poate nu ştiu Regulamentul, dar poate le explicăm noi pe ce articol ne bazăm când citim altceva decât ceea ce este.

Doamna preşedinte,

Vă rog frumos, cu tot respectul, eu sunt aici şi stau până mâine-dimineaţă, să procedăm conform regulamentului. Distinsa mea colegă deputată poate să citească şi două ore, dar să citească moţiunea simplă pe care grupul parlamentar, iniţiat de 63 de deputaţi ai Partidului Naţional Liberal, a depus-o la preşedintele de şedinţă şi a fost trimisă Biroului permanent pentru a se vedea dacă respectă prevederile regulamentare.

Conform Regulamentului, se citeşte moţiunea simplă la începutul dezbaterii. Nu se citeşte un text care este similar moţiunii simple la începutul dezbaterii.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Am înţeles punctul de vedere. Tot pe procedură. Domnul Bogdan Olteanu. Vă rog.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Observ că minutul pe procedură astăzi durează foarte mult şi sper că şi în cazul celorlalte intervenţii vom avea aceeaşi lejeritate în a măsura durata intervenţiilor pe procedură.

Eu regret că, pentru prima oară în 18 ani, opoziţiei i se pune pumnul în gură când este să citească o moţiune. Ne e frică de fondul moţiunii? Ne e frică de ideile din moţiune? Ne e frică de faptul că opoziţia ridică lucruri de fond? Ne e frică să auzim? Dumneavoastră votaţi, onorată majoritate! Dumneavoastră decideţi. Daţi-ne voie să vorbim! Este dreptul nostru fundamental.

Şi, repet: pentru prima oară în 18 ani, opoziţiei nu i se permite să vorbească.

Vreau să le reamintesc celor care poate au o mai scurtă memorie a dezbaterilor parlamentare, că cel puţin în două rânduri - o dată la o intervenţie a primului-ministru al vremii, Adrian Năstase, altă dată la o intervenţie a primului-ministru Tăriceanu -, textele nu au corespuns integral dintr-un motiv foarte simplu: de la depunere şi până la citire realităţile s-au schimbat. Nimic, nimic n-a obligat-o pe doamna ministru Andronescu să se răzgândească de alaltăieri până azi de două ori pe conţinutul ordinelor date referitoare la curriculum. Asta urma să auziţi. Nu există alte diferenţe decât faptul că în ultima săptămână au fost date cel puţin 5 ordine contradictorii referitoare la curriculum. Nu vreţi să aflaţi adevărul? Ne temem de adevăr? Pentru asta avem o moţiune - ca să aflăm că într-o săptămână s-a schimbat de 5 ori programul elevilor. Nu cred că trebuie să ne temem de asta şi de aceea vă rog, doamnă preşedinte şi stimaţi colegi, să nu ne temem de cuvinte, să nu ne temem de adevăruri, să le ascultăm şi, la sfârşit, sigur, decizia se va lua prin vot. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Bogdan Olteanu,

Vă asigur că de aceea suntem şi sunt eu aici, pentru a asigura opoziţiei dreptul la cuvânt şi, cu siguranţă, aveţi un număr de minute alocat în cadrul dezbaterilor generale, unde toate aceste puncte de vedere, cu siguranţă, vor fi exprimate de dumneavoastră. În schimb, la prezentarea moţiunii simple, rugămintea este să fie prezentată această moţiune şi nu alta.

Dar cred că putem să încheiem procedura şi să revenim la moţiune.

Vă rog, doamna Aura Vasile, şi înţeleg că şi domnul Mihai Voicu doreşte, după care o să vă rog să revenim la prezentarea moţiunii.

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Sunt surprinsă de ceea ce susţine colegul meu de la Partidul Naţional Liberal, considerând că el a fost preşedintele acestui forum, forumul legislativ al României şi de la dânsul avem pretenţii a nu se încălca ceea ce conduce, dacă vreţi, la democraţia acestei instituţii, Regulamentul.

Domnule Bogdan Olteanu, niciodată, în acest for, nu s-a citit alt text decât cel care a fost depus.

Doi: nu este vina noastră că, atunci când aţi iniţiat moţiunea, nu v-aţi documentat foarte bine. Iar legat de faptul că am dori să punem pumnul în gură opoziţiei, nu cred, pentru că noi exact asta voiam să discutăm astăzi. Cred că doamna ministru nu a terminat în acest moment auditul pe care dumneavoastră l-aţi prezentat cu ocazia bugetului, cu acest dosar în care au apărut nerealizările mandatelor miniştrilor dumneavoastră.

Deci, doamna preşedinte, dacă doresc să schimbe textul sau să aducă îmbunătăţiri, au cele 22 de minute din dezbateri generale, când pot să amendeze ceea ce dânşii n-au documentat foarte bine în moţiune.

Vă rog să-i invitaţi să citească moţiunea. Dacă nu au textul, noi i-l dăm cu multă plăcere şi să continuăm activităţile.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Mihai Voicu. Vă rog.

Ultima intervenţie pe procedură.

Domnul Alexandru Mihai Voicu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Este strict pe procedură intervenţia mea. După cum ştim cu toţii, textele din Regulament care reglementează moţiunile, se regăsesc la Capitolul III, între art.158 şi 164. Sunt pe o pagină şi jumătate. Vă rog să-l citiţi cu mare atenţie şi, dacă dumneavoastră veţi găsi în oricare din acest articol cuvântul "a citi", atunci înseamnă că aveţi dreptate. Nu aveţi dreptate. Este vorba de prezentarea moţiunii. Dacă un critic literar vă propune să vă prezinte "Crimă şi pedeapsă", asta nu înseamnă că v-o citeşte. Nu există cuvântul "a citi". (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Faptul că nu s-a întâmplat până acum, înseamnă că nimeni care a dorit care a dorit să prezinte o moţiune simplă nu a avut inspiraţia să facă apel la acest text de regulament. Citirea moţiunii este numai la moţiunea de cenzură. Acolo, într-adevăr, nicio literă nu poate fi modificată. Însă, acest Regulament, pe care-l avem cu toţii, nu conţine cuvântul "a citi" la niciun articol din Capitolul III.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule Calimente, înţeleg că insistaţi. Dreptul la replică? Nu cred că v-a fost invocat numele.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Nu, sigur, nu mi-a fost invocat numele, dar domnul Zgonea, al cărui nume eu îl invoc, mi s-a adresat absolut în mod direct, privindu-mă în ochi, aşa că mă simt... (Râsete.)... mă simt obligat să-i răspund şi să-i spun că, de fapt, pentru prima dată în istoria acestui Parlament, dumnealui a încălcat o regulă şi o cutumă a acestui Parlament, întrerupând prezentarea unei moţiuni.

Nu cred că s-a mai întâmplat până acum în Parlamentul României un asemenea lucru. Cât despre citit şi despre prezentare, documentaţi-vă şi o să vedeţi că în acest regulament pe care-l invocaţi nu există niciun articol care să se refere la aceste probleme.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Eu o să-i rog pe colegii de la Partidul Naţional Liberal, tocmai în virtutea faptului că avem doamne şi domni profesori invitaţi chiar de dînşii aici în sală, să oprim această discuţie care riscă să devină ridicolă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor invitaţi,

Capitolul III din Regulamentul Camerei Deputaţilor nu se referă doar la moţiune, ci se referă la toate acele elemente pe care un parlamentar le are la dispoziţie pentru a cere celor care generează sau pun în aplicare o legislaţie să răspundă pentru a putea să-şi utilizeze mandatul pe care-l au - acela de a servi cetăţeanului. Şi noi avem câteva instrumente, pe care distinsul meu coleg, fost ministru în relaţia cu Parlamentul, le ştie la fel de bine.

De aceea, capitolul se numeşte şi pentru distinşii mei profesori, "Moţiuni, întrebări, interpelări, informarea deputaţilor, petiţii şi declaraţii politice". Pentru că majoritatea nu sunt spuse pe la colţuri, le scriem şi, aşa cum le cerem şi miniştrilor pe baza unor interpelări care sunt scrise în stenogramă, sau pe a unei întrebări pe care o formulăm, fără să schimbăm şi cu sau şi "m-au" cu "i-au". Pentru că acel distins coleg al meu pe care l-am mandatat de către Parlamentul României să poată să ştie care este ţinta pe care eu o ating în momentul în care formulez acea interpelare sau întrebare.

Moţiunea simplă, şi daţi-mi voie să vă citesc, poate distinsul meu coleg a omis... Moţiunea simplă, la art.158 şi nu cred că ne trebuie foarte multe lucruri să le interpretăm ca să înţelegem cuvintele în limba română. "Moţiunea simplă poate fi iniţiată de cel puţin 50 de deputaţi şi exprimă, exprimă poziţia acestora într-o anumită problematică de politică internă..." (Rumoare, vociferări.) ...exprimă, nu desenează şi nici nu visează, să ştiţi, exprimă. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Vă mulţumesc. (Rumoare, vociferări.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cred că putem să trecem la activitatea noastră propriu-zisă. Dacă dumneavoastră, distinse domnule Olteanu, şi vă pronunţ numele, că aţi fost un distins preşedinte al Camerei, nu faceţi deosebire între Regulament şi interpretarea Regulamentului, nu este vina noastră. Sau, dacă faceţi această deosebire numai când vă place, şi acest lucru este perfect posibil, sunteţi şi un distins avocat, asta nu înseamnă că aveţi şi dreptate.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sunt elemente care se discută în legătură cu o prevedere regulamentară, luată în ansamblu.

Unu. Aţi observat, doamna preşedinte a întrebat: îşi retrage cineva semnătura? Nu a spus: mai vrea cineva să semneze?

Doi. Doamna colegă a dumneavoastră care a făcut aici o intervenţie, prezentând un text liber, este cu totul şi cu totul altceva decât ceea ce a semnat fiecare semnatar al moţiunii. Textul acela l-a semnat, moţiunea respectivă a semnat-o cel care şi-a depus semnătura, şi nu interpretările sau prezentările lui X sau lui Y, pentru că pot interveni anumite lucruri cu care semnatarul să nu fie de acord şi nu mai are nici cum să-şi retragă semnătura şi nici nu ...

Deci, domnilor colegi, haideţi, că am înţeles cum stau aceste lucruri. Aţi vrut, printr-un tertip de parlamentar, acceptabil să găsiţi o formulă, să măriţi expunerea de prezentare de la minutele care vi se cuvin conform numărului de parlamentari pe care-l aveţi. Nu v-a reuşit, aţi încercat frumos, dar să mergem mai departe, că orele sunt înaintate.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu. Vă rog.

Domnul Călin Anton Constantin Popescu-Tăriceanu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu v-aş ruga, totuşi, să luaţi o clipă de reflecţie şi să judecaţi dacă noi, ca parlamentari, trebuie să dăm dovada că ştim bine citirea sau vreţi ca acest spaţiu să fie destinat unei autentice dezbateri politice pe o temă de actualitate.

Cred că, dacă vreţi să aduceţi în discuţie o serie de elemente de regulament pe care cred că avem cu toţii obligaţia să le respectăm, nu puteţi să negaţi importanţa problemei în dezbatere şi să încercaţi să forţaţi să se citească un text pe care de altfel şi dumneavoastră îl aveţi şi pe care-l cunoaşteţi.

Eu cred că, având în vedere şi faptul că avem invitaţi în această zi la dezbaterea acestei moţiuni simple şi că problemele care sunt ridicate sunt probleme serioase şi care cred că constituie o preocupare pentru noi toţi, pentru doamna ministru, haideţi să facem o dezbatere serioasă şi să nu ne formalizăm, pentru a sta să citim un text. Cred că nu acesta este scopul pentru care am fost trimişi în Parlament, să arătăm că am învăţat bine lecţia de citire. Vă rog foarte mult! Haideţi să facem dezbaterea care este găzduită de un Parlament, şi nu altceva.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Alina Gorghiu,

Vă invit să prezentaţi textul moţiunii şi, după aceea, în cadrul dezbaterilor generale, cu siguranţă, toţi ceilalţi colegi care doresc, pot să intervină în timpul alocat fiecărui grup parlamentar. Dar vă rog să prezentaţi textul moţiunii, şi nu alta, pentru că pe acest text l-aţi semnat, până la urmă.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu tot respectul faţă de domniile voastre, am să-mi permit să citesc în continuare textul actualizat făcut împreună cu domnii profesori aflaţi aici, de faţă.

Este un text pe care eu am să-l citesc acum. (Rumoare, vociferări.)

Vorbesc de eliminarea orelor de educaţie fizică şi sport în continuare.

Este bine cunoscut faptul că statele din cadrul Uniunii Europene pun mare accent pe importanţa educaţiei fizice printr-un minim obligatoriu de două ore ...

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

Doamna preşedinte, procedură!

Dacă nu aveţi text, vi-l dau eu!

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Stimată doamnă, o să vedeţi că textul corespunde moţiunii. Ce citesc eu acum este exact din moţiune. (Rumoare, vociferări.)

Uitaţi-vă în moţiune, doamna...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamna deputat, vă rog să prezentaţi moţiunea pe care aţi depus-o la preşedintele Camerei!

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Exact asta citesc, doamna preşedinte, numai că n-o să regăsiţi toate frazele din moţiune.

Printr-un număr minim obligatoriu de două ore săptămânal din educaţia fizică...

Doamna Aurelia Vasile (din sală):

Dacă nu aveţi textul, vi-l dăm noi!

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

...cazul Belgiei, Italiei, Olandei, ajungându-se chiar şi la 5 ore în anumite situaţii, cazul Germaniei, Danemarcei, Spaniei.

Poziţia Uniunii Europene asupra acestui subiect este clar exprimată prin rezoluţia Parlamentului European din data de 13 noiembrie 2007 privind rolul sportului în educaţie. Această rezoluţie prevedea ca toate statele europene "să confere educaţiei fizice un caracter obligatoriu în şcoli şi licee şi să accepte acele principii conform cărora în orar ar trebui să se prevadă cel puţin 3 ore de educaţie fizică pe săptămână, în vreme ce şcolile ar trebui să fie încurajate să depăşească acest prag în funcţie de posibilităţi".

Deciziile doamnei ministru cuprinse în Ordinul nr.3.310 din 2 martie 2009 sunt cu atât mai surprinzătoare, cu cât nu a existat o dezbatere pe această temă între ministerul pe care-l conduce şi Ministerul Tineretului şi Sportului, reînfiinţat de actuala guvernare tocmai pentru a sublinia importanţa pe care o acordă celor două elemente - tineri şi sport.

De altfel, prin decizii anterioare luate de doamna ministru în materie de sport, se regăsesc, din păcate, şi alte acte dezastruoase. În timpul mandatului precedent de ministru, în anul 2003, doamna Andronescu desfiinţa cluburile sportive şcolare independente. Avem, totuşi, speranţa că doamna ministru să fi înfăţat diferenţa dintre educaţia fizică şi sportul de performanţă până la acest al doilea mandat de ministru.

Îi reamintim doamnei ministru că educaţia prin sport este singura metodă viabilă pentru tinerii de pretutindeni de menţinere a echilibrului vital.

Doamna ministru Andronescu, având şi experienţă de cadru didactic universitar, ar trebui să conştientizeze că activităţile mintale trebuie suplimentate cu un sistem riguros de întreţinere şi menţinere a sănătăţii, fapt exprimat încă din antichitate prin expresia "Mens sana in corpore sano".

În aceeaşi ordine de idei, îi amintim doamnei ministru că România se află pe locul 3 la capitolul "obezitate infantilă" în Europa, 54 din preşcolarii români consumând zilnic alimente cu un număr prea mare de calorii. Numărul copiilor cu probleme de greutate creşte în fiecare an cu 500 de mii. Aceste probleme au ca principală cauză modul de viaţă nesănătos şi alimentaţia nepotrivită. Pentru îndreptarea acestor situaţii, mediul şcolar ar trebui să acţioneze ca un factor reparator, educaţia prin sport fiind un astfel de mecanism.

Din păcate, doamna ministru le-a oferit acestor copii cu probleme de greutate neşansa de a face o singură oră de sport pe săptămână într-o perioadă a vieţii în care efortul fizic are un rol esenţial pentru dezvoltarea organismului.

Problema creată prin eliminarea orei de educaţie fizică nu a fost rezolvată nici prin noile ordine ministeriale date în data de 16 martie. Astfel, în trunchiul comun al programei a rămas o singură oră de educaţie fizică, eliminarea realizată prin Ordinul nr.3.310 fiind menţinută.

Eliminarea orelor de limbă modernă.

Este inadmisibil ca un stat membru al Uniunii Europene să elimine studiul unei limbi străine din programa de învăţământ preuniversitar. În sistemul educaţional românesc, aprofundarea unei limbi străine este singura cale a unui progres civilizaţional. Or, actuala atitudine nu face altceva decât să încurajeze o alienare faţă de valorile supranaţionale promovate de către o Uniunea Europeană, în ale cărei idei şi principii România ar trebui să se integreze. În acelaşi timp, se creează premisele pentru o restrîngere a posibilităţii de comunicare a elevilor români într-o Europă din care şi România face parte.

Eliminarea orelor de limbă modernă aduce cu sine pierderea unui avantaj major pe care liceele româneşti îl ofereau. Prin orele de limbă modernă studiate şi, implicit, prin cunoaşterea unei limbi străine suplimentare, elevii români aveau un avantaj în momentul absolvirii studiilor şi intrării fie în sistemul universitar, fie pe piaţa muncii.

Odată cu reducerea numărului de ore de limbă modernă, avantajul absolvenţilor români de a se integra mai uşor pe piaţa muncii dispare. Considerăm că această reducere a orelor de limbă modernă nu are niciun temei raţional şi cu siguranţă reducerea numărului de ore din programa universitară la 30 nu prezintă nicio justificare în acest sens.

În urma modificărilor planurilor-cadru realizate prin ordinele ministeriale din 16 martie, a rămas o singură oră de limbă modernă în trunchiul comun. Modificarea este dată de introducerea unei ore în curriculul diferenţiat. Această schimbare nu îmbunătăţeşte cu nimic situaţia, întrucât revenirea la studierea a două ore de limbă modernă era singura soluţie demnă de luat în considerare. În schimb, doamna ministru propune o jumătate de soluţie, prin introducerea acestei ore de limbă modernă în curriculul diferenţiat.

Suntem de părere că studierea unei limbi străine trebuie făcute de toţi elevii, indiferent de profilul pe care-l studiază, astfel încât solicităm doamnei ministru reintroducerea a două ore din a doua limbă modernă în trunchiul comun al programei de profil tehnologic.

O altă situaţie deosebită este cea a orelor de informatică. Prin ordinul din data de 16 martie, la clasa a IX-a, profil tehnologic, s-a eliminat una dintre cele două ore de informatică din trunchiul comun. Această situaţie se regăseşte şi la clasele X-XII, neţinând cont de faptul că toate programele de la disciplina tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor au fost elaborate pentru două ore pe săptămână.

Prin emiterea noilor planuri-cadru la clasa a IX-a a apărut o diferenţiere între filiera tehnologică şi filierele teoretică şi vocaţională în ce priveşte numărul de ore alocate disciplinei tehnologia informaţiilor şi comunicaţii.

La filiera tehnologică a rămas prevăzută o singură oră pe săptămână, iar la filierele teoretică şi vocaţională, disciplina are o alocare de 2 ore pe săptămână. Între timp, nu s-a pus problema unei schimbări a programei, aceasta rămânând aceeaşi. Considerăm că această diferenţă constituie o discriminare a elevilor din învăţământul profesional şi tehnic.

În aceste condiţii, este obligatorie decizia ministerului de a reveni la două ore de studiu al informaticii la filiera tehnologică şi includerea acestor ore în trunchiul comun al ariei curriculare, ţinând cont de importanţa formării abilităţilor de operare pe calculator pentru viitorul unui tânăr.

Eliminarea acelei ore de informatică şi tratarea discriminatorie a profilurilor tehnic şi vocaţional produce mai multe efecte decât s-ar putea crede.

Competenţa-cheie de tehnologia informaţiilor şi comunicaţii este una din cele 8 competenţe-cheie stabilită de către Comisia Europeană pe care trebuie să le promoveze România.

Mai mult decât atât, importanţa formării competenţelor digitale la elevi este afirmată în toate documentele de politică şi strategie educaţională emise de minister până în prezent. Prin masurile luate de Ecaterina Andronescu şi studierea unei singure ore de informatică pe săptămână la liceu, formarea acestor competenţe este practic imposibilă.

O altă faptă, mai puţin cunoscută, a doamnei ministru este eliminarea disciplinei "Logică şi argumentare" din studiul claselor a IX-a, toate filierele si profilurile. Ora de logică a fost înlocuită cu o nouă disciplină numită Educaţie pentru societate. Urmarea concretă a acestei schimbări este că profesorii de discipline socio-umane rămân cu acelaşi număr de ore, dar disciplina Logică dispare din planurile cadru. După cum precizează şi Societatea Română de Filozofie, precum şi facultăţile şi departamentele de filozofie de la Universităţile din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, Baia Mare şi Oradea, "această măsură nu are nici un fundament ştiinţific şi educaţional şi trădează o lipsă cronică de înţelegere a importanţei disciplinelor umaniste pentru formarea generală a tinerilor, prin cultivarea unei gândiri critice echilibrate".

Împărtăşim opinia Societăţii Române de Filozofie şi ne aliniem demersului de a solicita ministerului şi doamnei ministru să reanalizeze decizia luată şi efectele sale şi să revină asupra acestor măsuri improvizate ce pot avea urmări dezastruoase pentru formarea tinerilor şi implicarea acestora în viaţa socială. În consecinţă, solicităm oficial doamnei ministru să revină asupra eliminării disciplinei Logică din studiul clasei a IX-a.

Reamintim că Programul de guvernare votat de Parlamentul României odată cu învestirea guvernului Boc conţine un întreg capitol dedicat domeniului educaţiei. Capitolul 5 din Programul de guvernare îşi propune ca obiective "realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant şi introducerea unui curriculum şcolar bazat pe competenţe". Doamna ministru, prin ordinele ministeriale date, a făcut uitat acest set de idei cu care coaliţia de guvernare PSD - PD-L s-a prezentat în faţa Parlamentului pentru învestitură. Prin măsurile luate, doamna ministru nu a făcut altceva decât să creeze premisele pentru destabilizarea sistemului educaţional. Atâta timp cât prin modificarea planurilor cadru de învăţământ preuniversitar nu s-a creat nicio nouă orientare, bazată pe competenţe, a învăţământului, considerăm că ministrul educaţiei a încălcat grav prevederile programului de guvernare, prin nerespectarea principiile acestuia.

În acelaşi program de guvernare, din campania electorală sunt identificate o serie de probleme cu care se confruntă sistemul educaţional din România. Să fi găsit acum Executivul condus de Emil Boc soluţiile cheie pentru problemele identificate în campania electorală "graţie" demersurilor doamnei ministru de eliminare a orelor de istorie, sport, limbă străină sau informatică din orarul elevilor? Dacă membrii Guvernului Boc şi parlamentarii PD-L şi PSD consideră în continuare că obiectivele din programul de guvernare cu care au cerut votul electoratului, pot fi realizate prin măsurile doamnei ministru, atunci răspunsul este clar: ar trebui să lase actul de guvernare pe seama unor persoane mai pricepute. Altfel, stimaţi deputaţi susţinători ai coaliţiei de guvernare şi ai guvernului din care face parte şi doamna ministru, vă solicităm să luaţi act de gravitatea greşelilor mai sus menţionate şi să-i sancţionaţi activitatea doamnei ministru de până acum, votând această moţiune simplă.

Până în acest moment, doamna ministru nu a reuşit să ofere o explicaţie plauzibilă pentru renunţarea la orele respective. Mai mult decât atât, a încercat sa paseze răspunderea asupra deciziilor luate altor structuri de specialitate din minister, cum ar fi Centrul Naţional de Curriculum şi Centrul pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic. Este cu atât mai grav că doamna ministru nu înţelege responsabilităţile funcţiei pe care o ocupă şi ia decizii pripite, fără o consultare cu mai mulţi factori implicaţi în procesul educaţional, în ciuda experienţei de cadru didactic universitar pe care o are. Solicităm în continuare argumente pertinente pentru eliminarea orelor de sport, de limbă modernă şi informatică din programa de învăţământ preuniversitar.

Este de menţionat şi faptul că doamna ministru a fost chemată să dea explicaţii pentru aceste decizii şi de către membrii Comisiei de învăţământ a Camerei Deputaţilor, mai ales de cei ai partidului partener la guvernare, Partidul Democrat Liberal. În timpul şedinţei Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din data de 11 martie 2009, mai mulţi deputaţi PD-L din comisie au cerut explicaţii doamnei ministru în legătură cu modificările pe care domnia sa intenţionează să le aducă planului de învăţământ, afirmând chiar că acestea creează "incoerenţă în sistemul de învăţământ". Aceiaşi parteneri de guvernare ai doamnei ministru au apreciat că ministerul nu a făcut nicio analiză şi niciun studiu de impact al modificărilor planului cadru de învăţământ, acuzând-o pe doamna ministru că ia decizii singură sau în cerc restrâns. De asemenea, au fost criticate deciziile de a reduce numărul de ore din planul de învăţământ: o măsură "contabilicească" a fost calificată scoaterea orelor pentru a doua limbă din orar. Nici vorbă de consultări între doamna ministru sau profesori sau reprezentanţii acestora, din moment ce dumneaei nu a cerut nici măcar opinia partenerilor de guvernare înainte de a lua asemenea măsuri!

Poziţia oficială a ministerului a fost că modificările nu afectează decât anul şcolar 2009/2010. Dar inspectoratele şcolare au fost anunţate deja că vor dispărea 500 de norme didactice pentru anul şcolar respectiv. Nu îşi asumă nimeni din minister responsabilitatea, în mod public, pentru ceea ce vor face profesorii rămaşi fără ore de predat în anul şcolar respectiv? Se gândeşte doamna ministru cum vor fi atrase înapoi în sistem cadrele didactice aflate în situaţia de a rămâne fără activitate din cauza deciziilor domniei sale?

Atitudinea doamnei ministru este incalificabilă în ceea ce priveşte dialogul, mai bine spus lipsa de dialog dinaintea luării acestor decizii. Acest refuz al dialogului cu toţi factorii implicaţi denotă dispreţul pe care doamna ministru Ecaterina Andronescu îl arată deschis profesorilor, sindicatelor din învăţământ, elevilor şi chiar părinţilor, aceştia fiind cei mai în măsură să judece asupra viitorului propriilor copii.

Prezenta moţiune simplă are drept scop principal apărarea intereselor elevilor şi apoi ale cadrelor didactice şi ale normelor acestora. În contextul creat, considerăm necesară organizarea unei dezbateri publice, având ca temă reconsiderarea planului cadru de învăţământ preuniversitar. Rolul acestei dezbateri este de a identifica soluţia potrivită pentru păstrarea acelor discipline utile şi eliminarea sau diminuarea celor care încarcă programul.

Afirmăm în mod deschis că Partidul Naţional Liberal şi semnatarii acestei moţiuni sprijină reducerea numărului de ore din programa elevilor, dar această diminuare nu trebuie să fie făcută după metodele doamnei ministru, care conduc la dispariţia unor discipline din studiul elevilor.

Constatăm că toate deciziile şi declaraţiile doamnei ministru din ultimele trei săptămâni nu fac altceva decât să demonstreze incoerenţa activităţii ministrului, lipsa de fermitate, lipsa unei viziuni în domeniul educaţiei şi inconsecvenţa actului de guvernare. Solicităm prin această moţiune, în mod oficial, Guvernului şi ministrului educaţiei să se preocupe de soarta sistemului educaţional din România prin elaborarea şi aplicarea unei strategii responsabile şi eficiente pentru gestionarea problemelor învăţământului preuniversitar. Guvernul are obligaţia să respecte prevederile Programului de guvernare votat în Parlamentul României şi să identifice soluţii pentru îndeplinirea obiectivelor asumate prin acesta.

În aceste condiţii, pentru a nu lăsa în derizoriu educaţia în cadrul învăţământului preuniversitar, pentru a proteja interesele copiilor noştri şi ale generaţiilor viitoare, este obligatoriu ca doamna ministru să revină asupra deciziilor de eliminare a orelor de educaţie fizică şi sport, limbă modernă şi informatică din programa preuniversitară, printr-o recalculare a tuturor factorilor implicaţi si a repercusiunilor sociale, educative şi sportive ce ar putea fi afectate. Ca o datorie esenţială a poziţiei pe care o ocupă, doamna ministru trebuie să aplice o strategie responsabilă în domeniul educaţiei şi care să ţină cont de particularităţile şi beneficiile necesare fiecărei părţi implicate.

Totodată, doamna ministru îşi creează obligaţia de a organiza o dezbatere publică înaintea adoptării oricărui act normativ ministerial cu implicaţii atât de adânci asupra sistemului educaţional din România.

Până la soluţionarea completă a problemelor semnalate în sensul reinstaurării situaţiei precedente, toate bâlbâielile doamnei ministru nu demonstrează decât faptul că noul ministru conduce educaţia după bunul său plac, aplicând criterii subiective unui sistem care afectează sute de mii de copii şi schimbând, de la o zi la alta, destinele oamenilor implicaţi în sistem.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca reacţie la cele prezentate mai sus şi înţelegând efectele nocive ale acţiunilor doamnei ministru, ne facem datoria faţă de sistemul de învăţământ românesc şi vă solicităm votul pentru a o determina pe doamna ministru Ecaterina Andronescu să dispună următoarele:

1. reintroducerea orei de educaţie fizică în trunchiul comun al ariei curriculare a programei de învăţământ preuniversitar;
2. garantarea publică că nu se va reveni asupra ordinului de reintroducere a disciplinei Istoria Românilor în trunchiul comun al ariei curriculare la clasele a XII-a şi a XIII-a, profilul tehnologic;
3. reintroducerea a două ore de limbă modernă în aria curriculară, prin mutarea orei din curriculul diferenţiat în trunchiul comun;
4. garantarea publică că nu vor mai fi emise ordine ministeriale făcute cu încălcarea prevederilor Legii învăţământului şi fără consultarea partenerilor de dialog şi a sindicatelor, aşa cum s-a întâmplat în cazul ordinelor 3310 - 3313;
5. anularea Ordinului nr.3304 privind revocarea prevederilor Ordinului de ministru nr.6319/19.12.2008 privind echivalare în credite netransferabile a unor activităţi de perfecţionare şi formare continuă a cadrelor didactice;
6. elaborarea şi aplicarea unei strategii responsabile şi eficiente pentru gestionarea problemelor învăţământului preuniversitar care să ţină cont particularităţile şi beneficiile necesare fiecărei părţi implicate în sistemul de învăţământ, fie ei profesori, elevi sau părinţi;
7. respectarea prevederile Programului de guvernare, aşa cum a fost votat de Parlamentul României şi îndeplinirea obiectivelor din Capitolul 5 Educaţie, în special realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant;
8. organizarea unei dezbateri publice asupra planului cadru de învăţământ, analizarea temeinică a acestuia de către minister împreună cu toţi factorii implicaţi şi luarea unor decizii care să creeze un echilibru între disciplinele studiate în funcţie de vârstă şi de profil;

9.organizarea de dezbateri publice înaintea adoptării tuturor ordinelor ministeriale cu prevederi de impact asupra sistemului de învăţământ şi respectarea şi aplicarea prevederilor care impun consultare publică înaintea adoptării unui act normativ, în baza prevederilor Capitolul II.

În calitate de deputaţi aleşi în Parlamentul României, stimaţi colegi, este de datoria noastră faţă de comunităţile din colegiile pe care le reprezentăm să sancţionăm activitatea doamnei ministru Ecaterina Andronescu prin votarea acestei moţiuni şi îndreptarea erorilor comise.

Ne bazăm în votarea acestei moţiuni şi pe sprijinul deputaţilor Grupului Parlamentar al Partidului Democrat Liberal, partid aflat în coaliţia de guvernare, dar care nu a fost consultat când au fost luate aceste decizii. Mai mult decât atât, PD-L are datoria de a susţine şi a vota această moţiune, având în vedere promisiunile din campania electorală cuprinse în programul de guvernare pe tema educaţiei. Votul pozitiv pentru această moţiune ar reprezenta o urmare firească a tuturor nemulţumirilor exprimate de aceştia pe linie parlamentară, în cadrul Comisiei pentru învăţământ a Camerei Deputaţilor. Orice vot "împotriva" acestei moţiuni loveşte direct în interesul dezvoltării armonioase a copiilor României.

Noi, semnatarii acestei moţiuni, avem însă convingerea că toţi membrii Camerei Deputaţilor conştientizează reacţia opiniei publice şi a factorilor implicaţi şi direct afectaţi de deciziile asumate de doamna ministru la începutul mandatului, pentru a vota favorabil această moţiune.

Stimaţi colegi,

Aveţi obligaţia, unii dintre dumneavoastră chiar şi în calitate de părinţi, să fiţi preocupaţi de soarta şi viitorul învăţământului românesc şi să vă manifestaţi îngrijorarea faţă de problemele sistemului prin votarea acestei moţiuni.

Doamna preşedintă,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Şi stimate cadre universitare,

Vă mulţumesc pentru răbdare şi sper să votaţi această moţiune. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Sunt intervenţii pe procedură. Domnul Valeriu Zgonea şi domnul Cezar Preda.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eu totdeauna am crezut că valorile şi principiile stau la baza şi în construcţia fundamentală a unui partid liberal. Şi mă uit către formatorii noştri şi de azi şi de mâine şi ştiu că atunci când dai un examen, ca să te poţi angaja, nimeni nu-ţi schimbă întrebările examenului când intri în sală şi nimeni nu-ţi schimbă nici organizarea şi nimeni nu-ţi schimbă nici ceea ce trebuie să înveţi ca să te duci la un examen de limba română şi să constaţi că trebuie să ştii matematică.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Distinşi profesori,

Eu am să vă spun că astăzi, pentru prima dată în istoria Parlamentului, a fost încălcat art. 158 şi pentru prima dată în istoria Parlamentului un grup parlamentar, şi n-aş folosi un cuvânt ruşinos, a schimbat realitatea, prezentând şi semnând o moţiune simplă, care nu mai există şi citind după stenogramă o altă moţiune, pe care n-au semnat-o. Întrebarea este: la care răspundem? Sau dacă ne uităm la art. 158 alin. (4): "Preşedintele Camerei nu va lua în considerare moţiunea simplă care nu îndeplineşte cerinţa prevăzută la alin. (1)."

Eu nu sunt în măsură, nici nu sunt lider de grup, nici nu sunt în măsură să am o vocaţie liberală să pot să mă uit în ochii unui om să-l mint, n-am această chestiune şi nici nu-mi doresc. Prefer pe colegii mei liberali, din ultimii ani, care au fost altfel decât astăzi; cel puţin între ceea ce vorbeau şi ceea ce scriau era cuvântul echivalent.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, dumneavoastră aţi fost în faţa unui text care nu a trecut de prevederile regulamentare şi este ilegal. Dacă dumneavoastră acceptaţi să vă duceţi după o ilegalitate, este o decizie pe care plenul Camerei Deputaţilor o ia. Dar eu sunt în măsură să vă prezint că astăzi moţiunea simplă citită nu există şi este ilegală, iar moţiunea simplă semnată n-a fost prezentată, deci procedura parlamentară nu este îndeplinită.

Decizia vă aparţine dumneavoastră, art.158 îi dă dreptul preşedintelui să constate acest lucru.

Art. 228 spune ce se întâmplă în momentul în care există interpretări diferite asupra aceluiaşi text din Regulament.

Dacă ar fi după mine, eu nu aş încălca niciodată regulile, dacă vrem să fim un stat, cum a zis distinsa mea colegă, european şi democratic. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Cezar Preda şi după aceea, domnul Bogdan Olteanu.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Dragi colegi,

E incredibil ce vedem în seara aceasta. Am trecut noi şi peste faptul că steagul Europei n-are 15 stele, şi are numai 12, dar peste o chestiune de schimbat... (Aplauze.)

Eu aş vrea să vă spun că este posibil, la începuturile unei activităţi parlamentare, atunci când eşti în opoziţie, ...

Voci din partea Grupului parlamentar al PNL:

Norvegia, Norvegia!

Domnul Cezar-Florin Preda:

...să te sufoce rapiditatea cu care Guvernul, cu care preşedintele...

Eu nu intru în discuţie cu sala şi vă rog să aveţi respect. V-am ascultat toate inepţiile pe care le-aţi spus de la acest microfon, fără să discut.

În momentul în care doriţi să faceţi un circ din această prezentare de moţiune, vreau să vă spun un lucru. Doamna preşedinte, vă rog, în baza Regulamentului, să nu toleraţi aşa ceva. Dacă de acum înainte în aula Parlamentului una fumăm şi alta vorbim, înseamnă că aşa vom face de acum înainte. Vom face o moţiune pe care o vom semna şi când vom veni aici, vom spune altceva.

Vă rog, doamna preşedinte, să opriţi această chestiune şi când vor fi în stare să prezinte o moţiune pe care o semnează şi o şi susţin, să vină oricând în faţa Parlamentului să facă acest lucru.

Vă mulţumesc.

Voci din partea Grupului parlamentar al PNL:

Succesuri! Succesuri!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Bogdan Olteanu şi domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mulţumesc, doamna preşedintă.

Conform Regulamentului şi având în vedere discuţiile care nu duc la nimic până în prezent, decât la o încălcare flagrantă a Regulamentului, un lucru care nu s-a mai întâlnit în Parlamentul României, vă rog să acceptaţi o pauză de consultări între liderii de grup, care trebuie să stabilească dacă mai mergem sau nu mai mergem în asemenea încălcări flagrante ale Regulamentului.

Vă rog să acordaţi zece minute.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Un sfert de oră, zece minute suspendăm lucrările şi invit liderii de grup în sala Biroului permanent.

- După pauză -

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să luaţi loc în sală, să vă prezint concluziile din consultările cu liderii de grup.

Cu toţii am constatat o diferenţă semnificativă între textul prezentat astăzi în faţa plenului Camerei şi textul propus al moţiunii depus la preşedintele Camerei Deputaţilor, conform procedurilor.

În această situaţie, luând în considerare părerile liderilor de grup, voi trimite stenograma şedinţei, până la acest moment, Comisiei pentru Regulament pentru a analiza această situaţie şi a veni cu o părere şi cu un punct de vedere în conformitate cu Regulamentul pe care noi îl considerăm neacoperitor în această situaţie, în termen de zece zile, în baza art. 228 din Regulament.

Până atunci, dezbaterea moţiunii simple se suspendă.

Vă mulţumesc şi ne revedem mâine.

Şedinţa s-a încheiat la ora 21,55.