Dezbateri parlamentare

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei sunt conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos să vă invitaţi colegii în sală. Începem moţiunea simplă iniţiată de un număr de parlamentari ai Partidului Naţional Liberal.

Să citesc mai rar. Conform art. 164, îi întreb pe colegii care au semnat moţiunea, dacă cineva îşi retrage semnătura? Nu.

Vă prezint propunerile Biroului permanent şi ale Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Moţiunea este citită de către un coleg membru al Grupului parlamentar al PNL. Guvernul are 50 de minute. După aceea începem dezbaterile: PSD, 31 de minute; PNL, 19 minute; PC-PLR, 5 minute; UDMR, 3 minute; minorităţile naţionale, 3 minute; PP-DD-ul, 2 minute; deputaţii neafiliaţi, 4 minute.

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Supun votului această procedură.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

112 voturi pentru, 5 abţineri, 2 voturi împotrivă.

Propunerile au fost adoptate.

Înainte de a trece la începerea citirii moţiunii de către doamna deputat Pocora, nu?, mulţumesc foarte mult, o să rog liderii grupurilor parlamentare să-şi nominalizeze colegii care vor susţine cu argumente şi contraargumente punctele de vedere din moţiune sau împotriva moţiunii simple.

Doamna deputat Cristina Pocora are cuvântul, în numele Partidului Naţional Liberal, pentru a prezenta moţiunea.

Doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Am să vă prezint moţiunea simplă iniţiată de Grupul Partidului Naţional Liberal, faţă de ministrul muncii, doamna Rovana Plumb.

Moţiunea se numeşte "PSD guvernează la negru! Totul pentru PSD, nimic pe pentru cetăţean!".

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Stimată doamnă ministru,

Despre incoerenţa şi incapacitatea Guvernului condus de Victor Ponta am mai vorbit cu prilejul altor moţiuni simple sau de cenzură pe care le-am supus atenţiei publice şi le-am dezbătut în Parlament. Fie că vorbim despre incapacitatea de a colecta veniturile la bugetul de stat sau măcar de a diminua evaziunea fiscală, fie că vorbim de incompetenţa în utilizarea fondurilor europene pentru a crea locuri de muncă pentru tineri sau de tăierea sistematică a fondurilor de la investiţii, Guvernul PSD înseamnă pentru România o politică economică dezastruoasă, în detrimentul românilor şi în beneficiul clientelei de partid.

Domnule preşedinte...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu-i băgaţi în seamă, doamna deputat.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

E puţin cam mare zgomotul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Fiţi puternică, vă rog frumos. Am încredere în dumneavoastră.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Dacă puteţi să asiguraţi ordinea la şedinţă, ar fi perfect.

Mulţumesc.

Subiectul moţiunii de astăzi îl constituie desfiinţarea Inspecţiei Muncii, prin adoptarea de către Guvern a Ordonanţei de urgenţă nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 17 decembrie 2014. Doamna ministru Rovana Plumb trebuie să răspundă pentru măsurile luate în detrimentul bunei funcţionări a acestor instituţii, a angajaţilor, dar favorabile intereselor Partidului Social Democrat, din care aceasta face parte.

Prin articolul 5 al acestei ordonanţe de urgenţă, Guvernul desfiinţează Inspecţia Muncii şi Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, în locul acestora, urmând să fie format, prin comasare, un mamut, şi anume Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială.

Constatăm, astfel, că prin această ordonanţă de urgenţă, dată pe repede înainte la finalul sesiunii parlamentare trecute, ministrul muncii, doamna Rovana Plumb, şi premierul Victor Ponta transmit clar că tot ce mişcă trebuie să aibă culoare politică şi că nu rămâne niciun şef în funcţie, nici măcar în teritoriu, dacă nu are carnet PSD! Desfiinţează instituţiile, schimbă organigramele şi fac o instituţie plină, de sus până jos, cu activişti de partid. Vor lucra în această instituţie doar oameni care au "jurat credinţă" sub steagul "PSD & aliaţii" sau au "binecuvântarea" jupânilor PSD din judeţe, nu oameni specializaţi pe banii statului sau pe bani europeni, banii cetăţeanului. În plus, vor fi şi sub conducerea unui secretar de stat numit politic, în defavoarea unui inspector general de stat.

Acest lucru demonstrează că PSD nu a învăţat nimic din votul românilor din 16 noiembrie, nu a înţeles că a face politică altfel înseamnă a avea instituţii care să funcţioneze în folosul cetăţenilor, nu să fie surse de răsplată pentru oamenii de partid. Această abordare ne arată clar că, în PSD, doar se vorbeşte despre reformă internă, în rest, interesele de partid fiind mai presus de orice.

Este evident pentru toată lumea, mai puţin pentru Guvernul condus de domnul Ponta, că schimbarea organizării şi denumirii celor două instituţii nu va face altceva decât să creeze confuzii în rândul beneficiarilor, îngreunând accesibilitatea acestora la serviciile publice furnizate de cele două instituţii, acestea având atribuţii şi domenii specifice complet distincte. Comasarea va îngreuna managementul instituţional, va spori birocraţia, lucru dovedit deja de frecventele reorganizări din ultima perioadă.

În timp ce Inspecţia Muncii asigură exercitarea controlului în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă, Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială are ca scop administrarea şi gestionarea plăţii beneficiilor de asistenţă socială. Care este relaţia de dependenţă dintre cele două activităţi, astfel încât să fie utilă comasarea a două instituţii, ne întrebăm cu toţii. Singura explicaţie este că PSD vrea să ne transforme într-o ţară de asistaţi social, în care crearea şi menţinerea locurilor de muncă devine un atribut doar pentru firmele de partid care fraudează sistemul de taxare.

Ne întrebăm care ar fi raţiunea să desfiinţezi o instituţie funcţională, al cărei rol vizează controlul în ceea ce priveşte aplicarea reglementărilor generale şi specifice în domeniul relaţiilor de muncă, pentru a înfiinţa această struţo-cămilă care se va ocupa de două domenii total distincte? Care alta decât una care priveşte interesul de partid al PSD şi dorinţa acestuia de a-şi subordona politic toate instituţiile statului, lucru inadmisibil într-o democraţie consolidată.

Să nu uităm că Inspecţia Muncii are un rol decisiv în combaterea muncii la negru, prin controlul tuturor categoriilor de angajatori, în legătură cu acordarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor faţă de salariaţii care desfăşoară activitate în baza unui contract individual de muncă. Numai în acest fel au putut fi efectuate 127.903 controale pentru combaterea muncii nedeclarate şi au putut fi identificaţi cei 14.096 de angajaţi la negru, la nivelul anului 2014, Inspecţia Muncii dând amenzi de 62.567.600 de lei pentru munca fără forme legale, conform raportului acestei instituţii.

În contextul în care, potrivit ultimei raportări a Ministerului Finanţelor Publice, frauda fiscală pe piaţa muncii se ridică la 14,6% din PIB, adică aproape jumătate din încasările totale la bugetul naţional, acţiunea Guvernului de anihilare a Inspecţiei Muncii, una dintre instituţiile esenţiale în combaterea fenomenului, este un act iresponsabil.

Iar acest lucru se întâmplă în condiţiile în care recomandările de ţară ale Comisiei Europene pentru România pe anul 2014 se referă foarte clar, printre altele, şi la combaterea muncii nedeclarate, în viziunea comisiei, progresul concret în lupta împotriva muncii la negru fiind unul limitat.

"Toate rapoartele către Organizaţia Internaţională a Muncii recunosc în Inspecţia Muncii calitatea de organism european integrat în structurile de dialog şi cooperare ale Uniunii Europene care, prin statut şi domeniu de competenţă, contribuie, mai ales în momente de recesiune, la păstrarea unui echilibru şi la respectarea prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă. Inspecţia Muncii are ca principal scop urmărirea îndeplinirii obligaţiilor legale de către angajatori în domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherii pieţei, precum şi a celor referitoare la condiţiile de muncă, apărarea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii salariaţilor şi a altor participanţi la procesul de muncă, în desfăşurarea activităţii" - este un extras din Raportul de activitate al Inspecţiei Muncii pe anul 2013.

În aceste condiţii, ne întrebăm, doamnă ministru, ce s-a întâmplat de la aprobarea acestui raport de activitate emis acum câteva luni şi până la data prezentă, în afara pierderii alegerilor prezidenţiale de către domnul Victor Ponta?

Stimaţi colegi,

România se confruntă cu riscuri de sustenabilitate pe termen lung, mai ales din cauza provocării legate de cheltuielile în relaţia cu vârsta populaţiei. Există îngrijorări în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii, din cauza ratei scăzute de contributori în câmpul muncii, faţă de persoanele pensionate, motiv în plus să fim mult mai atenţi în ceea ce priveşte munca la negru şi impactul acesteia faţă de bugetele de asigurări sociale.

În condiţiile în care Inspecţia Muncii a rămas ultima redută în verificarea şi aplicarea drepturilor lucrătorilor, desfiinţarea acesteia nu va face pe viitor decât să încurajeze munca la negru.

Vă reamintim, doamnă Rovana Plumb, că, pentru angajaţi, în general, această instituţie are un rol extrem de important, deoarece în atribuţiile sale intră controlul implementării legislaţiei muncii, inclusiv dreptul la libera circulaţie a lucrătorilor, egalitatea de şanse, timpul de muncă, detaşarea, informarea şi consultarea lucrătorilor, controlul implementării legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă şi organizarea de campanii de control şi de conştientizare pe teme de interes identificate la nivel comunitar. Asta înseamnă, printre altele, şi: respectarea de către angajatori a obligaţiilor asumate şi a drepturilor salariaţilor şi ucenicilor în legătură cu încheierea, executarea, modificarea şi/sau încetarea contractelor individuale de muncă; asigurarea regimului special de muncă al tinerilor, femeilor şi persoanelor cu handicap; respectarea măsurilor de protecţie a maternităţii la locurile de muncă; respectarea prevederilor legale la angajarea străinilor; verificarea respectării drepturilor salariaţilor detaşaţi în cadrul prestării de servicii transnaţionale; verificarea modului în care se respectă drepturile salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al altor părţi ale acestora. Mai pe scurt, îi apară pe salariaţi, în special pe cei mai vulnerabili - femei lăuze, proaspete mame, persoane cu handicap - de abuzuri sau de potenţiale abuzuri. Parcă social-democraţia se bazează pe apărarea drepturilor angajaţilor! Dar, de fapt, ce ne mai miră de la un PSD care a inventat baronii locali şi ai cărui lideri pot fi încadraţi mai degrabă la categoria "social-democraţie de caviar".

Doamnă ministru Rovana Plumb, în condiţiile în care taxarea muncii este la cote atât de mari, în condiţiile în care sistemul birocratic nu este deloc un susţinător al iniţiativei private, desfiinţarea prin politizare a unor instituţii înseamnă că PSD vrea să fie patronul a tot ce mişcă în România.

Această ordonanţă de urgenţă are impact atât la nivel macro, asupra pieţei muncii şi asupra beneficiarilor de asistenţă socială, cât şi asupra angajaţilor din cele două instituţii comasate care nu ştiu, în momentul de faţă, care mai este statutul lor sau la cheremul cui vor ajunge. Sunt 2.400 de angajaţi profesionişti ai Inspecţiei Muncii care supraveghează o piaţă a muncii de 4,4 milioane de salariaţi oficiali şi are grijă ca statul să-şi recupereze banii din taxarea muncii şi sancţionarea celor care angajează "la negru"! Aceşti funcţionari publici vor dispărea prin adoptarea hotărârii de Guvern ce va reglementa organizarea şi funcţionarea noii structuri, încălcându-se astfel articolul 6 din Convenţia nr. 81/1947 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind inspecţia muncii în industrie şi comerţ, ratificată de România în 1973, pe vremuri de dictatură comunistă, dar care a acceptat ideea de profesionalizare a unui domeniu de impact social atât de important. Convenţia precizează că "personalul Inspecţiei va fi format din funcţionari publici, al căror statut şi condiţii de serviciu le asigură stabilitatea în funcţie şi independenţa faţă de orice schimbare guvernamentală şi orice influenţă neprevăzută din afară". Fiind reglementate la nivel de hotărâre a Guvernului organizarea şi funcţionarea Agenţiei nou create, vor putea fi făcute modificări ori de câte ori se va schimba structura Guvernului, astfel că nu se mai asigură nici stabilitatea în funcţie a inspectorilor de muncă, nici independenţa faţă de orice schimbare guvernamentală.

În aceeaşi măsură, se abrogă Legea nr. 108/1999, care reglementa elemente specifice statutului inspectorului de muncă. Mai mult decât atât, prin ordonanţa de urgenţă se prevede că Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială este condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului muncii.

Or, dacă inspectorii de muncă, în calitate de funcţionari publici, sunt subordonaţi unui secretar de stat numit politic, rezultă că şi acţiunile lor de control vor fi imposibil de realizat, în contextul în care independenţa faţă de orice schimbare guvernamentală este o condiţie privind exercitarea unui control eficient.

Dacă această hotărâre de Guvern care se află încă în dezbatere publică va fi aprobată de Guvern, unii dintre inspectorii de muncă şi cei sociali vor fi schimbaţi cu persoane alese pe criteriul strict al apartenenţei politice, iar alţii vor fi repartizaţi în teritoriu în direcţii judeţene de muncă şi securitate socială şi vor ajunge la "cheremul" baronilor locali.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, "statutul funcţionarului public se stabileşte prin lege organică." Prin urmare, statutul funcţionarilor publici din cadrul Inspecţiei Muncii trebuie reglementat prin lege organică, şi nu printr-un act administrativ al Guvernului, cum este în această situaţie.

De asemenea, Inspecţia Muncii este prevăzută în Codul Muncii, care reglementează la art. 239 că "înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii sunt reglementate prin lege specială". Se ştie foarte clar că Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Or, în cazul acestei ordonanţe, desfiinţarea Inspecţiei Muncii nu are caracter de urgenţă şi, mai mult, în loc să îmbunătăţească activitatea din domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherii pieţei, o supune controlului guvernamental şi schimbărilor politice.

În această situaţie, extraordinarul este de fapt nevoia Guvernului de a unge membrii de partid ai PSD, şi acest lucru face ca Executivul să încalce Constituţia fără remuşcări, amestecându-se în competenţa legislativă a Parlamentului şi încălcând Constituţia.

Stimaţi colegi,

Nu doar Inspecţia Muncii şi rolul ei de control asupra pieţei muncii sunt puse sub semnul întrebării prin adoptarea acestor reglementări de către Guvern. Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială a reuşit să devină unul din cei mai importanţi actori instituţionali în combaterea erorii, fraudei şi corupţiei din domeniul prestaţiilor sociale. Cu toţii am susţinut reducerea gradului de fraudare a sistemului de beneficii sociale, asistenţa socială să rămână plasa de siguranţă a celor mai vulnerabili dintre cetăţeni, şi nu sursa de înavuţire a celor mai abili în a găsi breşele legislative pentru obţinerea de beneficii nemeritate.

Ei bine, această instituţie a reuşit să identifice o serie de factori de risc pe care, prin mecanisme de control, să le combată.

Este inadmisibil cum o instituţie creată la solicitarea de reformare a asistenţei sociale a Băncii Mondiale, cu reuşite menţionate în negocierile cu troica, devine un factor incomod în relaţia cu proprii aleşi locali.

Când toate forurile internaţionale şi ONG-urile solicită întărirea capacităţii de control privind serviciile sociale, dumneavoastră, doamnă ministru, doriţi să diluaţi definitiv nucleul de inspectori sociali pregătiţi pe bani europeni, pentru a-i înlocui cu salariaţi nepregătiţi, dar obedienţi, care vor raporta după dictare în rapoartele de ţară la convenţiile internaţionale privind drepturile copilului, respectiv al persoanelor cu handicap. Ne gândim cu teamă la ce se va alege de aceste instituţii şi ce calitate a vieţii vor oferi ele celor care au cea mai mare nevoie de protecţie.

În concluzie, în condiţiile în care aceste instituţii au funcţionat şi au dat un bun randament separat, este evident că, de fapt, scopul OUG nr. 86/2014 este acela de a înlătura funcţionarii publici care ocupau în mod legitim funcţii de conducere în aceste structuri, pentru ca, sub aparenţa înfiinţării unor "funcţii noi" şi cu păstrarea atribuţiilor şi responsabilităţilor ce reveneau funcţiilor desfiinţate, să poată fi creat cadrul simulat al angajării pe aceste noi funcţii a altor persoane, alese pe criterii strict de apartenenţă politică.

Ordonanţa adoptată pe modelul brevetat de Guvernul Ponta, pe repede-nainte, fără consultări publice, creează de asemenea un vid legislativ în domeniul inspecţiei muncii şi al prestaţiilor sociale. Astfel, la alin.(15) se spune că "Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 198/2012, se abrogă la data intrării in vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la alin.(10), iar la alin. (16) este prevăzut ca "În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la alin.(10), Inspecţia Muncii şi Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială se desfiinţează."

Deci, două prevederi legislative privind înfiinţarea şi organizarea celor două instituţii se abrogă atunci când intră în vigoare hotărârea de Guvern, dar instituţiile se desfiinţează după 15 zile. În perioada acestor 15 zile, suntem într-un no man’s land care va duce la un blocaj în ceea ce priveşte controalele inspectorilor de muncă şi ale inspectorilor sociali.

Acestea sunt motivele pentru care moţiunea pe care o supunem astăzi atenţiei nu este singurul demers pe care Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal l-a făcut pentru abrogarea articolului 5 al ordonanţei de urgenţă. Alături de sindicate şi de inspectoratele teritoriale de muncă, am adresat Avocatului Poporului nenumărate cereri de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a acestei ordonanţe de urgenţă, cereri rămase fără răspuns până în acest moment. Vom merge mai departe şi, dacă va fi aprobată Legea de adoptare a acestei ordonanţe, aşa cum aţi promovat-o, o vom contesta la Curtea Constituţională a României.

Facem toate aceste demersuri deoarece avem convingerea, în urma numeroaselor semnale pe care le-am primit din partea factorilor implicaţi, că această nouă instituţie nu va fi una funcţională, forma iniţială de organizare fiind una construită după modelul european. Comasarea înseamnă cheltuieli suplimentare şi un volum de muncă specifică foarte dificil de acoperit atâta timp cât personalul actual este subdimensionat în raport cu sarcinile şi atribuţiile curente.

Doamnă ministru Rovana Plumb,

Prin acest act normativ pe care l-aţi promovat, aţi demonstrate, încă o dată, că dumneavoastră folosiţi Ministerul Muncii doar ca să rezolvaţi interesele politice ale PSD. De aceea, vă spunem că aşteptăm demisia dumneavoastră, pentru modul în care aţi înţeles să trataţi angajaţii şi angajatorii, beneficiarii de prestaţii şi servicii sociale, dar şi pe funcţionarii publici din cadrul celor două instituţii.

Aţi elaborat, adoptat şi publicat în Monitorul Oficial această ordonanţă de urgenţă, în secret, fără niciun fel de informare, consultare sau aviz din partea partenerilor sociali, procedură obligatorie şi necesară, cu atât mai mult cu cât este vorba de un act normativ care vizează domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherii pieţei muncii. Vă anunţăm, cu respect, că nici măcar pentru un ministru PSD, consultarea publică nu este facultativă, şi mai ales când are alături şi un ministru responsabil cu dialogul social.

Nu aţi înţeles că avem nevoie de o instituţie a Inspecţiei Muncii independentă, funcţională, instituţie care să fie reglementată în continuare prin lege organică, să funcţioneze în folosul cetăţenilor, şi nu să fie sursă de răsplată pentru membrii de partid ai PSD. Aşa cum nu aţi înţeles că utilizarea amnistiilor nu va acoperi la nesfârşit factorii de risc ai corupţiei din sistemul de beneficii sociale pe care ANPIS-ul, această instituţie tânără, dar bătăioasă, i-a scos la suprafaţă.

Doamnă Rovana Plumb, Instituţiile trebuie îndreptate, acolo unde este cazul, astfel încât să funcţioneze eficient, în favoarea cetăţenilor, nu, însă, demolate. Controlul trebuie exercitat independent, obiectiv, pe litera legii, nu cu direcţii de la partid!

Doamnă ministru, aceste instituţii trebuie întărite, şi nu desfiinţate prin diluare şi politizare!

De aceea, vă solicităm abrogarea în regim de urgenţă a art. 5 al OUG nr.86/2014, considerând că această prevedere încurajează frauda fiscală pe piaţa muncii şi corupţia în sistemul de asistenţă socială şi transformă Inspecţia Muncii şi Agenţia de Plăţi şi Inspecţie Socială în anexe ale PSD-ului, cu caracter de ajutor social pentru şomerii de partid.

Abrogaţi rapid acest articol din ordonanţa de urgenţă şi nu promovaţi hotărârea de Guvern, altfel consecinţa directă va fi diminuarea eficienţei şi îngreunarea activităţii pe care o desfăşoară în prezent două instituţii pe care chiar dumneavoastră le-aţi lăudat în intervenţiile mediatice de până acum, inclusiv pe pagina de internet a ministerului pe care îl conduceţi!

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna deputat,

Eu vă mulţumesc foarte mult pentru intervenţia dumneavoastră, 99% constituţională, 1% neconstituţională. Am rugat Grupul parlamentar al PNL, ca să accept această moţiune depusă în Biroul permanent, să scoateţi acel text unde aţi cerut demisia ministrului, conform Deciziei Curţii Constituţionale. S-ar părea că dumneavoastră aţi continuat să citiţi textul iniţial. Ori există o rea-voinţă şi data viitoare o să fac acest lucru şi o să-l citesc, ori înseamnă că nu ne pricepem la Constituţie.

Domnul Mircea-Nicu Toader (din sală):

A greşit.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eu sunt tolerant de felul meu. Dar nu ştiu cine de data asta nu s-a ţinut de cuvânt. OK! Am înţeles. Gata.

Nu mai există reacţii emoţionale în grupul... Nu mai există. Am înţeles. Gata. Am înţeles. Nu mai există energia aceea care vă ghidează dimineaţa.

Doamna ministru Plumb.

Textul este foarte bun, eliminăm acel cuvânt pe care nu ni-l permite Constituţia, după decizia Curţii Constituţionale.

Doamna ministru, aveţi 50 de minute înainte ,şi la finalul dezbaterii.

Aveţi cuvântul.

Consider subiectul închis.

Doamna Rovana Plumb (ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice):

Mulţumesc.

Stimate, domnule preşedinte,

Stimate colege şi stimaţi colegi deputaţi,

Doamnelor şi domnilor,

În calitate de membru al Guvernului, ţin să remarc rolul extrem de important al Parlamentului în susţinerea politicilor guvernamentale şi, înainte de orice, daţi-mi voie să mulţumesc tuturor acelor parlamentari care de aproape trei ani de zile sunt alături de noi în susţinerea eforturilor pentru bunăstarea populaţiei şi pentru consolidarea economiei României.

Mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră pentru a răspunde afirmaţiilor nefondate susţinute de către semnatarii moţiunii.

Doamnelor şi domnilor,

Inspecţia Muncii nu se desfiinţează. Pornind de la această afirmaţie pe care o susţin cu toată responsabilitatea, moţiunea prezentată astăzi nu are obiect.

Încă de la preluarea mandatului, la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, pentru a putea pune în aplicare Programul Guvernului privind combaterea muncii la negru şi reforma sistemului de asistenţă socială, am identificat vulnerabilităţile sistemului şi am trecut la corectarea acestora. Astfel, s-a constatat că se impune crearea unei instituţii mai performante, care să optimizeze activităţile de control în domeniul relaţiilor de muncă, al sănătăţii şi securităţii în muncă şi în domeniul social şi care să conducă la o cheltuire mai eficientă a fondurilor publice, prin activitatea de prevenire a fraudelor în domeniul social şi creşterea veniturilor la bugetul general consolidat, prin stoparea muncii la negru.

De asemenea, apariţia celui de-al treilea sector al economiei, respectiv, economia socială, conduce la necesitatea stabilirii de noi atribuţii unei instituţii care să supravegheze respectarea regulilor în acest sector de activitate.

Plecând de la aceste deziderate, am luat decizia de a crea o nouă instituţie, nu prin desfiinţarea Inspecţiei Muncii, nu prin desfiinţarea Agenţiei pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, cum în mod fals se afirmă de către semnatarii moţiunii, ci prin reorganizarea prin comasare a celor două instituţii. Această modalitate a avut în vedere şi posibilităţile actuale ale administraţiei publice în ceea ce priveşte capitalul uman şi fondurile publice.

Această reorganizare înseamnă întărirea capacităţii actului de control, precum şi conferirea unei sporite autorităţi inspectorilor care vor avea atribuţii şi drepturi mult mai bine conturate pentru exercitarea funcţiei de autoritate de stat. Personalul din aceste instituţii supuse procesului de reorganizare amintit nu îşi pierde locul de muncă. Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială preia posturile şi personalul din cadrul Inspecţiei Muncii şi al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, cu respectarea tuturor drepturilor conferite de funcţia publică.

Doamnelor şi domnilor,

După cum ştiţi, munca nedeclarată are consecinţe negative pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung, atât pentru cetăţean, cât şi pentru societate, precum şi pentru bugetul de stat. Gravitatea consecinţelor sociale şi economice pe care le produce munca nedeclarată generează mai multe efecte negative. Persoana care prestează munca nu are siguranţa plăţii muncii prestate, persoana care prestează munca fără a avea un contract individual de muncă încheiat este lipsită de protecţie socială. Bugetul asigurărilor sociale şi bugetul de stat sunt păgubite prin sustragerea de la plata contribuţiilor sociale şi a impozitelor.

Înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială reduce semnificativ aceste efecte.

Doamnelor şi domnilor,

Scopul acestei reorganizări este eficientizarea şi optimizarea activităţilor de control în domeniul relaţiilor de muncă, al sănătăţii şi securităţii în muncă, precum şi în domeniul social. Astfel, prin crearea unei instituţii unice, care să coordoneze domeniile mai sus menţionate, se propune alinierea la principiile europene în domeniu, în vederea întăririi capacităţii administrative. Înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială respectă legislaţia în vigoare şi convenţiile internaţionale la care România a aderat, în domeniile muncă şi securitate socială.

Mai mult, prin managementul unitar al bazelor de date din domeniile muncii şi beneficiilor sociale se asigură un control riguros asupra beneficiarilor de asistenţă socială, cât şi asupra angajatorilor şi angajaţilor, în vederea eliminării fraudelor.

Instituţia nou înfiinţată asigură îndeplinirea obiectivelor din programul de guvernare, printr-o viziune inovatoare asupra domeniilor de muncă, sănătate şi securitate în muncă, securitate socială, asupra funcţiei de control în vederea eliminării fraudelor şi erorilor, muncii nedeclarate, identificarea abuzurilor în toate formele prevăzute de legislaţia în vigoare, precum şi asigurarea standardelor de calitate de către furnizorii de servicii sociale. Totodată, demersul de reformare a instituţiilor publice vizează apropierea de cetăţean şi asigurarea serviciilor de calitate conform standardelor europene.

Avem datoria să modernizăm instituţiile statului, să le facem mai eficiente şi mai performante, mai aproape de cetăţeni. Înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială răspunde acestor îndatoriri.

Doamnelor şi domnilor,

Semnatarii moţiunii vorbesc despre faptul că am încurajat munca la negru, mai ales pentru că taxarea muncii este una ridicată. Doresc să fac câteva clarificări. Deşi au trecut câteva luni, nimeni nu cred că a uitat scepticismul pe care l-au manifestat mulţi dintre semnatarii moţiunii când Guvernul a propus reducerea CAS-ului cu 5%. Astăzi această măsură este funcţională, în primul rând ca urmare a determinării Guvernului.

De asemenea, am început încă din 2014, implementarea schemei privind garanţiile pentru tineri, care facilitează oricărui tânăr cu vârsta sub 25 de ani o ofertă de angajare de calitate, în termen de patru luni de la terminarea studiilor sau de la pierderea locului de muncă, indiferent dacă s-a înregistrat sau nu ca şomer. Peste 100 de mii de studenţi din România vor primi bani pentru practică la companii. Firmele mici şi mijlocii care creează locuri de muncă beneficiază de subvenţii la angajarea tinerilor. Pentru companiile care creează minim 20 de locuri de muncă, statul plăteşte jumătate din valoarea totală a cheltuielilor salariale. Vor fi acordate facilităţi fiscale pentru societăţile comerciale care angajează tineri în vârstă de până la 25 de ani, persoane peste 45 de ani, sau aparţinând unor grupuri vulnerabile, prime de mobilitate, de încadrare şi de instalare. Vor fi elaborate programe de ucenicie la locul de muncă, scheme de dobândire a experienţei în muncă încă din perioada studiilor.

Şi pentru că am vorbit de economia socială, de grupuri vulnerabile, vă reamintesc că începând cu anul acesta peste 680 de mii de persoane cu dizabilităţi nu vor plăti impozite pe venituri provenind din activităţi independente, din agricultură, silvicultură, piscicultură.

Astfel de măsuri au fost luate timp de aproape trei ani pentru a repara pas cu pas greşelile unui regim dezastruos, iar cei din vechiul PNL ştiu foarte bine unde era România în primăvara anului 2012, când am venit la guvernare. Acum, după aproape trei ani de muncă a noastră, economia s-a relansat, s-au creat peste 200 de mii de noi locuri de muncă, rata şomajului în rândul tinerilor a scăzut cu 5 procente, rata şomajului la nivel general a scăzut de la 7,4% la 6,4%. Nu o spunem noi, o spun datele instituţiilor naţionale şi internaţionale, presa internă şi externă de specialitate.

De aceea, avem datoria de a continua, avem datoria de a face tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a nu ne reîntoarce la anii 2010, 2011.

Pe această cale, doresc ca şi din partea noului PNL să avem un dialog constructiv, vă aştept cu propuneri şi cu soluţii de care Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice va ţine cont. Vă invit la un dialog constructiv pentru că eu am înţeles că votul din 16 noiembrie a fost un vot dat de români pentru a înceta războaiele politice şi pentru a construi. Pentru că noi înţelegem că numai construcţia poate să aducă bunăstare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Doar 12 minute aţi consumat.

Grupurile politice parlamentare. Începem cu opoziţia, ca de obicei.

Din partea Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Mircea Dolha.

Aşa scrie, domnul Mircea Dolha, doamna Boghicevici, domnul Simedru.

Dacă există altă cerere putem s-o întoarcem. Dacă vrea doamna Boghicevici.

Doamna deputat Claudia Boghicevici.

Doamna fost ministru, aveţi cuvântul. Sărut-mâna, doamnă!

Doamna Claudia Boghicevici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamna ministru,

Stimaţi colegi,

Mă bucur că în sfârşit avem posibilitatea de a avea o dezbatere realistă pe domeniul muncii şi protecţiei sociale. Mi-aş fi dorit ca această dezbatere s-o avem şi în Comisia pentru muncă, alături de profesionişti, de colegi care activează în această comisie, dar, din păcate, doamna ministru Rovana Plumb a refuzat orice întâlnire pe care noi am solicitat-o cu dumneaei.

Din păcate, acest domeniu, domeniul muncii şi protecţiei sociale, pentru guvernarea PSD s-a tradus simplu în două cuvinte: ipocrizie şi demagogie. Şi subiectul acestei moţiuni se înscrie în aceeaşi logică a guvernării PSD. Pe de o parte, se clamează faptul că PSD vrea să combată munca la negru, şi în fapt se desfiinţează o instituţie fundamentală: Inspecţia Muncii. Pe de altă parte, PSD plânge pe umărul asistaţilor social, aruncându-le fărâmituri în campania electorală şi în fapt desfiinţează Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale. Acest lucru va însemna de fapt o reîntoarcere la o politică discreţionară de acordare a beneficiilor sociale pentru cei care ştiu cum să fraudeze sistemul, şi nu pentru cei care, într-adevăr, ar avea nevoie de aceste beneficii.

Doamna ministru,

Mă întreb cât valorează cuvântul dumneavoastră. Pe Ordonanţa nr.86/2014 nu a existat nicio dezbatere. A existat o provocare în Comisia pentru administraţie care noi considerăm c-a fost o mare păcăleală, pentru noi, pentru societatea civilă, pentru sindicate, pentru că de fapt schema de adoptare a acestei ordonanţe, de adoptare a ei în mod tacit a fost bine orchestrată cu mult timp înainte.

Doamna ministru, mă întreb: de ce refuzaţi să aveţi dezbateri parlamentare şi preferaţi să aveţi, eu ştiu, comunicări doar prin intermediul televiziunilor?

Ceea ce este trist, stimaţi colegi, este faptul că asistăm la o strategie a PSD de politizare a tuturor instituţiilor statului. Şi vă spun clar: acolo unde nu merge direct politizarea, se face restructurare pe hârtie, pentru ca să poată fi fixaţi pe funcţii cei care fac parte din clientela politică. Şi exemplele sunt nenumărate.

Vă aduc aminte că Programul Operaţional "Capital uman" 2014-2020 încă nu a fost aprobat de Comisia Europeană. Drept urmare, fondurile dedicate domeniului muncii şi protecţiei sociale nu pot fi cheltuite. Dar eu cred că acest lucru nu interesează pe nimeni. Este important în această perioadă pentru PSD şi pentru această guvernare rearanjarea instituţiilor publice pentru a servi cât mai bine intereselor PSD. Vedem cum astăzi se comasează Inspecţia Muncii cu Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale, s-a înfiinţat Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi şi în curând se va înfiinţa un organism struţo-cămilă, o agenţie care va gestiona fonduri europene, atât din domeniul IMM-urilor, al energiei, al mediului de afaceri.

Doamna ministru, vă întreb: cum va folosi România cele 32 de milioane de euro alocate drept prefinanţare pentru iniţiativa pentru ocuparea tinerilor? Şi probabil îmi veţi răspunde că nu va mai fi atribuţia dumneavoastră. Dar aţi spus şi dumneavoastră astăzi că vă preocupă şomajul şi vă spun că rata şomajului în rândul tinerilor este aproximativ de 25%, ceea ce ar trebui să reprezinte o mare preocupare pentru dumneavoastră. Prin desfiinţarea Inspecţiei Muncii, primii care vor avea de suferit vor fi tinerii, pentru că ei sunt cei mai vulnerabili în faţa angajatorilor. Un partid social-democrat, aşa cum vă pretindeţi, ar trebui să aibă ca scop protejarea angajaţilor, dar dumneavoastră, din păcate, nu aveţi preocupare decât pentru protejarea clientelei de partid.

Vă miraţi de ce nu vă votează tinerii. Şi vă spun sincer că s-au săturat de ipocrizie şi demagogie şi, în primul rând, au o mare teamă de acaparare a statului şi a instituţiilor sale.

Stimaţi colegi,

O altă preocupare a guvernării PSD a fost aceea de a arunca praf în ochii alegătorilor prin majorări de beneficii şi amnistii, doar în perioada campaniei electorale. Pentru că, vă dau un simplu exemplu, ieri, în Comisia de muncă, am avut reprezentanţi ai asociaţiilor persoanelor care au suferit abuzuri în perioada comunismului, iar dumneavoastră, doamnă ministru, nu aţi venit să vedeţi problemele acestor persoane şi să le onoraţi promisiunile din campania electorală.

Unirea celor două instituţii, în opinia noastră, nu are nicio logică. Va produce haos în sistem, mai multe oportunităţi de fraudare şi se vor produce angajări pe criterii politice.

De fapt, va exista o subordonare de către PSD a unor instituţii care şi-au demonstrat eficienţa.

Stimaţi colegi,

Am venit în faţa dumneavoastră, pentru a vă prezenta derapajele Guvernului PSD, girate de doamna Rovana Plumb.

Din păcate, domeniul social, care ar trebui să fie principala carte de vizită a unui Guvern care se pretinde social-democrat, a ajuns o marcă, care se caracterizează prin incompetenţă, ipocrizie şi demagogie.

Sper ca, prin această dezbatere, dumneavoastră, stimaţi colegi, să înţelegeţi ilegalităţile făcute şi să votaţi această moţiune.

Pe 16 noiembrie, românii au dat un semnal, că vor o guvernare pentru cetăţean şi în niciun caz nu pentru interesul oamenilor politici.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, 6 minute şi jumătate.

Domnul Ioan Moldovan, PC-PLR. Domnule Moldovan, vă rog frumos, domnule deputat. Mă uitam după dumneavoastră şi nu vă vedeam.

Domnul Ioan Moldovan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Depunerea moţiunii simple nu reprezintă altceva decât o nouă dovadă a unui politicianism dus la extrem din partea liberalilor.

Politicienii care au depus această moţiune şi se cred victime ale acestui sistem nu au noţiunea timpului. Prezenta moţiune îşi avea rostul înainte de 2012.

Textul moţiunii depuse de dumneavoastră vă caracterizează în totalitate. Ea este cu adevărat oglinda guvernării Boc. Nu PSD a luat măsurile de austeritate, ca tăierea pensiilor, a salariilor, închiderea spitalelor, desfiinţarea sistemului de stat de medicină de urgenţă şi reducerea altor cheltuieli publice.

În mare, am să vă dau câteva exemple de ceea ce dumneavoastră numiţi o guvernare la negru.

România a exportat în anul 2013 produse agroalimentare în valoare totală de 5 miliarde de euro, cu 30,2 mai mult decât anul precedent.

Actualul Guvern a lansat iniţiativa ca statul să subvenţioneze, prin finanţări europene, plata salariilor tinerilor absolvenţi elevi şi studenţi promoţia 2014, pentru un an, cu obligaţia angajatorilor de a menţine postul nou-creat încă un an.

Un alt exemplu care trebuie amintit este acela de introducere a programului de garantare a creditelor pentru IMM-uri. Programul consta în acordarea către IMM-uri a unei linii de credit pentru capital de lucru, garantat de stat în procent de maximum 50% din valoarea finanţării.

În tot acest timp, au fost reintroduce ajutoarele pentru însoţitorii persoanelor cu handicap.

Să nu uităm de plata subvenţiilor din agricultură, blocată de aceiaşi oameni care au depus prezenta şi nefondata moţiune simplă.

Un alt lucru important şi bine de ştiut este că 200 de milioane de euro au intrat în infrastructura şcolară.

Totodată, au demarat lucrările de renovare a 500 de şcoli.

De asemenea, a fost semnat contractul pentru conectare la internet a 2.446 de şcoli din mediul rural şi urban, facilitând accesul la internet a aproximativ 700 de mii de elevi.

De când Alianţa PSD-PC-UNPR a preluat guvernarea, a fost acordat sprijinul absolvenţilor la încadrare pe piaţa muncii şi, totodată, pentru învăţământul profesional.

Un alt punct forte al actualei guvernări este acela al reindustrializării României.

În ultimii ani, producţia industrială a crescut cu 9 până la 10 procente, industria aducând, astfel, trei sferturi din creşterea economică actuală.

Să nu uităm de încurajarea agriculturii ecologice. Astfel, prin subvenţionarea a 5% din costurile de participare la târgurile internaţionale de profil, pentru toţi agenţii economici, şi prin sprijin financiar pentru toată perioada de conversie, suma alocată sectorului de agricultură ecologică este de peste 7 milioane de euro. Şi lista poate continua, domnilor deputaţi.

Domnilor colegi din opoziţie,

Prin cele spuse mai devreme, sunt convins că aţi înţeles importanţa actualei guvernări şi că, prin tot ceea ce s-a făcut până acum, s-a reuşit atingerea fiecărei categorii sociale. Ba, chiar mai mult decât atât, toate lucrurile pe care actualul Guvern le-a făcut sunt rezultatul unor sacrificii. Nu este uşor să preiei guvernarea după ce pensiile scad, salariile bugetarilor scad, indemnizaţia de creştere a copilului scade, renta viageră a sportivilor scade, bursele de studiu şi cercetare scad.

Domnilor colegi din opoziţie,

Românii vor politicieni care să colaboreze pentru binele naţional, nu politruci care nu ştiu să facă altceva decât scandal.

În acest sens, PNL ar trebui să renunţe la atitudinea conflictuală şi refractară. Doar prin colaborarea întregii clase politice, România poate avea un viitor sigur şi predictibil.

Înţelegem că cei din PDL s-au hrănit din conflict, dar speranţa noastră este ca acest tip de gândire păguboasă să nu-i subjuge pe cei din vechiul PNL.

În încheiere, stimaţi colegi, vreau să vă spun că Grupul parlamentar PC-PLR va vota împotriva acestei moţiuni simple.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Mai aveţi un minut şi un sfert, un minut şi jumătate, dacă cineva mai doreşte să ia cuvântul la dumneavoastră.

Domnul deputat Kerekes Károly.

Domnul Kerekes Károly:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stimată doamnă ministru,

Restructurarea administraţiei publice centrale este, din perspectiva efectelor scontate, o măsură necesară: reducerea cheltuielilor publice, fluidizarea activităţii şi reducerea fenomenelor cu impact negativ economico-social, cum ar fi evaziunea, frauda etc.

Aceste intenţii, cel puţin la nivel declarativ, au animat absolut toate procesele de restructurare pe care guvernele postdecembriste le-au iniţiat.

Dintre toate măsurile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă nr.86/2014, una singură a îngrijorat Partidul Naţional Liberal, iniţiatorul moţiunii simple: comasarea Inspecţiei Muncii cu Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţia Socială, înfiinţând, astfel, Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială.

Guvernul susţine că restructurarea va asigura un control mai riguros al beneficiilor de asistenţă socială şi, totodată, va contribui la reducerea fraudelor. Nu ştiu, deocamdată, în ce măsură comasarea va conduce la un control mai sever în sistemul de asistenţă socială, dar cred că activitatea Inspecţiei Muncii în privinţa combaterii muncii la negru nu va avea de suferit, măcar şi numai dacă ţinem cont de faptul că, din partea Uniunii Europene, se manifestă cerinţe ferme în privinţa eliminării fraudelor în domeniul ocupării forţei de muncă şi de respectarea întocmai a normelor internaţionale în domeniul sănătăţii şi securităţii muncii.

Este de înţeles că opoziţia obiectează la orice măsură guvernamentală care i-ar putea periclita major interesele proprii.

Este un secret deschis, cunoscut de toată lumea faptul că Inspecţia Muncii, prin activitatea sa de control, este incomparabil mai activă la firmele oamenilor de afaceri apropiaţi ai partidelor din opoziţie, devenind astfel o armă periculoasă care le periclitează existenţa.

Semnatarii moţiunii pretind că este nevoie de o instituţie a Inspecţiei Muncii independentă, a cărei funcţionare să fie, în continuare, reglementată prin lege organică.

Noi suntem de acord cu acest principiu, dar, cu o completare: Inspecţia Muncii să fie independentă de influenţe politice.

Din păcate, iniţiatorii moţiunii nu acest tip de independenţă a sferei de activitate îl vor, ci numai independenţa instituţională a Inspecţiei Muncii de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţia Socială, adică, se împotrivesc comasării. Însă, nicio reglementare nu va rezolva problema independenţei reale a activităţii de inspecţie a muncii, dacă nu va exista voinţa politică pentru garantarea acesteia.

Mai degrabă, noi, UDMR-ul, pledăm pentru transferarea activităţii de plăţi şi inspecţie socială în competenţa autorităţilor administraţiei publice locale, ceea ce ar fi chiar acceptabil, dacă acestea ar dispune de fondurile necesare.

În final, doresc să subliniez că restructurarea prin comasare nu desfiinţează Inspecţia Muncii. În realitate, va avea loc reorganizarea sa sub forma unui departament. Aceasta, în sine, nu poate constitui o raţiune pentru a vota moţiunea.

În schimb, pentru lipsa de independenţă reală, palpabilă, concretă, a Inspecţiei Muncii, ca instituţie şi ca activitate de control pe piaţa muncii, cu toţi putem fi ţinta unei moţiuni.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul Ştefan Burlacu. Doamna Mincă. Doamna Liliana Mincă, în locul domnului Burlacu, aveţi cuvântul.

Doamna Liliana Mincă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi, parlamentarii aleşi pe aceeaşi listă, parlamentarii independenţi, considerăm această moţiune ca fiind total neserioasă.

Pentru că, tot avem presa în sală, ar trebui să ne uităm să vedem câţi din semnatarii acestei moţiuni, 113, sunt prezenţi astăzi în sală. Atât de mult aţi fost preocupaţi de această moţiune, ca să fie luată în considerare - poate şi de noi, poate că aveţi nevoie de voturile noastre, poate şi de cei de la PSD, şi de cei de la PC sau de la UNPR. Însă dumneavoastră nu aţi fost preocupaţi de aşa ceva, vreţi, doar, să faceţi exerciţii de imagine, de aici, de la tribuna Parlamentului, exerciţii de imagine pe televizor, dar demersurile dumneavoastră sunt egale cu zero, din punctul nostru de vedere.

Pentru prima dată, în Parlamentul României fiind, mă uit în bănci şi nu-mi vine să cred că, fiind prima dumneavoastră moţiune simplă, a noului PNL, nu aveţi în sală nici măcar cincizeci, nici măcar jumătate din cei 113 care aţi semnat această moţiune. Ruşine! Pentru că aş fi vrut, din partea dumneavoastră, să văd o moţiune simplă adresată ministrului muncii şi v-am fi semnat-o, şi v-am fi votat-o, dacă era legată de majorarea alocaţiei de stat pentru toţi copiii din România.

Aţi guvernat, aţi avut Ministerul Muncii. Ce aţi făcut? Absolut nimic!

Astăzi, veniţi şi acuzaţi, acuzăm, ne stă foarte bine de aici, de la tribuna Parlamentului, însă nici dumneavoastră nu credeţi în ceea ce aţi semnat. Motivul este că nu sunteţi prezenţi astăzi în sală, nu vă interesează, nu aveţi niciun fel de preocupare, decât să acuzaţi. Veniţi cu soluţii! Eu ştiu că deranjează. Toţi aţi guvernat prin moţiuni şi prin ordonanţe de urgenţă.

Toţi aţi venit aici şi v-aţi manifestat dezacordul sau nemulţumirea.

Însă când aţi guvernat - şi aţi avut frâiele Ministerului Muncii în mână -, de ce nu aţi majorat alocaţia de stat pentru copii? Aţi preferat să vă numiţi pe criterii politice fel şi fel de directori de deconcentrate, fel şi fel de preşedinţi de agenţii, fel şi fel de secretari de stat.

Vreau mai multă seriozitate din partea dumneavoastră!

Votul din noiembrie 2014 nu o să ducă nicăieri, dacă dumneavoastră veniţi şi încercaţi să ne vindeţi astăzi o moţiune simplă, pe care nici dumneavoastră nu o susţineţi. Păcat! Păcat, pentru că aţi fi avut şansa să ne demonstraţi că sunteţi o opoziţie puternică. Sunteţi foarte slabi, nici 113 nu sunteţi în sală! (Rumoare; vociferări.)

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Nu vrea nimeni de la neafiliaţi. Domnul Iacoban Sorin.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

În sfârşit, avem certitudinea că noul PNL există. Deşi în număr mic, dar există.

Iată, că un număr de colegi au reuşit, în sfârşit, să-şi facă simţită prezenţa, semnând o moţiune simplă, intitulată sugestiv... "PNL lucrează poporul român, la negru".

Apreciem sinceritatea, dragi colegi, şi considerăm că aceasta nu poate fi decât autodenunţ, izvorât, probabil, din nevoia de a recunoaşte neputinţa politică faţă de cetăţenii care aşteptau de la dumneavoastră fapte, nu vorbe.

Precizaţi, în textul moţiunii că aţi mai vorbit de aşa-zisa incompetenţă a Guvernului condus de Victor Ponta, cu prilejul şi al altor moţiuni simple.

Recunoaşteţi, prin propria moţiune, că doar aţi vorbit, şi atât. Dacă ne uităm puţin în urmă, vom găsi în sesiunea parlamentară trecută singurul dumneavoastră program politic: săptămâna şi moţiunea - o colecţie de vorbe aşezate în câteva foi chinuite şi care ar fi trebuit, probabil, să reprezinte un semn de întrebare pentru destinatarii acestora.

Înţeleg, din textul moţiunii, că, până la terminarea legislaturii, dumneavoastră veţi vorbi. Vorbiţi, domnilor, că la vorbit e liber, dar, cu faptele, staţi mai rău!

În fine, concretizăm, din moţiunea care se dezbate în acest moment, că actualul Guvern manifestă o incompetenţă ridicată în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor europene, deşi obiectul moţiunii pare să fie altul.

Dacă tot aţi amintit de fonduri europene, nu pot să trec uşor peste acest subiect, pe care, dacă aş fi în locul dumneavoastră, nu l-aş mai aminti, de ruşine.

Cu alte cuvinte, recunoaşteţi, per a contrario, că acest Guvern manifestă competenţă faţă de atragerea fondurilor europene, deoarece semnul dumneavoastră de întrebare vizează doar utilizarea acestor fonduri, şi nu atragerea lor.

Statisticile sunt grăitoare în acest sens, România ajungând, în decembrie 2014, la o rată de absorbţie curentă de aproape 52%. După ce dumneavoastră, o bună parte dintre cei care aţi făcut parte din PDL, aţi încheiat luna mai 2012, cu un procent de 8,53%. Apropo de utilizarea judicioasă a fondurilor europene: România a fost acuzată în mod concret de utilizarea necorespunzătoare a fondurilor europene, adică de plăţi preferenţiale, deturnări de fonduri, cu alte cuvinte, furt din banii europeni.

Însă, domnilor semnatari, aţi greşit perioada! Perioada vizată era tocmai cea în care mulţi dintre dumneavoastră eraţi la butoane. Adică, făceaţi, efectiv, parte din oligarhia lui Traian Băsescu.

Tocmai din această cauză, autorităţile europene au blocat un număr important de programe operaţionale, programe pentru care Guvernul Ponta, din acel moment, a trebuit să depună toate diligenţele necesare pentru a convinge Comisia Europeană că derapaje ca cele întâmplate în timpul Guvernului Boc nu vor mai face casă bună cu România.

Astfel, tocmai pentru că fondurile europene au fost utilizate conform destinaţiei stabilite, România a reuşit să deblocheze programele operaţionale, astfel: POS de mediu - noiembrie 2012; POSDRU - în februarie 2013; POR - aprilie 2013; POS de Transporturi - iunie 2013; POSCC - 2014.

După jaful din timpul guvernărilor Boc, România a devenit un partener credibil începând din 2013, fapt care a culminat cu deblocarea programelor operaţionale menţionate mai sus.

Aşadar, dragi colegi, rata de absorbţie curentă este de 6 ori mai mare decât cea de la sfârşitul anului 2012, iar sumele încasate de la Comisia Europeană, în perioada 2013-2014, sunt cu 236% mai mari decât pentru perioada 2007-2012.

De fapt, ce criticaţi dumneavoastră în moţiune, chiar dacă în preambul vorbiţi de cu totul altceva?! O măsură administrativă de organizare a două instituţii care urmează să se comaseze într-o agenţie guvernamentală, denumită Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială. Aşadar, manifestaţi o gravă supărare faţă de măsura unei comasări, care nu diminuează nicicum din rolul Inspecţiei Muncii şi nu o retrage în plan secund.

În prima fază, nu am înţeles, totuşi, de unde pleacă supărarea dumneavoastră, însă nu ar trebui să citim prea mult, pentru a înţelege. Plângeţi după posturi, domnilor colegi, plângeţi după banii publici, adică după ciolan!

Reorganizarea a două instituţii nu are nicio legătură cu carnetul de partid, însă poate avea legătură cu rezultatele obţinute de cele două instituţii reorganizate. Am observat, în cuprinsul moţiunii, că aduceţi în discuţie Inspecţia Muncii doar, evitând, în mod deliberat, AJPIS-urile.

După ce am analizat mai atent, mi-am dat seama că nu doriţi altceva decât să ascundeţi gunoiul sub preş sau, cu alte cuvinte, să vă deziceţi de ce a constatat Curtea de Conturi cu privire la mandatele din fruntea AJPIS-urilor din perioada 2010-2012.

Aşadar, în urma derulării unor astfel de controale, Curtea de Conturi a găsit nereguli majore la mai multe dintre AJPIS-uri.

La AJPIS Neamţ, de exemplu, s-a găsit un prejudiciu de 1,6 milioane de lei, controlul având ca referinţă finală luna decembrie 2012.

Aceeaşi problemă şi în aceiaşi termeni, la AJPIS Alba, lucru remarcat şi de prefectul de Alba.

Peste 1.500 de suspiciuni de fraudă au fost semnalate la ultimul control al Curţii de Conturi, la AJPIS Bistriţa, suma totală de recuperat fiind de peste 1,7 milioane lei.

La AJPIS Olt, concluzia Curţii de Conturi a fost clară: aranjamente cu banii statului. În timpul mandatului, un director, care la testarea privind competenţele profesionale a luat nota 1,8.

O ştire apărută acum ceva timp în presa din Iaşi sintetizează exact deranjul pe care-l aveţi, astfel că, în titlul articolului mi-am dat seama de marea tragedie de la AJPIS Iaşi - liberalii ieşeni nu mai deţin controlul AJPIS Iaşi după ce fostul director PDL a revenit din concediul de paternitate.

Aşadar, dragi colegi, impresionat, aş putea spune, vedeţi, mass-media ieşeană a înţeles exact cum stau treburile. Ei nu vorbesc despre cine conduce instituţii cu atribuţii foarte importante, ci despre cine deţine controlul acolo, sugerând un scenariu de film cu mafioţi.

Da, aceasta este marea problemă: pierderea controlului unor surse foarte bune de putere şi bani, nu interesul cetăţeanului, pe care îl tot clamaţi.

Dragi colegi, recunoaşteţi şi dumneavoastră faptul că mulţi dintre semnatari nici nu au citit textul moţiunii. Recunoaşteţi că nu faceţi altceva decât să vă antrenaţi pentru o iluzorie moţiune de cenzură.

Dacă în sesiunea parlamentară trecută aţi făcut prezenţa în Parlament prin intermediul moţiunilor simple în care nici dumneavoastră nu credeaţi - şi asta era clar din prezenţa semnatarilor la dezbaterea moţiunilor, aşa cum este şi prezenţa de acum -, recunoaşteţi acum că nu doriţi să verificaţi decât raportul de forţe din Cameră, în eventualitatea unei moţiuni de cenzură.

Dar unde este interesul alegătorului? Despre ce interes al alegătorului vorbiţi dumneavoastră în această moţiune?

Obişnuiam, de obicei, să citesc moţiunile dumneavoastră, în baza respectului parlamentar şi a respectului pentru alegătorii care v-au creditat ca reprezentanţi în Parlament. Nu pot să nu remarc faptul că, deşi într-o manieră anevoioasă, moţiunile de până acum aveau, totuşi, un fir narativ; erau prezentate anumite statistici - unele, cam umflate, pe raţionamentele doamnei Anastase, altele, imaginare, însă se vedea, totuşi, o anumită preocupare.

Însă, în moţiunea aceasta, de început de sesiune parlamentară, nu văd nimic altceva decât lozinca "Noi vrem ciolan".

Eu cred că mai mult eleganţă şi decenţă nu ar strica. Nu mai aduceţi permanent în discuţie interesul cetăţenilor, când doriţi să obţineţi doar pentru dumneavoastră anumite privilegii, nu drepturi.

Până acum, nu am văzut decât vorbe, iar acest lucru nu demonstrează altceva decât că sunteţi un partener politic cam neserios.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă rog, aşa cum v-am rugat şi în sesiunea parlamentară anterioară, nu mai blocaţi activitatea legislativă a Camerei, cu moţiuni prin care să vă verificaţi prezenţa în plen.

Vă mulţumesc.

(În continuare, conducerea lucrărilor este preluată de către domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi consumat 8 minute, 7 minute 45, 8 minute din cele 31.

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Mircea Dolha, Grupul PNL.

Domnul Mircea Dolha:

Stimată doamnă ministru,

Stimate domnule preşedinte,

Distinşi colegi parlamentari,

În primul rând, vreau să menţionez că niciodată nu am avut o sinecură şi nu am fost trimis de partid nici la Loterie şi nici în alte funcţii importante. (Aplauze.)

De asemenea, vreau să vă mai spun că, în calitatea noastră de oameni politici şi, mai ales, prin funcţiile politice şi publice, în special, pe care le ocupăm avem puterea, sper, şi mai ales responsabilitatea, cred, de a schimba ceva în bine în România.

Suntem în slujba românilor şi a fiecărui cetăţean. Nu cred însă că doamna ministru Rovana Plumb este conştientă de acest lucru, în ciuda faptului că Domnia Sa este prezentă în politica românească de foarte, foarte mulţi ani.

De altfel, nici nu-mi explic de ce nu trece o săptămână, fără ca cineva să-i ceară demisia doamnei ministru Rovana Plumb, fie că este vorba despre colegi parlamentari, de reprezentanţi ai societăţii civile, sau, dacă vorbim doar de săptămâna aceasta, de Federaţia Sindicală din Industria Alimentară - Sindalimenta.

O explicaţie ar putea fi şi faptul că cea care ocupă în prezent funcţia de ministru al muncii, doamna Plumb, a bifat, de-a lungul timpului, mai multe funcţii şi poziţii publice importante, în care s-a făcut remarcată doar prin gafele istorice ce se leagă de numele său.

La începutul anilor 2000, îmi aduc aminte de perioada când Domnia Sa era preşedinte la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, perioadă în care ea însăşi a ajuns în spital - culmea! - cu o toxiinfecţie alimentară, după ce a mâncat o îngheţată expirată, nevinovată, bineînţeles.

Un alt exemplu: anul trecut, aflăm din presă, că ministrul mediului, Rovana Plumb, şi-a înmatriculat maşina familiei, cu centimetri cubi mulţi, în Bulgaria, pentru a fenta statul român, neplătind tocmai taxa de poluare. (Râsete; aplauze.)

Astăzi, ne aflăm în plenul Camerei Deputaţilor, pentru altă greşeală, care va marca pentru totdeauna cariera doamnei Plumb, cea care va intra în istorie, ca fiind ministrul muncii care a desfiinţat Inspecţia Muncii şi care vine, astăzi, să ne spună că a înţeles semnalul din 16 noiembrie, de la români. Nu l-aţi înţeles, doamnă Plumb, deloc, sau l-aţi înţeles, dar pe dos!

Stimată doamnă ministru, ce aţi mai avut acum şi cu Inspecţia Muncii? Mai ieri, mă uitam pe ultima comunicare publică a instituţiei sus-amintite, care informa presa că în doar o săptămână a aplicat amenzi de peste 250 de mii de euro angajatorilor care încalcă legea şi-şi ţin angajaţii fără forme legale. Nu cred că avem prea multe instituţii de stat la fel de eficiente, mai ales că majoritatea au fost deja înroşite prin numiri politice, astfel încât să nu deranjeze, în niciun fel, activităţile ilicite ale firmelor apropiate de PSD. Sau tocmai acesta să fie motivul pentru care Inspecţia Muncii trebuie să dispară? Că-şi face treaba şi stă ca un junghi în coasta patronilor care eludează legea?

Vă spun eu de ce doriţi să demolaţi, şi nu să construiţi, să desfiinţaţi Inspecţia Muncii: pentru că doriţi o epurare politică clară. Şi, dacă vreţi, vă dăm şi numele celor care vor fi schimbaţi, pentru a vă pune propria clientelă pe care încă nu aţi reuşit să o puneţi în funcţie.

Cât despre dimensiunea fenomenului muncii la negru în România, încetaţi, vă rog, doamnă ministru, să mai cosmetizaţi situaţiile, pentru a vă lăuda în faţa presei. De altfel, recunosc, aici aveţi o abilitate deosebită, recitaţi frumos în faţa camerelor de filmat. La comisie nu veniţi, de acolo fugiţi.

Realitatea este cu totul alta şi se află scrisă negru pe alb în ultimul raport al Consiliului Fiscal, pe care vi-l pun la dispoziţie, ca să nu mai spuneţi că noi, opoziţia, inventăm cifre şi inventăm, doamnă ministru, situaţii.

Astfel, aflaţi, stimaţi colegi, că piaţa muncii la negru, cea cu care se luptă profesioniştii de la Inspecţia Muncii, desfiinţată acum de doamna ministru, implică 1,5 milioane de angajaţi fără forme legale, din care peste jumătate de milion sunt prezenţi în industrie, iar peste 350 de mii în comerţ.

Cât pierde statul român din cauza acestor practici evazioniste din piaţa muncii încă? Vă spunem noi: 2,61% din PIB, adică 16 miliarde pe an.

În final, mă ofer, doamnă ministru, să vă salvez onoarea politică. Nu vreau să rămâneţi în istoria politicii româneşti drept ministrul muncii care a distrus şi singura instituţie care combate munca la negru din România. Vreau să vă ajut să vă spălaţi imaginea publică printr-un gest simplu şi de bun-simţ pe care cred că-l datoraţi fiecărui salariat şi angajator onest din România - gestul de a vă da demisia şi de a vă găsi o altă ocupaţie, pentru că deja ne este clar că la politică şi administraţie nu vă pricepeţi. Poate e mai bine să vă întoarceţi la cosmetice, singurul domeniu în care aţi reuşit să bifaţi reuşite la începutul carierei dumneavoastră profesionale, lăsând chestiunile importante de stat precum piaţa muncii din România, evaziunea şi mecanismele de combatere a muncii la negru în grija profesioniştilor de la singura instituţie care s-a dovedit că poate lupta cu acest flagel - Inspecţia Muncii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi consumat 7 minute.

Daţi-mi voie să vă adresez şi eu câteva cuvinte.

(Coboară la tribună.)

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din punctul meu de vedere, opoziţia este în pană de idei. Spun asta prin ceea ce aţi afirmat acum, în faţa plenului. Iar atunci când discutăm despre cuvântul "decenţă", atunci când discutăm de reorganizarea instituţiilor, ţinând cont că guvernarea pe care dumneavoastră aţi avut-o a generat pierderea nu numai a locurilor de muncă de către funcţionarii publici, dar a uitat şi uitaţi să spuneţi că aţi tăiat şi pensii şi salarii şi foarte mulţi oameni au ajuns în pragul disperării.

Înfiinţarea Agenţiei Naţionale atât în plan central, cât şi în plan local, a apărut ca o necesitate, având în vedere dorinţa Executivului să eficientizeze şi să optimizeze activităţile de control în domeniul relaţiilor de muncă, al sănătăţii şi securităţii în muncă, precum şi în domeniul social.

Prin crearea unei instituţii unice, care să coordoneze domeniile mai sus menţionate, s-a avut în vedere alinierea la principiile europene în domeniu, în vederea întăririi capacităţii administrative.

Înfiinţarea agenţiei, prin comasarea celor două instituţii se realizează cu preluarea posturilor şi a personalului aferent, precum şi cu respectarea regimului juridic al fiecărei categorii de personal, cu menţinerea drepturilor salariale.

Instituţia nou-înfiinţată asigură îndeplinirea obiectivelor din Programul de guvernare într-o viziune inovatoare asupra domeniilor de muncă, sănătate şi securitate în muncă, securitate socială asupra funcţiei de control în vederea eliminării fraudelor şi erorilor, muncii nedeclarate, identificarea abuzurilor în toate formele prevăzute de legislaţia în vigoare, precum şi asigurarea standardelor de calitate de către furnizorii de servicii sociale.

Astfel, prin crearea acestei instituţii se produce un impact pozitiv asupra bugetului de stat, prin plata beneficiilor sociale doar către persoanele îndreptăţite la acestea, plata contribuţiilor către bugetul consolidat de stat, rezultat din activitatea desfăşurată în baza contractelor individuale de muncă încheiate în condiţiile legii şi, după caz, aplicarea amenzilor contravenţionale.

Totodată, prin managementul unitar al bazelor de date din domeniul muncii şi beneficiilor sociale, se asigură un control riguros asupra beneficiarilor de asistenţă socială, cât şi asupra angajatorilor şi angajaţilor în vederea eliminării fraudelor.

În ceea ce priveşte constituţionalitatea prevederilor Ordonanţei nr.86/2014, vă informez că sunt argumentaţii ale Curţii Constituţionale pronunţate în speţe similare.

Polemicile apărute pe marginea actului normativ iniţiat de Guvern şi susţinute cu atâta fervoare de opoziţie par cu atât mai stranii cu cât reglementarea nu impune nicio interdicţie şi nu introduce nicio discriminare, nu afectează nici capacitatea administrativă şi nici funcţionarea acesteia.

Mai mult, prin înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială se întăreşte capacitatea administrativă, ceea ce conduce la o funcţionare mai eficientă a acestei instituţii în nivel naţional.

Ţinând cont de toate aceste măsuri, le transmit tuturor angajaţilor celor două instituţii că nu există niciun motiv de îngrijorare. Singura îngrijorare poate fi doar a opoziţiei, care a pierdut încă un subiect de manipulare şi dezinformare.

Prin urmare, un demers care a fost prezentat de PNL ca un act de justiţie în sine, s-a transformat într-un act de ipocrizie, o evoluţie tristă pentru un partid care ar trebui să onoreze numele pe care îl poartă şi istoria cu care vine din urmă.

În încheiere, vreau să dau citire unui citat din Roosevelt: "Minţile luminate discută idei. Minţile mediocre discută evenimente. Minţile mici discută oameni".

Vă mulţumesc mult.

(Revine la prezidiu.)

Am consumat 4 minute.

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Dan Simedru Coriolan, Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat, mai aveţi 5 minute şi 30 de secunde. Vă rog.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnă ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din unificarea într-o singură structură administrativă, condusă de un secretar de stat, a Inspecţiei Muncii şi a Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, rezultă o construcţie de tip struţo-cămilă, extrem de periculoasă şi de toxică pentru funcţionarea şi organizarea relaţiilor de muncă.

Prin reorganizarea stabilită de Ordonanţa de Guvern nr.86 din 2014 nu se realizează niciun fel de reformă instituţională şi niciun fel de eficientizare a activităţii, asociindu-se, de fapt, în aceeaşi instituţie, două activităţi care nu au nimic în comun decât apartenenţa la aceeaşi structură ministerială.

Prin ordonanţa în discuţie, se stabileşte la art.5 că se preiau atribuţiile şi structurile organizatorice existente, ceea ce conduce la concluzia că scopul urmărit nu este cel de întărire instituţională, ci de atingere a unor scopuri de natură politică.

S-a ajuns la o situaţie paradoxală. Astfel, un partid de stânga, cum este PSD-ul, care se revendică de la valori şi principii sociale, acţionează făţiş în mod distructiv şi dinamitează un sistem pe care ar trebui să-l protejeze.

Cum poţi întări instituţional activitatea de control în domenii importante ale economiei naţionale, cum sunt cele din domeniul relaţiilor de muncă? Şi avem aici combaterea muncii la negru, securitatea şi sănătatea în muncă, supravegherea pieţei muncii şi reducerea evaziunii fiscale, când se asociază această activitate cu gestionarea sărăciei, venit minim garantat, plata ajutorului de încălzire, servicii şi programe de asistenţă socială a vârstnicilor şi copiilor. Nimic mai fals şi mai ipocrit.

Dacă s-ar fi dorit întărirea capacităţii instituţionale a Inspecţiei Muncii, Ministerul Muncii ar fi trimis în Parlament Proiectul Legii privind Statutul inspectorului de muncă, aşa cum prevede art.16 alin.(2) din Legea nr.108/1999. Însă, timp de 15 ani, Ministerul Muncii nu a acţionat în niciun fel pentru creşterea eficienţei sistemului. Iar, acum, doamna ministru Rovana Plumb îl desfiinţează prin aşa-zisa reorganizare.

Chiar şi numai la o analiză sumară se poate observa starea de incompatibilitate din interiorul acestei structuri. Astfel, prestaţiile sociale efectuează plata, iar inspectorii de muncă şi securitate socială din interiorul aceleiaşi structuri controlează.

După această logică, de ce nu unificăm, de exemplu, ROMSILVA cu Inspectoratul de Regim Silvic? Sau Ministerul de Finanţe cu Curtea de Conturi? Şi asta, doar pentru că în mintea unora, această acţiune ar reprezenta o întărire instituţională şi o eficientizare a activităţii.

Pagubele din sistemul asistenţei sociale cauzate de plăţi necuvenite, Guvernul nu a considerat necesar să le mai recupereze, adoptând, în acest sens, un act de amnistie fiscală. În schimb, acelaşi Guvern se ocupă de reorganizări nocive pentru sistem, cum este cea de faţă.

Oare prin această unificare instituţională, prin care se instituie o evidentă incompatibilitate între activităţi, Guvernul PSD doreşte să-şi permanentizeze astfel de practici? Răspunsul este: da.

Cea mai elocventă dovadă a politizării acestei instituţii rămâne desfiinţarea funcţiei de conducere a Inspecţiei Muncii, respectiv inspector general de stat, înalt funcţionat public şi crearea unui nou post politic de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială, cu rang de secretar de stat, numit de primul-ministru.

Aşadar, dragi colegi, prin votul nostru de astăzi, dat în favoarea moţiunii simple "PSD guvernează la negru! Totul pentru PSD, nimic pentru cetăţean!", putem curma acest desant asupra unei instituţii care trebuie ferită de ingerinţele politicului.

În final, pentru doamna care, prin discursul său, mi-a adus aminte de Vadim, vreau să subliniez un mărunt, dar important amănunt: alocaţia pentru copii, ultima majorare a alocaţiei pentru copii a fost în timpul guvernării liberale.

Iar în privinţa prezenţei, domnule preşedinte, stimaţi colegi de la orice partid, sunteţi în sală, daţi-mi voie să vă fac o propunere concretă şi directă: haideţi să supunem la vot moţiunea acum.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi încheiat şi aţi consumat timpul alocat Grupului PNL.

O invit în continuare la cuvânt pe doamna deputat Aurelia Cristea. Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Aurelia Cristea:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi parlamentari,

Moţiunea simplă a PNL este pentru mine un prilej de a transmite de la tribuna Parlamentului două mesaje, în ordinea importanţei lor.

Primul mesaj - pentru cetăţeni, pentru opinia publică, pentru a aduce o dată în plus clarificări legate de comasarea Inspecţiei Muncii cu Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială.

Al doilea mesaj - pentru ceea ce astăzi se numeşte "noul PNL", iniţiatorii acestei moţiuni, dar care pentru români este, de fapt, vechiul lup PDL-ist îmbrăcat în blana mieluşelului liberal.

Cetăţenilor trebuie să le spunem că, prin comasarea Inspecţiei Muncii cu Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială se întăreşte activitatea de control pe munca nedeclarată şi pe plăţile sociale.

Scopul acestei reorganizări îl constituie eficientizarea activităţilor de control în domeniul relaţiilor de muncă, al sănătăţii şi securităţii în muncă, în condiţiile în care există cazuri în care anumite persoane care beneficiază de asistenţă socială lucrează fără forme legale de angajare atât pe teritoriul României, cât şi în alte state membre UE. Astfel, vom avea un control mai riguros şi asupra beneficiarilor de asistenţă socială şi, totodată, se vor reduce fraudele.

Înfiinţarea agenţiei prin comasarea celor două instituţii se realizează cu preluarea posturilor şi a personalului aferent, precum şi cu respectarea regimului juridic al fiecărei categorii de personal, cu menţinerea drepturilor salariale. Este vorba doar de o reorganizare, iar angajaţii nu-şi vor pierde posturile. Repet şi subliniez: angajaţii nu-şi vor pierde posturile.

Prin crearea unei instituţii unice, se propune alinierea la principiile europene în domeniu, în vederea întăririi capacităţii administrative. Înfiinţarea unei noi instituţii s-a impus şi ca urmare a deficienţelor constatate de Curtea de Conturi.

Apoi, am spus la început că şi colegii de la noul PNL merită un răspuns. Pentru ei nu pot spune decât atât: moţiunea lor se intitulează "Totul pentru PSD" şi insinuează, de fapt, că acest Guvern lucrează în favoarea PSD. E ruşinos să ai curajul să spui aşa ceva, tu, PDL, când, în aceste zile, Gabriel Sandu povesteşte procurorilor cum căra bani negri la PDL-ul lui Emil Boc. Cum să acuzaţi dumneavoastră că cineva confiscă instituţiile statului, când voi aţi confiscat bugetul României în vreme de criză?

România trebuie să afle că anii austerităţii au însemnat, în realitate, tăieri de salarii, pensii, închideri de spitale şi de şcoli pentru a salva, nu România, ci pentru a cumpăra vacanţele unora, influenţa şi funcţiile altora. Acesta este adevărul despre moţiunea PNL. Este o oglindă în care se priveşte chipul guvernării lor.

Atacul la persoană, dragi colegi, nu cred că este subiectul unei moţiuni de cenzură, fie ea şi simplă, e doar o practică pe care aţi demonstrat şi azi că o perpetuaţi. Faptul că nu sunt prezenţi în sală nici semnatarii, aşa cum bine a subliniat şi colega mea, doamna deputat Liliana Mincă, arată interesul pentru această moţiune şi pentru politicile publice pe care trebuie să le promovăm în Parlamentul României.

Să fim serioşi, totuşi, şi responsabili, dragi colegi, şi să discutăm despre proiecte serioase şi nu despre atacuri la persoană.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Aţi consumat 4 minute, doamnă deputat. La PSD, nemaifiind alte intervenţii...

Doamna Liliana Mincă (din sală):

Domnule preşedinte, drept la replică!

Domnul Florin Iordache:

Da. Da, doamnă, drept la replică. Vă rog.

Doamna Liliana Mincă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Chiar dacă suntem puţini în sală, dar avem camerele de luat vederi. Şi pentru că colegul meu, domnul deputat Mircea Dolha, fost director la ANAF, director de control la ANAF în perioada februarie-iunie 2012, putea să controleze Loteria Română, eu îi spun să consulte rapoartele Curţii de Conturi din 2009, 2010, 2012, când Loteria Română a fost condusă de către reprezentatul Domniilor Lor, domnul Gheorghe Benea, PDL-ist, care a făcut jaf la Loterie, sunt dosarele cât casa la DNA şi o să vedeţi că mai devreme sau mai târziu, mai devreme, sau mai târziu, veţi răspunde pentru jaful de acolo.

Eu am avut indicatori de performanţă. Mandatul meu a fost controlat. Şi o dată pentru totdeauna, vreau să vă spun că la Loteria Română nu s-a furat mai mult decât s-a furat pe mandatul PDL-ului. Unu. (Rumoare.)

Doi. La Loteria Română, în Consiliul de administraţie, a fost o doamnă. Şi doamna Pocora ştie foarte bine cum s-a condus la Loteria Română pe mandatul meu.

Motiv pentru care, vă provoc, stimaţi colegi din Opoziţie, să semnăm împreună şi să dăm naştere la o comisie de control la Loteria Română, pentru că sunt 2.400 de oameni care riscă să-şi piardă locurile de muncă datorită jafului din februarie 2009 până în prezent.

Vă mulţumesc.

Iar pentru cei care s-au legat de mine şi au spus că îl văd pe domnul preşedinte Vadim Tudor la tribuna Parlamentului, eu nu l-am văzut pe Vadim Tudor să fure ceva. Pe dumneavoastră, da.

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule Orban, vă rog.

PSD-ul mai doreşte să ia cuvântul? Toată lumea a epuizat...

Pe procedură, da? Vă rog frumos.

Domnul Ludovic Orban:

Permiteţi-mi să spun câteva lucruri în timpul care a rămas, fără să uzez de un drept la replică.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu a mai rămas timp.

Domnul Ludovic Orban:

În primul rând, partidul din care facem parte se numeşte Partidul Naţional Liberal, iar grupul parlamentar este Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Numărul doi: într-adevăr, există o hotărâre a Curţii Constituţionale nr.148 din 21 februarie 2007 care spune că sunt constituţionale prevederile art.157 alin.(2) din Regulamentul Senatului referitoare la moţiuni simple, în măsura în care adoptarea unei moţiuni simple de către Senat nu îl obligă pe primul-ministru să propună revocarea unui membru al Guvernului a cărui activitate a făcut obiectul unei moţiuni.

Deci, noi nu am solicitat premierului să o revoce pe doamna Rovana Plumb, ci am spus simplu că aşteptăm demisia şi a Rovanei Plumb şi a premierului, în mod evident.

Trei. Îmi place să primesc critici care, într-adevăr, sunt temeinice. Dar, vă rog, stimaţi colegi, să vă uitaţi în sală şi veţi vedea că, la ora actuală, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal sunt în sală 50 de deputaţi, în timp ce din partea tuturor celorlalte grupuri, nu sunt 50 de deputaţi. Sigur că aşa va arăta viitorul acestui Parlament, cu o majoritate din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ludovic Orban:

Dar, vă rog - şi, cu asta, închei -, domnule preşedinte, ştiu că nu aţi condus toată dezbaterea. Vă rog ca, în continuare, atunci când există o moţiune, vorbitorii să fie readuşi la tematica moţiunii şi puteţi face lucrul acesta şi în cazul colegilor mei, atunci când, să spun, deraiază de la obiectul efectiv al moţiunii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. O să-mi daţi şi mie voie să vă spun doar un minut, că nu am... Ca să nu fie de la prezidiu. Că, dacă nu vă deranjează, cobor.

(Coboară la tribună.)

Domnilor colegi,

Eu am avut onoarea şi posibilitatea să fiu în Biroul permanent şi când dumneavoastră conduceaţi Biroul permanent într-o altă majoritate. Şi atunci când Partidul Social Democrat, după această decizie a Curţii Constituţionale, a solicitat sub diferite tertipuri şi sub exprimări mai frumoase sau mai puţin frumoase, directe sau indirecte, demisia ministrului, această moţiune a fost retrimisă, pe procedură, înapoi iniţiatorului.

A ne face că nu ne pricepem şi a ne face că uităm trecutul nu ne face mai buni şi nu mai buni nici în viitor. Ne face să repetăm greşelile trecutului şi ne dă aceeaşi imagine pe care o vedem în fiecare dimineaţă în oglindă.

Eu am transmis Partidului Naţional Liberal, cu respect şi cu stimă pentru colegii mei, readucându-le aminte ce au făcut când erau la conducerea Biroului permanent şi când noi, pe bună dreptate, am greşit, să elimine această, să zic aşa, nuanţă: ştiţi, nu vă cerem direct, vă cerem indirect, v-aş sugera să vă daţi demisia prin textul moţiunii. Pentru că aşa interzice Curtea Constituţională.

Dacă noi vrem să avem o iniţiativă, când venim spre guvernare, dar suntem în opoziţie şi nu ne aducem aminte ce am stabilit în Biroul permanent şi nici nu citim stenogramele, pe mine nu mă deranjează.

Dar, eu am crezut că există o înţelegere între grupurile politice parlamentare şi anumite cutume, din respect pentru interpretare, le facem cu toţii, indiferent de culoare politică.

Să scoatem textul şi să facem analiză pe text, ca şi când am fi critici literari, faceţi o modificarea la text şi o să vedeţi că Curtea Constituţională v-o întoarce.

Şi sub nicio formă nu aveţi voie, într-o moţiune de cenzură, nici să simulaţi, nici să daţi de înţeles că trebuie să-şi depună demisia un ministru. Pentru că textul moţiunii are alte argumente în decizia Curţii şi trebuie să spuneţi altceva în textul moţiunii. Puteţi să cereţi cu totul şi cu totul altceva. Chiar vorbeam cu un onorabil fost lider al Grupului parlamentar PDL înainte şi mi-a dat dreptate.

Plăcerea de a veni la microfon să dăm un drept la replică, acolo unde nu este cazul, cred că ne face pe toţi să scădem în percepţia publică. Ori suntem consecvenţi şi vrem să uităm greşelile trecutului, ca să nu le mai repetăm, ori le repetăm, dar le îmbrăcăm în altă formă. Asta este singura chestiune pe care eu o am ca rugăminte.

Dacă consideraţi că sugerarea este diferită faţă de ceea ce a spus Curtea Constituţională, faceţi o modificare.

Dacă suntem consecvenţi şi noi, când suntem astăzi în arcul guvernamental, vom respecta ceea ce am greşit şi am recunoscut când eram în opoziţie şi nu o să sugerăm printr-un text de moţiune simplă demisia ministrului, pentru că nu acesta este rolul moţiunii simple.

Vă mulţumesc foarte mult.

(Revine la prezidiu.)

Dragi colegi, am înţeles de la Comitetul liderilor că nu mai există vot final, aşa încât, doamnă ministru, o să vă rog frumos...

Procedură pentru domnul vicelider Mircea Toader, după care doamna ministru pentru concluzii.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte, fiindcă mi-aţi amintit şi numele, e adevărat că la momentul când noi am depus moţiuni simple, am cerut în mod expres în concluzie demiterea ministrului respectiv, Curtea a spus, la un moment dat, că este neconstituţional. Deci, era o expresie perfectă, la sfârşitul fiecărei moţiuni: solicităm demiterea ministrului în cauză.

Acum nu a fost decât o aluzie. Dacă vreţi să o considerăm aşa, să o discutăm, facem o dezbatere fără sens, fiindcă, la sfârşit, spunem: noi dorim următoarele lucruri, care nu au legătură cu demisia.

Pe de altă parte, oarecum mă simt jenat de modul în care o parte din colegii noştri ne-au admonestat, cei care au semnat nu sunt aici, unde sunt, de ce nu sunt? Nu a spus nimeni. Este dreptul nostru constituţional, putem să depunem... orice moţiune simplă. Nu eraţi aici. Noi am fost.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, nu are nicio legătură. Este o chestiune pe care un coleg poate să o spună.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu prea poate să o spună.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Este o chestiune absolut corectă, nu jigneşte pe nimeni. Este instrumentul său pe care-l are ca parlamentar...

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu, nu, nu aţi fost aici să vedeţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

...fără să aducă declaraţii, fără să facă jigniri la adresa...

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Păi, ne-a jignit pur şi simplu. Eu, acum, dacă vreţi să fiu altfel decât e normal, cer: domnule, vot, prelungim şedinţa, vot final şi vedem cum iese moţiunea.

Eu asta vă solicit: ca vicelider, vreau să schimbăm programul, să facem vot final. Vă rog.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Iertaţi-mă că trebuie să vă spun. Îmi pare rău, decizia cu privire la votul final, care este într-o şedinţă stabilită clar de către... Ce aţi făcut dumneavoastră, declaraţie politică, dar nu are nicio legătură cu regulamentul, ştiţi foarte bine.

Domnul Ludovic Orban:

Nu, nu. Deci, noi ne-am înţeles în Comitetul liderilor şi ce ne-am înţeles aia rămâne. Nu mai schimbăm acum.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult. Nu, nu, am înţeles ironia Domniei Sale. Nu vă speriaţi. Chiar ştiu că ştie bine regulamentul.

Dragi colegi, daţi-mi voie să-i dau cuvântul doamnei ministru Rovana Plumb pentru concluzii.

Doamnă ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Rovana Plumb:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi deputaţi,

Doamnelor şi domnilor,

Am luat act de dezbaterile care au fost astăzi aici, în Camera Deputaţilor, în ceea ce priveşte moţiunea depusă de către PNL.

Vreau să vă asigur că, în calitatea pe care o am, de membru al Executivului, voi lua în calcul şi voi ţine seama cu toată seriozitatea de acele propuneri constructive care au fost făcute astăzi în plenul Parlamentului.

Aş vrea, pe această cale, să mulţumesc şi colegelor şi colegilor care, deşi se află în opoziţie, au constatat că moţiunea de astăzi nu are obiect.

Aş vrea să vă mai spun că, în ceea ce ne priveşte, ca Guvern, ne vom respecta toate angajamentele faţă de români, faţă de România, lucru pe care l-am făcut în toată această perioadă, cu sprijinul dumneavoastră, al parlamentarilor care aţi fost aproape şi aţi susţinut politicile Guvernului.

Aş vrea să vă mai spun că ne dorim ca împreună, Parlament şi Guvern, să putem să facem acele lucruri bune pentru români şi pentru România.

Aş vrea să vă mai spun că, aşa cum am procedat până acum şi am încercat în ceea ce priveşte domeniul pe care-l gestionez, al muncii şi al asistenţei sociale, să facem un pic mai bine pentru români, aşa vom proceda şi în continuare şi, de aceea, Guvernul Ponta a iniţiat dezbaterile pe reforma fiscală, reformă fiscală care, cu siguranţă, va duce către o construcţie solidă a României şi o bunăstare a cetăţenilor, a românilor.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dragi colegi, membrii Biroului permanent, ne vedem în 3-4 minute la şedinţa Biroului permanent.

Celorlalţi colegi vă urez succes mâine. Sunt comisii.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,56.