Dezbateri parlamentare

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 1 aprilie 2003

Sumarul şedinţei
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.38/2003

Sunteti aici:

Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 1 aprilie 2003

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 1 aprilie 2003

	23.	*Dezbaterea Propunerii legislative privind unele măsuri referitoare la mişcarea antifascistă din România (amânarea votului final).*
	consulta fisa PL nr. 253/2002

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

Următorul punct, 22. Şi v-aş ruga, stimaţi colegi, să-mi permiteţi să dau conducerea domnului vicepreşedinte Petrescu pentru că întâmplător sunt unul dintre iniţiatorii acestei propuneri.

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Iniţiatorul, vă rog să luaţi cuvântul.

Domnul Valer Dorneanu:

Distinşi colegi,

să-mi permiteţi să prezint această propunere legislativă care a suscitat, din păcate, şi reacţii discutabile din partea presei, confundându-se, zic eu, în mod voit sau nevoit, mişcarea antifascistă din România cu o componentă comunistă a acesteia.

Nu trebuie să vă prezint istoria noastră interbelică să vedeţi că fascismul în România, ca şi în alte zone din Europa, a cunoscut o reacţie de împotrivire, care a cuprins şi intelectuali de seamă, a cuprins şi muncitori şi alte forţe conştiente ale societăţii noastre.

În prezent există o organizaţie, Asociaţia antifasciştilor din România, care întreţine relaţii de cooperare cu organizaţii antifasciste din Europa, ea bucurându-se de o unanimă apreciere.

Pentru a asigura condiţii şi mai bune acestei asociaţii de a-şi manifesta în mod plenar, dacă vreţi, activitatea, de a susţine în continuare lupta împotriva acestei mişcări care s-a dovedit a fi nefastă şi care, din păcate, cunoaşte diverse forme de manifestare şi în prezent, atât în România, cât şi în Europa, am propus, împreună cu colegul meu, domnul Viorel Hrebenciuc, această propunere legislativă, prin care sugerăm ca Asociaţia antifasciştilor din România să fie organizaţie neguvernamentală de utilitate publică, să dobândească acest statut şi să fie sprijinită, atât în revista "Tribuna antifascistă"(cei care au putut să o lectureze au constatat caracterul ei pozitiv), să susţină emisiuni de radio şi televiziune şi să participe la activităţile asociaţiilor antifasciste din ţările din Europa.

Stimaţi colegi,

Veteranii luptei antifasciste, membri ai asociaţiilor antifasciştilor din România, numără în prezent aproximativ 800 de persoane. Ei erau asimilaţi până în 1989 membrilor asociaţiilor veteranilor de război. A încetat această asimilare prin Legea nr. 44/1994 şi pentru a remedia acest lucru noi am propus ca activitatea veteranilor antifascişti, pentru că şi ei au luptat pentru un interes naţional, să fie asimilată membrilor armatei române din perioada de după 23 august 1944.

Ar trebui, în opinia noastră, ca ei să se bucure de aceleaşi drepturi ca şi veteranii de război, cu excepţia celor legate nemijlocit de calitatea acestora de militari. Aceasta, spunem noi, ar acorda un statut acestor membri, care să manifeste atât grija statului faţă de ei, cât şi încurajarea acţiunii lor antifasciste.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a întocmit raportul asupra propunerii legislative privind unele măsuri referitoare la mişcarea antifascistă din România. La întocmirea prezentului raport comisia a avut în vedere avizul primit de la Consiliul legislativ, punctul de vedere al Guvernului, precum şi avizele la următoarele comisii: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Comisia a dezbătut această propunere legislativă în procedură obişnuită. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor constituţionale.

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea unor măsuri referitoare la mişcarea antifascistă din România, în sensul creării cadrului legislativ necesar desfăşurării activităţii de către Asociaţia antifasciştilor din România.

Prin raportul comisiei se propune aprobarea propunerii legislative cu amendamentele aduse de comisie.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Grupurile parlamentare, dacă doresc să participe la dezbateri? Din partea Grupului PRM domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Am o preţuire sinceră şi totală faţă de domnul preşedinte Dorneanu şi faţă de tot ceea ce face pentru Camera Deputaţilor.

În privinţa acestei iniţiative a domniei sale şi a colegului domniei sale am însă câteva observaţii de făcut. Este adevărat că în perioada interbelică, în mai multe ţări europene a existat o mişcare de extremă dreaptă. Singura ţară unde această mişcare de extremă dreapta a căpătat denumirea de mişcare fascistă a fost în Italia. În restul ţărilor, au fost diferite denumiri: nazism, hortism, ustaşism sau legionari, în cazul nostru. Este adevărat că în perioada interbelică, reprezentanţi ai societăţii civile, dacă ar fi să reactualizăm termenii, şi reprezentanţii Partidului Comunist din România au înfiinţat un fel de comitet naţional de luptă împotriva fascismului. Marea majoritate a acestora au fost membrii ai Partidului Comunist din România. Deci, este vorba de vechii ilegalişti, pe care noi acum încercăm să-i reabilităm, conferindu-le aceleaşi drepturi ca şi veteranilor de război.

Singura confruntare a poporului român sau a reprezentanţilor poporului român sau a celor care locuiau în România, în perioada respectivă, cu mişcări de extremă dreapta au fost în Spania, în timpul războiului civil, pe de o parte reprezentaţii legionarilor, cu Moţa, Marin şi ceilalţi, iar pe de altă parte, cu reprezentanţii mişcării comuniste, între care şi tatăl fostului prim-ministru şi preşedinte al Senatului, astăzi, Petre Roman, pe atunci sub altă denumire.

Trebuie să ne gândim: se vorbeşte, spre exemplu, la alin. 1: "Militanţii antifascişti se pot asocia, potrivit legii, şi în alte organizaţii având ca scop lupta împotriva fascismului".

În momentul de faţă, după ştiinţa mea - şi este posibil să greşesc - această mişcare fascistă a fost scoasă în afara legii, precum au fost scoase în afara legii şi celelalte grupări politice sau mişcări politice care reamintesc de caracterul reacţionar antiuman pe care l-au avut cele la care se referea distinsul nostru preşedinte.

Cred că noi trebuie să ne punem o problemă foarte importantă: ce facem? Reabilităm pe vechii legalişti şi le conferim dreptul de a se număra printre veteranii de război, adică a celor care au luptat într-adevăr în interes naţional şi au avut de suferit pe fronturile din est sau din vest, sau considerăm că această chestiune trebuie să rămână undeva, în istorie, ca un element de referinţă al caracterului progresist al societăţii româneşti din perioada interbelică. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea Grupului PSD domnul deputat Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că n-ar fi trebuit să iau cuvântul dacă nu ar fi intervenit în legătură cu această propunere legislativă reprezentatul Partidului România Mare.

Eu am avut impresia că o astfel de propunere legislativă nu poate să suporte nici un fel de critică din partea unui partid parlamentar reprezentant în Camera noastră în anul 2003. Se vede, însă, că sunt destule anacronisme şi în această Cameră.

Indiferent cum s-au numit partidele din ţările respective, din Germania, din Ungaria, din Italia, ideologia care le-a însufleţit a fost ideologia fascistă. Este un lucru incontestabil şi, din acest punct de vedere, toţi aceia care au luptat împotriva acestei ideologii cred că au meritul lor şi au contribuit la fel de mult ca şi aceia care au luptat efectiv pe front, la înfrângerea fascismului.

Noi ştim astăzi că această ideologie nu a dispărut. Sunt nenumărate organizaţii fasciste, neofasciste în diferite ţări ale Uniunea Europeană şi, dacă nu mă înşel eu, cred că şi la noi au apărut asemenea organizaţii şi chiar şi-au făcut simţită prezenţa mediatică în trecut. Acum mai puţin, dar acum câţiva ani era o dezbatere destul de fierbinte pe marginea unor asemenea organizaţii, care aveau chiar intenţia de a se constitui în grupuri paramilitare, de a desfăşura activităţi, de a face prozelitism.

Nu văd pe cine poate să supere (şi cred că ar fi o discriminare majoră) că oamenii aceia, care, în perioada celui de al doilea război mondial şi în perioada anterioară, au luptat împotriva acestei ideologii totalitare, indiferent de convingerile lor politice... Noi nu putem să împărţim această mişcare, din care au făcut parte mari intelectuali ai Europei, după apartenenţa politică şi să votăm acum, să reglementăm situaţia acestei mişcări acum în funcţie de partidele din care au făcut parate atunci.

Deci, stimaţi colegi, eu cred că este de datoria noastră să aprobăm un asemenea act, să veghem în permanenţă ca asemenea lucruri să nu se mai petreacă şi, în măsura în care considerăm că voinţa noastră de integrare în Uniunea Europeană este comună, aparţine tuturor partidelor parlamentare, să acceptăm că ceea ce este bun acolo şi măsurile luate acolo pentru a stimula această mişcare antifascistă este bun şi pentru noi.

Eu vă rog, stimaţi colegi, pe toţi cei care fac parte din grupurile parlamentare ale partidelor politice reprezentate în această Cameră, să daţi votul dumneavoastră pentru acest proiect de lege. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă alte grupuri parlamentare doresc să participe la dezbateri? Nu doresc.

(Domnul Damian Brudaşca îşi exprimă intenţia de a interveni din nou.) Când luaţi cuvântul ca să exprimaţi un punct de vedere al grupului, presupun că epuizaţi toate ideile respective. Adică, credeţi că numai noi putem să nu fim în cunoştinţă de cauză? Poate nici dumneavoastră nu sunteţi în cunoştinţă de cauză, nu? Dar poftiţi, vorbiţi! Nu mai vreţi, v-aţi supărat... Bun.

Din partea iniţiatorului?

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Eu regret că stafia comunismului încă nu dispare dintre noi şi tot ce nu ne convine punem în faţă, ca să ne motivăm atitudinea.

Nu neg că din mişcarea antifascistă din România interbelică or fi făcut parte şi comunişti. Nu văd ce i-am condamna pentru acest fapt şi nu pentru atitudinile lor ideologice.

Vreau să vă spun însă un lucru: mişcarea actuală antifascistă este condusă de intelectuali de mare valoare. El nu ştiu dacă distinsul meu coleg îl cunoaşte pe Dimitrie Calimachi şi dacă îl plasează şi pe acesta tot în rândul comuniştilor sau pe profesorul Voiculescu sau pe mulţi alţi intelectuali români, care au lăsat şi lasă în urma lor o operă culturală, ştiinţifică.

Nu are nici o legătură intenţia noastră cu resuscitarea ideilor comuniste. Nu are nici o legătură decât cu dorinţa noastră de a ne încadra în acele mişcări înregistrate în ţările europene, care, atente la ce s-a întâmplat în istorie, la dramele pe care le-a provocat fascismul, doresc să lupte în continuare împotriva acestor idei.

Şi nu cunosc ce ar putea să aibă împotrivă distinsul meu coleg, dacă Asociaţia antifasciştilor din România îşi propune să păstreze şi să consolideze tradiţiile rezistenţei antifasciste din perioada interbelică, dacă îşi propune să lupte împotriva oricărei tentative de reactivare a fascismului, antisemitismului, a xenofobiei, a intoleranţei, dacă această organizaţie îşi pune în gând să cinstească memoria celor căzuţi pentru patrie, pentru libertate, pentru victimele terorii fasciste. Ce vedeţi rău în asta, distinse coleg?

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Acum, pot să...?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Mă bucur că se radicalizează tendinţa spre "pumnul în gură" şi declaraţiile domnului coleg sunt evidente în acest sens.

Eu aş vrea să se înţeleagă cu claritate, intenţia cu care am făcut-o era de a semnala faptul că nu se poate vorbi în general despre fascism, eventual, se poate vorbi despre extremism, despre xenofobie. Fascismul, aşa cum am spus, se referă, geografic şi istoric, la o singură ţară, în rest, sunt mişcări extremiste sau de dreapta.

Pe de altă parte, tot pentru adevăr istoric, vroiam să-i spun domnului Buzatu - dar domnia sa este reticent la orice fel de informaţie pozitivă - că, dacă este să stabilim prioritatea în istorie, nu fasciştii italieni au apărut primii în istorie, ci horthyştii din Ungaria. Deci, acesta pentru că, întâmplător, am mai citit câteva lucruri de-a lungul timpului.

Nu am nimic împotriva existenţei unei mişcări care îşi propune să combată xenofobia, să combată, cum spuneaţi dumneavoastră, domnule preşedinte, toate manifestările care contravin drepturilor umane, demnităţii umane ş.a.m.d., dar nu văd de ce să reluăm de la lada istoriei o noţiune care a caracterizat în timp şi care, dacă vă aduceţi aminte, era întotdeauna unul dintre elementele de referinţă ale vechiului regim. Îşi făcea un titlu de glorie, Regimul Ceauşescu, din lupta împotriva fascismului. Aduceţi-vă aminte că, între altele, s-a inventat şi prezenţa lui Nicolae Ceauşescu în acest Comitet naţional de luptă împotriva fascismului, alături de Tudor Bugnariu şi de alte personalităţi marcante în epocă.

Nu vă daţi seama că, vorbind numai despre mişcarea antifascistă, şi nu de mişcarea, în general, împotriva oricăror curente de dreapta şi extremă dreaptă, care au făcut crime majore în istoria şi a poporului român, noi, de fapt, reabilităm pe tăcute şi reintroducem pe uşa din dos o serie de valori specifice regimului de altădată? Aici este chestiunea!

Nu am nimic împotriva respectului care trebuie arătat tuturor celor care s-au jertfit pentru idei majore şi generoase: pentru ţară, pentru demnitate umană, pentru umanitate, dar nu cred că este bine ca de la acest microfon să permitem reînvierea a ceea ce se numeşte "stafia trecutului".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mă rog, poate dumneavoastră vă pricepeţi mai bine la comunism...

Domnul Buzatu.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Intervenţia mea era de procedură, cred că este momentul să trecem la dezbateri şi să lăsăm disputa aceasta, pregătitoare. Am luat notă de faptul că domnul Brudaşca a citit unele lucruri în legătură cu mişcarea fascistă, părerea mea este că n-a citit destul, dar e încă viu şi poate să continue activitatea aceasta încă multă vreme. Eu v-aş ruga să trecem la adoptarea propunerii legislative. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

să trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii.