Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 21 octombrie 2003
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.133/2003
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 21 octombrie 2003 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 21 octombrie 2003
 |
23. | Dezbaterea Propunerii legislative privind constituirea dreptului de proprietate a unor suprafeţe de pădure pentru Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor (amânarea votului final). |  |
||
consulta fisa PL nr. 178/2003 |
|||||
| ................................................ |
|
Supun atenţiei dumneavoastră Propunerea legislativă privind constituirea dreptului de proprietate a unor suprafeţe de pădure pentru Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor. Are cuvântul domnul Bâldea. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi punctul de vedere al Guvernului. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare constituirea dreptului de proprietate pentru suprafaţa de 3 mii hectare de pădure a Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, în scopul acoperirii cheltuielilor ocazionate de activităţi bisericeşti filantropice şi sociale şi pentru conservarea valorilor de patrimoniu la mânăstirile Putna, Voroneţ, Suceviţa, Moldoviţa, Probota, Humor şi Râşca. Prin proiect, se propune constituirea dreptului de proprietate pentru Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor din patrimoniul Regiei Naţionale a Pădurilor, urmând ca exploatarea pădurilor să se facă cu respectarea regimului silvic. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.72 din Constituţie. Propunerea legislativă a fost respinsă cu două voturi împotrivă şi 6 abţineri, din voturile celor prezenţi în şedinţa din 23 septembrie 2003. În urma dezbaterii, comisia propune respingerea iniţiativei legislative pentru următoarele considerente: 1. iniţiatorii nu prezintă dovada faptului că Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor a avut în proprietate suprafeţele de pădure solicitate, pentru a putea vorbi despre vechile amplasamente în art.2 din proiect; 2. scrisoarea arhiepiscopiei nu constituie act doveditor al dreptului de proprietate şi, dacă exista un act doveditor, propunerea legislativă trebuie să fie de reconstituire, şi nu de constituire. 3. considerăm inoportună promovarea acestei iniţiative legislative înainte de pronunţarea unei decizii definitive şi irevocabile de către Curtea Supremă de Justiţie asupra cererii Fondului Bisericesc Român privind reconstituirea dreptului de proprietate pentru circa 190 hectare de pădure. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Iniţiatorul, dacă doreşte să ia cuvântul. Domnul Ciuceanu. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ca unul care mi-am petrecut multă vreme din viaţa de după eliberare în umbra mânăstirilor şi am ajuns la concluzia că, dacă într-adevăr statul român, în trecut şi în prezent, doreşte să aibă un control asupra sumelor care se dau, atunci să le lase pe seama celor care sunt ctitori, care sunt stareţi, care sunt episcopi, chiar, în diocezele respective. Pe scurt, în ziua de 28 ianuarie 2003, a avut loc audierea, în comisia noastră, a Înalt Preasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţiului, venit cu o problemă care este legată de o reconstituire a dreptului de proprietate a unei suprafeţe de 3 mii de hectare de pădure, necesare acoperirii cheltuielilor pentru buna desfăşurare a activităţii bisericeşti filantropice şi sociale şi pentru conservarea valorilor de patrimoniu a unui număr de şapte mânăstiri. Aţi auzit, cred că nu mai este nevoie să fac un istoric asupra ceea ce înseamnă valoarea universală a Voroneţului, a Suceviţei, a Moldoviţei, a Râşcăi sau a Humorului. Este de menţionat faptul că, potrivit scrisorii Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor - şi aici mă întreb cum este posibil să nu se fi luat în analiză documentele istorice -, Mitropolia Bucovinei a avut în proprietate până în 1949 suprafaţa de 192.158 hectare pădure, care proveneau din ceea ce Imperiul Austriac le lăsase în proprietate deplină. Mânăstirile enumerate constituie nu numai monumente istorice naţionale, dar şi valori recunoscute în marea lor majoritate de către UNESCO. Resursele materiale şi financiare existente astăzi, fiind foarte reduse, - cred că nu mai este nevoie să mai insist asupra acestui subiect -, au condus şi conduc la fenomenul de distrugere a acestor lăcaşe de cult, fapt ce a determinat pe membrii Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, în baza art.73 din Constituţia României, să iniţieze prezenta propunere legislativă, pe care o supunem dezbaterii şi, în cele din urmă, unui vot de conştiinţă pe care-l doresc din partea dumneavoastră, în măsura în care ne mai interesează şi constat că colegi de-ai mei hunc et nunc sunt absenţi de la ce înseamnă viitorul monumentelor noastre, cu care ne mai fălim încă. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Domnul Brudaşcu. Vă rog. |
|
Dacă s-a reuşit, stimaţi colegi, ceva pozitiv după 1990, a fost tentativa de revenire la normalitate a societăţii româneşti. Această tentativă a însemnat iniţierea de acte normative care să permită recuperarea de către cei în drept a proprietăţilor pe care vechiul regim ni le-a confiscat pe diverse considerente, dar cel mai important, pentru a le face total subordonate politicii promovate de ele. Credeam că, după ce am asistat chiar de la începutul acestei legislaturi şi ne-am dat acordul pentru restituirea unor bunuri mobile şi imobile unor reprezentanţi ai cultelor, cu accent exagerat pe reprezentanţii cultelor aparţinând minorităţilor naţionale, credeam că cel puţin în ceasul al cinsprezecelea se va face dreptate şi Bisericii Naţionale Româneşti. Nu de alta, dar existenţa neamului românesc n-ar fi fost aşa cum a fost, fără contribuţia esenţială a slujitorului altarului. Constat însă că, atunci când este vorba de Biserica Ortodoxă Română, se manifestă o miopie absolut inadmisibilă. Bunurile acesteia sunt în continuare reţinute. Proprietăţile agricole, respectiv terenurile, pădurile, de asemenea, văd că sunt în continuare neadmise. Am cedat, prin legi adoptate aici şi de către noi, proprietăţi care n-au aparţinut niciodată reprezentanţilor bisericilor minoritare. Să ne reamintim că în perioada ocupaţiei austriece autorităţile habsburgice dădeau, reprezentanţilor cultelor aparţinând minorităţilor etnice de astăzi de la noi, numai dreptul de folosinţă, nu şi dreptul de proprietate asupra acestor bunuri. Poate că în această situaţie se găsesc şi pădurile care au aparţinut bisericii subordonată Arhiepiscopiei Sucevei, pentru că Suceava era în acea perioadă componentă a Imperiului Austriac, şi această arhiepiscopie a moştenit acele terenuri care i-au fost date întru folosinţă de către autorităţile habsburgice. Nu înţeleg, stimaţi colegi, de ce acţionăm cu două măsuri: foarte generoşi pentru minorităţi, extrem de exigenţi, chiar obtuzi, în ceea ce priveşte Biserica Naţională. Aş dori să se facă dreptate absolut tuturor. Partidul România Mare susţine dreptul pe care Biserica Ortodoxă Română îl are, de a-şi recupera integral aceste proprietăţi, şi pentru motivul expus de către iniţiatorul acestei propuneri legislative - acela de a conferi posibilitatea bunei întreţineri, a reparării şi a menţinerii în circuitul turistic şi în circuitul valorilor de patrimoniu universal a acestor monumente extraordinare care se găsesc în administrarea Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Iată de ce vă cer şi eu, aşa cum a făcut-o de la acest microfon şi iniţiatorul acestei propuneri legislative, să nu daţi un vot de partid, să daţi un vot de conştiinţă. Să vă gândiţi că şi părinţii dumneavoastră au fost botezaţi în credinţa promovată de către Biserica Ortodoxă. Să vă gândiţi că Biserica Ortodoxă nu este bună numai atunci când chemăm populaţia să se prezinte la referendum. Este bună întotdeauna. Şi dacă este bună atunci când este interes politic, trataţi-o cu toată consideraţia şi respectul, domnilor! Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Domnul Marian Ianculescu. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Nu doresc să se tragă concluzia că raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice pe marginea acestei iniţiative legislative, este de natură să submineze Biserica, şi mai ales Biserica Ortodoxă din România. Comisia a judecat în raport cu documentele de proprietate. Niciodată Arhiepiscopia Bucovinei şi Rădăuţiului n-a avut în proprietate, de-a lungul istoriei, suprafaţa respectivă, de 192 de mii de hectare, care sunt solicitate pentru retrocedare. Conform legilor de retrocedare votate de Parlamentul României, deci inclusiv de membrii care aparţin Grupului parlamentar al Partidului România Mare, s-au stabilit clar condiţiile de retrocedare a pădurilor, şi anume ca această retrocedare să se facă numai pe bază de documente legale, de înscrisuri care să ateste documentul de proprietate. Ce a avut Biserica din Bucovina de-a lungul istoriei, a avut această suprafaţă dată în folosinţă, lucru care nu ne împiedică să facem o iniţiativă legislativă, ca suprafaţa necesară pentru întreţinerea obiectelor de cult din Bucovina să se desfăşoare fără oprelişti, ca, la o solicitare judicioasă, să li se acorde în administrare - şi nu în proprietate, pentru că nu au dreptul -, în folosinţă suprafeţe forestiere pentru ca să fie valorificate în scopurile de întreţinere a monumentelor istorice. Noi, Parlamentul, ce am realizat pentru Biserica Ortodoxă din Bucovina? Prin Legea nr.400, care a aprobat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.102, de modificare şi completare a Legii nr.1/2000 de retrocedare a proprietăţilor agricole şi forestiere, noi, în mod cu totul excepţional, Parlamentul, am hotărât ca unităţile de cult din Bucovina şi din alte părţi să beneficieze, să li se dea în proprietate până la 30 de hectare, lucru ce am şi realizat. Deci, la ora actuală, Biserica Ortodoxă din Bucovina, Arhiepiscopia Bucovinei şi Sucevei are deja în proprietate aproape 15 sau 20 de mii de hectare; acestea le au în proprietate. Dacă mai au nevoie pentru întreţinerea monumentelor respective de noi suprafeţe forestiere, li se pot acorda, dar numai în folosinţă, şi nu în proprietate. De aceea, Grupul parlamentar al PSD - şi sunt convins că şi celelalte grupuri parlamentare sunt în asentimentul meu - propune în plenul Camerei Deputaţilor ca iniţiativa legislativă, cu tot respectul pe care-l port distinsului nostru coleg Radu Ciuceanu, să fie respinsă, pentru că face obiectul unei retrocedări în proprietate, ceea ce nu este cazul, fiindcă nu există documente legale de proprietate. Putem să susţinem, Parlamentul României, o iniţiativă legislativă pentru, aşa cum am spus, acordarea în folosinţă de noi suprafeţe forestiere care să fie la dispoziţia bisericilor respective, a monumentelor istorice respective din nordul Bucovinei, pentru a-şi duce în condiţii optime activitatea. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|
Vă mulţumesc. Vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Domnilor colegi, De fapt, ce este Biserica Ortodoxă Română? Este un bun naţional, un bun al tuturor ortodocşilor din România, care sunt majoritari. De ce ne-am opune a da aceste suprafeţe în proprietate Bisericii Ortodoxe Române? De ce această opoziţie faţă de Biserica Ortodoxă Română? Eu, din punctul meu de vedere, consider că Biserica Ortodoxă Română va putea administra mult mai bine aceste păduri, decât restul proprietarilor. Aceste păduri vor fi exploatate în regim silvic, aşa că nu cred că este normal să ne opunem. În afară de aceasta, aceste mânăstiri sunt în evidenţa UNESCO. Aceste mânăstiri sunt locuri turistice. Dacă s-au investit atâţia bani în turismul românesc, care n-a adus nici un fel de rezultate, eu consider că este cazul să lăsăm acest mediu ambiant - pădurea -, care întotdeauna a creat oaza de linişte a ortodoxismului român, şi acestor lăcaşuri, să se poată administra singuri. Parlamentul a oferit atâtea proprietăţi, s-au împroprietărit atâtea instituţii, consider că este normal să se ofere Bisericii Ortodoxe aceste suprafeţe de pădure în întreţinere şi în proprietate. Vă mulţumesc. |
|
Vă mulţumesc. Vă rog. 30 de secunde aveţi. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru bunăvoinţă. Un lucru a scăpat. La audierea în cadrul comisiei a Preasfinţitului Pimen Suceveanul şi a Stareţului Mânăstirii Putna, ni s-a demonstrat cu documente că mînăstirile din nordul Moldovei s-au bucurat de condiţii mai bune în timpul stăpânirii austro-ungare decât acum. Modalitatea pe care o vom adopta într-un fel sau altul nu importă. Chestiunea este să nu ne facem de râs în continuare, tratând de o manieră necorespunzătoare o problemă sensibilă, autentic românească. De asemenea, cei care se ocupă de îngrijirea sfintelor lăcaşuri şi a monumentelor istorice din zonă văd cum se exploatează nemilos pădurile încăpute pe mâna altora, cum funcţionează din plin gaterele, cum i-au pricopsit pe toţi nepricopsiţii şi de aceea este bine să ne mai trezim şi la o altă realitate. Vă mulţumesc. |
|
Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere, a Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Cine este pentru? Voci din sală: Pentru respingere? |
|
Pentru respingere? Corect. Vă mulţumesc. Împotrivă? Vă mulţumesc. Abţineri? Cu 124 de voturi pentru, 44 voturi împotrivă şi 10 abţineri, propunerea legislativă a fost respinsă. Doamna Ivănescu. Vă rog. |
|
Cred că nu era normal să supuneţi votului Camerei Deputaţilor respingerea, pentru că urmează şedinţa de voturi finale. Şi, sper că o să faceţi acolo nefiind respins acest proiect legislativ, în acest moment în care cvorumul nu este vizibil, nu este realizat şi oricum nu este, cum să spun, în cifră dată cu cât este pentru, cu cât este împotrivă şi câte abţineri. Vă rog frumos să supuneţi în şedinţa de voturi finale această propunere legislativă. |
|
Da, voi face treaba asta doamna Ivănescu. O să rog pe domnul secretar Niţă să facă prezenţa pentru cvorum. Vă mulţumesc. |
|
- Abiţei Ludovic - prezent |
