Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 septembrie 2008
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.85/2008
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 septembrie 2008 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 septembrie 2008
![]() |
22. | Supunerea la votul final: | |||
![]() |
22.14 | Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare (adoptat); | ![]() |
||
consulta fisa PL nr. 666/2007 |
|||||
| ................................................ | |
|
|
14. Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. Legea are caracter organic. Suntem Cameră decizională. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, se înregistrează 226 deputaţi prezenţi, 220 voturi pentru, un vot împotrivă, 2 abţineri, 3 voturi neexprimate.) Vă mulţumesc. S-a adoptat cu 220 de voturi pentru. |
|
|
Domnul Valeriu Tabără, explicarea votului. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În primul rând, chiar dacă acest proiect a fost aprobat după un interval extraordinar de mare de timp de la introducerea lui în sistemul de vot în Parlamentul României, numai la Camera Deputaţilor a stat aproape 2 ani, şi doamna Olguţa Vasilescu a spus aici câteva lucruri, eu vreau să vă mulţumesc tuturor. Mulţumesc, în primul rând, membrilor Comisiei pentru învăţământ chiar dacă aproape un an de zile am discutat asupra lui. Le mulţumesc tuturor celor care au votat, efectiv, un sistem şi o lege care sperăm noi să reaşeze sistemul de cercetare într-o funcţionalitate normală. Şi vorbesc aici nu de sistemul de cercetare în general, la nivel naţional, ci despre unul special, care este cel pe agricultură. Stimaţi colegi, Dincolo de orice, ramura agricultură, chiar dacă pare una dintre cele mai uşoare, cred că este zona economică a României prin care noi ne putem afirma, ne putem echilibra din punct de vedere economic şi ne putem să ne asigurăm o siguranţă care merge până la securitatea naţională. Din păcate, până acum am tratat sistemul aşa cum l-am tratat. Cercetarea agricolă, dacă va fi desfiinţată şi, din păcate, ultima recomandare venită către Ministerul Agriculturii şi întâlnirea de ieri de la ora 13 la minister, legată de ceea ce înseamnă desfiinţarea unităţilor de cercetare din apropierea marilor oraşe, nu este decât o mare lovitură care se dă acestui sistem care se duce probabil spre sistemul imobiliar. Eu cred că toţi avem responsabilităţi şi sperăm să intervenim astfel încât sistemul să funcţioneze. Încă o dată vă mulţumesc şi în numele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, şi în numele tuturor iniţiatorilor, sunt convins că toţi sunt de acord, au şi votat astăzi, pentru votul pe care l-aţi dat astăzi pentru cercetarea agricolă. Vă mulţumesc mult. |
|
|
Bun. Mai avem tot aici, la explicarea votului, după care avem o solicitare procedurală de revenirea la explicarea votului la un alt proiect. O să-i dau cuvântul domnului deputat Rădulescu. Domnul deputat Nicolae Popa. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Cred că astăzi, şi sunt convins că veţi fi de acord cu mine, trăim un moment istoric, în cadrul cercetării româneşti. Este pentru prima dată după 18 ani de zile, când avem un proiect de lege care reglementează funcţionarea, finanţarea şi organizarea cercetării româneşti, proiect care a fost abandonat, a fost devalizat de toate guvernele de până acum care n-au dat importanţă unui sector de interes naţional, cum este cercetarea agriculturii, şi dacă vorbim despre subvenţionarea agriculturii româneşti sau starea ei de subzistenţă, să ştiţi că este legată direct de cercetare. Nu putem vorbi despre progres, despre dezvoltare, despre modernizarea unui sector, fără cercetare. Spunea cineva, cei care sunt în domeniu, că o crimă s-a săvârşit în România în legătură cu cercetarea românească. Şi, iată, că Guvernul Tăriceanu a venit de data aceasta, a identificat soluţiile şi modalităţile de finanţare şi de organizare a acestui sector, care vă spuneam că a fost desfiinţat 18 ani de zile, şi dacă mai dura încă vreo câteva luni de zile, noi nu mai aveam ce vorbi despre cercetarea românească. Importăm, stimaţi colegi, din afară seminţe la preţuri de 3 ori de 4 ori mai mari decât cele pe care le putem produce noi în România, puieţi, butaşi şi aşa mai departe. Este o greşeală enormă să mai săvârşim treaba aceasta de acum încolo. O dată cu acest proiect de lege, pentru care vă mulţumesc că toţi aţi dat dovadă de înţelegere, este, categoric că am intrat într-o stare de normalitate în cercetarea agriculturii româneşti. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Anghel Stanciu. |
|
|
Domnule preşedinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Domnilor miniştri, Domnule şi distinse coleg Nicolăescu, Un profesor de-al meu, mare profesor în domeniul construcţiilor, avea o vorbă, când eram asistent. Ţine mine, tinere, totdeauna ai să vorbeşti frumos de lucrurile pe care nu le cunoşti. Şi, iată că după ani de zile constat că aşa a făcut domnul coleg Popa. Prima lege în 18 ani! Nu, domnule Popa! S-a aprobat Legea Academiei Agricole şi Silvice, a fost aprobată în 2002, domnul coleg ştie, şi a fost iniţiativa în principal a colegilor PSD, Ecaterina Andronescu, Anghel Stanciu, Napoleon Antonescu şi de la toate grupurile parlamentare, ca să nu-i înşir pe toţi. A fost prima lege care a consfinţit trecerea de la decret prezidenţial de înfiinţare a unei academii la legi. După aceea au venit o serie de modificări. Toate aceste modificări a avut un singur scop. Să ducă la creşterea performanţei cercetării ştiinţifice agricole prin tăierea hectarelor de la staţiunile de cercetare. Ăsta a fost scopul. Pentru că, vă daţi seama dumneavoastră, stimaţi colegi, una este să faci cercetare şi disciplinarea cercetării pe 300 de ha, unde poate să plouă într-o parte, într-o parte să ningă, într-o parte să facă altceva, şi una e să o faci într-un ghiveci pe care îl ţii frumos în sufragerie şi ai climat controlat. Nu plouă, uzi când vrei. Şi, cam aşa s-a ajuns de la 160 de mii de ha, cât era la început pentru Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice s-a ajuns prin înţelegere şi prin restituirea tuturor terenurilor la vreo 60 de mii şi probabil că dacă nu era intervenţia fermă a celor două Comisii: pentru învăţământ şi, respectiv, pentru ştiinţe agricole, ca să ştiţi că şi agricultura este o ştiinţă, de aceea nu îi spun pe numele adevărat Comisiei pentru agricultură, silvicultură şi interese personale ale unora, să blocăm şi să unificăm cele două legi. Că era o lege care prevedea ca, onor Academia, să fie numai de consacrare, adică, după unii, de îmbălsămare a cercetătorilor şi academicienilor, ca să-i punem în vitrină, şi o lege care se ocupa numai de staţiuni. Şi am reuşit, nu?, cu Cioloş, care a venit, şi aici e meritul lui Cioloş, şi-i mulţumim că a înţeles, să unificăm cele două legi şi să păstrăm în structura Academiei, să păstrăm staţiunile. Evident, dând ceea ce e de dat înapoi, dar totuşi păstrând staţiunile ca fiind principala formă instituţională de desfăşurare a cercetării ştiinţifice. Şi aici este meritul colegilor noştri de la PSD care au temperat puţin elanul colegilor noştri de la alte formaţiuni, ca să nu spun. Pentru că, chiar dacă legea aceasta în forma ei poate fi văzută ca un Mercedes de ultimă clasă, vă daţi seama că nici unul dintre dumneavoastră, cum spunea tovarăşul Boc, care n-a băut şi nu ştiu ce, nu se urcă în el dacă n-are frâne. De aceea, această lege a durat aproape un an şi jumătate în traseul ei. A trebuit o leacă de frână, să cântărim. Nu este perfect. Este al doilea pas care se face în cercetarea ştiinţifică românească, respectiv agricolă. Şi n-are sens să ne batem acum, n-aş îndrăzni să spun pe burtă... că-i a mea, că-i a ta... Pentru că am văzut multe legi care au fost atribuite unor distinşi colegi, legea cutare, legea cutare, şi când a ieşit prost, au uitat şi ăia care erau autori de ea. Sper ca eu să nu uit că legea votului uninominal este a mea, după rezultatele pe care o să le aveţi în colegii. Succes! |
|
|
Vă mulţumesc. Mai există intervenţii la acest proiect la explicarea votului? Nu. Domnul deputat Cristian Rădulescu, explicarea votului la pct.13. Vă rog, domnule deputat. |
|
|
Stimaţi colegi, Doresc să explic votul nostru negativ la declararea de utilitate publică a terenurilor situate în Bucureşti, zona "Parcul Bordei". Nu contestă nimeni şi, cu atât mai puţin Partidul Democrat - Liberal această necesitate ca în zona Bordei să fie un parc. Însă este evident pentru toată lumea că proiectul care a trecut adineauri la vot este un proiect propagandistic şi, mai mult de atât, este ineficient în momentul de faţă. Este, să zic aşa, o asupra de măsură, nu mai era necesar. De ce? Fiindcă în acest moment acolo este un parc, Consiliul local al municipiului Bucureşti s-a ocupat de asta, el are competenţa pentru chestiuni de utilitate publică de interes local să declare această utilitate publică, ceea ce a şi făcut, şi, de vreo două luni de zile, Primăria generală i-a invitat pe toţi bucureştenii să se plimbe în acest parc frumos amenajat. Dar, sigur, acum a ajuns să se desăvârşească această lege, venită într-un anumit context de conflict politic şi soldată cu această iniţiativă propagandistică, iar noi, astăzi, adică dumneavoastră aţi votat pozitiv ceva ce deja s-a făcut. În parc deja au înflorit florile plantate în urmă cu 3 luni de zile şi lucrurile sunt deja reglate. În al doilea rând, din punct de vedere strict procedural este bine să învăţăm faptul că comunităţile locale trebuie să decidă din ce în ce mai mult, şi acolo unde este vorba de utilitate publică de interes naţional, sigur, lăsăm Guvernul, dar unde e vorba de utilitate publică de interes local, să lăsăm consiliul local, comunitatea să decidă. Lucru care deja s-a întâmplat. Aceasta este explicaţia votului nostru negativ pe o iniţiativă care ştim de cine a fost semnată, ştim în ce context a fost făcută şi, de altfel, este ineficientă în momentul de faţă. Singura ei eficienţă ar putea fi aceea că Parcul Bordei, în loc să fie în administrarea Consiliului general al Capitalei, prin această lege, şi eu cred că destul de forţat, este trecută direct în administrarea Consiliului local al sectorului I, al domnului primar Chiliman. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc. Doamna deputat Aura Vasile, vă rog. |
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Cred că colegii mei de la Partidul Democrat nu au înţeles sensul acestui proiect de lege ori nu cunosc în amănunţime ce s-a întâmplat cu acest parc. Sau nu vor să înţeleagă. Domnilor colegi, Constanda a câştigat de două ori cu ajutorul fostului primar general al municipiului Bucureşti şi cu ajutorul Consiliului general al municipiului Bucureşti, în majoritate membri ai Partidului Democrat. Şi, vă explic. E adevărat că au făcut schimb de terenuri şi că Parcul Bordei s-a reîntors în administrarea Primăriei generale, dar fără 5 mii de metri pătraţi pe care Constanda, cu multă mărinimie, i-a vândut înainte de punerea în aplicare a acestei hotărâri. Iar fostul primar general a fost de acord să rămână lui Constanda cei 5 mii de metri pătraţi, plus terenul din Satul Francez, clădirile din Satul Francez, grădiniţa din Satul Francez, şcoala din Satul Francez, bazinul şi terenurile sportive din Satul Francez. Sunt un om care de mai multe ori de la acest microfon am atras atenţia asupra mafiei imobiliare, mafie care nu face decât să speculeze mici portiţe şi mici virgule din legislaţie, acolo unde ele nu sunt foarte bine aşezate. Deci, spun că proiectul acesta este binevenit. Acest proiect nu face altceva decât reia cei 5.000 de metri pătraţi pe care Constanda, în mod ilegal, i-a înstrăinat, pentru a-i reda bucureştenilor. |
|
|
Domnul Bogdan Olteanu (de la tribună): Tot la explicarea votului, stimaţi colegi. Din fericire, în cele din urmă şi în urma mai ales a presiunii publice, Parcul "Bordei" n-a mai fost dat cadou la schimb cu afacerea imobiliară din Satul Francez, de care nici primăria, nici noi, bucureştenii, n-aveam nicio nevoie. În urma presiunii publice, din fericire, şi în urma uriaşului scandal public, la Primăria Capitalei nu mai există aceeaşi linie politică interesată să dea Parcul "Bordei" pentru construcţii. Cetăţenii s-au pronunţat. E totuşi nevoie de această lege, chiar dacă cetăţenii s-au pronunţat în ce priveşte primarul general al Capitalei, pentru că, din păcate, împotriva voinţei cetăţenilor, în Consiliul General al Capitalei s-a format o majoritate care este menită să protejeze interese imobiliare, o majoritate P.D.-L.-P.N.G., făcută să apere afacerile imobiliare ale mai vechilor mandate la Primăria Capitalei. În aceste condiţii, pentru a apăra parcul "Bordei" de această majoritate din Consiliul General al Capitalei, astăzi, parlamentarii liberali au votat pentru declararea sa ca proiect de utilitate publică, astfel încât Consiliul General al Capitalei, în actuala sa formulă, nereprezentativă faţă de voinţa cetăţenilor din Bucureşti, să nu mai poată să construiască acolo blocuri. (Aplauze) Înţeleg că e un drept la replică. Domnul deputat Tabără. |
|
|
Domnule preşedinte, Nu este vorba de un drept la replică, este vorba de o situaţie asemănătoare cu Parcul Bordei, poate chiar mai gravă. Şi mă refer la staţiunea Băneasa, de care s-a făcut atâta caz, unde terenul acela trebuia restituit în baza unor documente de proprietate, iar el este pe teritoriul sectorului 1. Cei care au retrocedat acolo şi au forţat retrocedarea şi scoaterea unei colecţii naţionale de piersici, cum pot fi catalogaţi? Pentru că problemele nu se referă numai la Parcul "Bordei", ci sunt mult mai grave, domnule preşedinte. Or, ceea ce am rezolvat astăzi este un caz care se interpretează politic şi e foarte bine. Dar cum se interpretează o donaţie din 1927 făcută de Casa Regală pentru cercetare şi pentru învăţământ? Şi care este proprietate, şi care este neretrocedată? Şi care vine în sectorul 1. Cum catalogăm pe domnul Chiliman cu care eu am vorbit despre retrocedare pe baza legilor proprietăţii?! Şi, pe care cineva o ia şi o predă cui? Aici este marea problemă. Deci, n-am rezolvat problema, cum spunea domnul Rădulescu aici, ci am venit cu o chestiune punctuală de joc politic. Hai să mergem dincolo pe fond ce se întâmplă astăzi cu chestiuni de mare utilitate naţională, nu numai publică, pe un plan local. M-am abţinut pentru că era o lege mare în joc. Dar este un jaf ordinar la nivelul staţiunilor şi la tot ceea ce este pe lângă marile oraşe. Asta este marea problemă. |
|
|
Aveţi dreptate. Sunt convins că şi primarul general Videanu şi prefecta Mantale ştiu foarte bine că au semnat amândoi, domnule deputat. (Rumoare, vociferări) Da. Domnul deputat Cristian Dumitrescu. Sau doamna Aura Vasile. Dezbaterea se desfăşoară în continuare. Stimaţi colegi, vă anunţ că este ora 13,02, după ce încheiem procedura, sistez dezbaterile şi reluăm săptămâna viitoare. Dar, finalizăm această procedură. |
|
|
Domnule preşedinte, Nu. Să ne continuăm activitatea pentru că, aşa cum aţi văzut, dreapta se răfuieşte politic pentru afaceri, noi, stânga, vrem spaţii verzi. (Vociferări din partea dreaptă a sălii) |
|
|
Domnul deputat Puşcă. |
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Cu riscul de a da drept la replică, eu chiar îl invit pe domnul Tabără să vină să ne spună ce proiect de lege, la care dânsul făcea referire, Camera l-a refuzat pentru a se putea rezolva problemele din zona Băneasa. Iar dacă nu este vorba de proiect de lege, nu înţeleg la ce foloseşte intervenţia sa, pentru că, astăzi, dimineaţă, de la ora 8,30 până la ora 10, avea toate posibilităţile de a face declaraţii politice generale. Noi, aici, dezbatem legi şi ne exprimăm modul în care eventual votăm pe proiectele de legi care pot sau nu să devină legi. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc foarte mult. Cred că am finalizat totuşi dezbaterea pe această chestiune, stimaţi colegi, dacă sunteţi de acord. |


