Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

34. Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului între România şi Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea şi asistenţa mutuală în problemele de frontieră, semnat la Cernăuţi la 17 iunie 2003. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? 28.

Abţineri? O abţinere.

Adoptat cu 205 voturi pentru, 28 împotrivă şi o abţinere.

Doamna deputat Ionescu, aţi venit aşa de hotărâtă că nici n-aţi văzut dacă vă dau cuvântul sau nu. Aşa că vi-l dau.

Doamna Mihaela Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să explic votul. Am venit aşa de hotărâtă, aş fi venit şi data trecută dacă domnul ministru de externe n-ar fi făcut nepoliteţea să nu vină la comisie când se discută acest tratat, să trimită un secretar de stat care după aceea a fost paraşutat la alt minister, şi să vină cu o întârziere de neiertat în faţa Parlamentului, ca şi cum Parlamentul ar fi sub ministru, această nepoliteţe a dânsului provocând ieşirea noastră din sală.

Vroiam să explic votul nostru negativ. El este constant cu votul nostru din comisie. Deci, partidul nostru şi în comisie a votat contra, aşa a votat şi la Senat, deşi Partidul România Mare se pronunţă pentru cele mai bune relaţii cu toate ţările vecine, dar suntem pentru a doua oară în faţa unui tratat de politică externă controversat, aşa cum a fost şi tratatul româno-rus. Este un tratat făcut în pripă de un guvern aflat în ultimele sale luni la putere, care se grăbeşte să pecetluiască graniţele cu Ucraina, călcând în picioare realităţi istorice, emoţionale şi sentimentele naţionale, cu convingerea că e mai bine să avem un tratat rău, imperfect decât să nu avem nici un tratat. Că o să dregem noi busuiocul după aceea. Să avem un tratat de dragul tratatului.

Partidul România Mare priveşte cu îngrijorare şi faptul că acelaşi partid aflat acum la putere, în 1997, a fost contra şi a numit tratatul româno-ucrainian semnat ruşinos în timpul Guvernului Constantinescu, ca tratat antinaţional.

Acelaşi partid care considera atunci că este un tratat rău, acum - dacă nu consideră că este un tratat bun - măcar consideră că este un tratat acceptabil.

Nu este vorba, domnule preşedinte, dragi colegi, de orice tratat. Este vorba de tratatul care a hotărât frontiera externă estică a Uniunii Europene. El este deja tratatul care a hotărât frontiera cu NATO, şi această perpetuare a unei politici de cedare unilaterală, fără a obţine nimic, în afara unor iluzii deşarte, ne face pe noi astăzi să fim contra acestui tratat.

Partidul România Mare este intrigat de graba cu care s-a trecut la încheierea oricărui fel de tratat cu o ţară în care biserici din 1640 au fost incendiate, în care mormintele românilor din cimitirul din Cernăuţi sunt profanate, în care românii sunt hăituiţi de autorităţile ucrainene, aşa cum au fost şi de cele ale imperiului rus.

În ziua de astăzi, nimeni nu doreşte, şi Partidul România Mare şi mai puţin doreşte vreo modificare de frontiere, dar nu putem să stăm cu nepăsare şi să-i vindem pe cei de-o limbă şi de un suflet cu noi, să îngăduim din nou ca să se refacă graniţele imperiului rus. Să recunoaştem că poetul naţional Mihai Eminescu a învăţat cu profesorul său Aron Pumnul, în oraşul Cernăuţi, în care noi acum mergem cu paşaport. Tot aşa, mergem să vedem şi Dumbrava Roşie, şi Codrii Cosminului.

O altă problemă a acestui tratat, despre care nu am putut să vorbim atunci, pentru că domnul ministru nu a venit la timp, a fost aceea a recunoaşterii Insulei Şerpilor, care se află numai la 45 km nord-est de insula Sulina, a lui Jean Bart, o insulă care este o vatră de civilizaţie traco-getică. Aceasta a fost dăruită Ucrainei de către Rusia, căreia nu-i aparţine. Rusia a cedat-o, dar nu a pus în posesie. Noi, astăzi, punem în posesie Ucraina cu acest teritoriu.

Domnul Constantin Niţă:

V-aş ruga să vă apropiaţi de final.

Doamna Mihaela Ionescu:

Cei care au votat astăzi pentru acest tratat au pecetluit viitorul românilor de acolo. Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.