Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

La pct.33, avem Propunerea legislativă privind înfiinţarea Institutului pentru Problemele Românităţii.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Poftiţi, domnule deputat, propuneţi şi în acest caz respingerea iniţiativei.

Domnul Anton Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În urma examinării propunerii legislative, comisia a hotărât că aceasta nu poate fi acceptată şi propune plenului respingerea pentru următoarele motive:

1. Iniţiatorul propunerii legislative nu precizează implicaţiile măsurilor preconizate asupra bugetului de stat şi nici sursele financiare din care urmează a se acoperi cheltuielile aferente, încălcându-se astfel dispoziţiile art.137 alin.5 din Constituţie.

2. Din cuprinsul propunerii legislative lipsesc unele prevederi absolut necesare pentru un proiect de lege privind înfiinţarea unui institut de cercetare ştiinţifică cu personalitate juridică, astfel: pe lângă dispoziţiile referitoare la obiectul de activitate al institutului şi atribuţiile acestuia, propunerea legislativă ar trebui să cuprindă prevederi privind organizarea, conducerea, structura organizatorică şi patrimoniul iniţial al institutului, având în vedere că, potrivit art.1 alin.1 din propunerea legislativă, institutul este instituţie autonomă de cercetare ştiinţifică.

3. Aşa cum rezultă din anexa la expunerea de motive, atribuţiile instituţiei propuse a se înfiinţa se suprapun cu atribuţiile unor institute de cercetare din subordinea Academiei Române, cum ar fi: Institutul de Cercetări Socio-Umane "C.S. Nicolaescu-Plopşor" din Craiova, Institutul de Fonetică şi Dialectologie "A.Rosetti", Institutul de Istorie şi Teorie Literară "George Călinescu", Institutul de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti, Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară "Sextil Puşcaru" din Cluj-Napoca etc.

Totodată, viitorul institut s-ar adăuga unor instituţii ce au atribuţii similare în relaţia cu comunităţile româneşti de peste hotare şi s-ar suprapune cu activitatea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din Ministerul Informaţiilor Publice, precum şi a direcţiei cu acelaşi specific din Ministerul Afacerilor Externe.

Iniţiativa legislativă nu ţine seama de faptul că a fost deja creat Institutul Cultural Român şi nici de proiectul înfiinţării în comunităţile româneşti din vecinătatea ţării a caselor limbii şi literaturii române.

4. Denumirea institutului, care conţine sintagma "problemele românităţii", poate da naştere unor speculaţii în plan intern şi extern asupra problemelor ce privesc cultura, limba şi istoria românilor, în contextul aspiraţiei României către valorile europene.

5. Autorul propunerii legislative nu a refăcut textul în baza observaţiilor făcute de membrii comisiei şi argumentelor menţionate, în termenul stabilit.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Costache.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi de data aceasta trebuie să fac nişte precizări referitoare la modul cum s-a supus dezbaterii membrilor comisiei Propunerea legislativă pentru înfiinţarea Institutului pentru Românitate.

Aşa cum se ştie, noi am aprobat anul trecut înfiinţarea Institutului pentru Problemele Minorităţilor. nu este deloc un efort de mare imaginaţie de a considera că se poate conta, pentru acoperirea unor minusuri în acest domeniu, pe înfiinţarea unui institut similar, dar pentru problemele majorităţii - pentru românitate. Şi necesitatea înfiinţării acestui institut, chiar dacă s-a spus că s-ar suprapune obiectul său de activitate cu al altor instituţii similare, lucrul nu este deloc adevărat, întrucât, dacă acele institute de fonetică şi fonologie, de dialectologie şi celelalte, dacă ar fi acoperit nevoile reale pe care le au autorităţile statului român, diplomaţia românească, instituţiile fundamentale ale statului român şi cetăţenii României de a cunoaşte comunitatea românească in integrum, nu numai din provinciile istorice, ci comunităţile româneşti de pretutindeni din lume, liderii lor, dacă au sau nu radiouri şi televiziuni, dacă sunt sau nu recunoscuţi, dacă sunt reprezentaţi în parlamentele acelor ţări, dacă au contacte cu ţara şi de ce natură, sunt oameni care bat drumurile Europei şi ale mapamondului pe banii ţării şi care nu ştiu cu cine să ia legătura, dacă avem sau nu comunitate românească în acea ţară pe care o vizitează, dacă e de datoria lor ca cetăţeni români, ca demnitari sau în postura în care se află acolo de a-i contacta, de a încerca să le cunoască necesităţile, priorităţile, legăturile cu ţara.

Institutul pentru Românitate nu este deloc o glumă. Mai devreme sau mai târziu se va relua cu siguranţă, ca şi Legea tichetului de carte, şi ca alte proiecte viabile care au singurul păcat că vin din partea opoziţiei şi din partea unui om tranşant care şi-a făcut mulţi inamici în mod gratuit.

De aceea, spun că şi acest proiect este viabil, este rezonabil. El a fost supus dezbaterilor comisiei, şi în comisie a fost votat în majoritate de membrii comisiei. A apărut un raport de respingere sub motivul şubred cum că iniţiatorul nu ar fi ţinut cont de nişte sugestii să-l redacteze, să-l rescrie, să-l refacă. Chestiunea este următoarea: toţi care au avut obiecţii - şi eu am recunoscut că multe dintre ele erau reale şi se susţineau -, trebuiau făcute sub formă de amendamente, aceasta este procedura parlamentară, după ştiinţa mea.

De aceea, stimaţi colegi, cu toată răspunderea, cred în ideea viabilă a înfiinţării Institutului pentru Românitate şi vă rog să-l votaţi. Sau, dacă nu votaţi, să vă asumaţi, ca şi la proiectul anterior, răspunderile de rigoare, că mai devreme sau mai târziu unii văd că vor să pună de o alianţă extraparlamentară cu PNŢCD-ul.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Îmi pare rău că încep cu altceva. Văd că primim lecţii foarte serioase despre cum lucrăm sau cum nu lucrăm în comisie. De fapt, a mai făcut asta şi acolo - ne-a şi ameninţat acolo că o să vedem noi şi o să răspundem în faţa presei şi a altora.

Deci, acesta nu este un mod civilizat de a lucra. Vreau să spun: comisia lucrează, indiferent de unde sunt colegii - de la România Mare, de la liberali, de la democraţi, sau de la social-democraţi; şi se lucrează în special pornind de la ideea că legile au în primul rând un caracter tehnic, pentru educaţie, cercetare, învăţământ şi aşa mai departe şi, mă rog, unele dintre ele şi un caracter politic, prin conţinutul lor.

În ce priveşte acest proiect, argumentele aţi văzut că sunt numeroase în motivarea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Eu vreau să vă spun că mulţi dintre noi n-am înţeles cum să se facă un Institut pentru Problemele Românităţii - majorităţii? Adică, pentru care majoritate - cea din ţară, pentru cei din străinătate? Din expunerea pe care am făcut-o aici am înţeles că s-ar referi mai mult la cei din afară.

Eu vreau să vă spun că sunt multe organe la nivel naţional, la nivel guvernamental, la nivel de Academie, la nivel de universităţi şi aşa mai departe, care dezvoltă astfel de relaţii la nivel de religie, de Biserică, astfel de relaţii cu comunităţile noastre din străinătate.

Personal, am vizitat câteva, din ţări extrem de îndepărtate, şi am constatat că sunt foarte bine organizate. Bineînţeles că sunt disensiuni şi între ei, pe motive politice, dar nu văd pentru asta necesitatea unui Institut pentru Problemele Românităţii, ca să rezolve aceste probleme, ştiu eu, temporare, de conflict care există între ei.

Deci, haideţi să ne înţelegem. Nu poţi să compari problemele majorităţii române cu problemele minorităţii, aşa cum s-a încercat să se explice aici, cel puţin pentru nivelul ţării.

Pentru românii din afară eu zic că sunt foarte multe instituţii, foarte multe organizaţii guvernamentale, neguvernamentale care se ocupă cu aceste probleme.

Deci, nu este nici un motiv de patimă, sau de a avea ceva personal cu iniţiatorul sau cu alţi colegi, dar şi eu, ca şi mulţi alţii, n-am înţeles care ar fi rostul acestui institut.

Ca urmare, am votat pentru respingerea iniţiativei înfiinţării acestui Institut pentru Problemele Românităţii. Şi eu cred că majoritatea din comisie ştie ce a votat, nu cum se spune aici, că s-a votat doar pentru motive de formă. S-a votat pentru motive de fond şi de formă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Costache. Poftiţi.

Domnul Costache Mircea:

Trebuie, sunt obligat să spun că domnul Napoleon Antonescu evită să precizeze că a fost votat proiectul în majoritate. Cine cercetează stenograma şedinţei de comisie, va vedea că acest proiect a avut majoritate, cu nişte precizări şi îmbunătăţiri, cu amendamente care au fost din capul locului acceptate. Dar asta nu înseamnă că era motiv pentru raport de respingere.

În al doilea rând, dânsul a insinuat că eu i-aş fi ameninţat, că aş fi venit acolo înarmat cu cine ştie ce şi i-aş fi somat pe membrii comisiei şi din cauza aceea au votat în majoritate proiectul. Eu nu am ameninţat, dar am făcut o precizare şi vă spun că mă ţin de cuvânt. Aceia care în comisie au votat împotriva proiectului pentru Legea acordării tichetului de carte - nu pentru românitate, dânsul confundă -, acelora le voi expedia pe banii mei proiectul legii la toate şcolile din judeţele respective, cu menţiunea cum a votat deputatul din acel judeţ. Să-şi asume răspunderea, că nu mai prostim lumea cu goarna propagandei şi cu taxa pe radio-televiziune la infinit. (Rumoare, vociferări)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

V-aş ruga să încetaţi disputa, chiar dacă n-a fost cea mai elegantă susţinere a unui proiect de lege, cu ameninţări.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îmi cer scuze că sunt nevoit să intervin din nou. După câte constataţi, şi la această propunere legislativă se poate vorbi de aberaţii procedurale. Cum se poate, o propunere legislativă care a fost aprobată de majoritatea membrilor comisiei, să se aleagă în final cu un raport de respingere? La fel ca şi la cealaltă propunere legislativă, când au fost 7 voturi pentru, 7 împotrivă şi o abţinere. Foarte simplu, abţinerea putea fi adunată la voturile pentru.

Deci, domnule preşedinte, vă rog să interveniţi. Nu se poate să existe astfel de aberaţii procedurale. Trebuie făcut ceva. Ceva se întâmplă în aceste comisii dominate de către PSD.

Vă mulţumesc. (Rumoare, vociferări.)

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Anton Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pe bună dreptate îşi pune domnul coleg care a vorbit înaintea mea această întrebare; pe bună dreptate, într-adevăr.

Dacă ar fi adevărat, acest proiect legislativ n-ar fi ajuns aici, vă daţi seama. Deci, asistăm acum la o dezinformare crasă a Camerei Deputaţilor, ceea ce este un lucru neplăcut şi nu este în regulă.

La lucrările comisiei au participat 16 membri: 7 au votat pentru, iar 9 - abţineri. Nu ştiu dacă aceasta este o majoritate pentru. Cred că nu.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vom supune propunerea de respingere votului final în şedinţa de astăzi.

Revenim la numărul la care am ajuns.

Pct.40 şi pct.41 - nu este Comisia pentru muncă şi protecţie socială în situaţia de a ne prezenta raportul.

La pct.42: Propunerea legislativă privind protejarea minorilor care desfăşoară activităţi producătoare de venituri pe care nu au dreptul legal de a le gestiona.

Doamna Maria Apostolescu (din sală):

Domnule preşedinte, mai aveam observaţii la pct.40.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată colegă, înainte de a interveni dumneavoastră, am spus că toate propunerile de la pct.40 şi pct.41 nu pot fi susţinute, pentru că nu este Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

Doamna Maria Apostolescu (din sală):

Mă scuzaţi.

Domnul Valer Dorneanu:

La propunerea legislativă de la pct.42 din ordinea de zi, pe care tocmai v-am citit-o, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a propus respingerea ei.

Cine din partea comisiei susţine această propunere?

Domnul preşedinte Neagu? Propunerea de respingere de la pct.42.

(Domnul preşedinte Valer Dorneanu se consultă cu domnul deputat Ion Neagu, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.)

Stimaţi colegi,

Se apropie ora 12,30, pe care am anunţat-o oră de vot final. Am senzaţia că va trebui să facem vot nominal.

Rog toţi colegii care sunt pe la comisii, pe culoare, să poftească în sală.