Dezbateri parlamentare

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Trecem la pct.35. Supun atenţiei plenului Camerei Deputaţilor propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Are cuvântul, din partea comisiei, domnul deputat Marin Gheorghe.

Iniţiatorul? Iertaţi-mă. Poftiţi.

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

După cum aţi văzut, Comisia economică a întocmit raport de respingere. Nu suntem de acord cu raportul comisiei, având în vedere că acest raport nu este întemeiat. Argumentele utilizate nu au vază legală.

Legea nr.133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea IMM-urilor prevede la art.4 următoarele.

Alin.1: "Întreprinderile mici şi mijlocii care îşi desfăşoară activitatea în sfera producţiei de bunuri materiale şi servicii se definesc în funcţie de numărul mediu scriptic anual de personal." Deci, sfera producţiei de bunuri materiale şi servicii.

Alin.2: "Nu se încadrează în prevederile prezentei legi societăţile bancare, societăţile de asigurare şi reasigurare, societăţile de administrare a fondurilor financiare de investiţii, societăţile de valori mobiliare şi societăţile cu activitate exclusivă de comerţ exterior."

După cum se constată, în afară de excepţiile de la alin.2, toate IMM-urile beneficiază de prevederile acestei legi. Economia ţării se împarte în sfera producţiei şi în sfera serviciilor.

În sfera serviciilor intră şi comerţul, alimentaţia publică şi activităţile hoteliere. A se vedea, în acest sens, Hotărârea Guvernului nr.53 din 25 februarie 1999, Monitorul Oficial nr.78 bis pagina 10 şi anexele.

Cu toate acestea, normele metodologice, încălcând spiritul şi litera legii conţin o prevedere care exclude comerţul de la beneficiul acestei legi.

Pe de altă parte, Ministerul Finanţelor este de părere că nici alimentaţia publică şi nici activităţile hoteliere nu beneficiază de prevederile Legii nr.133/1999.

În consecinţă, prin acest proiect de lege supus acum atenţiei dumneavoastră, iniţiatorii, printre care mă aflu şi eu, şi-au propus să aducă modificări la art.3 şi 4 ale Legii nr.133/1999, precizându-se clar că şi comerţul, alimentaţia publică şi activităţile hoteliere beneficiază de prevederile acestei legi, eliminându-se orice fel de interpretări eronate, care, aşa cum am expus anterior, se constată chiar la nivel înalt. Ce să mai zicem la interpretările greşite care ar fi posibil să existe în teritoriu.

În Comisia economică, iniţiativa legislativă a fost respinsă în urma unor dezbateri generale cu scor strâns de 12 la 10. A ajuns în plen unde putem decide referitor la soarta acestei iniţiative. Trebuie privită ca un sprijin acordat Guvernului în direcţia creşterii numărului locurilor de muncă şi, de ce nu, a relansării economice, obiective înscrise în programul de guvernare. Aşa cum am precizat anterior, în cadrul Comisiei economice, s-a făcut numai o dezbatere generală, fără să se analizeze fiecare articol în parte, în urma căreia s-a întocmit un raport care nu are argumentaţia legală necesară. Şi, ca urmare, aş ruga să retrimiteţi spre analiză acest proiect de lege la Comisia economică.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Marin din partea Comisiei de reformă economică.

Domnul Gheorghe Marin:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.133 pentru stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii care a fost trimisă cu adresa nr.201 din 27.03.2000 la Comisia pentru politică economică a fost luată în dezbatere şi comisia a hotărât că aceasta nu poate fi acceptată şi propune plenului respingerea.

Vreau să menţionez faţă de cele spuse de iniţiator că, în cadrul comisiei, a existat un amendament de respingere şi, ca totdeauna, amendamentul de respingere se supune întâi la vot, iar acest amendament a fost admis, aşa încât propunerea legislativă a fost respinsă.

Motivarea respingerii. Potrivit clasificării activităţilor din economia naţională, prescurtat CAEN, alimentaţia publică şi activităţile hoteliere intră în categoria serviciilor. Deci două dintre cele trei chestiuni care erau solicitate în propunerea legislativă, adică alimentaţia publică şi activităţile hoteliere, intră în categoria serviciilor şi beneficiază astfel de facilităţile prevăzute de Legea nr.133/1999.

Singura chestiune care nu a fost acceptată a fost activitatea de comerţ. Extinderea facilităţilor prevăzute de Legea nr.133/1999 şi pentru activitatea de comerţ ar avea drept consecinţă încălcarea acordurilor comerciale încheiate de România cu Organizaţia Mondială a Comerţului, Uniunea Europeană şi AELS şi CEFTA.

De asemenea, majorarea numărului agenţilor economici care pot beneficia de facilităţile acordate întreprinderilor mici şi mijlocii ar determina un efect nefavorabil asupra bugetului de stat pe anul acesta, pe care l-am votat, şi cu consecinţe asupra deficitului bugetar programat.

De asemenea, în iniţiativa legislativă nu au fost prevăzute surse de acoperire a golului de venituri bugetare care ar fi determinată de extinderea facilităţilor fiscale la un număr mai mare de agenţi economici corespunzător celor care activează în sfera comerţului.

Legea, aşa cum a fost ea concepută iniţial, ar dori stimularea agenţilor economici mici şi mijlocii care activează în sfera producţiei şi prestărilor de servicii şi nu a celor care îşi desfăşoară activitatea de comerţ.

Vreau să menţionez că sunt unul dintre iniţiatorii acestei legi, unul dintre cei care au lucrat la această lege şi, încă de la început, atunci când a fost concepută şi cu un material de la Uniunea Europeană, s-a avut în vedere ca activitatea care trebuie stimulată într-o primă fază să fie activitatea de producţie şi de servicii.

În clasificările primite de la Uniunea Europeană, comerţul nu era prevăzut în sfera serviciilor. De aceea, Comisia de politică economică a propus spre respingere această iniţiativă legislativă şi, de aceea, eu, în această situaţie, propun respingerea acestei propuneri legislative.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Marin, am rugămintea să vă pronunţaţi şi asupra propunerii care a fost făcută de domnul Mardari privind retrimiterea la comisie.

Domnul Gheorghe Marin:

În legătură cu retrimiterea la comisie, nu vom face decât să reluăm în discuţie tematica pe care am făcut-o şi înainte şi deci, părerea mea este că situaţia va fi aceeaşi, este vorba numai de o singură chestiune legată de sfera comerţului, activitatea de comerţ, dacă aceasta să fie introdusă în aceste facilităţi, pentru motivele pe care vi le-am spus, în continuare, cred că retrimiterea ei la comisie ar duce la acelaşi rezultat.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Poftiţi, domnule Mardari. Dar în ce calitate, domnule?

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule preşedinte,

Domnul vicepreşedinte al Comisiei economice a afirmat despre comerţ că nu face parte din sfera serviciilor. După informaţiile mele, este economist de meserie. Eu sunt inginer. Cu ocazia acestei iniţiative legislative am studiat şi am descoperit, cercetând Hotărârea nr.53 din 25 februarie 1999, Monitorul Oficial nr.78 bis, pag.10 şi anexele, că economia ţării se împarte în producţie şi în servicii. Şi, în sfera serviciilor intră şi comerţul.

Şi, ca urmare, cu atât mai mult ar fi trebuit să accepte această modificare a Legii nr.133 ca şi întreprinderile care efectuează, desfăşoară activităţi de comerţ să beneficieze de prevederile Legii nr.133.

În caz contrar, din cele peste 400 000 de întreprinderi mici şi mijlocii care activează în prezent în România, doar 80 de mii vor beneficia de prevederile Legii nr.133.

Şi, ca urmare, Guvernul ar trebui să spună: da, domnule, ajutăm doar 80 de mii din totalul IMM-urilor. Eu insist ca această iniţiativă legislativă să fie retrimisă la comisie şi să lucrăm cu cărţile pe masă, să aducem documentaţiile şi să explicăm oamenilor, care probabil că nu cunosc legislaţia. Între timp eu am reuşit să o înţeleg să o pătrund şi sunt în măsură să le explic.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Mardari.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există observaţii?

Vă rog, din partea PRM-ului.

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Aş putea să am o poziţie prin care să susţin cu argumente iniţiatorii, pentru că am aici o serie de argumente care sunt extrem de solide. Însă, Grupul parlamentar al PRM vă solicită retrimiterea la comisie. Cred că acolo trebuie să dezbatem mai în amănunţime.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Purceld.

Vă rog.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

De fapt, motivaţia acestui proiect de modificare a Legii nr.133 ar fi fost normele de aplicare ale Legii nr.133 emise prin Hotărârea de Guvern nr.244 din 2001. Există un principiu al supremaţiei legii. Şi, aşa cum spunea distinsul nostru coleg mai înainte aici, în art.4 al Legii nr.133, enunţiativ sunt date societăţile care nu beneficiază de facilităţi prin acest act normativ.

Deci, ceea ce spunea domnul vicepreşedinte al comisiei că, în urma dezbaterii la Comisia de economică, cele două, alimentaţia publică şi activitatea hotelieră ar fi cuprinse în sfera, ştiu eu, acţiunii Legii nr.133, mie mi se pare doar enunţiativă şi, efectiv, din textul legii eu nu pot să-mi dau seama de acest lucru. Tocmai din acest motiv, pentru că nici comisia încă nu e fermă pe poziţie, fac parte şi eu dintre iniţiatori, rog şi din punctul de vedere al Grupului parlamentar al PD ca acest proiect legislativ să fie trimis înapoi la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Proiectul de lege se retrimite la comisie.

O să revenim la pct.33, pentru că sunt cei de la Comisia de învăţământ şi este o chestiune extrem de scurtă.

La pct.33 de pe ordinea de zi.