Dezbateri parlamentare

După pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimaţi colegi, vă rog...

Potrivit programului de lucru aprobat, trecem la... începem partea a doua a şedinţei de plen de astăzi cu dezbaterea moţiunii simple.

Domnule ministru,

Domnilor deputaţi,

Vă rog să luaţi loc în bănci. Vă rugăm. Cu respect, evident.

În temeiul art.164 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage adeziunea la moţiune? Nu.

Pentru dezbaterea moţiunii, vă prezint propunerile Biroului permanent şi Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari. Guvernul are alocate 50 de minute pe care le utilizează la început şi la încheierea dezbaterilor. Pentru dezbateri s-au luat în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor neafiliaţi şi se prezintă astfel: Grupul parlamentar al PSD - 31 de minute; Grupul parlamentar al PNL - 19 minute; Grupul parlamentar Liberal Conservator - 5 minute; Grupul parlamentar UDMR - 3 minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 3 minute; Grupul parlamentar Democrat şi Popular - 2 minute; deputaţi neafiliaţi - 4 minute. Total: 67 de minute.

Dacă sunt obiecţii la această propunere? Nu sunt. Supun votului propunerile prezentate. Să înceapă votul.

O abţinere şi 122 de voturi pentru, niciun vot împotrivă. Propunerile au fost aprobate.

Înainte de a trece la prezentarea moţiunii, îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele deputaţilor înscrişi la dezbatere.

Dau cuvântul în continuare domnului deputat Nazare pentru citirea textului moţiunii simple.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Alexandru Nazare:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimate domnule ministru,

Moţiunea pe care o prezentăm astăzi se numeşte... este intitulată "Fondurile europene în guvernarea PSD - între Făt-Frumos şi fata morgana".

De peste 8 ani de zile fondurile europene sunt prezentate drept cel mai mare beneficiu pe care România îl are ca stat membru al Uniunii Europene. Nu rataţi, domnule ministru şi domnilor miniştri din guvernele Ponta să vorbiţi cu emfază de aceste fonduri europene în raport cu guvernarea dumneavoastră, să vorbiţi de cât de importante sunt ele pentru dezvoltarea României, dar evitaţi să precizaţi şi câte miliarde de euro vom pierde din bugetul 2007-2013, nici cu cât ni se va diminua bugetul aferent 2014-2020. Evitaţi să spuneţi că la sfârşitul anului este foarte probabil să consemnaţi între 4 şi 6 miliarde de euro pierduţi definitiv, cam de 3 ori valoarea autostrăzii Sibiu-Piteşti.

Din păcate, suntem acum în al doilea an al cadrului financiar multianual 2014-2020, în situaţia de a repeta iar greşelile pe care le-am făcut în 2007-2013, greşeli din cauza cărora suntem pe ultimul loc la absorbţia fondurilor europene în Europa. Actualul Guvern declară că impactul fondurilor europene este de 1% din PIB însă nu există, de fapt, nicio evaluare certă a eficienţei utilizării acestor fonduri pentru că nici măcar nu există o viziune asupra rostului lor. Şi ne-am lămurit de acest lucru când am văzut acordul de parteneriat. Facem seminare, facem conferinţe, peticim drumuri pe ici, pe colo, fără a avea o imagine de ansamblu asupra obiectivelor. Ne propunem, prin moţiunea pe care o prezentăm astăzi, să prezentăm o imagine realistă asupra situaţiei fondurilor europene pentru ca împreună, Guvern şi Parlament, putere şi opoziţie, să găsim cele mai bune soluţii pentru ca România să se dezvolte într-adevăr cu aceşti bani.

Suntem în situaţia în care, în lipsa unor strategii naţionale sectoriale aprobate prin lege şi agreate cu Comisia Europeană, nu avem proiecte majore pe care să le putem finanţa corespunzător în domenii vitale, precum energia şi transporturile, iar exporturile, în special cele cu valoare adăugată ridicată, depind în mare măsură de asigurarea unor investiţii corespunzătoare, inclusiv prin fonduri europene.

Şi fără să diminuăm importanţa valorificării integrale a sumelor disponibile, obiectiv pe care evident că ni-l propunem împreună, credem că în actuala programare financiară, investiţiile trebuie să fie suficient de ambiţioase şi targetate spre zonele cu valoare adăugată maximală, care să sprijine avantajele competitive ale României, măcar în raport cu celelalte economii din regiune, dacă nu în raport cu celelalte state membre.

Poate în acest moment, în al 12-lea ceas, Victor Ponta ar trebui să înţeleagă, în urma eşecului electoral, că rata absorbţiei în sine nu poate fi folosită ca levier electoral. Efectele calitative ale acesteia, reflectate în creştere economică şi locuri de muncă, se fac simţite în mod natural, fără să trebuiască să pomenească tot timpul de creşterile ratei de absorbţie, dacă ea nu este resimţită de către populaţie. Nici nu trebuia să inventaţi acea "rată de absorbţie curentă", doar ca să raportaţi facil "creşteri" ale acesteia. Domnul Teodorovici a brevetat acest nou concept, care ia în considerare declaraţiile de cheltuieli transmise la Bruxelles pentru rambursare, şi nu banii europeni care intră în România, care, la sfârşitul lunii februarie, era, din datele pe care le-am avut la dispoziţie, 52%, adică aproape 10 miliarde din cele 19 pe care le aveam alocate. Banii europeni rambursaţi către România sunt 9 miliarde, adică o absorbţie reală de 47,3%. Aşadar, absorbţia reală, onestă, autentică, este cea de 47,3%, nu cea anunţată, 4,7% nu sunt încă absorbiţi, nu s-au transformat în absorbţie efectivă. Până la urmă noi credem că importantă este diferenţa colosală de până la 100%, pentru că fiecare procent nerealizat din această rată de absorbţie reprezintă circa 170 de milioane de euro pe care i-am fi putut folosi în economie, sănătate, învăţământ, infrastructură.

Domnul ministru Teodorovici ne-a dovedit necontenit că are o atitudine "elastică" faţă de rata de absorbţie, ca într-un joc cu plastilina, în ideea în care, oricât ai trage de ea, poţi oricând să faci modificări, s-o remodelezi. Plastilina suportă orice, la fel ca şi rata de absorbţie în Guvernarea Ponta a domnului ministru, care ne-a anunţat cu emfază să nu trebuie să ne facem probleme, deoarece până la sfârşitul anului putem să ajungem la acest 100%. Ca să cităm dintr-un interviu în care s-a făcut de pomină: "De ce nu mă laşi să spun că fac 90%? Spun că fac 90 şi fac 80%" (interviu acordat Cursdeguvernare.ro, în data de 15 februarie a.c.). Aşadar, oricum măcar, ajungem la 80%, adică nu pierdem decât circa 4 miliarde de euro. Să sperăm că de data aceasta capacitatea sa de predicţie va fi mai bună ca în 2013, când s-a angajat la o absorbţie de 50%, pentru ca la data de 31 decembrie acelaşi an, tot 2013, să constate că rata de absorbţie este numai 33%. Căutaţi probabil şi dumneavoastră, stimaţi colegi, cea mai mică umbră de responsabilitate în aceste declaraţii. Opriţi-vă! Nu v-aţi găsit personajul potrivit. Deşi se pretinde a fi un "om de sistem", ministrul în cauză nu are nimic de a face cu rigoarea. Dumnealui nu a creat, ci doar a beneficiat de roadele sistemului. Altfel, în mod cert, ar fi tratat obiectul muncii lui cu ceva mai multă responsabilitate şi cu respect.

Situaţia de ansamblu în schimb pe care încercăm să o tratăm astăzi prin această moţiune este deosebit de îngrijorătoare, în condiţiile unui ritm lent de implementare a proiectelor şi de recuperare a cheltuielilor efective de la Comisia Europeană.

Nota bene: România mai are la dispoziţie mai puţin de 11 luni până la sfârşitul anului 2015 pentru a absorbi 9 miliarde de euro sau măcar 5 miliarde, sau 6, cât îşi propune actualul ministru. Dar dacă ne uităm în aceşti ani în care absorbţia a crescut ca un Făt-Frumos, cât alţii în şapte, vedem că în 2012 am reuşit 1,8 miliarde, în 2013 - 3,6 miliarde, iar în 2014 - 3,5. Deci nici în cei mai buni ani pentru absorbţia fondurilor europene nu am reuşit să atingem valori similare cu acea valoare de care avem nevoie în acest an. Aceste date sunt bineînţeles datele luate de pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene.

Întrebat în acelaşi interviu, mai sus menţionat, care este secretul acestei absorbţii miraculoase, ministrul nici nu pomeneşte cauzele structurale, ci doar metodele de driblare a absorbţiei reale, în speţă "proiectele retrospective" şi "proiectele fazate".

Fără să diminuăm importanţa acestora, pentru că avem nevoie de ele ca să reuşim să atragem cât mai putem să atragem din fondurile europene în acest an, considerăm totuşi că aceste proiecte, atât "retrospective", cât şi "fazate", reprezintă forma supremă a milei acordate de Comisia Europeană României, care în acest moment este pe ultimul loc la absorbţie. Aşadar, Comisia Europeană permite, excepţional, în acest caz decontarea unor proiecte deja efectuate sau împărţirea altor proiecte pe mai mulţi ani, adică mai precis diminuarea bugetului pe 2014-2020 cu banii necheltuiţi şi pasibili de a fi pierduţi din bugetul 2007-2013. Iar această formă a milei este prezentată, cu neverosimilă mândrie, drept un succes personal al domnului Teodorovici. Nu doar noi, în această moţiune, dar şi comisarul Creţu i-a mai temperat aplombul domnului ministru. "Cu toţii ne dorim să atingem obiectivele stabilite de comun acord între România şi Comisie", declara Corina Creţu în ianuarie.

De altfel, Comisia Europeană a mai atras atenţia că eventualele proiecte retrospective trebuie să îndeplinească atât criteriile de eligibilitate, cât să respecte şi regulile europene de achiziţii publice.

Înţelegem că vreţi să ne transmiteţi până la sfârşitul lunii martie o listă de proiecte retrospective pentru programele Mediu, Transport şi Regional. Sper, domnule ministru, să nu regăsim pe această listă proiecte antamate de clientela PSD în preajma campaniei electorale.

Ca să ajungem la cifra de absorbţie reală, pentru corectitudinea acestor raportări, ar trebui să ne uităm, aşadar, care este valoarea proiectelor retrospective incluse în aceste declaraţii de cheltuieli. Un subiect evitat cu graţie în acele laudatio pe care şi le serveşte singur domnul ministru Teodorovici. Numai pentru autostrăzile care aveau finanţare de la Banca Mondială de Investiţii, Comisia ne-a aprobat 300 de milioane de euro în plus. Dar mai sunt şi contractele pentru reabilitarea unor drumuri naţionale începute, începute cu mult înainte, la fel, şi finanţate prin BEI, de la bugetul de stat, cum ar fi: DN 76 Deva - Oradea, DN 56 Craiova - Calafat, DN 66 Rovinari - Bumbeşti, DN 66 Bumbeşti Jiu - Petroşani, DN 29 Suceava - Botoşani, DN 73 Piteşti - Braşov, care însumează aproape 300 de milioane pentru proiecte începute în anii 2011-2012 şi nefinalizate, din cauza celebrelor tăieri ale banilor de la investiţii, în premieră de la capitolul de fonduri nerambursabile, dar şi de la capitolul de fonduri rambursabile, tot de către guvernele Ponta. Aşadar, "rata de absorbţie curentă" despre care vorbeam mai devreme a fost umflată în plus şi cu sumele acestor proiecte, conducând, bineînţeles, la impresia unei absorbţii fulminante.

Guvernul PSD, în frunte cu Victor Ponta, nici nu s-a sinchisit de fapt de problemele structurale ale absorbţiei fondurilor europene, ci mai mult de coafarea, de măsluirea acestei absorbţii din motive pur politicianiste. Să ne uităm însă şi mai atent pe fiecare program operaţional în parte pentru a vedea exact cam cât de briliantă este această absorbţie a fondurilor europene.

La începutul anului 2014 autorităţile de management pentru POSCCE şi POSDRU au fost transferate la Ministerul Fondurilor, în pregătirea programelor operaţionale 2014-2020. De asemenea, în 2014, Ministerul Fondurilor a preluat şi autorităţile pentru mediu şi transport.

Însă pentru POSCCE există în continuare o presuspendare de la Comisia Europeană pentru axa proiectelor IT în urma unui audit în urma căruia au fost descoperite probleme la achiziţiile publice. Ne prezentaţi, domnule Teodorovici, scrisoarea primită de la Comisia Europeană? O faceţi publică? Cât vor fi corecţiile pe această axă şi care sunt de fapt problemele despre care nu vorbiţi? Ne spuneţi că şi aici este de vină aşa-numita grea moştenire şi că, de fapt, dumneavoastră, în luptă cu balaurul, aţi reuşit să salvaţi situaţia. Programul Operaţional Competitivitate, urmaşul POSCCE, este aprobat de anul trecut şi ar fi trebuit să fie lansate apelurile de proiecte deja. Se va putea întâmpla acest lucru atât timp cât POSCCE este pre-suspendat, domnule ministru? Ştim care sunt apelurile de proiecte şi când vor fi lansate? Calendarul de lansări de pe site-ul Ministerului Fondurilor este antic şi nu face niciun fel de referire la noile programe.

Despre POSDRU, în schimb, sunt convins că ne puteţi povesti cum l-aţi făcut mai bun, mai oacheş, mai eficient. Acest program funcţionează după legi proprii, altfel nu ne putem explica apariţia celor peste 100 de instrucţiuni publicate până acum care ghidează funcţionarea acestui program. Nici linia de finanţare pentru proiecte în domeniul economiei sociale nu a fost lansată cu mai puţin de un an întârziere, iar pe românii din diaspora îi amăgiţi şi acum cu fonduri pentru proiecte cu durată de 7 luni, dar apelul nu a fost nici acum lansat, iar din experienţele recente evaluarea proiectelor durează luni bune. În continuare nu există o explicaţie argumentată de ce anul trecut în perioada februarie-octombrie plăţile au fost întrerupte pentru POSDRU, dumneavoastră venind aici, în faţa noastră, cu aceeaşi placă a "grelei moşteniri". Aţi ascuns deliberat şi aţi manipulat informaţiile referitoare la acest program încercând să minimalizaţi problemele. Noi nu considerăm că aceasta poate fi considerată o rezolvare, ci dimpotrivă!

Cea mai gravă situaţie se înregistrează la POS Transport unde proiectele înregistrează întârzieri faţă de termenele contractuale sau chiar au termene de finalizare după 31 decembrie 2015. În aceste cazuri riscul cel mai mare este ca România să fie nevoită să acopere de la bugetul de stat întreaga valoare a unor proiecte. Pentru acestea cu risc de a nu fi finalizate aţi afirmat că se negociază posibile fazări cu Comisia Europeană pentru a limita cheltuielile de la bugetul de stat, însă nici până acum nu ştim care va fi fazarea, pentru ce proiecte se va face această fazare şi în ce fel. Practic, însă, aceste întârzieri şi fazarea proiectelor ne reduce anvelopa pentru proiectele din anvelopa bugetară 2014-2020, deja draftul viitorului program operaţional estimând o pierdere de 1,4 miliarde de euro.

POS Mediu şi POS Transport se bazează pe proiecte majore, aprobate de Comisia Europeană, şi bineînţeles că şi POS Mediu are un risc foarte mare de pierdere a fondurilor. Se pare că şi aici vreţi să aplicaţi aceeaşi strategie ca la POS Transport, prin identificarea unor proiecte retrospective. Aveţi un astfel de portofoliu de proiecte? Aveţi acordul Comisiei, care a subliniat, chiar prin doamna comisar Creţu, că finanţarea unor proiecte retrospective este o excepţie şi nu trebuie transformată într-o regulă?

În final, ultimul program pe care îl gestionaţi, Programul Operaţional de Asistenţă Tehnică, programul cu cea mai mică alocare totală, de doar 170 de milioane de euro, trebuia să asigure asistenţa tehnică pentru autorităţile de management, organisme intermediare şi beneficiari, dar are una dintre cele mai mici rate de absorbţie, de doar 45%. Mai mult decât atât, pentru un anume program, pentru POS CCE nu aţi cheltuit niciun euro pentru asistenţă tehnică, aţi reuşit această performanţă. Cum este posibil ca, în condiţiile în care beneficiem de aceste fonduri şi avem, în acelaşi timp, probleme în calitatea proiectelor depuse, şi în evaluare, şi în implementare, noi să nu folosim nici jumătate din bani? Iar cei folosiţi au fost, oricum, mare parte direcţionaţi doar spre plata salariilor. Noul Programul Operaţional Asistenţă Tehnică a fost aprobat, de asemenea, anul trecut şi nici la această dată nu avem un calendar al lansării apelurilor de proiecte, cu atât mai surprinzător cu cât acestea ar fi trebuit să fie destinate ameliorării deficienţelor din sistemul de gestionare, evaluare, monitorizare, al tuturor programelor operaţionale, activitate esenţială pentru succesul absorbţiei în actualul cadru financiar. De asemenea, colaborarea cu instituţiile financiare internaţionale, dar mai ales cu instituţii de profil din statele membre, este aproape inexistentă, ca să nu mai vorbim despre acele, citez aici, "chingi" despre care vorbea domnul ministru Vâlcov, şi dorinţa acestuia de a ajunge din urmă marele popor chinez.

Nu am putut încheia această prezentare a programelor operaţionale 2007-2013 fără să vorbim şi despre cele două programe care nu sunt gestionate de MFE, adică POR şi PODCA. Aceste programe dedicate în special autorităţilor locale, sunt cele care au performat cel mai bine în perioada 2007-2013, dar, bineînţeles, fără a fi lipsite şi ele de probleme. În cazul Programului Operaţional Regional se observă, în primul rând, calitatea slabă a proiectelor depuse, un număr mare de proiecte fiind respinse - peste 4.000 de proiecte, în jur de 40% din cele depuse şi un ritm redus de evaluare a acestora. Poate ne explicaţi, domnule ministru, de ce nu aţi finalizat procedurile de centralizare a gestionării fondurilor europene prin preluarea şi a acestor două autorităţi de management, aşa cum aţi anunţat. Sau mai bine să îl întrebăm pe domnul Dragnea, mă rog. În noul Program Operaţional, trimis spre negociere la Uniunea Europeană, abia la sfârşitul lunii februarie se observă o alocare regională semnificativ disproporţionată a fondurilor, unele dintre regiuni cu potenţial investiţional ridicat nefiind sprijinite suficient pentru a se dezvolta în acest sens.

Stimaţi colegi,

Am făcut această trecere în revistă pentru a putea privi spre viitor şi a vedea cum utilizăm mai bine cei 39 de miliarde de euro, fonduri europene, dintre care 21 de miliarde, 21,8 miliarde fonduri europene structurale şi de coeziune alocate României pentru perioada 2014-2020. Deşi ne-a fost transmis de mai multe ori înapoi Acordul de parteneriat, documentul care ar trebui să stabilească priorităţile României până în 2020, acesta a fost într-un final aprobat, în august 2014. Acesta prevede următoarele lucruri care se referă la autorităţile de management. Numărul acestora scade, însă numărul structurilor care gestionează fonduri creşte, dacă includem agenţiile de implementare. De asemenea, problema de coordonare persistă între Ministerul Fondurilor, Ministerul Dezvoltării Regionale care conţine POR şi PODCA, şi zona de dezvoltare rurală, gestionată de Ministerul Agriculturii.

În ceea ce priveşte aprobarea Programelor Operaţionale de către Comisia Europeană, următorul pas pentru a cheltui banii europeni, deşi au fost aprobate până la această oră 5 programe operaţionale, nici Programul de Infrastructură Mare şi nici Programul Operaţional Regional nu vor fi aprobate mai devreme de jumătatea acestui an, aşa cum declara doamna comisar Creţu, ceea ce înseamnă mai puţin de 16 miliarde de euro în suspensie, pe care nu le putem folosi până la jumătatea acestui an. Nici măcar nu putem să începem să depunem proiecte.

Cea mai mare problemă este la Programul Operaţional Infrastructură Mare, care are cea mai mare alocare şi reuneşte finanţarea pentru infrastructura de transport, energie şi mediu. Acest program depinde de validarea de Comisia Europeană a celebrului Masterplan, document aflat în consultare publică, fără a fi însoţit, evident, de strategia de implementare.

De altfel, este suficient să ne uităm la bugetele pentru 2014 şi 2015, pentru a vedea că singurele fonduri europene cheltuite din bugetul pe 2014-2020 sunt cele pentru persoanele cele mai defavorizate. Aşadar repetăm istoria programării 2007-2013, prin irosirea primilor doi ani fără a dezvolta proiecte noi. Vă bazaţi cumva, domnule Teodorovici, pe faptul că absorbţia acestor fonduri va merge ca unsă prin fazarea acestor proiecte care nu au fost finalizate? Proiectele fazate, care ne reduc practic banii pentru noi investiţii din 2014-2020 sunt cea mai clară dovadă a eşecului triadei fantastice Ponta-Şova-Teodorovici, o reflectare clară a modului în care ne furăm singuri căciula.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Am avut două dezbateri în Parlament, anul trecut, despre cum să utilizăm mai bine fondurile europene în 2014-2020. Sunt convins că şi Victor Ponta, şi dumneavoastră aţi trecut uşor cu vederea aceste momente, fără să trageţi niciun... fără să trageţi învăţăminte. Astăzi nu ne-a mai rămas decât calea acestei moţiuni, pentru că lună de lună vedem cum României îi scad şansele să profite de această oportunitate a fondurilor europene, iar dumneavoastră continuaţi să vă împăunaţi cu absorbţia la hectar şi cu realizările nevăzute în domeniul fondurilor europene. Suntem în cel mai important an pentru absorbţia acestor fonduri pentru România, anul în care ar trebui să închidem proiectele din bugetul 2007-2013 şi să începem în forţă proiectele finanţate din anvelopa 2014-2020. Şi, cu toate acestea, marile probleme din domeniul absorbţiei rămân nesoluţionate, deşi dacă citeşti comunicatele şi interviurile domnului ministru ai zice că avem cel puţin 200% absorbţie.

Birocraţia, procedurile greoaie pun în continuare pe fugă majoritatea beneficiarilor privaţi de fonduri europene. Dacă vă lăudaţi că veţi simplifica procesul, să ştiţi că birocratizarea continuă să fie una dintre cele mai grave probleme, iar beneficiarii sunt puşi pe fugă de lipsa de deschidere a celor care ar trebui să îi sprijine. Într-o perioadă în care creditarea este greu accesibilă companiilor, fondurile europene ar trebui să fie principalul motor de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii. Firmele însă au ajuns să se ferească de proiectele pe fonduri europene, de toată hârţogăria şi lipsa de credibilitate a acestora. De doi ani de zile vorbiţi de un sistem informatizat complet, dar, probabil că... colegul dumneavoastră, prietenul premierului, domnul Sebi Ghiţă, încă nu a finalizat softul sau nu ştie cât să vă ceară pe el. Este de notorietate lipsa de pregătire specifică a evaluatorilor de proiecte, modalitatea cel puţin hilară de soluţionare a contestaţiilor şi, mai ales, lipsa surselor de finanţare pe perioada derulării contractelor, până la rambursare. Pentru câte din aceste probleme aţi găsit soluţii, domnule ministru, astfel încât să putem încuraja din nou beneficiarii privaţi sau publici să aplice?

Reforma administraţiei publice, după cum ştiţi, era o condiţionalitate ex-ante pe care nu o îndepliniţi doar prin bifarea unei noi strategii. Până la 31 martie ar trebui să aveţi o nouă metodologie de monitorizare şi evaluare a strategiei pentru consolidarea administraţiei publice. În ce stadiu sunteţi cu îndeplinirea acestei condiţionalităţi, fără de care nu putem vorbi de o eficientizare şi profesionalizare a administraţiei publice?

Lipsa de informare a potenţialilor beneficiari cu privire la proiectele pe care le pot accesa pe perioada 2014-2020 va determina iarăşi o întârziere în contractare. Campaniile de informare au fost bune doar în perioada campaniei electorale, iar aşa-numita călătorie Regio a funcţionat doar electoral se pare, şi nu a mai continuat şi după 16 noiembrie.

Dacă tot v-aţi lăudat, încă nu aţi rezolvat celebra problemă a personalului: evaluarea acestuia şi salarizarea în funcţie de performanţe, astfel încât toţi salariaţii să fie motivaţi şi eficienţi, cei care folosesc... care utilizează fonduri europene.

Despre achiziţiile publice probabil că ar trebui să facem o moţiune separată, mai ales că nici măcar nu ar trebui să fie domeniul dumneavoastră de competenţă, atât timp cât există şi ANRMAP-ul.

În ultimii doi ani, în România, celebra O.U.G. nr.34/2006 privind achiziţiile publice a fost modificată de 4 ori prin noi ordonanţe de urgenţă, ultima chiar după adoptarea noii legislaţii europene, după adoptarea Directivei, dar fără a o transpune. Aţi introdus acea garanţie de bună conduită pentru a nu mai fi deranjaţi în licitaţiile cu dedicaţie pe care le organizează guvernarea PSD. Din fericire, Curtea Constituţională a respins acea aberaţie. Acum, însă, veniţi cu o altă idee năstruşnică: să faceţi transpunerea Directivei Europene prin 4 legi distincte, să faceţi hăţişul legislativ şi mai dens, cu mai multe portiţe pentru favorizarea clientelei politice. Adică, pentru întreaga Uniune Europeană a fost nevoie de o singură Directivă, iar pentru noi, în România, sunt necesare 4 legi, domnule ministru? Vă sugerăm să urgentaţi elaborarea acelei Cărţi Albe a achiziţiilor publice, un instrument care să fie accesibil tuturor beneficiarilor de fonduri europene, deopotrivă privaţi sau autorităţi contractante, şi să puneţi accentul pe simplificarea procedurilor, pentru că acea mare masă a beneficiarilor sunt de bună-credinţă şi îşi doresc respectarea legii, doar că trebuie să o înţeleagă şi să fie clară şi lipsită de ambiguităţi.

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Fondurile europene nu înseamnă numai aceşti bani care ne sunt alocaţi de la Uniunea Europeană. 26 februarie era termenul pentru depunerea la Bruxelles a proiectelor de infrastructură de transport care să obţină finanţare prin Mecanismul de Interconectare a Europei. Câte aţi depus şi care au fost criteriile de selecţie a proiectelor pentru acest mecanism? Vă întreb, totuşi: de ce nu aţi considerat să lansaţi o consultare publică pentru selecţia acestor proiecte, dat fiind că România are peste un miliard de euro disponibili pentru aceste proiecte?

Discuţiile, de asemenea, despre Planul Juncker sunt la ordinea zilei în Uniunea Europeană, însă în România nu avem nicio comunicare publică despre ce proiecte viabile susţine România, ce proiecte ar putea atrage pe lângă fonduri europene şi finanţări private. De altfel, deşi în foarte multe state soluţia de a pune bani privaţi lângă cei publici, pentru că şi fondurile europene tot bani publici sunt, este una care şi-a dovedit viabilitatea, Guvernul PSD preferă să gireze concesiuni la costuri faraonice, precum celebra, de acum, Comarnic-Braşov. Până şi doamna comisar Creţu, fostă colegă de partid cu dumneavoastră, s-a arătat exasperată de faptul că România a refuzat să participe la "Iniţiativa pentru IMM-uri", un instrument financiar nou dezvoltat împreună cu Banca Europeană de Investiţii şi unde Spania, spre exemplu, a venit cu un program operaţional de 800 de milioane de euro, dar care va ajunge până la 3,2 miliarde de euro, în final, prin implicarea băncilor.

În România, în schimb, avem o nouă instituţie creată de dumneavoastră, care să se ocupe de IMM-uri şi de fondurile europene pentru tineret, un fel de struţo-cămilă care să servească interesele de partid. Dacă eraţi aşa preocupaţi de fondurile europene pentru tineri, pentru combaterea şomajului în rândul acestora, care se apropie de aproape de 25%, de ce nu aţi venit cu proiecte pentru a utiliza fondurile alocate prin Garanţia pentru Tineri? Care este rata de absorbţie la aceste fonduri, în acest moment? Poate măcar anul acesta, după ce a crescut şi prefinanţarea dată de Comisie, vom vedea măsuri concrete şi nu doar vorbe goale.

Domnule ministru,

Într-un interviu recent, vă declaraţi jignit de o comparaţie cu omologul dumneavoastră polonez, vă consideraţi mai dibaci, nu suportaţi comparaţia, deşi România se menţine pe locul codaş în Europa la utilizarea fondurilor. Poate că aroganţa, închipuirea priceperii, orgoliul sunt acelea care vă împiedică să vedeţi situaţia reală. Poate nu toţi, nici măcar polonezii care au făcut performanţă şi au avut rezultate, nu sunt aşa brilianţi ca dumneavoastră, poate că nu toţi se pricep la fonduri europene aşa bine ca dumneavoastră, poate nu toţi ne imaginăm că suntem atât de indispensabili ca dumneavoastră. Noi nu credem, asemenea dumneavoastră, că un deux ex machina va salva situaţia. Noi credem că numai prin muncă onestă, susţinută, transparentă şi prin implicarea tuturor actorilor din mediul privat şi societatea civilă în acest proces, putem reuşi, numai printr-un efort naţional, să direcţionăm banii cheltuiţi în direcţii care ne oferă o valoare adăugată certă.

Binevoiţi, domnule ministru, să veniţi în faţa Parlamentului cu răspunsuri clare la problemele ridicate de această moţiune:

• Când veţi prezenta public rezultatele auditului Comisiei Europene la POSCCE şi măsurile pe care le veţi lua, inclusiv de tipul corecţiilor financiare? Care este nivelul acestora?
• De ce nu aţi contractat asistenţă tehnică pentru a utiliza instrumente financiare care să maximizeze impactul fondurilor europene? Mai ales că şi pentru a limita pierderile din anvelopa 2007-2013 Comisia ne oferă această posibilitate.
• Care este, la această oră, situaţia reală a dezangajărilor de fonduri europene din bugetul 2007-2013 şi care este planul de măsuri al ministerului pe care-l conduceţi, pentru a minimiza aceste pierderi?
• Care este stadiul fazării proiectelor şi care este lista cu proiectele retrospective care ne vor limita pierderile de fonduri din bugetul 2007-2013?
• Când veţi adopta revizuirea Planului de Acţiuni Prioritare pentru creşterea absorbţiei, care avea termen la finalul lunii februarie?
• De ce nu avem nici măcar, acum, ghiduri în consultare pentru proiecte finanţate din anvelopa 2014-2020, deşi ne ameninţaţi cu ele încă de prin 2013 şi ne prezentaţi calendarul de începere a proiectelor pe fiecare program în parte şi evoluţia ratei de absorbţie până în 2022?
• Care este motivul pentru care aprobarea Programului Operaţional este atât de întârziată, mai ales că avem atât de mare nevoie de Programul Operaţional Regional?
• Care este stadiul îndeplinirii condiţionalităţilor ex-ante pe domeniul forţei de muncă, care aveau termen 1 martie, având în vedere că această problemă a şomajului în rândul tinerilor şi rata mică de ocupare la nivel general a populaţiei în comparaţie cu ţintele asumate şi media europeană rămâne mică?
• Când vor fi gata alte condiţionalităţi asumate, precum: Strategia pentru persoanele vârstnice, Strategia şi Planul de acţiuni privind incluziunea, Cadrul strategic de reducere a părăsirii temporare a şcolii, Cadrul strategic pentru creşterea participării, calităţii şi eficienţei învăţământului terţiar, Strategia naţională privind învăţarea pe tot parcursul vieţii, Metodologia de monitorizare şi evaluare a strategiei pentru consolidarea administraţiei publice? De îndeplinirea acestor condiţionalităţi depinde, practic, eficienţa utilizării noilor fonduri.
• În ce măsură, domnule ministru, aţi urmărit identificarea şi sancţionarea posibilelor conflicte de interese şi incompatibilităţi?
• Care este stadiul proiectelor pe care le susţine România pentru Planul Juncker şi pentru Mecanismul Interconectarea Europei?

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim, domnule deputat. Îl invit la microfon pe domnul ministru Eugen Teodorovici. Vă rog, domnule ministru.

Domnul Eugen Orlando Teodorovici (ministrul fondurilor europene):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În luna iunie 2014, răspundeam, în Senat, unei moţiuni prin care Guvernului Ponta i se cerea să scrie după dictare.

Acum sunt chemat în faţa dumneavoastră pentru a discuta despre alegorie şi simbol.

Acum, m-am angajat - de fapt, atunci - că la sfârşitul anului 2014 vom avea: Acord de parteneriat semnat; facturi de cel puţin 3,5 miliarde de euro trimise la Comisia Europeană; programele operaţionale pe care le gestionez, aprobate de Comisia Europeană; şi reforme finalizate şi un sistem eficient şi performant.

Aceste angajamente au devenit realitate şi am sperat că, de la această dată, noua moţiune depusă de PNL va porni de la această realitate - de la probleme concrete şi propuneri concrete.

Din nou, aţi venit cu un discurs sau, poate, mai mult decât atât, cu o poveste.

Stimaţi colegi,

De această dată trebuie însă să recunosc că sunt de acord cu această poveste. Desigur, fondurile europene se află între Făt-Frumos şi fata morgana, adică, între guvernarea PSD şi Programul de guvernare PNL 2015.

Dar, pentru a ilustra povestea reală, vă propun să trecem la fapte şi date concrete.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Colegii din Partidul Naţional Liberal ne întreabă: câţi bani va pierde România din bugetul Uniunii Europene 2007-2013?

Ce soluţii avem pentru creşterea absorbţiei?

Ce soluţii avem pentru a reforma sistemul şi care este privirea noastră spre viitor?

Evitaţi să precizaţi câte miliarde de euro vom pierde din bugetul 2007-2013, spuneţi dumneavoastră, în primul paragraf al moţiunii.

Greşiţi când vă referiţi la viitor. Nu vorbim despre banii pe care România îi va pierde din alocarea actuală. Vorbim despre faptul că România deja pierduse, în 2012, aceşti bani. Şi ţin să vă reamintesc că Programul de guvernare al Guvernului Ponta a pornit cu şansa unei rate de absorbţie maxime în intervalul 50-80%.

Acum, rata de absorbţie curentă este de aproximativ 53%. Practic, ne-am atins ţinta minimală cu un an în avans, iar şansele reale de a atinge pragul maximal din Programul de Guvernare sunt demonstrate matematic.

Anul trecut, în ultimele 6 luni, am avut o creştere medie cu 2,5% pe lună, care, aplicată la perioada rămasă din anul 2015, va conduce la o rată de absorbţie de aproximativ 80% la finalul anului 2015, mai ales dacă ţinem cont de faptul că nu mai avem o constrângere de timp cu privire la termenul de transmitere a declaraţiilor de cheltuieli la Comisia Europeană.

Nu trebuie să inventezi rata de absorbţie curentă, doar ca să raportezi facil creşteri; este rezultatul analizei dumneavoastră şi menţionaţi "jocul cu plastilina" şi "atitudinea elastică".

Rata de absorbţie curentă nu este un "joc", ci un indicator al efortului uriaş depus de toţi actorii din sistem - instituţii publice, beneficiari, contractori -, pentru a realiza proiecte, a face plăţi şi a trimite declaraţii de cheltuieli la Comisia Europeană.

Consider în continuare că acesta trebuie să rămână indicatorul activităţii noastre, în timp ce sumele returnate de comisie la bugetul de stat sunt, de asemenea, importante, din raţiuni bugetare şi contabile.

Aş dori să vă reamintesc că ratele de absorbţie PHARE şi ISPA au fost stabilite pe baza sumelor declarate la comisie, iar acum, la trei sau patru ani de zile de la închiderea programelor, se fac, conform procedurilor europene, transferurile finale între conturi. Cu atât mai mult, acest indicator este important anul acesta, când rata de absorbţie va fi dată de ultima factură plătită în 31 decembrie 2015.

Prin urmare, fac un apel la rigoare, la eliminarea reformelor emfatice sau tendenţioase, astfel încât munca noastră, a celor care am contribuit la fiecare procent realizat, să fie tratată cu respectul cuvenit. Şi poate, în acest fel, la următoarea moţiune vom trece de la conceptul "jocul cu plastilina" la "jocul cu mărgele de sticlă", iar, de la deus ex machina la magister ludi. Şi pentru că acest lucru ar presupune, într-adevăr, a avea viziune - şi nu numai politică -, ţin să mărturisesc că am aplicat, întotdeauna, un principiu celebru: problema pe care o au oamenii nu este că ţintesc prea sus şi eşuează, ci că ţintesc prea jos şi reuşesc.

În concluzie, da, îmi voi propune întotdeauna cât mai mult şi, implicit, şi o rată de absorbţie maximă; de ce nu 90, sau poate chiar 100%? Iar din câte îmi amintesc, acesta a fost şi mesajul şi pe care l-a adresat Preşedintele României, în data de 9 februarie, în Parlament, când a subliniat că aşteptările mari pot duce la rezultate mari; atunci când oamenii ne privesc cu atenţie şi cu speranţă, avem toate motivele să fim mai mobilizaţi şi mai responsabili.

Stimaţi colegi,

A doua preocupare este, faţă de soluţiile pe care le promovăm, numite în textul moţiunii "metode de driblare a absorbţiei reale, în speţă, proiectele retrospective şi fazarea, această formă de milă, prezentată cu neverosimilă mândrie drept un succes personal al domnului Teodorovici.

Vă invit să deschidem cu toţii proiectul de Program de guvernare al Partidului Naţional Liberal, guvernarea liberală a României, proiect 2015, Capitolul IV.3, pagina 79, unde, surpriză!, vom găsi măsuri prioritare pe termen scurt, precum: valorificarea maximală a mecanismului asistenţei retroactive, privind identificarea unor proiecte de investiţii finalizate, sau aflate, în curs de finalizare; etapizarea sau fazarea proiectelor aflate în curs de finalizare.

Paradoxul este dublu: în primul rând, textul moţiunii contestă însăşi viziunea PNL din proiectul de Program de guvernare; în al doilea rând, proiectul de Program de guvernare PNL preia, în integralitate, acţiunile asumate şi promovate de guvernarea PSD.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Revin la convingerea de la începutul alocuţiunii mele, fondurile europene se află între Făt-Frumos şi fata morgana.

Programul de guvernare PNL 2015 este fata morgana, distorsionând prezentul în viitor şi proiectând realitatea pe care noi o construim în obiectivele unei noi politici şi ale unei noi guvernări.

Rămâne să decidem, pe baza realităţii, cine este Făt-Frumos. Conform dicţionarului, este un erou, întrunind calităţi pozitive esenţiale, principalul adversar al forţelor răului, asupra cărora triumfă întotdeauna şi este supus unor încercări care depăşesc capacitatea omului normal şi care iese mereu biruitor.

Fata morgana, însă, înseamnă a-ţi asuma că vei face în viitor ceea ce astăzi a devenit realitate. Vorbim aici despre fapte. Contractarea integrală a tuturor proiectelor din lista de rezervă, continuarea relaţiei cu instituţiile financiare internaţionale, extinderea aplicării mecanismului de plată, crearea registrului naţional al operatorilor economici, extinderea bazei de cheltuieli eligibile, preluarea condiţiilor de contract FIDIC în legislaţie, stabilirea mecanismelor de prevenire a conflictelor de interese sau transpunerea, în legislaţia naţională, a directivelor privind achiziţiile publice.

Toate acestea reprezintă acţiunile actuale ale guvernării PSD, iar preluarea lor în proiectul PNL, suprapunerea de planuri şi distorsionarea percepţiei asupra realităţii constituie, într-adevăr, un efect de tip fata morgana.

Iar dacă PNL îşi asumă un loc în registrul marilor partide politice, cred că astăzi trebuie să lanseze dezbaterea internă pentru restructurarea şi reformularea unei viziuni proprii a Capitolului IV.3 din Programul de guvernare al PNL.

Stimaţi colegi,

Înainte de a trece la solicitările punctuale formulate în finalul moţiunii, mai sunt două aspecte generale, pe care aş dori să le punctez, şi anume reforma sistemului şi privirea noastră spre viitor.

Şi subliniez încă o dată că, în iunie 2014, am promis că vom avea, până la sfârşit de an, Acordul de parteneriat semnat, facturi de cel puţin 3,5 miliarde de euro, la comisie, programele operaţionale pe care le gestionez aprobate de Comisia Europeană, şi reforme finalizate şi un sistem eficient şi performant.

Toate acestea au fost realizate. Doar pentru Programul Operaţional de Infrastructură Mare aşteptăm procedura de la nivelul comisiei, de revizuire a cadrului financiar multianual, aplicabilă tuturor statelor membre.

Sistemul este acum gestionat unitar; s-a asigurat un nivel corespunzător de salarizare pentru toate autorităţile de management şi organismele intermediare.

Din nou, însă, soluţiile pe care guvernarea PSD le aplică deja, în realitate sunt reflectate distorsionat în textul moţiunii.

Aşadar, trebuie să vă amintesc că avem în curs de pregătire proiecte majore pentru infrastructură, toate programele operaţionale au fost subiect al consultării publice extinse, am promovat includerea unei bănci de dezvoltare în mecanismul de finanţare al programelor operaţionale, am lansat în consultare primele ghiduri, am realizat metodologia de evaluare a personalului, în funcţie de performanţe, lucrăm cu ministerele de resort pentru îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante, precum: planul naţional de gestionare a deşeurilor, strategia naţională în domeniul achiziţiilor publice şi altele.

În ceea ce priveşte reforma în domeniul achiziţiilor publice, vă adresez rugămintea ca, înainte de a pregăti o moţiune pe această temă, să verificaţi informaţia. Citez din moţiune: "pentru întreaga Uniune, a fost nevoie de o directivă; pentru România, sunt necesare patru legi". Menţionez că acea directivă înseamnă, în realitate, Directiva 23/2014, Directiva 24/2014 şi Directiva 25/2014, care vor fi transpuse în legislaţia naţională prin trei acte distincte, cum este şi firesc şi cum ne-au confirmat toţi partenerii consultaţi.

Al patrulea act normativ va trata distinct subiectul soluţionării contestaţiilor, tocmai pentru că vrem să asigurăm un cadru distinct şi transparent de dezbatere pe acest segment.

Aşadar, pe această cale, fac din nou apel la seriozitate şi competenţă, un apel împotriva fetei morgana.

Stimaţi colegi,

Moţiunea prezentată astăzi are personaje de poveste. Dar noi nu sunt azi, aici, să ascultăm poveşti.

Am sperat că a treia dezbatere, în cadrul Parlamentului, pe tema fondurilor europene, nu va fi un exerciţiu de retorică, dar, din păcate, textul moţiunii este simplu pretext de vizibilitate politică.

Vă propun, aşadar, să regăsim realitatea, fără a inventa mituri şi alegorii, cu respectarea apelului către parteneriat, tocmai pentru a lăsa ceva mai bun în urma noastră.

Şi pentru că faptele vorbesc de la sine, voi prezenta succint şi răspunsul la cele 10 întrebări din finalul moţiunii.

1. Comisia Europeană nu a suspendat plăţile pentru axa 3 din cadrul POSCCE. Plăţile au fost întrerupte, temporar, aceasta fiind procedura standard a Comisiei Europene, aplicată în cazul efectuării unor verificări suplimentare.

Aceasta nu este o măsură dramatică. Vorbim de o axă în cadrul unui program, datele statistice ne arată că în anul 2011, la nivelul Uniunii Europene, erau întrerupte plăţile pentru 76 de programe operaţionale.

2. Realizăm evaluarea ex-ante pentru instrumentele financiare, cu sprijinul Fondului European de Investiţii, rezultatele preliminare ale acesteia fiind larg dezbătute public în anul 2014, cu toţi actorii interesaţi din piaţă.

Astăzi, vom utiliza capital de risc pentru start-up-uri şi spin-off-uri şi IMM-uri inovative, împrumuturi cu dobândă subvenţionată şi partajarea riscului pentru Programul Operaţional de Competitivitate, împrumuturi cu dobândă subvenţionată şi partajarea riscului garanţii, finanţări pentru IMM-uri aflate în faza avansată de creştere, în cadrul Programului Operaţional Regional, şi microcreditarea pentru start-up-uri şi self-employment-uri şi instrumentul de garantare pentru Programul Operaţional Capital Uman.

În ceea ce priveşte iniţiativa pentru IMM-uri, aşa cum am afirmat în mai multe rânduri, şi poate fi verificat în informările publice furnizate de Comisia Europeană, doar trei state membre, respectiv Spania, Portugalia şi Malta, au decis să implementeze acest instrument.

3. Încă din cursul anului 2014, s-a realizat evaluarea preliminară a proiectelor de infrastructură care vor fi fazate. Etapizarea proiectelor este prevăzută încă din 2006 în legislaţia europeană şi reprezintă o măsură uzuală aplicată de statele membre, iar Ghidul Comisiei Europene privind metodologia de fazare a fost revizuit la finalul lunii februarie 2015.

Termenul final în care toate statele membre trebuie să se încadreze este septembrie 2015.

4. Am promovat, începând cu anul 2013, acţiuni în vederea identificării şi solicitării la rambursare a tuturor proiectelor cu finanţare naţională, care îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite prin programele operaţionale 2006-2013.

Deja sunt în curs de aprobare sau aprobate de către Comisia Europeană o serie de proiecte retrospective în domeniul infrastructurii de apă şi apă uzată, protecţia împotriva inundaţiilor, decontaminare de situri şi infrastructură rutieră.

În prezent, sunt identificate alte proiecte finanţate din surse naţionale, care vor fi evaluate pentru a se verifica încadrarea în regulile de eligibilitate ale Programelor Operaţionale de Mediu şi Transport.

5. Planul de măsuri prioritare a fost deja agreat cu serviciile comunitare încă din luna februarie. A fost oficial trimis comisiei la începutul lunii martie, acesta fiind deja agreat cu doamna comisar Corina Creţu.

6. Încă din luna ianuarie 2015, au fost publicate, spre consultare publică, proiectele de ghiduri destinate intervenţiilor în cercetare, dezvoltare, inovare din cadrul Programului Operaţional de Competitivitate, precum şi ghidurile aferente intervenţiilor dedicate tinerilor din cadrul Programului Operaţional Capital Uman.

Pe baza observaţiilor formulate de cei interesaţi şi abordând o formulă clară din perspectiva potenţialilor beneficiari, aceste ghiduri au fost adaptate şi vor fi publicate până la sfârşitul lunii martie anul curent.

În aceeaşi formulă şi la acelaşi termen va fi lansat şi Ghidul pentru investiţiile private în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor.

Îmi exprim convingerea că, prin munca onestă, susţinută şi transparentă, la care faceţi referire, le veţi analiza şi veţi formula propuneri concrete în timp util.

7. Programul Operaţional Regional a fost trimis la Comisia Europeană în luna august 2014, iar observaţiile comisiei sosind în noiembrie 2014.

Această situaţie nu este nicidecum singulară. Până în prezent, doar 50% din programele operaţionale aferente politicii de coeziune fiind aprobate de Comisia Europeană.

În plus, subliniem că POR 2014-2020 este cel mai mare program regional gestionat de DG Regio din cadrul Comisiei Europene, fiind un exerciţiu extrem de complex şi pentru partenerii europeni.

8. Referitor la stadiul condiţionalităţilor ex-ante, precizăm că toate documentele strategice la care faceţi referire sunt în consultare publică, în formă finală, pe site-urile ministerelor de linie.

9. După cum ştim cu toţii, mecanismele de prevenire a conflictului de interese au fost introduse încă din anul 2013, reprezentând una dintre condiţiile esenţiale pentru a debloca programele suspendate în timpul fostei guvernări.

Şi ultimul punct legat de mecanismul de interconectare al Europei.

Subliniez că suma alocată României prin acest program pentru sectorul de transport din fondurile de coeziune este de aproximativ 1,23 de miliarde de euro, iar beneficiarii din România, inclusiv cei care s-au asociat cu organizaţii din alte state, au depus deja 14 proiecte cu o valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Colegii care au semnat moţiunea de astăzi au avut multe întrebări.

Eu nu am venit în faţa dumneavoastră cu simple răspunsuri, am venit cu fapte.

Colegii care au semnat moţiunea de astăzi au multe propuneri.

Noi le-am transpus deja în realitate.

Într-adevăr, trăim într-un context în care tendinţa este aceea de a transfera dezbaterea publică dinspre probleme esenţiale înspre subiecte derizorii şi uităm să facem deosebirea între interesul naţional şi retorica pur politică.

Cred şi subliniez din nou că fondurile europene reprezintă un subiect de interes naţional, iar miza este dezvoltarea României în următorii zece ani.

Am demonstrat că ne-am atins obiectivele şi o vom face în continuare.

Totodată, cred, însă, că acum este momentul să demonstrăm că ştim să construim, nu doar să dărâmăm şi că România este un stat membru al Uniunii Europene, matur şi responsabil, nu doar un forum al dezbaterilor derizorii.

Pentru aceasta, fac un apel către colegii liberali, amintindu-le ceea ce spunea cândva Spiru Haret, un reprezentant ilustru al Partidului Naţional Liberal şi al vieţii culturale, academice şi politice din România: "Este un lucru contrar oricărei morale a trăi cineva în contul unei idei nobile fără a face nimic pentru a o servi."

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule ministru.

Intrăm în dezbaterile generale asupra moţiunii.

Vă reamintesc că prevederile art.165 din Regulament, potrivit cărora la moţiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente, începem dezbaterile cu deputaţii înscrişi pe lista depusă la secretari.

Domnul deputat Dolha. Nu e în sală.

Domnul deputat Mironescu Răzvan Horia.

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Este evident că vom încheia acest an cu un procent de absorbţie al fondurilor europene sub estimări, sub aşteptări şi sub toate promisiunile electorale.

Cauzele sunt multiple, iar cele mai importante au fost prezentate în detaliu în moţiunea simplă pe care o dezbatem astăzi.

Prin demersul de faţă, ne dorim însă ca opinia publică, cetăţenii României, să înţeleagă sensul real al acestei moţiuni, şi anume preocuparea noastră, a Partidului Naţional Liberal, în calitate de principal partid de opoziţie şi singura alternativă reală la actuala guvernare, de a asigura o perspectivă concretă de maximizare a absorbţiei şi de a creşte impactul utilizării acestor fonduri europene nerambursabile aferente cadrului financiar multianual 2014-2020.

Analizând situaţia, acum, când suntem la finalul exerciţiului financiar european 2007-2013, nu putem să nu remarcăm deficienţele din procesul de absorbţie şi să ne întrebăm câte lucruri s-ar fi putut realiza cu aceşti bani gratuiţi, puşi la dispoziţie de către Uniunea Europeană şi cu ajutorul cărora, dacă am fi fost capabili să-i cheltuim eficient, am fi putut construi mai multe spitale, mai multe grădiniţe şi şcoli, mai mulţi kilometri de autostradă şi chiar mai multe penitenciare.

Constatând toate aceste deficienţe, suntem obligaţi, ca români şi politicieni, să facem în aşa fel încât aceste greşeli să nu se mai repete niciodată.

Dumneavoastră, domnule ministru, vă aflaţi într-o poziţie privilegiată în Guvern. Aţi fost numit ministru pe problematica fondurilor europene pe 21 decembrie 2012, în Guvernul Ponta 2 şi de atunci aţi avut neîncetat mână liberă şi un sprijin politic mai mult decât suficient pentru a schimba din temelii structurile şi abordarea atât în ceea ce priveşte aparatul guvernamental care se ocupă de gestionarea fondurilor europene, cât şi în ceea ce priveşte procedurile menite să simplifice şi să eficientizeze întreg procesul de depunere, evaluare, contractare, implementare şi monitorizare a proiectelor.

Aţi făcut acest lucru doar superficial şi total nesatisfăcător, aducând sub aceeaşi umbrelă la Ministerul Fondurilor Europene autorităţile de management pentru cinci programe operaţionale şi lăsând în continuare la Ministerul Dezvoltării şi la Ministerul Agriculturii autorităţile de management pentru programul operaţional regional, programul operaţional capacitate administrativă, programul naţional de dezvoltare rurală, programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime, precum şi programele de cooperare transfrontalieră.

Cu toate acestea, faptul că aţi subordonat cinci dintre acestea nu a însemnat că aţi reuşit să faceţi ceea ce era mai important, de fapt, pentru sistem.

Astfel, în urma discuţiilor pe care noi, Partidul Naţional Liberal, le-am avut în ultima perioadă cu specialişti din domeniu, cu beneficiari în cea mai mare parte, cu ocazia pregătirii programului nostru de guvernare pe această componentă, am constatat o serie de disfuncţionalităţi. La toate programele gestionate de Ministerul Fondurilor Europene din autorităţile de management subordonate persistă probleme referitoare la lipsa de transparenţă, inconsecvenţa şi incoerenţa procedurilor de evaluare a proiectelor, imposibilitatea reală de contestare a procedurilor de punctaj a proiectelor acolo unde este cazul, absenţa proiectelor strategice consumatoare de fonduri importante şi cu impact major, menţinerea birocratizării excesive în toate etapele parcurse de un proiect.

Am prezentat doar câteva carenţe ale sistemului pe care v-aţi angajat să le eliminaţi.

Ne aşteptam la mai mult din partea dumneavoastră şi a Guvernului din care faceţi parte, cu atât mai mult cu cât sprijinul politic de care aminteam anterior ar fi trebuit să vă determine să negociaţi la Comisia Europeană odată cu instalarea în funcţie proceduri mult mai facile şi flexibile din punct de vedere birocratic pentru perioada rămasă, adică 2013-2015 şi, în continuare, atât pentru fazele prin care trece un proiect, cât şi pentru procedurile de achiziţii publice, aspecte ce privesc deopotrivă beneficiarii privaţi, cât şi cei de stat.

Carta albă a achiziţiilor publice, pe care în anul 2013 aţi promis că o veţi elabora împreună cu ANRMAP, a rămas tot la stadiul de promisiune, iar directivele europene în domeniul achiziţiilor publice nu sunt încă transpuse integral în legislaţia din România.

Dacă v-aţi fi preocupat într-adevăr în mod serios de acest capitol al achiziţiilor publice, am fi reuşit ca stat să rezolvăm o parte din deficienţe, în sensul facilitării în mod determinant a procedurilor de achiziţie cu impact direct asupra transparentizării şi eficientizării cheltuirii fondurilor.

Una dintre greşelile dumneavoastră a fost că nu aţi reuşit să folosiţi bunele practici din cadrul altor programe, cum ar fi, de exemplu, PNDR-ul, care au produs rezultate semnificative şi care şi în viitor, prin aprobare de către Comisia Europeană, vor constitui elemente utile şi pentru celelalte programe operaţionale, transformându-se în standarde procedurale generale.

La o analiză a practicii de până acum avem un tablou general care ne arată că nu aţi găsit formula ideală care să conducă la implementarea cu succes a unor simplificări procedurale, aplicabile, de exemplu în cazul POS-T şi care ar fi deblocat proiecte aflate în diverse stadii de implementare. Iar POS-T este doar un exemplu, POS Mediu fiind un altul.

În încercarea de a prefigura viitorul şi parcursul programelor operaţionale, observăm că având la dispoziţie tot suportul guvernamental şi politic extrem de confortabil, nu aţi determinat adoptarea în timp util a strategiilor sectoriale pe energie, transport, mediu, administraţie, care să ne permită să avem toate programele operaţionale aprobate sau într-un stadiu avansat al negocierii. Mă refer aici în special la cele cu alocare importantă, precum Program Operaţional Regional şi Program Operaţional Infrastructură Mare.

Mergând cu analiza mai departe, doresc să accentuez un aspect care va provoca mari blocaje şi în continuare, cel privitor la asigurarea unui acces facil la finanţare pentru potenţialii beneficiari.

Fără o preocupare reală pe acest segment, IMM-urile şi ONG-urile vor întâmpina din nou dificultăţi în a-şi asigura partea de cofinanţare şi chiar partea de capital de lucru pentru derularea proiectelor aprobate.

Ar fi trebuit, stimate domnule ministru, să fi iniţiat deja, până acum, discuţii şi chiar încheierea unui acord cu băncile şi cu ISN-urile, ca să nu mai vorbim de implicarea Fondului Naţional de Garantare, a CEC-ului sau a EXIMBANK, în vederea facilitării accesului la finanţare pentru categoriile de beneficiari, în special cei privaţi.

Situaţia nu este deloc optimistă nici în cazul autorităţilor locale, care, la rândul lor, se regăsesc încorsetate într-o serie de limitări. Astfel, limitările impuse de Legea finanţelor publice în privinţa gradului de îndatorare, rezonabile în cazul cheltuielilor operaţionale obişnuite, nu le vor încuraja în schimb să se grăbească în a depune proiecte care necesită cofinanţare.

Aşadar, viitorul cadru financiar multianual european 2014-2020 nu este pregătit suficient de bine, riscul imens fiind acela de a repeta greşelile din trecut, fapt ce ne va crea o mare vulnerabilitate la masa negocierilor cu partenerii europeni şi, mai departe, în atragerea efectivă a fondurilor de care dispunem.

Nu suntem singurii care vă atragem atenţia în legătură cu lipsa de coerenţă şi de viziune pe acest domeniu. Aţi primit critici în acest sens şi la ultimul raport de ţară, prezentat pe 27 februarie de comisarul european responsabil pentru afaceri economice şi monetare, impozitare şi vămi, domnul Pierre Moscovici, şi de vicepreşedintele Comisiei Europene, domnul Valdis Dombrovskis, care evidenţia slaba capacitate instituţională şi lipsa de coordonare între diferitele instituţii şi departamente implicate în gestionarea fondurilor europene, aplicarea deficitară a normelor privind achiziţiile publice, lucru ce determină corecţii financiare substanţiale şi contribuie la o absorbţie scăzută a fondurilor europene, precum şi apariţia unor posibile dificultăţi în implementare pentru viitoarea perioadă de programare 2014-2020, din cauza pregătirii insuficiente şi cu întârziere a listelor de proiecte strategice.

Domnule ministru,

În numele cetăţenilor acestei ţări, alături de colegii mei iniţiatori şi semnatari ai acestei moţiuni simple, vă solicit exprimarea unei viziuni clare şi a unor angajamente măsurabile privind gestionarea fondurilor europene pentru viitoarea perioadă de programare europeană.

Nu vă cerem să faceţi minuni, aşa cum de altfel singur aţi promis, în schimb vă cerem ca, atâta timp cât veţi ocupa această funcţie să vă preocupaţi nemijlocit de pregătirea din punct de vedere administrativ, legislativ şi financiar a viitorului cadru multianual 2014-2020.

Considerăm acest lucru ca fiind o prioritate naţională absolută pentru că vorbim despre singurii bani care nu depind de evoluţia prognozei meteo, de prezenţa mai numeroasă sau mai puţin numeroasă a investitorilor străini sau de contextul economic mondial favorabil sau mai puţin favorabil.

În schimb, atragerea lor depinde de priceperea dumneavoastră şi a întregului cabinet din care faceţi parte.

Sunteţi direct responsabil prin acţiunile ce vă sunt la îndemână de modul în care va arăta România la sfârşitul anului 2023, când vom trage linie şi vom evalua impactul celor 39,9 miliarde de euro, fonduri europene alocate ţării noastre pentru perioada 2014-2020.

În încheiere, vă rog, domnule ministru, să precizaţi termenul cât mai exact la care vă angajaţi să rezolvaţi două probleme.

În primul rând lista proiectelor strategice ce vor fi finanţate prin fiecare program operaţional şi, în al doilea rând, implementarea completă a directivelor europene privind achiziţiile publice şi simplificarea corespunzătoare a procedurilor de achiziţie atât la privaţi, cât şi la beneficiarii de stat.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul deputat Dobre. Pentru Grupul PNL aţi epuizat 12 minute din 19... parcă erau.

Domnul Mircea-Titus Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Jumătate din membrii PNL de astăzi sunt vinovaţi de eşecul răsunător înregistrat la categoria absorbţia fondurilor europene prin exerciţiul 2007-2013.

Cealaltă jumătate sunt vinovaţi că şi-au asumat nişte sarcini şi proiecte pe care nu fost în stare să le ducă la bun sfârşit. Şi-au asumat alături de membrii PSD, UNPR şi PC că, prin strategiile de dezvoltare realizate la nivel ministerial vor obţine cât mai multe fonduri europene şi au mai promis că, prin eforturile lor, vor reduce decalajele economice din regiuni.

Însă, la jumătatea drumului şi-au abandonat ministerele, proiectele şi strategiile, lăsând astfel cetăţenii de izbelişte, probabil din cauza campaniei electorale, pentru că, nu-i aşa, funcţiile politice sunt ţelul dumneavoastră, nu nevoile oamenilor.

Ceea ce mi se pare cu adevărat remarcabil la această opoziţie de tot râsul este faptul că cei care astăzi fac observaţii, ne bombardează cu sfaturi şi afişează o atitudine de experţi sunt exact aceia care ieri au eşuat lamentabil atunci când trebuiau să obţină finanţări europene.

Vă mulţumesc pentru că îmi oferiţi ocazia ca, încă o dată, să vă reamintesc rateurile pe care le-aţi înregistrat atunci când dumneavoastră eraţi la guvernare.

Domnul Ludovic Orban, remarcabil ministru al transporturilor, a reuşit, graţie capacităţilor sale de leadership, să obţină aprobare pentru proiectele a căror valoare de finanţare se ridică la considerabila sumă de 30 de milioane de euro, adică nici mai mult nici mai puţin de 0,06% din alocarea Uniunii Europene pe perioada 2007-2013, sumă din care niciun ban nu a fost alocat efectiv proiectelor în timpul mandatului său, iar singura sa justificare era aceea că, citez: "CE, nu sunt bucuroşi că-ţi dau bani". Felicitări!

În ceea ce priveşte următorul guvern, cel al PDL-ului, perioada 2008-2012, în care aceştia au avut responsabilitatea accesării finanţării europene, a reprezentat cea mai critică perioadă din istoria postdecembristă. Cel mai slab şi negru guvern, care astăzi neputând justifica nedreptăţile comise, s-a ascuns sub emblema PNL, crezând că cetăţenii nu-i mai văd.

Pe lângă faptul că întreaga perioadă de guvernare democrat-liberală s-a încheiat cu incredibila rată de absorbţie de 7%, cinci programe operaţionale au mai fost blocate din cauza fraudelor şi incompetenţelor.

PDL, adică PNL-ul de astăzi, a crezut că acei bani proveniţi de la Uniunea Europeană sunt cadou pentru ei şi au început să şi-i îndese în buzunare. Aşa am ajuns să suportăm corecţii financiare de 1 miliard de lei şi să pierdem luni de zile încercând să deblocăm programele operaţionale. Şi tot din această pricină Guvernul Ponta a trebuit să-şi concentreze toate eforturile pe absorbţia a peste 90% din fondurile alocate pentru perioada 2007-2013 în numai doi ani şi în timp ce noul exerciţiu bugetar bătea la uşă.

Aşa cum spuneam şi mai devreme, acest cel mai întunecat guvern al ultimilor 20 de ani, cel al PDL-ului, în loc să acceseze fondurile europene pentru a reduce şocul resimţit de România în perioada crizei economice, a ignorat această oportunitate, preferând să împrumute 20 de miliarde de euro de la FMI şi alte instituţii şi să taie şi aşa "prea generoasele" salarii ale bugetarilor.

Întreg Cabinetul PDL a fost constituit dintr-un grup de oameni politici conduşi de un singur scop, acela de a manipula bugetul statului şi fondurile europene după propria lor vrere.

Diferenţa de competenţă a celor două guverne - PD şi PDL, PDL şi PSD - devine evidentă prin modul de gestionare a programului POR, pentru care PDL a accesat suma de 656 de milioane de euro în toţi anii săi de guvernare, iar Guvernul Ponta a obţinut suma de 2,26 de miliarde de euro până în noiembrie 2014.

Încă un program care face diferenţa este cel de dezvoltare rurală pentru care PDL a accesat finanţare de 37% din valoarea totală alocată, iar Guvernul Ponta a obţinut 87% din totalitatea fondurilor alocate pentru 2007-2013.

În ceea ce priveşte nemulţumirea celeilalte jumătăţi a PNL în compoziţia căreia se află foşti miniştri ai Cabinetului Ponta, vă rog mai bine să ne prezentaţi dumneavoastră cum aţi realizat o mai bună absorbţie a fondurilor europene.

Domnul Eugen Nicolăescu a ocupat poziţia de ministru al sănătăţii în repetate rânduri şi poate doreşte să ne prezinte câte fonduri a accesat Domnia Sa şi câte spitale regionale a inclus pentru finanţare europeană.

Actualul ministru al PSD al sănătăţii face demersuri pentru a atrage fonduri europene pe Programul naţional de tuberculoză. Dumneavoastră?

Încă un fost membru notoriu al Cabinetului Ponta, doamna Lucia Varga, ministru al apelor şi pădurilor de la acea vreme, poate doreşte să ne împărtăşească reuşitele Domniei Sale la capitolul fonduri europene. De exemplu, care este procentul pe care l-aţi atras de la finanţările acordate pentru silvicultură.

Oricare membru al PNL, fost ministru în Cabinetul Ponta, poate veni să ne prezinte succesul său în absorbţia fondurilor europene, justificând astfel indignarea cu privire la actuala rată de absorbţie. Altfel, tot ceea ce afirmaţi în această moţiune este doar o simplă gargară.

În comparaţie cu ceea ce Domniile Voastre aţi reuşit să faceţi, în timpul Guvernării Ponta s-au semnat peste 15 mii de contracte de finanţare cu beneficiarii, s-a primit suma de 10,73 de miliarde de euro, adică 55,86% din alocarea pentru 2007-2013, iar valoarea declaraţiilor de cheltuieli transmise comisiei este de 9,9 miliarde de lei.

În luna februarie a acestui an, România a mai încasat 460 de milioane de euro de la Comisia Europeană pentru POS-T, POSDRU şi POR.

Semnatarilor moţiunii le dau dreptate într-o singură privinţă.

Fiecare punct nerealizat înseamnă 179 de milioane de euro pierduţi, iar situaţia aceasta în care ne aflăm s-a creat din cauză că membrii actualei opoziţii au dormit un somn adânc din 2007 şi până în 2012, iar în loc să obţină finanţare europeană au făcut împrumuturi şi au tăiat salarii. Iar după preluarea puterii, Guvernul Ponta a pierdut luni de zile reparându-le greşelile, în loc să investească timpul în noi proiecte.

Actualul executiv va face tot ce îi stă în putinţă pentru a beneficia de cel puţin 80% din fondurile europene alocate perioadei 2007-2013.

Echipa de Task force trimisă în România, precum şi în alte şapte state membre, va identifica o serie de soluţii şi acţiuni care să conducă la o mai bună implementare a proiectelor. În acest sens, au fost stabilite cinci axe de lucru sectoriale, printre care se numără cea pentru monitorizarea proiectelor în derulare, pentru fazarea unor proiecte pentru transport şi mediu, pentru utilizarea mai extinsă a instrumentelor financiare şi, foarte important, pentru analizarea proiectelor alternative şi retrospective.

Proiectele finanţate din fondurile europene, care se află sub riscul de a nu fi finalizate în acest an, vor fi împărţite în două etape de implementare, astfel încât în prima etapă vor fi decontate sumele cheltuite până la finele acestui an, iar în cea de a doua etapă, proiectele vor fi decontate cu sumele destinate României prin exerciţiul financiar 2014-2020.

Ceea ce dumneavoastră numiţi într-un mod dramatic "mila" Comisiei Europene, este, de fapt, o formă de optimizare a utilizării fondurilor europene, opţiune folosită de mai multe state membre. Aşa cum menţionam mai sus, opt state europe au un grad de absorbţie mai mic de 60% şi riscă să piardă sume importante de bani.

Această formă de ajutor nu este acordată doar României şi nu este nevoie să dramatizaţi.

Eu sunt de părere că vom putea, cu ajutorul instrumentelor puse la dispoziţie de Comisia Europeană, să înregistrăm încă o creştere record de accesare a finanţărilor europene. Afirm acest lucru deoarece Guvernul Ponta care a progresat într-un mod spectacular în doar doi ani de la valoarea iniţială de 7% la 52% valoarea din prezent va reuşi cu siguranţă să se ridice la înălţimea aşteptărilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Şapte minute aţi epuizat.

Domnul deputat... Poftiţi, doamnă! Şi dumneavoastră, domnul deputat, dumneavoastră?

Doamna Lucia-Ana Varga:

Dragi colegi,

Doar vreau să-i fac o propunere domnului care a citit moţiunea, să o sune pe doamna Rovana Plumb, s-o întrebe cum a gestionat fondurile europene de la mediu, pentru că dânsa le-a gestionat. Să-l sune pe domnul Daniel Constantin, care a gestionat fondurile de la silvicultură, pentru că în calitatea mea de ministru delegat pentru ape, păduri şi silvicultură nu am răspuns de gestionarea fondurilor europene.

Vă rog sunaţi-i şi informaţi-ne şi pe noi ce răspuns aţi primit.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Ce constat? Că în PSD vorbesc oameni care habar n-au despre ce vorbesc.

Doi. Îl rog pe liderul Grupului parlamentar al PSD, când trimite un vorbitor la această tribună, să-l instruiască să nu spună prostii.

Trei. În PSD nu ştie ministrul fondurilor europene ce vor să spună parlamentarii, pentru că ei între ei nu vorbesc. Şi vă spun şi ce trebuie să ştie domnul deputat.

Sunt uimit că domnul Teodorovici îl lasă să bată câmpii, pentru că, dacă domnul deputat ar fi citit - şi e tânăr, păcat că n-a învăţat să citească -, ar fi ştiut că pentru 2007-2013, Ministerul Sănătăţii n-a avut alocat niciun fond european.

Aceasta este realitatea, domnul deputat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim.

Domnul Orban, tot la replică?

Domnul Ludovic Orban:

Da.

N-am să mă refer la observaţia făcută de colegul din PSD, pe care, sincer, nu-l cunosc, prima oară l-am văzut la microfon. Sper ca data viitoare să vină mai bine pregătit.

De bine, de rău, ca să zic aşa, deşi era cam o perioadă apropiată, toţi se consumaseră numai pe POS pe Transporturi, vreo 30 de milioane de euro, astăzi pe toate programele operaţionale nu s-a tras nici măcar un singur euro.

Iar v-aş mai spune un lucru, cel puţin eu, cât am fost la Ministerul Transporturilor, pe fonduri europene nu am dat niciun contract unui cumnat al meu, aşa cum a făcut domnul Ponta, care a beneficiat prin intermediul cumnatului Domniei Sale, Herţanu, de contracte grase, în care evident că a folosit fondurile europene pentru altceva decât pentru interesele generale ale românilor.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dau cuvântul domnului deputat Drăguşanu, Grupul parlamentar Liberal Conservator. Nu este. Este? Venea din stânga şi eu mă uitam în dreapta.

Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi semnatari ai moţiunii,

Imediat ce am început să citesc materialul depus de dumneavoastră am remarcat neseriozitatea demersului. Însuşi titlul trădează ignoranţa dumneavoastră, deoarece vă referiţi la guvernarea PSD, cu toate că, de trei ani de zile, guvernarea României este una de alianţă şi consens politic între partide de stânga, centru-stânga, centru-dreapta şi de dreapta.

Din această guvernare aţi făcut şi dumneavoastră parte până când v-aţi dat seama că este greu să reparaţi greşelile guvernării anterioare, că privilegiile şi posturile care v-au revenit în urma negocierii sunt prea puţine şi aţi decis că trebuie să guvernaţi singuri şi să creşteţi - aşa, ca în basmele cu Făt-Frumos - într-un an cât alţii în şapte.

Din păcate, stimaţi colegi, pentru dumneavoastră astăzi guvernarea este chiar fata morgana pe care o pomeniţi în titlul moţiunii.

În primul exerciţiu financiar 2007-2013, România a avut o alocare financiară de 19,21 miliarde de euro.

În primii doi ani, 2007 şi 2008, nu a intrat în ţară niciun euro din aceşti bani.

În următorii ani, 2009, 2010, 2011 şi până aţi ieşit de la guvernare, în aprilie 2012, aţi reuşit foarte puţin.

Însuşi ministrul de la vremea respectivă, domnul Ludovic Orban, declara la finele anului 2011: "Gradul de absorbţie al fondurilor structurale este mult mai mic decât suma prevăzută prezentată în mod oficial de guvern. Rata de absorbţie efectivă este de 3,7% în prezent", declara în acelaşi interviu ministrul Orban.

Şi până aţi părăsit guvernarea rata de absorbţie a ajuns undeva la 6%. Un record, negativ, bineînţeles, în toată Uniunea Europeană.

Să ne amintim că la ieşirea dumneavoastră de la guvernare, doamnelor şi domnilor, de la PDL - astăzi PNL - aproape toate programele de finanţare erau presuspendate, deci devenise imposibilă decontarea banilor de la Uniunea Europeană. Este vorba despre Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, Programul Operaţional Regional, Programul Operaţional Sectorial Transport şi Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice.

Argumentele Comisiei Europene pentru presuspendarea fondurilor au fost deficienţele constatate în urma misiunilor de audit efectuate pentru perioada 2009-2011, deci fix în perioada când o parte dintre dumneavoastră eraţi la guvernare.

Problemele constatate erau legate de achiziţii publice, precum şi de prevenirea şi detectarea fraudelor şi a conflictelor de interese.

De asemenea, pentru a proteja bugetul Uniunii Europene au fost propuse corecţii financiare pentru aceste programe ce au acoperit între 10 şi 25% din plăţi.

După aproximativ un an de zile de la presuspendare ca urmare a măsurilor implementate de Ministerul Fondurilor Europene condus de domnul Orlando Teodorovici, Comisia Europeană a decis reluarea plăţilor pe programele presuspendate.

O serie de măsuri bine gândite au făcut posibilă această situaţie şi practic acela a reprezentat momentul de la care am putut însuma procentele din totalul fondurilor europene atrase în România. Şi rezultatele s-au văzut: 15% grad de absorbţie la finele anului 2012, 30% grad de absorbţie la finele anului 2013, 52% grad de absorbţie la finele anului 2014.

În perioada 2013-2014, România a înregistrat cea mai mare creştere din Uniunea Europeană a sumelor rambursate de Comisia Europeană, de 236%, faţă de perioada 2007-2012.

Deci, doamnelor şi domnilor colegi, semnatari ai moţiunii, din cei şapte ani ai exerciţiului financiar 2007-2013, cinci ani şi jumătate aţi gestionat dumneavoastră accesarea fondurilor europene şi, după cum am arătat mai sus, aţi gestionat rău acest sector şi aţi încălcat şi regulile de accesare.

Nu se cade să veniţi astăzi şi să acuzaţi că România pierde bani din primul exerciţiu financiar. Practic, vă acuzaţi singuri, iar acest demers ar putea cel mult să taie elanul unor colegi de-ai dumneavoastră care-şi doresc să revină în Executiv pe posturi de ministru.

Până la sfârşitul anului 2015, România poate ajunge la o rată de absorbţie de aproximativ 80%, datorită măsurilor luate şi implementate încă din anul 2013 şi care vor continua şi în acest an. Amintesc câteva din măsurile luate de ministrul Teodorovici: concentrarea autorităţilor de management pentru POSDRU, POSCCE, POS Mediu şi POS Transport, în cadrul Ministerului Fondurilor Europene.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, mai aveţi un minut, să luaţi în calcul.

Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu:

Aplicarea unor mecanisme noi de prevenire a conflictelor de interese; introducerea unor proceduri simplificate beneficiarilor privaţi pentru atribuirea contractelor de furnizare de servicii sau de lucrări. Aceste proceduri reduc semnificativ timpii de efectuare a procedurilor de achiziţii, iar transparenţa licitaţiilor este asigurată de derularea on-line a operaţiunilor; instituirea mecanismului decontării cererilor de plată, măsură aplicabilă atât beneficiarilor instituţiilor publice, cât şi beneficiarilor privaţi. Acest mecanism permite beneficiarilor care nu dispun de resurse financiare pentru a achita facturile aferente serviciilor, bunurilor sau lucrărilor recepţionate şi acceptate la plată să solicite în avans sumele nerambursabile. În maxim 30 de zile de la depunerea cererii de plată, beneficiarii pot primi banii în avans, după care să facă plăţile către furnizori.

Realocarea sumelor între diferite axe prioritare ale aceluiaşi program operaţional a devenit posibilă datorită unor modificări legislative, reducerea perioadei medii de evaluare şi selecţie a proiectelor, şi vă dau exemplu pe POSDRU de la 6-9 luni s-a redus la 1-2 luni, asigurarea salarizării unitare a personalului tuturor autorităţilor de management şi organismelor internaţionale la nivelul...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionaţi, domnule deputat, vă rog.

Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu:

...Ministerului Fondurilor Europene.

Sunt doar câteva măsuri ce puteau fi adoptate încă de la începutul drumului european al României, şi astăzi nu am mai fi discutat de fonduri ce pot fi pierdute, ci discutam de fondurile suplimentare ce puteau fi alocate României.

În anul 2015, Ministerul Fondurilor Europene va veni cu noi măsuri pentru accelerarea...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, concluzionaţi. Aţi depăşit timpul.

Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu:

30 de secunde, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu:

Suntem siguri că orice măsură menită să îmbunătăţească modul de accesare a fondurilor va fi recepţionată pozitiv de conducerea ministerului şi va fi pusă în aplicare. Dorim, stimaţi colegi, ca împreună, puterea şi opoziţia, Parlamentul şi Guvernul, să găsim cele mai bune soluţii pentru ca România să se dezvolte, sunt de acord cu dumneavoastră, dar nu am văzut în moţiunea dumneavoastră nici măcar o simplă propunere de îmbunătăţirea actualului mod de accesarea fondurilor europene.

Accesarea fondurilor europene din afara României şi aducerea de bani în ţară nu trebuie să aibă culoare politică. Această chestiune trebuie văzută ca un obiectiv naţional, şi cu cât intră mai mulţi bani în ţară, în economia românească, cu atât ne va fi mai bine tuturor.

Vorbiţi de colaborare, atunci haideţi să adoptăm cât mai repede noul Cod fiscal şi să oferim atât firmelor private, cât şi administraţiei publice, noi soluţii pentru cofinanţarea proiectelor.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ceea ce a reuşit să facă ministrul Orlando Teodorovici în fruntea Ministerului Fondurilor Europene este lăudabil, având în vedere startul greşit al României în acest domeniu. Nu credem că putea face cineva mai mult fără să încalce regulile. Credem, însă, că dacă vom avea consens politic şi vom susţine toţi demersurile de relaxare a modului de accesare, de de-birocratizare şi de transparentizare a procedurilor de desfăşurare a achiziţiilor publice, România noastră, a tuturor, va reuşi să atragă toate fondurile puse la dispoziţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Stimate colege, stimaţi colegi,

Asistăm împreună la un nou act din comedia tristă pusă cu succes în scenă de noul PNL, sau mai degrabă vechiul PDL extins, cu care ne-a amuzat în ultimul timp opoziţia în încercările sale nearticulate şi spasmotice de a veni la putere cu orice preţ.

Situaţia ar fi comică dacă nu ar fi tragică pentru un partid care în loc să vină la masa discuţiilor pentru proiecte care vizează viitorul românilor, se ţine de moţiuni simple care, dincolo de stilul pamfletar şi bufonic, nu au substanţă şi nu ţin cont de realităţile economice din România sau din Uniunea Europeană.

După ce PNL a lansat un program de guvernare pe genunchi, care a stârnit chiar şi iritarea şi ironia propriilor membri, din cauza amatorismului cu care a fost redactat, astăzi, colegii noştri din opoziţie au venit în faţa românilor cu o moţiune simplă în domeniul fondurilor europene, domeniu în care eşecul guvernării PDL, astăzi camuflată fără succes în PNL, este de notorietate.

Aflăm din basmul cu Feţi-Frumoşi, numit pe nedrept moţiune simplă, că aşa-zisele cifre reale ale absorbţiei fondurilor europene nu ar fi de 53%, ci, după calculele specialiştilor PNL, de doar 47,3% şi că fiecare procent contează. Mergând pe această logică, vă întreb cum ar fi trebuit să privim performanţa extraordinară, de altfel, a guvernării PDL, de absorbţie a fondurilor europene, de cât? De 7%.

Dacă fiecare procent reprezintă după calculele PNL circa 170 de milioane de euro care pot fi folosite în economie, sănătate sau învăţământ, ar trebui să-i întrebăm pe colegii din opoziţie cam cât a adus în plus Guvernul Ponta României, ridicând acest procent ridicol de 7% al guvernării PDL, la 36% în iunie 2014 şi la peste 53% în februarie 2015. Iar pentru corecta informare, trebuie totuşi să restabilim adevărul. În primele două luni ale anului în curs, României i-au fost rambursate fonduri de 565 de milioane de euro. Mi se pare cel puţin ridicol să-i critici pe alţii că nu au făcut destul, atunci când propria neputinţă stă ca mărturie pentru istorie a celei mai proaste guvernări de după Revoluţie.

Epistola PNL cu pretenţii de moţiune simplă continuă apoi pe acelaşi ton de lamentatio dolore întrebându-se ce o să se întâmple dacă nu reuşim să îmbunătăţim rata de absorbţie pe fonduri europene. Pentru a răspunde la poveşti cu Feţi-Frumoşi şi fete morgana pe care moţiunea le propune, am putea spune că distinşii noştri colegi din opoziţie se află în situaţia din povestea cu drobul de sare. Însă, noi îi asigurăm că vom face tot ce ne stă în putinţă ca România să nu se mai afle în situaţia jenantă din 2012 când nu numai că aveam o rată de absorbţie de 7%, ci toate programele europene erau blocate.

"E uşor a scrie versuri/Când nimic nu ai a spune", cum inspirat le scria marele poet Eminescu criticilor săi. Şi cred că moţiunea simplă depusă de PNL este o formă de a critica doar de dragul de a face un exerciţiu de imagine. Sigur, e şi asta o opţiune.

Ţin să le amintesc colegilor liberali că prin fariseismul de care dau dovadă riscă să creeze prejudicii majore României. Aşa cum s-a întâmplat de altfel şi în 2012, când toate programele de finanţare europeană erau blocate în urma guvernării dezastruoase a PDL. Practic, 98% din finanţarea alocată României era blocată.

Când eram împreună în USL, am lucrat împreună cu liberalii tocmai pentru a debloca aceste programe. Acum, aceiaşi liberali şi-au dat mâna cu democrat-liberalii, adică exact cu cei care poartă responsabilitatea acelui grad de absorbţie ridicol înregistrat până în primăvara anului 2012, riscând astfel să genereze noi blocaje. Când este vorba de proiecte importante, cum a fost dezbaterea pe noul Cod fiscal, implicarea colegilor din opoziţie a fost strălucitoare, dar prin absenţă, refuzând până şi participarea la prezentările făcute de ministrul de finanţe în diferite comisii parlamentare.

Parcurgând conţinutul moţiunii simple depuse de colegii PNL, am observat că, după ce contestă cifrele publice ale Guvernului Ponta privind rata de absorbţie a fondurilor europene, ni se spune că acestea au fost umflate cu contractele de la transporturi pe care actuala guvernare a reuşit să le obţină de la Comisia Europeană sau de la Banca Europeană de Investiţii.

Dincolo de manipularea agresivă a acestor date, cred că e de preferat să reuşeşti să aduci anumite sume în infrastructură, în comparaţie cu performanţa unuia dintre semnatarii şi autorii acestei moţiuni, un coleg liberal care pe vremea când era ministru al transporturilor a reuşit un procent istoric de absorbţie a fondurilor europene, dar de doar 0,06%. Domnul ministru argumenta această cifră performantă pentru România de altfel, fie prin moştenirea grea primită de la un fost ministru PDL-ist, astăzi colegul lui de partid în PNL-ul dodoloţ, fie prin reticenţa Bruxelles-ului de a acorda sume importante.

Stimate colege, stimaţi colegi,

Cei care astăzi încearcă să ne ofere lecţii privind absorbţia fondurilor europene sunt aceiaşi care au reuşit să blocheze aceste fonduri pentru România. Performanţa guvernării PDL, camuflată astăzi în PNL, vorbeşte de la sine despre demagogia unor oameni cărora astăzi cifrele guvernării Ponta li se par prea mici şi chiar nesatisfăcătoare.

Dacă ne raportăm la cifrele obţinute de miniştrii precum Anca Boagiu, 0,02%, Radu Berceanu, 0,08%, domnul Orban, 0,06%, rezultatele prezentate de opoziţie pentru actuala guvernare pot să ni se pară de-a dreptul uriaşe. În comparaţie cu guvernările precedente, putem spune că actualul Executiv a obţinut rezultate remarcabile, de altfel. Sigur că fiecare dintre noi şi-ar dori îmbunătăţirea acestor performanţe şi că suntem încă departe de alte state europene, dar ar trebui ca opoziţia să vină cu soluţii concrete şi constructive, dincolo de retorica politicianistă a cărei ţintă este doar venirea la guvernare, fără a avea şi un proiect viabil.

Ţin să le amintesc semnatarilor acestei moţiuni simple câteva dintre realizările actualei guvernări în domeniul fondurilor europene. De la preluarea guvernării, am crescut rata de absorbţie a fondurilor europene de peste 7 ori. România a atras 1,7 miliarde de euro de la Uniunea Europeană ca rambursări în primele şase luni ale anului 2014, cea mai mare sumă pe care a reuşit să o absoarbă în economie, în primele şase luni ale unui an de când am aderat la Uniunea Europeană. Am adus peste 4 miliarde de euro în ţară în doar doi ani de zile. Am restabilit fluxul de plăţi pe cinci programe operaţionale blocate din cauza neregulilor înregistrate în perioada 2010-2011, perioada de guvernare a PDL-ului, stimaţi colegi şi stimate colege.

Am obţinut un an suplimentar pentru absorbţia fondurilor UE, am accelerat absorbţia fondurilor europene prin crearea unei structuri centrale, Ministerul Fondurilor Europe, şi prin simplificarea şi unificarea cadrului legislativ. Am asigurat continuitate în finanţarea programelor, prin alocarea temporară a unor sume din veniturile din privatizare în scopul onorării cererilor de plată şi rambursării cheltuielilor eligibile. Am elaborat ghidul de bune practici şi evitare a principalelor riscuri în achiziţiile publice, dedicat autorităţilor de management şi beneficiarilor. Am angajat experţi privaţi în domeniu pentru a evita pierderea de fonduri europene şi chiar astăzi este la vot în faţa dumneavoastră un proiect important care să asigure o mai bună salarizare celor care se ocupă de atragerea de fonduri europene în România.

Consider că moţiunea simplă depusă azi în Parlament de colegii noştri din opoziţie a fost alcătuită cu aceeaşi grabă şi lipsă de profesionalism ca şi recentul program de guvernare lansat de domnul Predoiu. Fac un apel la foştii colegi din proiectul USL să-şi aducă aminte de promisiunile pe care le-au făcut oamenilor când au fost aleşi în Parlament pe acelaşi program de guvernare ca şi noi, şi pe care noi nu l-am abandonat. România are nevoie de unitate pe proiecte majore, iar românii aşteaptă de la noi să ne facem datoria cu seriozitate şi să găsim împreună cele mai bune soluţii pentru ţară.

Pamfletul prezentat astăzi cu multă indulgenţă drept moţiune simplă este o dovadă de neseriozitate şi de spirit ludic din partea unor artişti cu valenţe de trubaduri care vor cu orice preţ să acceadă la putere şi mai puţin să găsească soluţii pentru problemele românilor. Epistola PNL-istă este un bun exemplu ca să vedem de ce nu avem în România o colaborare reală între forţele politice, aşa cum este în Germania, că se tot dă exemplu Germania. Nici măcar pe temele de interes major naţional, aşa cum este tema fondurilor europene, liberalii vechi şi noi nu pot lăsa deoparte gargara politică şi pofta de putere, să recunoască progresele care s-au făcut în acest domeniu important pentru România şi să putem purta o discuţie civilizată despere ce putem să facem pe viitor, astfel încât să găsim cele mai bune soluţii pentru problemele românilor.

Din păcate, şi această moţiune se confirmă a fi o erată. PSD, cu siguranţă, va vota împotrivă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul deputat Tararache.

Mai aveţi 7 minute la dispoziţie, domnule deputat.

Domnul Mihai Tararache:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Spuneam anul trecut la dezbaterea pe fonduri europene că România are nevoie ca de aer de accesarea de fonduri europene şi că este vitală accelerarea acestui proces. Aminteam atunci lipsa informării cetăţenilor asupra oportunităţilor şi beneficiilor pe care le oferă accesarea de fonduri europene. Spuneam că beneficiarii sunt speriaţi de faptul că-şi cheltuiesc banii pe proiecte şi nu-i vor primi înapoi. Încă există această teamă.

Birocraţia excesivă, peste cerinţele europene, încă domneşte; şi arta de a îngreuna lucrurile, la fel.

Domnule ministru,

Nu putem să ne bucurăm de eşecul atragerii de fonduri europene, pentru că nu este doar eşecul dumneavoastră. Este eşecul României. v-am spus-o şi atunci, şi v-am spus că Parlamentul României vă poate fi un partener în acest proces. Din păcate, domnule ministru, nu aţi înţeles nimic. Dumneavoastră consideraţi că plata cererilor de finanţare pentru proiectele pe care alţii le-au implementat este succesul dumneavoastră. Dar întrebarea pe care nu o pune nimeni astăzi este următoarea: simt românii această creştere a absorbţiei de fonduri europene? Haideţi să-i întrebăm pe români dacă simt o schimbare în viaţa de zi cu zi. Haideţi să-i întrebăm dacă simt o îmbunătăţire a calităţii vieţii, ca urmare a faptului că dumneavoastră vă lăudaţi că aţi crescut gradul de absorbţie. Vă spun eu: nu simt mai nimic.

Şi pentru că vedem, domnule ministru, cu toţii, rezultatele ministeriale ale dumneavoastră, că avem programe pre-suspendate, avem încă foarte mari nemulţumiri din partea beneficiarilor, permiteţi-mi să vă fac cadou un carnet de notiţe. (Înmânează carnetul de notiţe domnului ministru al fondurilor europene, Eugen Orlando Teodorovici.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aţi terminat, domnule deputat?

Domnul Mihai Tararache:

Nu. Imediat.

Şi am câteva... dintr-un spirit colegial am făcut-o, domnule ministru. Am câteva propuneri de îmbunătăţire a absorbţiei, acestui proces. Şi o să le enumăr pe scurt, pentru că timpul nu ne permite: eficientizarea şi accelerarea utilizării asistenţei tehnice, eficientizarea politicilor de personal; transparentizarea completă a procesului de absorbţie; dezvoltarea capacităţii administrative la nivelul autorităţii publice beneficiare a fondurilor europene; încheierea contractelor de finanţare într-un termen rezonabil; reducerea termenului de aprobare a unui act adiţional de modificare a condiţiilor contractuale; crearea de help-desk-uri în fiecare judeţ, pe lângă sau în cadrul unei structuri de tip public-privat; publicarea de răspunsuri în maxim trei zile de la postarea unei întrebări.

Şi ar mai fi multe de spus, domnule ministru.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Cu toţii avem datoria, putere şi opoziţie, să facem din accesarea fondurilor europene un succes al României, un pas mare spre acea Românie pe care cu toţii ne-o dorim, o Românie europeană care să fructifice la maxim această oportunitate.

Aşa că, domnule ministru, ne dorim de la dumneavoastră să vorbiţi mai puţin şi să faceţi mai mult pentru acest domeniu. Nu vreau ca acest domeniu vital pentru România să rămână doar o fata morgana, iar dumneavoastră, domnule ministru, să fiţi zmeul cel rău. Pentru c-ar însemna că românii vor trăi o poveste cu final nefericit, ceea ce se preconizează astăzi.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul deputat Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Dragi colegi,

Ne-am obişnuit deja ca PNL-ul să-şi dea întâlnire în această sală pentru probleme interne de partid, pentru a face prezenţa, dar şi din cauza faptului că nu s-au înţeles încă în ce sediu să se întâlnească, ştiut fiind faptul că cei din PDL nu vor să vină în Kiseleff, iar cei din PNL nu vor să se ducă în Modrogan. Aşa că au pus de o poveste de moţiune intitulată "Iluzia trecătoare PNL între «Blonda ca Zăpada» cu cele şapte mandate şi «Buldogul pelican»".

Şi pentru a avea o radiografie completă a ceea ce se întâmplă astăzi în PDL reloaded, vă prezint pe scurt un articol din presa românească a anului 1889, din ziarul "Constituţionalul". Citez: "Partidul Liberal, în coaliţie cu elemente răzleţe, sătul de a mai lupta pe calea normală pentru a răsturna ministerul Catargiu se puse să facă o campanie înverşunată pe cale anormală. Partidul Liberal, care-şi avea cartierul general la Mazar Paşa, făcu apel la mijloace demagogice, înrola cu tot felul de monedă, mai cu sunători, mai cu strălucite perspective, voluntiri, şi ieşi pe stradă strigând: «Catargiu calcă Constituţia de sus în jos, o călcăm şi noi de jos în sus». Şi pe câtă vreme legioanele partizanilor şi volintirilor se agitau pe calea brutală câte un avocăţel, acela care nu lucra cu ziua, ci cu perspectiva unui viitor apropiat, turna la proză cu cotul în «Monitorul Mazarist» căutând cu citate din autori celebri să probeze că răscoala de uliţă este nu numai un drept, dar chiar o datorie în aşa împrejurări.

Proza kilometrică a avocăţelului nu era menită decât să liniştească sufletele câtorva negustori cari contribuiau gros la marea operă patriotică, îndeplinirea datoriei, dar cari având prăvălii deschise nu prea se amuzau văzând cetele bravilor volintiri ai sfintei cauze constituţionale. Deh! Patria, ca patria, dar centrul patriei este prăvălia. Şi prăvălia cu volintiri nu prea se potriveşte. Prăvălia merge cu linişte şi cu dreptul", închei citatul.

Dragi colegi,

Aşadar, s-a schimbat oare ceva din filosofia politică a actualului PNL? Vedeţi dumneavoastră, mai cu seamă după înfrăţirea cu partidul odioaselor tăieri, contextul politic actual în care se învârte PNL-ul este marcat de principiile băsesciene ale vânătorilor de ciolan. Cum s-ar spune, pentru colegii noştri din opoziţie, viaţa trebuie să fie un ospăţ, dar un ospăţ pe bani publici.

Încearcă stimaţii noştri colegi să găsească o legătură între scrutinul electoral din 2014 şi rata absorbţiei fondurilor europene. Precizăm colegilor noştri că sunt pe o pistă falsă şi le sugerăm să găsească legătura între mandatele de arest preventiv de la DNA şi guvernul "to be elected".

Încearcă stimaţii noştri colegi să facă o legătură între procentul de creştere a absorbţiei de fonduri europene şi Făt-Frumos. Precizăm din nou că au greşit şi le sugerăm să vadă legătura între dispariţia PNL-ului de pe scena politică şi apariţia unei noi formaţiuni politice denumită PDL reloaded în căutarea permanentă a zmeului zmeilor.

Încearcă stimaţii noştri colegi să găsească o legătură între actuala guvernare, coafarea şi măsluirea ratei absorbţiei din motive pur politicianiste. Precizăm din nou: dragi colegi, vă aflaţi, de asemenea, pe o pistă falsă şi vă sugerăm să vedeţi legătura între elementele PDL-iste din actualul PNL şi cele cinci programe operaţionale blocate pentru România în timpul guvernării Boc-Băsescu.

Suntem criticaţi în textul moţiunii pentru întârzieri mari pe loturile 3 şi 4 din Autostrada Sebeş-Turda şi pe loturile 2, 3 şi 4 din Autostrada Lugoj-Deva. Ne-am însuşit critica, dragi colegi, pe aceste loturi. Dar ce vă faceţi dacă vă întrebăm noi de loturile Bica, lotul Blaga, Cocoş, Pinalti şi alte loturi care şi-au găsit reşedinţa temporară în arestul general al Poliţiei sau în penitenciare. Înţeleg că aţi convenit ca sediul din Modrogan să fie renovat, văruit, vopsit, dotat cu föhn şi cu gratii la geam, tocmai pentru a se putea executa în condiţii legale arestul la domiciliu.

Precizaţi, de asemenea, în textul moţiunii că birocraţia a pus pe fugă majoritatea beneficiarilor privaţi de fonduri europene. Noi credem că motivul real nu a fost birocraţia de care ne învinovăţiţi, ci comisioanele cerute acestora de către dumneavoastră, ajungându-se la sume imense care dacă ar fi returnate la bugetul statului nu am mai auzi în România de austeritate.

Precizaţi în râs numele unor persoane, căutând să lipiţi etichete de o guvernare care a scos România din criză, dar nu amintiţi de Roberta Anastase, experta în numerologie, de Adriean Videanu, baronul Münchausen de Videle, de Radu Berceanu, expertul PDL în infrastructura rutieră, şi de alţii ca aceia care au stat la umbra Palatului Cotroceni pentru a prospera exact ca Făt-Frumos, de care aţi amintit, într-un mandat, câţi alţii în şapte.

Aceştia sunteţi, domnilor de la PDL reloaded, toţi cu chipul şi asemănarea fanarioţilor, şi dacă tot am amintit de fanarioţi, am să vă dedic, în încheiere, patru versuri din epistola lui Enăchiţă Văcărescu către fanarioţi care rezumă fidel locul dumneavoastră în politica românească: "Aş fi cu voi, dar dragostea de ţară îmi spune că trăiţi într-un păcat./Cum stoarceţi voi albinele de ceară/Şi luaţi câmpiei rodul cel bogat".

Vă mulţumesc.

Şi acum o întrebare serioasă, dragi colegi.

Dacă sunteţi aşa interesaţi de politica europeană şi absorbţia fondurilor europene, de ce nu participaţi, domnilor din PNL, la Comisia pentru afaceri europene? Probabil că nu vă interesează rezolvarea problemelor, ci doar scandalul.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să salutăm prezenţa în sală a distinşilor colegi din Bundestag. Este delegaţia condusă de domnul Rainer Arnold, preşedintele Grupului parlamentar de prietenie cu România.

(Aplauze. Deputaţii aflaţi în sala de şedinţă se ridică în picioare şi salută prezenţa delegaţiei germane.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim.

Continuăm dezbaterile pe moţiune.

Are cuvântul domnul deputat Alexandru Nazare.

Maxim 5 minute.

Domnul Alexandru Nazare:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Dragi colegi,

Am observat cu câtă naturaleţe domnul ministru Teodorovici s-a grăbit să se asocieze cu Făt-Frumos, Făt-Frumosul din titlul moţiunii noastre.

Domnule ministru,

Sintagma aceasta e la peiorativ, Făt-Frumosul din titlul moţiunii noastre e un personaj negativ, pentru că nu duce la îndeplinire sarcinile pe care le are. Dumneavoastră v-aţi grăbit să vă asociaţi cu Făt-Frumos, spunând că Făt-Frumos e un personaj bun. N-avem nevoie de Feţi-Frumoşi, nici de fete morgana, avem nevoie de rezultate, şi avem 600 de milioane de euro de absorbit în fiecare lună a acestui an ca să ajungem numai la cei 80% pe care-i pomeneaţi. Ceea ce e foarte greu, dacă nu imposibil, şi este mai mult decât justificat să venim astăzi în faţa dumneavoastră să vă prevenim că aveţi această mare problemă şi sunt probleme sistemice pe care le aveţi de rezolvat şi le avem de rezolvat împreună ca să putem să cheltuim banii pe 2014-2020.

Nu ştiu dacă vreţi să vă reprofilaţi pe ştiri de Times New Roman cu această asociere cu Făt-Frumos. Probabil, dar nu cred că e obiectul discuţiei de astăzi.

Această stare de bine pe care încercaţi s-o induceţi cu această absorbţie la hectar dumneavoastră, e bazată, aşa, pe năucitoarea constatare privind fata morgana, cum i-am zis noi. E o nălucă.

Domnule ministru,

Suntem pe ultimul loc din Uniunea Europeană. Suntem atât de extraordinari şi de eficienţi şi de dibaci că tot pe ultimul loc suntem. Şi ne propunem să avem o absorbţie mai bună, să mergem mai departe de ultimul loc.

Deci oricât de bine aţi încerca să ne prezentaţi lucrurile, noi tot în coadă suntem. Şi trebuie să facem un efort naţional să plecăm de acolo.

Şi tot aveţi acest talent de a ne spune că dumneavoastră aţi făcut, dumneavoastră aţi dres. Domnule, 3 ani, 3 ani de zile aţi gestionat sistemul de fonduri europene, exact în anii în care s-au făcut decontările pe proiecte majore aprobate de noi.

Deci haideţi să lăsăm ipocrizia asta că numai dumneavoastră aţi făcut absorbţie şi noi n-am făcut absorbţie. Că dacă ştiţi sistemul şi îl ştiţi foarte bine, ştiţi foarte bine că la început se face absorbţie mult mai greu, cum şi dumneavoastră aveţi zero astăzi, da? După al treilea an încep să se vadă rezultatele. Deci haideţi să lăsăm ipocrizia la o parte dacă vrem să construim, da? E în firescul mecanismului, o chestie normală să avem o absorbţie mai mare din al cincilea an de când aţi preluat dumneavoastră guvernarea. Nu este o chestie de geniu, este o chestiune normală.

Bun. Minciună gogonată că în 2012, când aţi preluat, nu puteaţi face decât 50-80% absorbţie, este o minciună gogonată. Mai aveaţi atâţia ani la dispoziţie, puteaţi să contractaţi proiecte, nu v-a oprit nimeni. Dar nu aţi respectat planul agreat cu Comisia Europeană şi din cauza aceasta s-au blocat programele, nu cum încercaţi să acreditaţi, că din vina "grelei moşteniri". Dacă tot o să mergem pe "greaua moştenire", nu o să ajungem nicăieri.

Nu aţi luat în calcul sfaturile noastre de anul trecut, nu aţi descentralizat fondurile europene, le ţineţi în continuare la Bucureşti, la domnul Dragnea, şi la Bucureşti, la minister. Bun. Este clar că nu aţi luat în calcul modelul polonez. Deci este foarte posibil ca în 2014-2020 să ajungem în aceeaşi situaţie în care suntem astăzi, într-o situaţie dezastruoasă. Că v-aţi ţinut de cuvânt? Păi când v-aţi ţinut de cuvânt? În 2013, când promiteaţi 50% absorbţie? Sau astăzi, în 2015, când aveţi 50% absorbţie?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, concluzionaţi, vă rog.

Domnul Alexandru Nazare:

Atunci sau acum? Bun. Ca o concluzie. Ceea ce mi s-a părut foarte grav este că aţi încercat să folosiţi tema absorbţiei, şi dumneavoastră şi prim-ministrul, ca levier electoral. Aţi promis cupoane pentru primari înainte de alegeri! Aţi promis bani pentru profesori pe celebrul proiect POSDRU de 37 de milioane de euro, care acum este blocat! Aţi indus această temă a absorbţiei tocmai pentru avantaje electorale! Aţi greşit, aţi încurcat borcanele!

Şi dacă domnul prim-ministru Victor Ponta consideră că dacă dezbatem această temă astăzi aici aducem prejudicii situaţiei României la Bruxelles, se înşală amarnic. Noi aici dezbatem ca să găsim soluţii împreună. Problemele de la Bruxelles, domnule Teodorovici, le aveţi din cauza performanţei sau contraperformanţei dumneavoastră, atât la POSCCE, cât şi la POSDRU, cât şi la POR, cât şi în alte locuri unde aţi făcut o absorbţie de cumetrie, nu absorbţie reală, sistemică, corectă, care să ne aducă astăzi într-o altă situaţie, domnule ministru.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Grupul PSD mai are 6 minute.

Domnul Rădulescu, vă rog, scurt, după care doamna Nichita.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Nici nu avea sens la o asemenea moţiune să facem un discurs scris, ci un discurs clar, în 3 fraze. O moţiune de poveste proastă, plină de demagogie şi ipocrizie şi cu personaje care vin... tot de desene animate, ca să povestească aici, la microfon, ca şi cum noi am veni acum cu 6% absorbţie de fonduri europene şi am comenta o absorbţie de 57% pe care ar face-o dânşii. Şi pentru că, domnule ministru, aţi primit o agendă, ţineţi-o ca să-şi scrie în continuare poveştile pe care le-au spus, pentru că am aflat şi noi astăzi, din această moţiune, că în timp ce noi ne ocupăm de fonduri europene, dânşii scriau poveşti. Şi cu personaje reale. Frumoasa din Pădurea Adormită care conducea Camera Deputaţilor şi nu mai vine prin Parlament. Sau Albă-ca-Zăpada şi cei 7 pitici. Albă-ca-Zăpada ştim unde este, îi aşteptăm şi pe cei 7 pitici. Restul moţiunii e cancan.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Cernea. Un minut, vă rog. Fără deplasare. Deci un minut doar la microfon. Aceasta este viaţa. Aceasta este hotărârea luată de Parlament.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Discursul meu se va putea rezuma la "bună ziua" şi "la revedere" la doar un minut. Ar fi trebuit să pot vorbi mai mult, pentru că este nevoie de dezbateri extinse pentru o astfel de temă. Voi încerca însă să rezum foarte mult lucrurile, scăpând însă multe nuanţe din vedere.

Această moţiune este un mecanism democratic legitim. Este firesc ca ea să fie depusă. Semnatarii moţiunii nu trebuie criticaţi pentru aceasta. În acelaşi timp, eu apreciez activitatea domnului Teodorovici. Este un fapt acela că a crescut absorbţia fondurilor europene de când dânsul este ministru. Sunt un deputat de opoziţie, critic Guvernul. Am avut multe motive pentru a o face. Dar vreau să fiu şi corect. Iar atunci când un ministru este performant - şi cred că domnul Teodorovici este unul dintre miniştrii performanţi - nu mă sfiesc să o spun public.

Însă în acelaşi timp sper ca Domnia Sa să găsească măcar o parte dintre lucrurile afirmate în moţiune utile pentru a îmbunătăţi lucrurile. Întotdeauna este loc de mai bine. Îi urez succes. Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Aţi avut deja două minute, domnule deputat, ca să vedeţi câtă bunăvoinţă!

Doamna Nichita. Şi încheiem aici.

Domnule ministru, să vă pregătiţi pentru...

Doamna Cristina Nichita:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cum poţi răspunde la un pamflet decât cu un pamflet. Făt-Frumos stă bine la minister, dar fata morgana nu este niciodată acasă.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Apetenţa opoziţiei pentru specia literară basm cult ar putea fi remarcabilă dacă nu ar fi de fapt rizibilă. Cum altfel decât rizibil poate fi calificat eseul de 11 pagini scrise cu fonturi mici, eseu în care sunt înşirate de-a valma cifre mari, întrebări retorice şi atenţionări caragialeşti!

Dacă înţeleg bine, subiectul moţiunii este domnul ministru Teodorovici, prezent şi prezentat drept Făt-Frumos. Cu aceasta suntem de acord. Şi ne bucurăm că doamnele şi chiar domnii de dreapta recunosc meritele prezenţei estetice a domnului ministru. În continuare însă punctele noastre de vedere sunt divergente. Opoziţia afirmă cu tărie că fondurile europene nu sunt tratate cu interes şi curtoazie sub ministeriatul PSD. Noi afirmăm contrariul. Vă poftesc să comparaţi rata absorbţiei fondurilor europene în cifre, de la 7-8% la 53%. Cifrele nu au culoare politică decât atunci când este vorba despre banii pentru care mulţi sponsori ai ex-PDL-iştilor sunt actualmente chiriaşi la beci.

Dacă înţeleg bine, din punctul de vedere al opoziţiei, comparaţia lipsei de competenţă a actualului ministru se face cu maxima competenţă a fostei ministrese despre care fostul preşedinte afirma că a absorbit cel mai mult, adică cele mai multe fonduri europene. Adevărul este că acea super-absorbţie ţine de ceva timp prima pagină!

Semnatarii moţiunii prezentate astăzi în Parlament vor răspunsuri la întrebări pe care atunci când erau la guvernare nu şi le-au pus niciodată. De ce? Pentru că s-au plasat sub o axiomă. Nimic din ce face Partidul Social Democrat nu este bun. O mică afirmaţie simplistă, dar liniştitoare pentru actualii opozanţi. Pe undeva pe aici îşi face apariţia fata morgana. Ea este frumoasă, înşelătoare şi nu se întrupează niciodată. Este de fapt o promisiune iluzorie. Ani de zile fostul preşedinte şi guvernele sale obediente s-au jucat cu fata morgana, căutând-o prin fonduri europene pe care le-au prăduit când au putut sau le-au ignorat fiindcă nu erau producătoare de comisioane.

Dragi colegi din opoziţie,

Lăsaţi-ni-l nouă pe Făt-Frumos acolo unde stă acum, că stă bine şi descurcaţi-vă cu fata morgana, care nu se mişcă decât pe linia orizontului. Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnule ministru, vă rog, concluzionaţi.

Domnul Eugen Orlando Teodorovici:

Da. Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sincer vă spun şi încerc să spun cât mai clar sau cât mai concis, sunt totuşi, trebuie să spun, dezamăgit. Pentru că îmi dau seama că discursul este acelaşi, subiectele cu aceeaşi lipsă de substanţă şi mai ales în faţa unor oaspeţi atât din afară, cât, din păcate, mai ales din ţară. Văd la tribună tineri care au venit probabil să vadă modul în care Parlamentul funcţionează, modul în care noi între noi susţinem subiecte de interes naţional. Sper să privească cu măsura necesară, astfel încât să discearnă între ceea ce este bine şi ceea ce este mai puţin bine în Parlamentul României.

Sunt foarte multe aspecte pe care la un moment dat am încetat să mi le mai notez, pentru că sunt foarte multe. Şi încă o dată, aceasta denotă foarte multă necunoaştere a acestui subiect.

Am vorbit sau s-a vorbit de acorduri cu băncile. Vă rog foarte mult, cred că este evident şi cred că orice om de piaţă poate să înţeleagă că nu poţi să închei un acord cu o bancă, ca să faci ce? Să o forţezi să acorde finanţări? Este vorba de piaţă, de economia de piaţă, de modul în care banca înţelege să vină în acest joc, cum banca înţelege să vină să acorde finanţări sau cofinanţări unor beneficiari cu fonduri europene sau fonduri publice în general sau chiar cu fonduri proprii. Deci sunt chestiuni care sunt făcute doar pentru imagine. Deci toate aceste protocoale cu băncile pe care doriţi să le semnăm sunt doar pentru a bifa anumite activităţi care, din păcate, într-un final nu au un impact real în procesul de fonduri europene.

De asemenea, am văzut că se spune că este sub aşteptări absorbţia. Stau şi mă întreb, sincer, fără niciun fel de implicare, să zic aşa, din sfera politică. Unde anume v-aţi fi aşteptat să fie astăzi absorbţia după ce, din păcate, în primii 5 ani şi jumătate am fost acolo unde am fost la nivel european? Chiar sincer îmi doresc să ştiu, dar în mod cinstit, unde anume credeaţi că puteam să ajungem astăzi ca ţară cu nivelul de absorbţie? Nu uitaţi că în ultimii 2 ani de zile am fost şi suntem în continuare pe prima poziţie în Europa la ceea ce înseamnă rambursări de fonduri către un stat membru din partea Comisiei Europene! Şi sunt foarte multe astfel de recorduri. Nu mai vorbesc de sumele intrate în fiecare an în România, sume care au contribuit substanţial la creşterea PIB-ului.

De asemenea, doriţi angajamente clare. Nu ştiu dacă aţi mai întâlnit alţi colegi care şi-au asumat în mod clar astfel de ţinte fără teama de a nu le atinge. În acest an, pe actualul cadru financiar, o spun şi o repet în continuare: acest 80% este o ţintă care poate fi realizată. Şi pot spune aici că aţi face bine cu toţii să vă doriţi acest lucru. Şi chiar să depăşesc 80%. Pentru că îmi doresc foarte mult ca la final de 2015 să puteam avea împreună o comisie parlamentară astfel încât Legea răspunderii ministeriale să fie cu adevărat aplicabilă în România, poate pentru prima dată, pentru a vedea exact atunci când tragem linie şi vom şti exact câţi euro a pierdut România în actualul cadru financiar, să ştim şi cine este responsabil pentru fiecare din această sumă.

De asemenea, pentru următorul cadru financiar. Vă pot spune de acum că în acest an estimez undeva la peste 5% absorbţie pe următorul cadru financiar, ceea ce înseamnă mult, va situa România în topul ţărilor fruntaşe, deci, în clasamentul acesta al absorbţiei fondurilor europene la nivel european. Veţi spune poate iar este o ţintă fără argumente, dar vă lansez pe această cale o invitaţie, pentru că nu este locul aici, în Parlament, să dezbatem moţiunea punct cu punct. Şi vă invit astăzi în mod public la o dezbatere pe această temă. Luăm moţiunea punct cu punct şi-l discutăm, îl fundamentăm în faţa opiniei publice, în faţa mass-media. Pentru a vedea întreaga populaţie cine cât ştie, dacă ştie şi într-adevăr dacă are într-adevăr argumente pertinente. Şi cu mare plăcere, ştiţi foarte bine, orice soluţie, orice propunere venită din partea oricui, indiferent din ce partid politic face parte sau din orice zonă a economiei, o aplic cu mare plăcere şi nu mi-o asum, da, în sensul că nu trec numele Teodorovici pe fiecare dintre aceste idei.

De asemenea, transpunerea prin achiziţiile publice. Luna iunie în acest an este un termen convenit cu partea comunitară de a definitiva strategia naţională pentru achiziţii publice. Iar la finalul acestui an să transpunem cele 3 directive europene în 4 acte normative distincte, desigur, prin aprobare în cadrul Parlamentului şi nu prin ordonanţe de urgenţă.

Oricum, în luna iunie, în acelaşi timp cu strategia naţională, veţi vedea şi acele acte că vor fi trimise spre dumneavoastră spre consultare şi puncte de vedere.

De asemenea, proiectele retrospective. Încă o dată subliniez acest lucru. Dacă nu aş folosi această abordare, dacă nu aş folosi ceea ce regulamentele europene ne permit, România ar pierde foarte mulţi bani. Şi încă o dată subliniez acest lucru. Ar trebui cu toţii să susţineţi acest lucru, pentru că dacă nu aplicăm această metodologie şi nu reuşim în relaţia cu Comisia Europeană să aducem mai mulţi bani în ţară pe baza acestui nou principiu, atunci pierderea va fi una mult mai mare. Şi cu atât mai mult, mulţi dintre cei care au ocupat anumite funcţii în anumită perioadă vor trebui să răspundă mai mult pentru banii pierduţi.

Închei prin a face... bun, nu vreau să fac niciun fel de trimitere la... acum... dar totuşi două remarci la colegul, domnul deputat Nazare. Vă invit cu mare plăcere să discutăm despre tot ceea ce dumneavoastră susţineţi. Şi dacă aveţi, v-am spus, un singur argument care să nu stea în picioare la ceea ce eu vă spun, plec ori eu ori dumneavoastră. N-am niciun fel de problemă în acest sens, să ştiţi. Ştiţi foarte bine că îmi asum public, fără niciun fel de temere ceea ce spun. Sunt un om din sistem. După 24 de ani de zile în administraţie publică, cred că ceea ce spun este justificat şi mai ales confirmat de Comisia Europeană.

Cu domnul Tararache, eu aici am scris pe acest carneţel pe care vi l-aş lăsa, dar nu aici, ci vi-l dau când doriţi înapoi, 3 cuvinte, 3 litere, de fapt. Nimic mai mult.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule ministru.

Dezbaterile asupra moţiunii au luat sfârşit. Vă mulţumesc, stimaţi colegi. Ne reîntâlnim în 15 minute pentru şedinţa de vot final. Mulţumesc.