Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Oltean:

Propunerea legislativă privind înfiinţarea Comunei Bărăganu, judeţul Constanţa.

Poftiţi domnule deputat Baltă, iniţiatorul propunerii.

Domnul Tudor Baltă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Comuna Bărăganu datează încă din anul 1800, sub denumirea de Osman Facâ. Acum 125 de ani, în anul 1877, după Războiul de Independenţă, în această zonă are loc o populare masivă cu populaţie din zona Buzăului, Râmnicu-Sărat, Vlaşca, Teleorman şi din Ardeal.

Comuna Bărăganu fiinţează în această componenţă până în anul 1968, când are loc reorganizarea teritorial-administrativă, conform căreia localitatea Bărăganu intră în componenţa Comunei Cumpăna, iar localităţile Lanurile în componenţa Comunei Mereni.

Începând din anul 1980 prin construirea canalului Dunăre-Marea Neagră, care întrerupe legătura cu reşedinţa de comună Cumpăna, localitatea Bărăganu trece ca parte componentă în structura administrativă a comunei Mereni.

În prezent cele două sate Bărăganu şi Lanurile se întind pe o suprafaţă de 5.700 ha, în care sunt incluse terenuri arabile, fâneţe naturale, păşuni, ape şi dumuri. Este o regiune de câmpie care face parte din podişul Negru Vodă.

Distanţa celor două sate faţă de sediul primăriei din Mereni este de circa 8 Km, îngreunând desfăşurarea normală a vieţii economico-sociale din zonă. Satele ce vor compune comuna Bărăganu au o populaţie totală de 2.050 locuitori şi un număr de 585 gospodării. Satele Bărăganu şi Lanurile sunt străbătute de un drum judeţean în lungime de 4 Km iar reţeaua de drumuri comunale are o lungime totală de 6 Km.

Satele Bărăganu şi Lanurile beneficiază de o reţea de alimentare cu apă potabilă. Aş menţiona că viitoarea comună dispune, de asemenea, de unităţi şcolare pentru învăţământul primar şi gimnazial, precum şi pentru învăţământul preşcolar. Comuna are 2 dispensare amplasate în cele două sate.

Actuala comună Mereni nu va fi afectată de desprinderea celor două sate, ea rămânând cu o populaţie de aproximativ 2.300 locuitori distribuiţi în trei sate actuale: Mereni, Ciobăniţa şi Osmancea.

Aş menţiona că populaţia comunei Mereni a fost consultată cu privire la înfiinţarea comunei Bărăganu, prin referndumul organizat şi desfăşurat în conformitate cu Legea nr. 3/2000, în data de 23 iunie 2002. Referendumul a fost declarat valabil prin participarea la vot a 77,7% dintre cetăţenii înscrişi pe listele electorale, iar 81,6% s-au pronunţat pentru înfiinţarea comunei Bărăganu.

Principalii indicatori cantitativi şi calitativi minimali de definire a comunelor au fost însuşiţi de consiliul local Mereni în şedinţa din 25 iunie 2002 şi vizaţi de Direcţia Judeţeană de Statistică, Preşedenţia Consiliului Judeţean şi Prefectura judeţului Constanţa.

Având în vedere cele prezentate şi ţinând seama de avizele pe care le avem, aş dori să fiţi de acord şi să aprobaţi reconstituirea acestei vechi comune - Bărăganu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte Oltean, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a luat spre dezbatere propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Bărăganu, judeţul Constanţa. Pentru dezbatere au fost avute în vedere avizele favorabile depuse de către Comisia de buget, finanţe, Consiliul Legislativ, precum şi punctul de vedere favorabil exprimat de către Guvernul României prin adresa 4.536 din 27 septembrie anul curent. În baza acestor avize, precum şi a datelor pe care le-a prezentat iniţiatorul acestei propuneri legislative, comisia a apreciat că sunt întrunite toate condiţiile pentru înfiinţarea acestei comune şi, în consecinţă, a întocmit un raport favorabil şi rugăm plenul Camerei Deputaţilor să susţină acest raport şi să-l voteze în consecinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva să participe la dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriţi în paralel proiectul cu raportul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Titlul legii. Urmăriţi amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Admis amendamentul şi se modifică în mod corespunzător titlul legii. La art. 1 vă rog să urmăriţi amendamentul 2 şi 3. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentele 2 şi 3 care propun reformularea în întregime a art. 1? Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentele 2 şi 3 şi se modifică în mod corespunzător art. 1.

Pentru art. 2 din propunere, comisia, prin amendamentele 4 şi 5 propun reformularea art. 2. Urmăriţi amendamentele 4 şi 5. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate amendamentele, se modifică art. 2 în întregime, potrivit acestor amendamente.

De fapt, prin amendamentele 4 şi 5 s-a propus inversarea textelor. Articolul 2 va avea alcătuirea rezultată din votarea celor două amendamente, 4 şi 5. Actualul art. 2 a fost renumerotat de comisie ca art. 3 şi el are aceeaşi alcătuire. Da, domnule preşedinte Oltean? Actualul art. 2 va deveni art. 3 cu aceeaşi formulare.

Stimaţi colegi, actualul art. 2 este renumerotat în aceeaşi alcătuire.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Există amendamente? Poftiţi. Cine îl susţine, dumneavoastră sau domnul Boc? Vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

La art. 2 din textul legii am făcut un amendament pe care comisia l-a respins. Constat acum, cu regret, că el nu se găseşte în amendamentele respinse. Este o scăpare a noastră, a comisiei. Îmi însuşesc această scăpare, dar vă rog să-mi permiteţi, totuşi, să-l susţin în faţa plenului Camerei Deputaţilor, fiind un amendament susţinut în faţa comisiei.

Am apreciat că la acest articol se impune cu necesitate un nou alineat, alineat care vine să înlăture o stare de suspiciune deja creată prin aplicarea acestor acte normative, o stare pe care am constatat-o în practică privind alegerile privind funcţia de primar şi pentru funcţia de consilier în noile comune înfiinţate. Textul respectiv, care ar însemna un nou alineat la art. 2, ar avea următorul conţinut: "Persoanele delegate să deţină funcţiile de primar şi viceprimar nu pot candida pentru funcţia de primar la alegerile organizate pentru constituirea noului consiliu local". Am plecat de la premisa că atâta timp cât primarul şi viceprimarul sunt persoane delegate politic de către prefectul judeţului, care are toată libertatea în ce priveşte identificarea şi numirea acestora, pentru a fi în afara oricărei suspiciuni în ce priveşte obiectivitatea organizării alegerilor locale, să nu aibă posibilitatea de a fi participanţi direcţi, cointeresaţi la actul de campanie electorală în calitate de primar.

Un asemenea amendament ar veni şi ar înlătura orice fel de suspiciune şi ar crea posibilitatea ca aceşti doi delegaţi să organizeze alegeri corecte, să supravegheze respectarea legii în vederea unei corecte desfăşurări a alegerilor pentru funcţia de primar şi, acolo unde se impune, şi pentru funcţia de consilier local.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bara, vicepreşedintele aceleiaşi comisii.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mie îmi pare rău, domnule preşedinte, că domnul coleg şi domnul prieten al meu a mai susţinut încă o dată acest lucru în plenul Camerei Deputaţilor; noi ne-am lămurit în cadrul comisiei. În primul rând, ar fi un articol anticonstituţional. Eu nu pot, printr-o lege, să-i opresc dreptul cuiva să participe ca şi candidat la primar sau la viceprimar. Nu se poate aşa ceva şi sunt ferm convins că comisia a hotărât bine. Eu, după câte îmi aduc aminte, chiar în unanimitate, în afară de votul domnului Oltean şi de aceea îi rog şi pe colegii din plen să voteze raportul comisiei aşa cum a fost propus de către comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc. Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să susţin amendamentul colegului meu, pe următorul considerent: actuala prevedere din lege şi, în general, prevederile din legile care vizează înfiinţarea de noi comune, sunt, practic, nişte maşini de produs primari pentru partidul de guvernământ. Şi o spun cu toată responsabilitatea. De ce? Prefectul este acela care are la dispoziţie şi care este reprezentantul Guvernului, fiind reprezentantul Guvernului este reprezentantul partidului de guvernământ care guvernează în comuna unde urmează a fi organizate alegerile, el, practic, pune mâna, prin amploarea funcţiei pe care o are, pe cei mai bine plasaţi candidaţi pe care-i numeşte temporar primar şi viceprimar. Sunt preşedintele unei organizaţii de Cluj şi am păţit exact aceeaşi situaţie. Am fost coautor al unui proiect de lege pentru înfiinţarea unei comune, am făcut în urma dezbaterilor de acolo proiectul de lege cu organizaţia PD din comuna Negreni, în momentul când s-a pus, însă, în discuţie numirea prefectului, practic, prefectul mi-a luat preşedintele de organizaţie şi l-a pus primar interimar şi acum candidează din partea partidului de guvernământ.

Deci, este o modalitate persuasivă de manipulare, prin care, practic, repet, fabricăm pe bandă rulantă primari, în mod artificial, pentru partidul de guvernământ. Echitabil este şi cred că am putea să privim în acest sens, problema să nu dăm acest avantaj extraordinar partidului care se află la putere temporar, pentru că puterea, prin excelenţă, este temporară; numai unii cred că le aparţine pentru eternitate.

La fel cum la începutul şedinţelor Parlamentului, înainte de a alege preşedintele, se numeşte pentru comitetul interimar deputatul sau senatorul cel mai în vârstă, însoţit de deputatul sau senatorul cel mai tânăr sau cei mai tineri şi cei mai în vârstă. De ce nu, şi în acest caz să nu venim în contradicţie cu ce spunea colegul Bara, că vom interzice cuiva dreptul de a candida, să conducă temporar comuna cel mai în vârstă alături de cel mai tânăr reprezentant al comunităţii, desemnat de adunarea generală a locuitorilor din comuna respectivă. Este o chestie echilibrată, echidistantă şi ei vor asigura gestionarea alegerilor şi nu vor da acest avantaj, repet, primordial. Şi vă rog să urmăriţi rezultatele de la alegerile parţiale care au avut loc până acum. În 99% din cazuri au câştigat acei reprezentanţi pentru că au fost, repet, unşi, de fapt, ca primar şi ştiţi bine că inspectoratul de cultură civică la sate, când deja uns primar sau pirău, cum se zice la noi în Ardeal, primar trebuie să rămâi şi mergi în virtutea inerţiei.

Deci, dacă dorim cu adevărat să respectăm principiile autonimiei locale, să respectăm cetăţenii, să dăm posibilitate unei competiţii libere, egale, trebuie să modificăm aceste prevederi.

Vă rog să faceţi, repet, o analiză pe toate comunele care s-au înfiinţat şi pe alegerile locale care au avut loc. Veţi constata acest lucru: primarii numiţi de către prefect au fost aceia care au câştigat alegerile, ceea ce, repet, creează un dezavantaj major în competiţia electorală.

De aceea, cred că formula cea mai potrivită şi dacă nu se poate, v-aş ruga să retrimiteţi textul la comisie, pentru că este o chestiune, repet, cu implicaţii majore în viaţa politică şi administrativă a ţării, ca acei primari sau viceprimari, interimari, care gestionează treburile comunităţii până la alegeri să fie aleşi de către întreaga comunitate, de adunarea generală a comunităţii, respectiv cel mai tânăr sau cel mai în vârstă sau cel puţin să aibă comunitatea posibilitatea să-şi desemneze şi nu prefectul. Prefectul este agent politic oricum l-am lua, este agent politic, agent al Guvernului, agent al partidului de guvernământ. Deci, o asemenea soluţie, o asemenea practică trebuie să înceteze dacă nu dorim să avem în continuare, aşa cum există, o racolare masivă a primarilor spre partidul de guvernământ şi dacă nu cumva partidul de guvernământ doreşte să aibe primari în toate localităţile din ţară. Eu cred că trebuie să judecăm aici această problemă, pe baza unei practici constante de peste un an de zile.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bara, pentru o ultimă intervenţie.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că domnul coleg Boc a dat un exemplu, pe care dacă-l mai gândeşte puţin peste o jumătate de oră şi-l retrage singur. Deci, să pun să conducă o comună pe cel mai în vârstă om şi pe cel mai tânăr o perioadă de 4-5 luni de zile, o comună care, cel puţin în Negreni... Nu ştiu dacă cunoaşte domnul Boc în Negreni, chiar dacă este din judeţul Cluj, cel mai în vârstă este de 98 de ani. Probabil că va trebui să-l duc cu targa să conducă această comună 4 luni de zile. Deci, nu se poate aplica în cazul nostru cel mai în vârstă şi cel mai tânăr. Trebuie nişte oameni responsabili care trebuie să organizeze nişte alegeri, nimeni nu opreşte electoratul din satul respectiv să nu-i aleagă pe oamenii aceştia. N-am înţeles! Înseamnă că dacă dumneavoastră spuneţi că prefectul numeşte un om şi sigur acela şi ajunge primar, înseamnă că atunci nu mai votează numai prefectul?! În legătură cu comunele propuse de către opoziţie şi de către putere, eu v-aş ruga să treceţi pe la noi pe la comisie şi o să vedeţi că majoritatea comunelor propuse sunt din partea opoziţiei, nu din partea puterii. Deci, dacă ar fi invers, probabil că aţi avea dreptate.

Deci, opoziţia este cea care doreşte să se facă mai multe comune şi dacă doriţi, chiar o să aveţi situaţia exactă.

Părerea mea este că, indiferent cât de mult ar fi susţinut acest lucru, nu pot să cred că cineva astăzi poate să voteze ca o comună să fie condusă de cel mai în vârstă şi cel mai tânăr locuitor o perioadă de 3-4 luni.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Radu-Liviu Bara:

În consecinţă, rog plenul să aprobe ce s-a votat în raportul comisiei. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Bara, nu mai pronunţaţi nume când susţineţi ceva că domnul Boc este omul care ştie să profite de orice situaţie pentru a pune mâna pe microfon. Şi nu-l mai dă pe urmă!

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Sper că nu interpretaţi cu rea credinţă dreptul parlamentarului de a susţine un amendament. Cred că dumneavoastră aţi folosit o figură de stil spunând că profită cu orice preţ.

Domnule Bara, dându-vă posibilitate să replicaţi, eu m-am referit la faptul că această conducere a comunei interimară nu trebuie să fie asigurată de către un reprezentant desemnat de către prefect. Am dat doar exemple că nu se practică ceea ce propuneţi dumneavoastră. Şi am dat exemplul de la Camera Deputaţilor, când pentru alegerile până la preşedinte, Camera este condusă de un comitet format din cei mai în vârstă şi cei mai tineri deputaţi şi senatori. Soluţia pe care v-am propus-o pentru comună a fost aceea ca acolo să lăsăm comunitatea locală. În adunarea generală a comunităţii, pentru înfiinţarea comunei, un iniţiator se duce, discută şi comunitatea să spună: "Domnule, până la alegeri vă rugăm dumneavoastră să desemnaţi un primar şi un viceprimar interimar care să asigure o competiţie electorală corectă, pentru gestionarea alegerilor". Pentru că acum ce se întâmplă? Prefectul numeşte primarul şi viceprimarul, iar în campaniile electorale sunt în curs tot arsenalul: de la prefect, subprefect, consiliu judeţean, vicepreşedintele consiliului judeţean al partidului de guvernământ sunt un teritoriu pentru a arăta că, de fapt, aceia sunt oamenii partidului de guvernământ. Deci, este, repet, o inechitate electorală flagrantă şi această situaţie trebuie să înceteze, iar textul pe care vi-l propunem este ca "adunarea generală a comunităţii să desemneze prin vot primarul şi viceprimarul interimar care va asigura gestionarea treburilor comunităţii până la alegeri". Aceasta este soluţia pe care v-o propun şi nu cred că cineva de bună credinţă ar putea fi împotrivă. Dar, în privinţa a ceea ce dumneavoastră spuneţi aici, că majoritatea proiectelor de înfiinţare de comună sunt făcute de către opoziţie, eu nu văd care este problema! Avem dreptul să iniţiem, numai ce faceţi dumneavoastră într-un mod absolut perfid, sub masca aceasta a bunei credinţe şi a generozităţii puterii, de fapt, vă produceţi primari pe bandă rulantă. Noi rămânem cu ideea, dumneavoastră rămâneţi cu rezultatul. Este, repet, o fraudă electorală, în sens metaforic, evident, dar în acelaşi timp mascat, pentru că dumneavoastră aveţi această posibilitate, prin lege să impuneţi viitori primari şi viceprimari. Iată de ce, vă propun dumneavoastră, având în vedere art. 98 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, să dispuneţi retrimiterea la comisie a acestui text de lege pentru a găsi o formulă corespunzătoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sprijinim şi noi propunerea domnului Boc de a se retrimite la comisie acest proiect de lege. Nu am fi creat o problemă din aceasta desemnare de către prefect a celui care conduce temporar comuna, decât în această situaţie care s-a creat, de pesedizare continuă a primăriilor, o practică care cred că a excedat chiar şi o anumită normalitate a vieţii politice. Cred şi eu că trebuie să găsim o formulare, cel puţin din punct de vedere al procesului de alegere, să existe o minimă democraţie, pentru că, probabil, după aceea veţi recurge tot la practica dumneavoastră curentă de a-l racola pe cel nou ales. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Alexandru Sassu şi pe urmă propun sistarea dezbaterilor şi supunerea la vot a propunerii de restituire.

Domnul Alexandru Sassu:

În ultimii ani s-au făcut şi au apărut foarte multe comune. Nu spun că nu erau necesare şi poate foarte multe era chiar important să apară, însă a devenit o practică. În acest moment părerea noastră este că este nevoie să existe un cadru general care să reglementeze acest lucru. În condiţiile acestea, propunerea noastră este de retragere a tuturor acestor legi care privesc înfiinţarea de comune şi crearea unui cadru general de reglementare în domeniu, pentru că permanent apar, dacă vă uitaţi pe ordinea de zi, cred că săptămânal avem un număr de comune în fiecare judeţ. A devenit o practică înfiinţarea de comune, transformarea de comune în oraşe, a oraşe în municipii şi noroc că nu putem să le transformăm pe toate în capitale că făceam şi chestia aceasta.

Deci, cred că ar fi cazul să existe un cadru legal. Sigur că este foarte dificil de spus de la microfon să dăm o sarcină cuiva, dar cred că ar trebui să apară un cadru legal, să discutăm acest lucru cu Guvernul, pentru ca lucrurile să iasă, totuşi, să meargă pe un anumit tipic şi să nu mai avem astfel de dezbateri. Pentru că altfel ajungem la idei care unora li se par hilare, altora li se par extraordinare, cred că nu se pot rezolva, totuşi, în plenul Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vreau să supun votului propunerea de restituire la comisie şi să vedem ".. Poftiţi.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fiindcă discuţia a fost generată de amendamentul pe care eu l-am adus acestei legi şi întrucât formula aceasta nu este de natură să stăvilească sau să pună capăt unor stări de suspiciune privind organizarea alegerilor locale şi probabil că nu e cea mai bună formulă în această privinţă dacă sala sau colegii noştri ar fi de acord să retrimitem la comisie pentru a găsi o formulă necesară. Sigur, eu aş putea să renunţ la acest amendament, cu rezerva ca, în cadrul comisiei de specialitate, membrii comisiei să se aplece cu mai multă atenţie şi să găsim o formulă care să vină şi să răspundă unei asemenea stări de fapt şi care să înlăture orice fel de suspiciune în ce priveşte corectitudinea organizării alegerilor şi a persoanelor care se implică în mod direct în această activitate.

De aceea, eu aş opta pentru varianta retrimiterii la comisie a acestui act normativ, pentru a găsi o formulă care să fie pe deplin acceptată de către plenul Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că amendamentul care a fost propus aici nu are nici un fel de susţinere constituţională. Nici completarea pe care a propus-o domnul deputat Boc, în sensul ca să fie organizată un fel de adunare generală acolo, în comuna respectivă, şi să fie desemnaţi cei doi care până la constituirea autorităţilor publice, în condiţiile legii, să poată să exercite. Trebuie să ne uităm un pic în textele constituţionale. Pentru ca cineva să poată să exercite atribuţiile de primar şi viceprimar el trebuie să fie investit într-un mod, până ce se alege primarul. Or, actul prin care poate fi investit nu poate fi decât actul pe care îl dă prefectul, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu. În baza acelui act, într-adevăr, primarul poate să-şi exercite atribuţiile. Gândiţi-vă că el este cel care este ordonatorul de credite. Ca să poată să fie ordonator de credite, el trebuie să aibă o împuternicire legală, lucru care nu se poate da într-o adunare generală.

Cunoaşteţi prea bine că referendumul se organizează în condiţiile Legii nr. 3 doar cu privire la înfiinţarea, reorganizarea sau desfiinţarea acelei funcţii.

Pe de altă parte, ceea ce spuneţi dumneavoastră, că cei care sunt desemnaţi pe o perioadă de timp ca să îndeplinească atribuţiile ce revin primarului şi viceprimarului, să nu participe la alegeri, să nu candideze. Aceasta este în vădită contradicţie cu articolul din Constituţie care spune foarte clar, că au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 16. Dumneavoastră instituiţi într-o lege de organizare a unei unităţi administrative o interdicţie care vine în contradicţie cu Constituţia.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cu aceste reflecţii... Staţi puţin, n-am spus că nu vă dau cuvântul... Am vrut doar, în mod colegial, să vă supun reflecţiei dumneavoastră următorul lucru: a existat până acum un gen de solidaritate, de înţelegere între opoziţie şi putere cu privire la asemenea propuneri şi pentru a da posibilitate tuturor deputaţilor să-şi reprezinte circumscripţiile şi să promoveze iniţiativa, a existat o înţelegere. Dacă vreţi în continuare să ne boicotăm reciproc, gândiţi-vă care dintre cele două părţi are şanse mai multe să blocheze asemenea iniţiative? Nu, nu, este o invitaţie la reflecţie, stimaţi colegi, mai ales că cineva v-a spus că până acum au fost mai multe propuneri de la opoziţie! De ce, ce nu vă convine niciodată trataţi şi caracterizaţi cu asprime?!

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Folosesc această intervenţie ca drept la replică la intervenţia domnului ministru, precum şi cu privire la precizarea unui punct de vedere legat de intervenţia dumneavoastră.

Dacă este în desfăşurare un proces aceasta nu înseamnă că el trebuie să fie perfecţionat. Dacă până acum au fost înfiinţate comune şi sunt înfiinţate, nu înseamnă că nu au apărut probleme în procesul înfiinţării lor. Sunt coautor, repet, al unui asemena proiect şi am văzut ce implicaţii practice pot avea asemenea proiecte în viaţa cotidiană.

Aş vrea să-l întreb pe domnul ministru: în momentul în care prefectul desemnează primarul şi viceprimarul interimar, ce argumente are în vedere? cu cine se consultă? Se consultă cu organizaţia PSD de acolo. Şi atunci îşi nominalizează candidatul cel mai bine plasat, care sub aura numirii de către prefect, beneficiază, repet, de un avantaj electoral considerabil în raport cu ceilalţi contracandidaţi. La acest lucru mă refer. Am renunţat la discuţia cu privire la interdicţia dreptului de a candida şi am spus că nu este corect, dar cu cine se consultă prefectul? Cu nimeni! Decât cu organizaţia PSD, pentru a-l desemna pe cel mai bine plasat.

Şi, în al doilea rând, argumentul dumneavoastră că exercitând atribuţiile puterii de stat trebuie să fie nominalizat de către cineva prin lege sau printr-un ordin al prefectului, se poate face şi în continuare. Prefectul, după consultarea adunării generale a membrilor comunităţii numeşte prin ordin primarul şi viceprimarul interimar. Dar trebuie să existe forumul acesta instituţional de cooperare şi colaborare; nu există în actualul cadru legislativ.

Domnule ministru, să nu uităm că, pe de altă parte, în actuala Lege a administraţiei publice locale, cătunele din cadrul comunelor care nu sunt reprezentate prin consilieri în consiliul local, au dreptul să-şi desemneze un delegat sătesc. De către cine? De către adunarea generală a locuitorilor din cătunul respectiv. Deci, avem un precedent. Există Legea administraţiei publice locale, când acele cătune care nu sunt reprezentate în consiliul local, adunarea sătească desemnează un delegat. Ei, vedeţi că avem?

Deci, de ce nu doriţi să avem şi aici aceeaşi practică democratică? Să consultăm comunitatea. Domnilor, pe cine credeţi voi că ar fi bine să numim primar şi viceprimar interimar până la alegeri, care să asigure o competiţie electorală corectă, să dea posibilitate tuturor să participe cu şanse egale la competiţia pentru funcţia de primar, viceprimar şi, acolo unde este cazul, pentru funcţiile de consilier local. De ce vă opuneţi acestui lucru? Acest modus vivendi, invocat de domnul preşedinte, între putere şi opoziţie, să ne susţinem reciproc iniţiativele, în privinţa înfiinţării de comune are doar un singur câştigător: puterea. Iar dacă veţi consulta harta ţării, a primarilor, veţi vedea că îmi aduce foarte multe argumente. Deci, practic, primarii sunt doar ai partidului de guvernământ şi atunci de ce nu doriţi să îndreptăm această situaţie?

Eu am pornit cu entuziasmul de a ne apleca la problemele comunităţii. Dumneavoastră ne-aţi luat oamenii şi i-aţi pus primari. Acum trebuie să rezolvăm această problemă. Dacă, într-adevăr, există un respect faţă de opoziţie, există un respect faţă de regulile democraţiei, faţă de principiile fundamentale după care se guvernează un stat de drept, după principiile fundamentale invocate în Carta autonomiei locale, cunoscută şi ratificată de România.

Iată de ce, vă solicităm, în continuare, retrimiterea pentru a găsi, aşa cum a spus preşedintele comisiei, cea mai bună soluţie cu privire la această practică abuzivă existentă în realitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Pentru a nu părea, totuşi, prea restrictiv, deşi lumea se duce la microfon fără să dau cuvântul, din respect faţă de domnul preşedinte şi faţă de domnul Ştirbeţ care şi-a manifestat dorinţa de a lua cuvântul, vă dau cuvântul celor doi şi pe urmă supun votului dumneavoastră acum sistarea discuţiilor.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

După ce voi da cuvântul domnului Oltean şi domnului Ştirbeţ o să propun ceea ce domnul Boc şi mai mulţi, inclusiv domnul Oltean au solicitat.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am cerut să intervin pentru a demonstra că primul raţionament al domnului Gaspar nu poate fi susţinut. Aş vrea să subliniez faptul că primarul este ales de comunitate, el reprezintă comunitatea. El nu este şi nu poate fi reprezentantul Guvernului la nivelul localităţii respective.

În consecinţă, numirea acestui primar interimar de către un reprezentant al Guvernului vine, dacă vreţi, într-o contradicţie flagrantă cu principiul eligibilităţii primarului de către comunitatea locală. În opinia mea, ar fi mai demn de apreciat şi de acceptat ca preşedintele consiliului judeţean sau consiliul judeţean, autorităţi alese prin votul direct al comunităţii, să fie, în ultimă instanţă, cei care decid persoanele care să reprezinte acolo autoritatea locală până la desfăşurarea alegerilor locale.

Iată doar o altă modalitate prin care putem identifica o autoritate aleasă, care este mult mai îndreptăţită decât prefectul, care este reprezentantul Guvernului, să desemneze delegaţii ce vor conduce comunitatea locală până la alegeri. O asemenea modalitate, în opinia mea, oferă mai multă legitimitate celor doi delegaţi decât desemnarea acestora de către prefect. Şi poate că, în felul acesta, elementul politic, care este evident, sută la sută, prin ordinul prefectului, ar fi mai puţin prezent într-o decizie a preşedintelui sau a consiliului judeţean respectiv.

De aceea, iată încă un element care vine să justifice necesitatea retrimiterii acestei propuneri legislative la nivelul comisiei pentru a se analiza ce variantă să fie aleasă în vederea eliminării oricărei suspiciuni în ce priveşte prezenţa elementului politic în actul de campanie electorală. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ştirbeţ.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De fapt, intervenţia mea se referea la această ultimă propunere a domnului preşedinte Olteanu, pentru că soluţia propusă în amendament este neconstituţională. Foarte clar, nu putem limita dreptul unui cetăţean să participe la alegere.

Dar, pe de altă parte, nici soluţia actuală, care este susţinută de domnul ministru Gaspar nu este constituţională,foarte clar, pentru că prefectul, fiind numit de Guvern şi reprezentantul Guvernului, nu poate să numească, la rândul lui, o autoritate care trebuie aleasă, aşa cum este primarul.

În consecinţă, cred că soluţia cea mai onorabilă şi corectă din punct de vedere constituţional ar fi aceea a alegerii unui primar de către consiliul judeţean, nu de către preşedinte. Consiliul judeţean să fie cel care desemnează, alege pentru o perioadă limitată primarul.

Ca urmare, susţin şi eu retrimiterea la comisie şi găsirea formulei corespunzătoare pentru proiectul de lege respectiv. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cu aceasta, supun votului dumneavoastră propunerea pe care au făcut-o mai mulţi colegi, inclusiv preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, amenjarea teritoriului şi echilibru ecologic, de a restitui la comisie, pentru a se discuta acel amendament, propus tot de domnul Olteanu.

Cine este pentru restituirea la comisie? 22 voturi pentru.

Aş ruga toţi colegii să păstreze, totuşi, liniştea, mai ales în timpul votului şi mai ales cei care vorbesc mai mult în sală decât au curajul să vină la microfon şi să spună ceva.

Împotrivă? 53 voturi împotrivă.

S-a respins cererea de restituire la comisie.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Olteanu. Aţi auzit şi argumentele pro şi argumentele contra.

Cine este pentru amendamentul domnului Olteanu? 20 voturi pentru.

Împotrivă? 50 voturi împotrivă.

Amendamentul a fost respins.

Trecem, în consecinţă, în continuare, la parcurgerea textelor propunerii.

Actualul art. 3 din propunerea legislativă va deveni, potrivit raportului comisiei, la amendamentul nr. 7, art. 4, cu alcătuirea prevăzută în amendamentele 7, 8 şi 9. Urmăriţi, deci, amendamentele 7, 8 şi 9, care se referă la actualul art. 3, modificat şi renumerotat în 4.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Adoptate amendamentele 7, 8 şi 9, reformulat actualul art. 3 şi renumerotat.

Actualul art. 4, potrivit amendamentului nr. 10, urmează să fie păstrat în formularea propusă dar renumerotat în art. 5.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Admis, în aceste condiţii, amendamentul nr. 10.

Actualul art. 5 urmează să-şi păstreze conţinutul şi doar să fie renumerotat în 6, potrivit amendamentului nr. 11.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul nr. 11, adoptat textul art. 5, care se renumerotează în 6.

Cu aceasta, am parcurs textele acestui proiect de lege, va fi supus votului dumneavoastră final mâine.