|
Domnul Remus-Florinel Cernea: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Legea cultelor adoptată în 2006 a generat o serie întreagă de obiecţii, critici, formulate de către societatea civilă, de către instituţii internaţionale. Unul dintre articolele legii care a generat dezbateri şi chiar acţiuni de protest în ţara noastră este art.13 pct.2, care conţine o formulare excesivă de restricţionare a libertăţii de exprimare. Articolul prevede că în România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase. O astfel de formulare este extrem de restrictivă, pentru că vehiculează concepte foarte largi, orice forme, iar conceptul de ofensă publică este unul extrem de relativ. De aceea, atât opiniile, poate ale unor jurnalişti, sau diverse opere literare, opere artistice, eu ştiu, emisiuni de satiră, reviste precum "Caţavencii", "Kamikaze" sau alte forme de exprimare care conţin critici, uneori acide, dar legitime într-o societate democratică şi într-o societate liberă, ar putea cădea sub incidenţa acestui articol. Recent, chiar a existat un incident cu o lucrare artistică, un desen de pe peretele unui bloc, exterior, care-l înfăţişa pe Sfântul Gheorghe. A fost atunci invocat acest articol din Legea cultelor pentru ca desenul să fie şters, deşi era o lucrare artistică a unor artişti urbani importanţi şi respectaţi. Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a emis un punct de vedere pe care, eu, practic, l-am însuşit în acest proiect de lege, pentru a exista un echilibru între formularea actuală a Legii cultelor şi ceea ce propune Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi reprezintă în esenţă această propunere legislativă, şi anume ca acest articol să nu poată fi interpretat în sensul restrângerii dreptului la libera exprimare, a dreptului la opinie şi a dreptului la informaţie. Asta pentru că libertatea de exprimare este o valoare fundamentală a unei societăţi democratice moderne. Or, restricţiile excesive care nu sunt legitime într-o societate democratică nu ar trebui să fie parte a unor legi. De aceea, eu vă cer retrimiterea la comisie, ca iniţiator am acest drept, întrucât raportul cred că a fost întocmit fără a se avea în vedere cu adevărat argumentele de ordin principial pe care le-am formulat în expunerea de motive, unde am prezentat şi poziţia CNCD-ului şi poziţia unor organizaţii neguvernamentale importante: "Pro-democraţia", "Agenţia de monitorizare a presei", "Centrul de resurse juridice", "Centrul pentru jurnalism independent", "Accept", "Solidaritatea pentru libertatea de conştiinţă" şi altele. Aşadar, este o temă importantă şi sper foarte mult ca, prin retrimiterea la comisie, să fie regândită şi abordată într-un alt spirit această propunere şi sper eu să primească un raport favorabil. De aceea, domnule preşedinte, pentru început, dacă se poate, v-aş ruga să supuneţi la vot această solicitare.
|
|
Domnul Florin Iordache: Voi supune, fără îndoială, la vot, dar deja v-aţi depăşit timpul, stimate coleg. Supun votului dumneavoastră reîntoarcerea la comisie. Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Cine este pentru întoarcerea la comisie? 3 voturi. Împotrivă? 76. Abţineri? O abţinere. Colegi care nu şi-au exprimat votul? Nu. Deci a fost respinsă propunerea de retrimitere. Îl rog pe domnul Varga să prezinte raportul Comisiei juridice şi Comisiei pentru drepturile omului. Raport comun.
|
|
Domnul Vasile Varga: Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins această iniţiativă legislativă. Guvernul nu susţine adoptarea iniţiativei legislative. Consiliul Legislativ, de asemenea, a dat un aviz favorabil. Propunerea legislativă supusă dezbaterii astăzi are ca obiect de reglementare modificarea art.13 alin.(2) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată, prin introducerea unei noi dispoziţii faţă de varianta actuală a alineatului prin care să fie evitate interdicţii în ceea ce priveşte exercitarea dreptului la liberă exprimare, la opinie şi informaţii. În urma examinării propunerii legislative şi a punctelor de vedere exprimate şi dezbaterii, cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului respingerea propunerii legislative. Libertatea de exprimare nu poate fi absolvită şi, ca atare, este supusă unor coordonate juridice. Aceste coordonate juridice trebuie să fie însă expres prevăzute de lege şi necesare ocrotirii unor valori politice, economice, sociale şi umane şi, prin urmare, nu pot fi lăsate la aprecierea discreţionară a subiecţilor de drept. Sub acest aspect, este de remarcat că Pactul internaţional privitor la drepturile civile şi politice, prin art.19 alin.(3) stabileşte că exerciţiul libertăţii de exprimare comportă îndatoriri speciale şi responsabilităţi speciale şi poate fi supus anumitor restricţii care trebuie să fie expres stabilite prin lege, respectarea drepturilor sau reputaţiei altora, considerente de siguranţă naţională, ordine publică, sănătate, moralitate publică.
|
|
Domnul Ovidiu-Cristian Iane: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Poate că dacă am fi avut o societate măcinată de aceste probleme pe care le ridică această iniţiativă, am fi fost în măsură să ne aplecăm asupra acestei propuneri. Însă nu avem cazuri care să ne ducă să facem o asemenea modificare. În plus, prin modificarea introdusă de colegul nostru, practic, este o echivalenţă cu a abroga acel articol care într-adevăr interzice defăimarea religioasă. În acest caz, Grupul PSD nu poate să voteze această iniţiativă. Vă mulţumesc.
|
|
Domnul Remus-Florinel Cernea: Domnul Ovidiu Iane mai devreme a spus că în societatea românească această temă nu reprezintă una de atenţie publică sau de interes public. Dimpotrivă, şi în societatea românească se discută asupra acestei teme. Şi nu întâmplător am numit în mod simbolic această lege, Legea "Charlie Hebdo". Vă amintiţi de atentatul cutremurător din Franţa, de la Paris, din redacţia acestei publicaţii, o publicaţie de satiră care într-adevăr ironiza anumite aspecte religioase, lucru care a generat furia, ura şi, iată, un act oribil, o crimă oribilă din partea unor extremişti fundamentalişti religioşi. Or, acest atentat a readus în dezbatere internaţională, pentru că dezbaterile democratice să ştiţi că nu au graniţe, nu se opresc la graniţa României. Sunt chestiuni principiale, sunt chestiuni care privesc valorile, libertăţile individuale dintr-o societate democratică. Or, noi, în spaţiul european, trăim într-o astfel de societate europeană, paneuropeană, care nu mai are graniţe, şi ar trebui să avem şi să gândim asupra tuturor problemelor europene în spiritul valorilor pe care ni le asumăm ca membri ai Uniunii Europene, iar libertatea de exprimare, repet, este o valoare fundamentală pentru democraţiile moderne şi pentru acest spaţiu. Închei imediat spunând că prin această propunere am fi adus un echilibru faţă de restricţia existentă acum în lege, restricţie care, dacă s-ar aplica pe scară largă, dacă ar fi invocată în diverse procese care ar putea fi deschise oricând, de către oricine, ar duce la o nouă cenzură care ar face, eu ştiu, autori precum Voltaire, Nietzsche, chiar Emil Cioran, să poată să fie cenzuraţi, pentru că şi ei, mai direct sau mai pe ocolite, au ironizat, au ofensat simbolurile religioase. Însă această critică, repet, faţă de anumite chestiuni care privesc religia, este firească într-o societate democratică. Ea face parte din libertatea de exprimare pe care cu toţii trebuie s-o avem şi eventualele restricţii trebuie să privească numai şi numai extremele, formele extreme de manifestare a libertăţii de exprimare. Vă mulţumesc foarte mult şi vă rog să votaţi împotriva raportului de respingere pentru această propunere legislativă. Mulţumesc.
|