Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 iunie 2002
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.117/2002
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 iunie 2002 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 27 iunie 2002
 |
29. | Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul Legii audiovizualului. |  |
||
consulta fisa PL nr. 240/2002 |
|||||
| ................................................ |
|
Raportul Comisiei de mediere la proiectul Legii audiovizualului. Pct.1, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate. Pct.2, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La pct.2 a fost varianta Senatului pentru art.2 alin.1. La art.2 alin.2, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate. Pct.3, 4, 5, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat. La pct.6 cu privire la art.5 alin.3, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru alin.4, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii. La pct.7, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.8, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supune dezbaterii. Pct.9, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.10, varianta Senatului, pentru art.8 alin.1 şi 2. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru alin.3 lit.a), b), c), d), variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii. La lit.e), comisia propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La lit.f) varianta Senatului; d) Camera Deputaţilor, comisia ne propune un text al Camerei Deputaţilor renumeroktate. Nu se supune dezbaterii, nici votului dumneavoastră. Pentru lit.e), tot varianta Camerei Deputaţilor. Pentru alin.4 de la art.pe care îl discutăm, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alin.5, tot varianta Camerei Deputaţilor şi alin.6 la fel. Alin.7, tot varianta Camerei Deputaţilor. Nu se supun votului. La pct.11, comisia propune text comun pentru art.9 alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alin.2, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.3, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate. Alin.4, text comun. Nu sunt obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.5 şi 6, 7 şi 8, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat. Pct.12 până la alin.6 de la art.10, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun dezbaterii. La alin.6, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.13, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate. Pct.14, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.15 pentru art.13 alin.1, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate. La art.13, alin.2, text comun, ca şi art.13, alin.3. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.2 şi 3, text comun. Pentru alin.4, 5, 6 şi 7, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat. Pct.16, text comun, pentru art.16 alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.16 alin.2, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate. La pct.17, text comun, pentru alin.1. Nu se supune dezbaterii. Pentru lit.a), text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. S-a adoptat textul comun pentru lit.a). Lit.b) şi c), variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat. Lit.d), text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Lit.f), varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate. Pentru alin.2, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alin.3, tot text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alin.4, varianta Camerei Deputaţilor; nu se dezbate. Pct.18, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate. Pct.19, tot varianta Camerei Deputaţilor. Nu se dezbate. Pct. 20, varianta Camerei Deputaţilor. Pct.20, varianta Camerei Deputaţilor pentru art.18, a,lin.1-5. La alin.6, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Împotrivă? Abţineri? În unanimitate textul comun pentru alin.6. La alin.7, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.21, pentru art.21 alin.2, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Domnule Onisei, poftiţi! La pct.21, art.19 sau 21, în numerotarea Senatului. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Veţi observa că în varianta textului comun se prevede ca lista evenimentelor de importanţă majoră să fie aprobtaă de către Guvern. |
|
Numai puţin! Să lămurim întâi art.21 alin.1, care este varianta Senatului. La acesta aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru art.19 alin.2, cu privire la textul comun propus, aici, are o problemă domnul Onisei. Poftiţi! |
|
Singura autoritate publică responsabilă de problemele audiovizualului este CNA-ul şi legea acum în vigoare prevede acest lucru şi acest proiect de lege întăreşte rolul de autoritate publică al CNA-ului. Peste tot în lume şi mai ales în ţările membre ale Uniunii Europene, autoritatea care stabileşte lista evenimentelor de importanţă majoră este autoritatea publică abilitată să reglementeze în domeniul audiovizualului. Prin urmare, nu Guvernul. De asemenea, ca să nu se producă confuzii, ar trebui să spun colegilor că evenimentele de importanţă majoră sunt definite în lege şi ele se judecă funcţie de gradul posibil de audienţă. În ţările Uniunii Europene, de pildă, lista care este transmisă Comisiei Uniunii Europene conţine, ca să dau un exemplu, Campionatul intern de handbal la danezi, pentru că ei sunt campioni mondiali la handbal feminin şi aşa mai departe. A da posibilitatea Guvernului să stabilească această listă, dă în acelaşi timp, posibilitatea Executivului să vină cu o serie de evenimente pe care numai el le crede de importanţă majoră şi care nu reflectă de altfel interesul majorităţii populaţiei, publicului şi interesul strict public al Guvernului. Prin urmare, lista trebuie stabilită de către CNA şi transmisă Uniunii Europene prin intermediul Guvernului, varianta Camerei Deputaţilor. |
|
Domnul deputat Sassu. |
|
Aş vrea să adaug un singur lucru. Dacă vă uitaţi la art.1 pct.m), o să vedeţi evenimente de importanţă majoră..."orice eveniment organizat sau nu care poate reprezenta interesul pentru..."şi aşa mai departe, este cuprins în lista aprobată de Consiliul Naţional al Audiovizualului. La pct.19, spune că lista este făcută de Guvern. Este o totală neconcordanţă şi cred că nu putem s-o lăsăm aşa. Deci, nu se poate ca la definiţie să fie vorba de Consiliul Naţional al Audiovizualului care face lista, iar în text se spune că Guvernul face lucrul ăsta. De aceea, vă rog să revenim pe o chestiune care este logică, cea a Camerei Deputaţilor, mai ales că celălalt articol a fost votat, şi cu asta să intrăm în normalitate. Altfel, nu se ştie ce instituţie va face lista. |
|
Iniţiatorul. Domnul ministru Pâslaru. |
|
Domnul Dumitru Pâslaru: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Observaţia este întemeiată din punct de vedere al lecturii textului, ca să spun aşa, pentru că textul comun este redactat acceptabil dar trebuie lecturat cu atenţie pentru că, pe fond, se spune că "lista evenimentelor este de importanţă majoră, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului", dar ea este alcătuită, este redactată, este compusă de către consiliu. Forma, evenimentele care sunt selectate de consiliu ca fiind de importanţă deosebită ia forma juridică a hotărârii de Guvern şi este transmisă Comisiei Europene, care ştim că deocamdată are rolul de viitor Guvern al Uniunii Europene, iar relaţiile de comunicare pentru a fi publicate, evenimentele respective, în jurnalul european, sunt relaţii interguvernamentale şi, de aceea, Guvernul României numai mediază transmiterea informaţiilor care alcătuiesc documentul ce se numeşte lista evenimentelor de importanţă deosebită. De aceea, noi susţinem în continuare textul comun aşa cum a fost redactat de comisia de mediere. |
|
Domnul deputat Brudaşca. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Mi se pare mai mult decât întemeiată observaţia făcută de către colegii deputaţi, având în vedere şi un alt aspect foarte important: încercarea de politizare excesivă a Consiliului Naţional al Audiovizualului. În măsura în care Guvernul devine în viziunea acestui text de lege mama tuturor răniţilor şi se ocupă de absolut toate problemele, putem să ne îndoim de caracterul nepartinic al activităţii pe care trebuie s-o desfăşoare în conformitae cu Legea Consiliului Naţional al Audiovizualului. De aceea, mi se pare că este mai potrivită varianta Camerei Deputaţilor, variantă care elimină şi posibilitatea imixtiunilor gratuite ale Executivului în probleme de strictă specialitate. Consider întemeiate punctele de vedere exprimate de cei doi colegi şi le voi susţine în momentul supunerii la vot. |
|
Domnule deputat Alexandru Sassu, v-aş ruga pentru o ultimă intervenţie. |
|
Voi fi foarte scurt. Eu aş fi de acord cu ceea ce a spus domnul secretar de stat cu o singură condiţie: dacă Consiliul Naţional al Audiovizualului nu ar emite pentru aprobarea unor acte, nu ar emite decizii care se publică în Monitorul Oficial. Guvernul face acest lucru printr-o hotărâre de Guvern. În condiţiile acestea, vom avea două acte normative care se referă la acelaşi lucru. Niciunde în această lege şi nu există nici în spiritul acestei legi ideea că deciziile Consiliului Naţional al Audiovizualului trebuie să fie ulterior aprobate printr-o hotărâre de Guvern sau printr-o decizie sau hotărâre a Camerei Deputaţilor sau a Senatului sau a Parlamentului. Vom avea două tipuri de acte normative emise de două instituţii pentru aceeaşi problemă. Eu cred că această chestiune s-a strecurat datorită vitezei şi cred că pentru a avea un text coerent, totuşi trebuie să revenim la textul Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Aţi ascultat toate argumentele inclusiv cele de oportunitate privind intrarea în vigoare a legii. Supun votului dumneavoastră textul comun propus de către comisia de mediere. Cine este pentru? Rog toţi colegii să participe la vot. Staţi puţin că nu am un secretar. Domnule secretar Leonăchescu! Stimaţi colegi, staţi cu mâinile ridicate cei care aţi votat, ca să putem număra voturile. 86 voturi pentru. Împotrivă? 25 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu 86 voturi pentru, 25 voturi împotrivă şi 2 abţineri, s-a adoptat textul comun pentru art.19 alin.2. La art.19 alin.3, de la pct.21 de la mediere şi pentru alin.4, comisia propune textele Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitatea celor prezenţi. Art.22, varianta Camerei Deputaţilor, până la alin.4 de la art.22. Nu se supun votului. Pentru alin.4, comisia propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.23, 24, 25, 26, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat, nuse supun votului. Pct.27, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Domnul deputat Sassu. |
|
Domnule preşedinte, Şi la art.27 şi ulterior la pct.27 şi la art.27 alin.2, ca să nu mai revin la microfon, suntem pentru varianta Camerei care a eliminat această prevedere care priveşte publicitatea la Televiziunea Română dintr-un simplu motiv pentru că pe tot parcursul acestei legi nu există nici o formă de discriminare între televiziunea publică şi televiziunile private. Deci, dacă era necesară o astfel de intervenţie, ea trebuia făcută în Legea de organizare şi funcţionare a Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Radio Televiziune, nu într-o lege a Audiovizualului care priveşte în mod echidistant orice tip de televiziune, publică sau privată. De aceea, Camera Deputaţilor a eliminat. Revenirea nu este decât un interes al unora şi al altora. Eu cred că trebuia să facem o lege normală, să mergem în Legea privind organizarea Televiziunii şi acolo să facem eventualele restricţii. Vă mulţumesc. |
|
Domnul ministru Pâslaru. |
|
Domnul Dumitru Pâslaru (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor): Mulţumesc, domnule preşedinte. Cunosc opinia domnului deputat Sassu, însă trebuie să remarc, să subliniez, a câta oară, că Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune nu sunt posturi particulare, nu sunt posturi comerciale, şi nu au ca scop obţinerea de profit. Ele sunt societăţi bugetare, sunt plătite de la buget şi au ca scop formarea culturii şi educaţiei poporului român. Aseară, în timpul difuzării piesei "Dale Carnavalului" a fost întrerupt timp de 10 minute, în mod neplăcut, timp în care au fost difuzate diferite spoturi publicitare, compromiţând, în acest fel, efectul artistic şi estetic-educativ care era preliminat. De aceea, noi susţinem eliminarea sau introducerea acestui regim de publicitate şi teleshopping în cadrul societăţilor de televiziune naţionale. Vă mulţumesc. |
|
Aş ruga pe reprezentanţii Partidului Democrat să desemneze un vorbitor cu privire la aceeaşi problemă. |
|
Domnule preşedinte, aş fi de acord cu tot ceea ce a spus domnul secretar de stat. Din păcate, se referă la cu totul altceva. Eu am spus unde este locul şi nu dacă este sau nu este real. Nu vreau să intrăm în amănunte legate de publicitate şi modul în care CNA-ul îşi exercită acest drept şi această obligaţie de a controla modul în care se face publicitatea. Eu am spus un singur lucru, că nu era locul aici pentru o lege în care toate televiziunile sunt privite la fel, indiferent că sunt private sau publice. Argumentaţia dânsului este doar de susţinerea acestei idei. Ea trebuia să se ducă în Legea privind organizarea şi funcţionarea Televiziunii. Vă mulţumesc. |
|
Poftiţi, domnule deputat Nicolicea. |
|
În mai multe ţări din Europa, ţări democratice, acolo unde există servicii publice de televiziune, există şi restricţii cu privire la publicitate. Şi acest lucru este firesc, atâta vreme cât se ştie că telespectatorul nu doreşte publicitate absolut deloc, dar singurul loc unde putem să impunem această restricţie este Televiziunea publică, unde telespectatorul este şi contribuabil. Pe banii lui poate să comande. |
|
Stimaţi colegi, aţi auzit toate argumentele. Supun votului dumneavoastră punctul 27, unde Comisia de mediere ne-a propus textul Senatului. Cine este pentru textul Senatului? Vă rog să vă exprimaţi prin vot. 87 voturi pentru. Împotrivă? 19 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu 87 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă şi 2 abţineri s-a adoptat textul Senatului de la punctul 27. Punctul 28, varianta Camerei Deputaţilor. Punctul 29, cu privire la art.33 alin.1, varianta Camerei Deputaţilor. La art.33 alin.2 varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? 8 voturi împotrivă. Abţineri? Cu 8 voturi împotrivă s-a adoptat varianta Senatului pentru art.33 alin.2. La punctul 30 varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctele 31, 32, variantele Camerei Deputaţilor şi nu se dezbat. Punctele 33, 34, 35, variantele Camerei Deputaţilor, cu precizarea că la punctul 35, art.42 varianta Camerei Deputaţilor este până la alin.5 inclusiv. Acestea nu se dezbat. Pentru art.42 alin.8 şi 9, comisia ne-a propus, ca şi pentru alin.10, text comun. Dacă la vreunul din aceste texte aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru punctul 36 text comun la art.45 alin.1 şi 2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate pentru textul comun pentru art.45 alin.1 şi 2. Art.45 alin.3 şi 4 variantele Camerei Deputaţilor şi nu dezbat. Punctul 37 varianta Camerei Deputaţilor şi nu se dezbate. La punctul 38 text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctele 39, 40, 41, 42 variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat şi nu se supun votului dumneavoastră. La punctul 43 pentru lit.h) din art.52 varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La lit.j) varianta Camerei Deputaţilor, dar nu se votează. La punctul 44 varianta Camerei Deputaţilor şi nu se votează. La punctul 45 text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Domnul Sassu are o obiecţiune. |
|
Domnule preşedinte, textul comun suferă o mare eroare, pentru că la alin.2 se spune: "Fac excepţie de la prevederile alin.1 licenţele acordate instituţiilor de învăţământ, culte şi autorităţile administraţiei publice". Se referă la posibilitatea transmiterii licenţei numai cu acordul Consiliului. Din acest text rezultă că se poate transmite şi fără acordul Consiliului, unii către alţii, aceste licenţe. Or, intenţia a fost, de fapt, ca acest lucru să nu se poată face pentru că licenţele respective se dau într-un anume sens. Deci, textul este ambiguu şi va crea foarte multe probleme, pentru că, de fapt, trebuia spus, nu alin.1, ci să se refere la faptul că această licenţă nu poate fi transmisă. Din păcate, din viteză, textul este prost. De aceea propun să susţinem varianta Camerei. |
|
Domnul ministru Pâslaru. |
|
Domnul Dumitru Pâslaru: Cred că textele sunt redactate în limbi diferite. Nu reiese de aici că textul este greşit, pentru că, realmente, se spune foarte clar: "Fac excepţie de la prevederea art.1, articol care arată că licenţele nu pot fi înstrăinătate unui terţ, cu excepţia instituţiilor de învăţământ, cultelor şi autorităţilor şi administraţiilor publice", care nu trebuie să se ocupe cu astfel de activităţi de tranzacţionare. Adică, licenţa, odată obţinută, poate fi deţinută, fără a fi înstrăinată. |
|
Poftiţi, domnule deputat Arpad. |
|
Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, În Comisia de mediere s-a ridicat următoarea problemă: noi, în prima variantă a acestei legi, care există în vigoare şi astăzi, am interzis de tot înstrăinarea licenţei. Am zis că, dacă cineva nu mai are nevoie de licenţă, frecvenţa devine liberă şi se scoate la concurs. La insistenţa radiodifuzorilor s-a acceptat, în anumite condiţii, deci, înstrăinează cu tot această licenţă, înstrăinarea licenţei. Şi atunci, s-a intervenit, ieri, în Comisia de mediere cu următoarea problemă: ce se întâmplă dacă ia cineva " " "? Deci, este o acţiune deghizată: ia o licenţă în numele unei universităţi, unei biserici sau unei şcoli, o licenţă, şi peste 3 zile mi-o vinde mie. Şi am zis că în această situaţie interzicem înstrăinarea, ca să nu se poată face această mişcare. Deci, dacă s-a dat o licenţă pentru o asemenea instituţie, pe care am exceptat-o, nu se poate vinde. Dacă nu are nevoie instituţia respectivă, frecvenţa devine liberă şi se scoate din nou la concurs. De data aceasta cred că, totuşi, soluţia Comisiei de mediere este una echitabilă şi trebuie s-o adoptaţi. |
|
Mulţumesc, domnule coleg. Cu aceste precizări supun votului dumneavoastră textul comun, de la punctul 45 din Comisia de mediere pentru art.54. Cine este pentru? 100 voturi pentru. Împotrivă? 12 voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Cu 100 voturi pentru, 12 voturi împotrivă şi 4 abţineri s-a adoptat textul comun pentru art.54 de la punctul 45 din Comisia de mediere. Punctele 46 şi 47, variantele Camerei Deputaţilor. Punctele 48 şi 49, de asemenea. Punctele 50, 51, 52, acelaşi rezultat. Punctul 53, tot varianta Camerei Deputaţilor. Punctele 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat şi nu se supun votului. La punctul 68, text comun pentru art.78. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctul 69, varianta Camerei Deputaţilor. Nu se votează. Punctul 70, text comun pentru art.81 alin.1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru alin.2 şi 3 de la acelaşi articol 81, variantele Camerei Deputaţilor. Nu se dezbat şi nu se supun votului. Acelaşi regim şi pentru alin.4 şi 5. La punctul 71 din raportul de mediere, punctul 72, 73, variantele Camerei Deputaţilor. Punctele 74 şi 75, la fel. Punctele 76, 77, tot variantele Camerei Deputaţilor. La punctul 78 o intervenţie. Poftiţi, domnule Sassu. |
|
Este un text care creează o problemă. Difuzarea unei opere cinematografice, în afara perioadelor prevăzute în contractele încheiate cu deţinătorii dreptului de autor, în primul rând, constituie contravenţie. În primul rând, că fiind vorba de contract şi de Legea drepturilor de autor, acolo există pedepse pentru aşa ceva. Pe de altă parte, noi mai instituim încă o contravenţie şi pe partea asta. Deci, pentru o greşeală vom avea două pedepse şi două tipuri de procese, dacă nu chiar trei, pentru că este şi o încălcare, eventual, a contractului. Eu cred că este inutilă. De aceea şi Camera, la vremea respectivă, a modificat, a respins această chestiune, pentru că toate aceste chestiuni sunt prevăzute în Legea drepturilor de autor şi nu putem institui încă o pedeapsă pentru aceeaşi faptă. |
|
Domnul ministru Dumitru Pâslaru. |
|
Domnul Dumitru Pâslaru: Oficiul Român asupra drepturilor de autor, aşa cum ştim, supraveghează modul în care se respectă drepturile de autor, şi nu exercită în nici un fel de măsură presiuni asupra instituţiilor pentru a respecta altfel decât prin sancţiuni drepturile de autor. Asta nu exonerează şi nu scuteşte instituţiile culturale, editurile, instituţiile de spectacol, în cazul nostru Televiziunea şi Radioul, ca prin prevederi contractuale să respecte termenele care să asigure drepturile de autor. De aceea, consider că nu este nici o suprapunere în legislaţie. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Alexandru Sassu. |
|
Domnule preşedinte, eu înţeleg că trebuie să votăm oricum, că trece oricum, dar aş vrea să ni se dea şi nişte argumente plauzibile. Legea dreptului de autor prevede sancţiuni pentru lucrul ăsta. Deci, nu se poate vorbi de faptul că nu există, să ne facem că nu ştim Legea dreptului de autor. Dacă n-o ştim, măcar să nu vorbim. Este vorba clar, că o dublă sancţionare pentru o singură faptă. Vă mulţumesc. |
|
Poftiţi, domnule deputat. |
|
Într-adevăr, există o prevedere asemănătoare în Legea dreptului de autor, dar nu este o prevedere identică. Această prevedere, cum o aveţi în faţa dumneavoastră, apare doar în directivă. Pentru că se referă la programarea orei cu care s-a căzut de acord. Ca atare, cred că, având în vedere că este o lege specială, care reglementează un segment special, cel al audiovizualului, există o directivă europeană care are această prevedere, noi trebuie s-o avem inclusă în legea noastră. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, cu această precizare, supun votului dumneavoastră, la punctul 78, cu privire la art.90 lit.a), textul Senatului. Cine este pentru? Stimaţi colegi, tot s-au produs modificări de prezenţă în sală, şi colegii mei nu au reuşit să numere exact. Încă o dată, supun votului dumneavoastră textul Senatului propus de Comisia de mediere la art.90 lit.a). Cine este pentru? 102 voturi pentru. Împotrivă? 32 voturi împotrivă. Abţineri? Nici o abţinere. Cu 102 voturi pentru, 32 voturi împotrivă şi nici o abţinere, s-a adoptat textul Senatului cu privire la art.90 lit.a). Pentru art.90 lit.d) şi k) se propun variantele Camerei Deputaţilor. Nu se supun votului. De fapt, lit.j) a fost la Camera deputaţilor. Pentru lit.k), varianta Senatului în unanimitate. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La punctul 79, varianta Camerei Deputaţilor. Punctul 80, varianta Camerei Deputaţilor. Punctele 81, 82, 83, variantele Camerei Deputaţilor. La punctul 84, comisia propune eliminarea textului. Dacă aveţi obiecţiuni la această propunere? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La punctul 85, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Punctul 86, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate, text comun. Pentru art.96 alin.1, care, în numerotarea comisiei este 95, comisia propune text comun. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pentru lit.a), b) şi c), variantele Camerei Deputaţilor. Nu se votează, nu se supun dezbaterilor. Tot variantele Camerei Deputaţilor pentru alin.2, 3, 4. Nu se dezbat. Punctul 88, varianta Camerei Deputaţilor. Punctul 89 şi 90, varianta Camerei Deputaţilor. Punctul 90 este şi ultimul. Vă rog să constataţi împreună cu mine că am parcurs toate textele raportului de mediere. Vom supune raportul votului final la sfârşitul şedinţei de vot final. |
