Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Continuăm cu următorul proiect de lege şi anume proiect de Lege privind Statutul Băncii Naţionale a României.

Rog comisia să-şi ocupe locul.

Iniţiatorul este prezent.

Iniţiatorul, dacă doreşte să ia cuvântul... Deci, dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Domnul Mugur Isărescu, din partea Băncii Naţionale.

Domnul Mugur Isărescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Distinsă asistenţă,

Prezenţa mea la această înaltă tribună, ca reprezentant al autorităţii monetar-valutare a statului este motivată de faptul că astăzi Camera Deputaţilor trece la dezbaterea a 3 proiecte de lege, pe care le considerăm de cea mai mare însemnătate pentru accelerarea reformei şi fundamentarea economiei de piaţă în România. Avem în vedere proiectul Legii bancare, proiectul Legii privind Statutul Băncii Naţionale a României şi proiectul Legii privind procedura falimentului băncilor.

Le prezentăm pentru început împreună, pentru că acestea constituie un pachet de acte normative, ce va constitui, dacă va primi consfinţirea dumneavoastră, a forului legislativ al ţării, cadrul juridic de reglementare a activităţii bancare în România, la sfârşitul acestui secol şi la începutul veacului următor.

Guvernul României, în virtutea dreptului său de iniţiativă legislativă, a definitivat şi aprobat proiectele celor 3 legi bancare, ele au fost adoptate apoi, cu unele modificări, de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor.

Daţi-mi voie să vă prezint câteva idei generale despre aceste legi, în primul rând, necesitatea înnoirii legislaţiei bancare, care se produce după aproape 7 ani, de când au fost adoptate de către Parlament, în primăvara anului 1991 primele două legi bancare ale tranziţiei spre economia de piaţă: Legea nr. 33 privind activitatea bancară şi Legea nr. 34 privind Statutul Băncii Naţionale a României, ca bancă centrală. Prevederile acestor legi au consfinţit trecerea de la sistemul de monobancă, specific economiei de comandă la diversificarea activităţii bancare, în condiţiile economiei de piaţă şi crearea sistemului bancar pe două etaje: banca centrală, Banca Naţională a României şi băncile comerciale.

Totuşi, de ce necesitatea îmbunătăţirii legislaţiei? Deoarece în aceşti 7 ani, sistemul bancar din România s-a dezvoltat, atât cantitativ cât şi calitativ. În România, în prezent, funcţionează 41 de bănci, româneşti sau străine, într-un climat care, deşi nu a fost lipsit de erori şi de slăbiciunile inerente începutului, putem spune că actele de constituire şi de activitate ale băncilor funcţionează într-un cadru concurenţial de piaţă.

Este cert că, în aceşti 7 ani, sistemul bancar din România s-a modernizat, lăsând în urmă unele din reglementările cuprinse în legile bancare din 1991. Acest fapt, la care se adaugă nevoile de noi reglementări juridice, specifice exigenţelor impuse de dezvoltarea pe plan mondial a sistemelor bancare, în economia mondială globalizată, precum şi de perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, se află la baza noului pachet de legi bancare ce a fost înaintat dumneavoastră, în faza de proiect.

Toate cele 3 proiecte încorporează atât experienţa acumulată în România în cei peste 7 ani, ce au trecut de la adoptarea legilor bancare, cât şi, cum vă spuneam, experienţa internaţională din această perioadă. Trebuie să vă spunem că au fost consultaţi şi experţi străini, din instituţii bancare cu renume, ale căror idei şi propuneri au fost valorificate prin adaptarea la condiţiile specifice din societatea românească. S-au avut în vedere, acolo unde a fost cazul, să nu ne chinuim să redescoperim roata. În acest fel s-a asigurat şi continuitatea lucrurilor bune din sistemul bancar, inclusiv din experienţa noastră din perioada interbelică, de la rolul băncilor comerciale în activitatea economică, până la autoritatea şi independenţa băncii centrale - Banca Naţională a României.

Mai doresc să vă spun că, într-un moment de explozie pozitivă..., în sens pozitiv, a pieţelor financiare pe toată suprafaţa planetei, şi de globalizare a economiei mondiale, s-a avut în vedere ca noile legi să asigure consolidarea în România a unui sistem bancar compatibil cu actuala dezvoltare a sistemului bancar internaţional. Cu alte cuvinte, legile noastre să se poată angrena în sistemul de legi şi în sistemul cutumial din activitatea bancară internaţională.

S-a mai adăugat aici şi cerinţa ca acele secţiuni ale noilor legi, asupra cărora nu a acţionat şi nu acţionează presiuni interne stringente, să ţină seama din start de exigenţele impuse de directivele Uniunii Europene, către care România tinde, în prezent.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După aceste considerente generale, vă rog să-mi îngăduiţi să prezint pe scurt câteva aspecte legate de legile bancare pe care le discutăm şi anume, în primul rând, Legea băncii centrale, Legea Băncii Naţionale a României, Statutul Băncii Naţionale a României, care este prima lege care se discută în faţa dumneavoastră.

Documentul stabileşte natura Băncii Naţionale a României, ca instituţie fundamentală a statului român, şi anume, Banca Centrală având personalitate juridică. Pentru atingerea obiectivului său fundamental, şi anume este bine precizat obiectivul fundamental al Băncii Naţionale - asigurarea stabilităţii monedei naţionale şi stabilitatea preţurilor, subliniez "stabilitatea preţurilor", nu "stabilirea preţurilor" - este vorba deci, de menţinerea unei inflaţii scăzute, Legea privind Statutul Băncii Naţionale stipulează că această instituţie elaborează şi aplică politica monetară, politica valutară, politica de credit, având totodată ca atribuţii fundamentale autorizarea de funcţionare a băncilor comerciale şi supravegherea prudenţială.

"Băncii Naţionale a României îi revine în exclusivitate" - spune legea - "... răspunderi privind emisiunea monetară şi organizarea sistemului de plăţi".

În cadrul politicii generale a statului, toate aceste prevederi ale legii, urmăresc funcţionarea normală - se propune în lege - a sistemului bancar şi promovarea unui sistem financiar specific economiei de piaţă.

Proiectul legii asigură Băncii Naţionale a României garanţii în vederea îndeplinirii rolului său în societate. Sunt de remarcat în acest sens, subordonarea faţă de Parlament, neutralitatea politică şi durata fixă a mandatului consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României.

După 6 ani de la adoptarea Statutului Băncii..., mai mult de 6 ani, în primăvara anului 1991, ... a Statutului prezent al Băncii Naţionale a României, dezvoltarea pieţii serviciilor bancare şi de plăţi în ţara noastră, impune modificarea şi completarea cadrului legislativ, care stabileşte rolul Băncii Centrale în domeniile pe care vi le-am menţionat.

Pe parcursul elaborării legii şi în discuţiile care au avut loc în comisie, am avut în vedere şi faptul că băncile centrale, ca instituţii în economiile de piaţă avansate, au dovedit în aceşti ani clarificări şi valenţe noi, în special în ţările membre ale comunităţilor europene, având în vedere perspectiva integrării europene a României.

Sincronizarea cu toate aceste tendinţe şi armonizarea legislativă reprezintă o necesitate organizatorică şi instituţională pe care ţara noastră nu o poate neglija, în procesul deschiderii economiei sale către lumea occidentală, în primul rând prin relaţii active cu organizaţiile internaţionale, şi, repet din nou, cu comunităţile europene.

Proiectul de lege pe care-l prezentăm în faţa dumneavoastră are caracter de lege organică, a fost fundamentat pe principiile generale ale băncilor centrale şi pe prevederile avute în vedere de Acordul de la Maastricht privind unificarea monetară europeană.

Comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor a aprobat acest proiect de lege, cu unele modificări, de exemplu, în legea prezentă, termenul de "viaţă a consiliului Băncii Naţionale a României este de 8 ani", Guvernul a propus 5 ani, comisia a venit cu o propunere care se înscrie la mijloc, este vorba de 6 ani. Vă menţionez că în majoritatea ţărilor europene, termenele de funcţionare a consiliilor de administraţie ale băncilor centrale sunt între 6 ani şi 7 ani. Este vorba de depăşirea ciclului electoral, deci să fie în orice caz mai mult de 4-5 ani, cât este perioada alegerilor electorale.

Vă mai supunem atenţiei o propunere asupra căreia credem că trebuie să mai reflectăm: comisia a propus să se elimine orice prevederi privind posibilitatea ca în cadrul Băncii Naţionale a României să se acorde credite salariaţilor. Trebuie să vă spunem că în propunerea iniţială am avut în vedere nu numai că acest sistem de creditare este o facilitate prin care dorim să legăm de Banca Naţională specilişti de înaltă clasă, de care avem nevoie, pe care altfel i-am pierde, aceştia fiind atraşi de condiţiile mai bune de remunerare din băncile comerciale, îndeosebi cele cu capital străin. S-a dorit în primul rând, un sistem specific de creditare, ca o măsură de prevedere şi de protecţie, prin care se urmăreşte ca personalul Băncii Naţionale să nu fie dependent prin astfel de credite de băncile comerciale, mai ales că Banca Naţională a României este şi organul de supraveghere a băncilor comerciale.

În încheiere, daţi-mi voie să vă mai spun că, faţă de legea prezentă, Legea nr. 34/1991, legea în vigoare, proiectul de lege prezentat conţine unele modificări şi anume: stabilirea cu mai multă claritate a obiectivului fundamental al Băncii Naţionale, obiectiv pe care l-am enunţat mai înainte, apoi clarificarea gamei de operaţiuni şi instrumente specifice pe care Banca Naţională a României le poate face, inclusiv atragerea de depozite de la băncile comerciale, pentru sterilizarea excesului de lichiditate. Mai menţionez autoritatea exclusivă a Băncii Naţionale în domeniul reglementării şi supravegherii sistemului de plăţi de interes naţional şi, un ultim capitol, unde legea este mult mai detaliată şi clarifică problemele, este vorba de eliminarea din raporturile cu Ministerul Finanţelor a unor aspecte care s-au dovedit contraproductive în ultimii ani şi care au fost..., care au generat neclarităţi şi echivocuri, datorate contradicţiei cu legile apărute ulterior. Exemplul cel mai la îndemână acum este clarificarea limitei în care Banca Centrală poate să finanţeze deficitul bugetului de stat.

Având în vedere toate aceste consideraţii, vă rog, doamnelor şi domnilor deputaţi, să daţi votul dumneavoastră proiectului de Lege privind Statutul Băncii Naţionale.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Îi mulţumim domnului guvernator.

Din partea comisiilor..., sunt două comisii care au fost sesizate, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi - pentru raport comun, domnul deputat Traian Decebal Remeş, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Vă rog.

Domnul Traian Decebal Remeş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au analizat împreună proiectul de Lege privind Statutul Băncii Naţionale, au depus un raport comun, cu amendamente, un singur amendament fiind respins. Nu avem în plus alte susţineri, decât raportul şi aş ruga să se treacă la discutare şi la votarea acestei legi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Trecem la partea de dezbateri generale. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Bercea, urmează domnul deputat Constantinescu.

Vă rog.

Deci, domnul deputat Bercea, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R.

Domnul Florian Bercea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule guvernator,

Proiectul Legii privind Statutul Băncii Naţionale a României reprezintă un proiect de act normativ deosebit de important, care-şi propune să prezinte tot ceea ce este semnificativ în activitatea unei bănci centrale, de tipul Băncii Naţionale a României.

Experienţa dobândită în cei aproape 8 ani, de când Banca Naţională a României îşi desfăşoară activitatea în baza unei legi, adoptate în anul 1990, a putut fi valorificată în bună măsură, în proiectul de lege care este supus dezbaterii generale, în cursul acestei zile şi, probabil, în zilele următoare.

Este de subliniat faptul că prin formulările existente, acest proiect de lege a reuşit să definească mai clar modul în care Banca Naţională trebuie să intervină pentru promovarea şi realizarea politicii în domeniul monetar, în domeniul valutar, în domeniul creditelor, al plăţilor, în aşa fel încât, această instituţie, care-şi desfăşoară activitatea sub directa îndrumare a Parlamentului, să reuşească, apelând la instrumente specifice, să acţioneze pentru stabilitate monetară, prin aceasta influenţând pozitiv şi stabilitatea preţurilor, să utilizeze mijloace şi instrumente specifice pentru promovarea unei politici valutare în consonanţă cu interesele naţionale şi, luând în considerare specificul perioadei pe care o traversăm, de asemenea, să acţioneze prin politica creditelor, în concordanţă cu cerinţele economiei şi, sperăm noi, în perioada următoare, pentru a putea impulsiona în mai mare măsură decât până acum, utilizarea creditelor pentru revigorarea procesului investiţional, cunoscut fiind faptul că o economie poate fi pusă în mişcare, într-o măsură importantă sau foarte importantă, prin intermediul politicii de creditare, al creditelor acordate pentru investiţii, în condiţii în care să menţină treaz interesul investitorilor, ştiut fiind faptul că resursele proprii nu sunt suficiente pentru un proces de amploarea celui care trebuie să se realizeze în România în perioada actuală.

De asemenea, este de menţionat faptul că în actualul proiect de lege, îşi găseşte o mai bună reflectare problema modului concret în care Banca Naţională trebuie să acţioneze pentru supravegherea activităţii bancare în România, pentru a preveni fenomenul de faliment al unor bănci, pentru a face posibil ca societăţile bancare din România să se poată implica, cu bune rezultate, în activitatea economică şi, mai ales, pentru a feri depunătorii de ceea ce înseamnă ajungerea unei bănci în stare de faliment, starea de panică etc. în rândul depunătorilor şi al populaţiei.

De asemenea, considerăm că soluţiile pentru care s-a optat în ceea ce priveşte numirea consiliului de administraţie sunt mai realiste, comparativ cu ceea ce a fost până în prezent, motiv pentru care, fără a încerca să abuzez de timpul dumneavoastră, ţinând cont de toate elementele pe care le conţine această lege, de unele sublinieri pe care le-am făcut, Grupul parlamentar al P.D.S.R. va vota pentru aprobarea acestui proiect de lege, evident, cu luarea în considerare a propunerilor care se regăsesc în raportul comun, supus atenţiei dumneavoastră de către cele două comisii - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dan Constantinescu, din partea Grupului parlamentar P.N.L.

Se pregăteşte domnul deputat Naghi Istvan.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi invitaţi,

De la început, trebuie să vă spun că Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal apreciază oportunitatea includerii acestui pachet de legi pe agenda Parlamentului. Argumente în favoarea acestei includeri şi aspecte privind importanţa legilor au fost aduse de către oficialii B.N.R.

Mă voi opri doar la definirea mai exactă a Statutului Băncii Centrale, de instituţie autonomă, subordonată Parlamentului, care colaobrează cu autorităţile publice pentru îndeplinirea obiectivelor sale. Pentru că, din păcate, de aici încep şi neîmplinirile, pe care noi considerăm că acest pachet de legi le mai conţine, şi voi începe cu faptul că nu am reuşit să definim în mod suficient formele concrete de manifestare a autorităţii Parlamentului asupra Băncii Centrale.

Există, desigur, raportările anuale ale Băncii Naţionale, voi da însă un singur contraexemplu, astfel că, deşi acceptăm fără rezerve atribuţiile reglementative ale Băncii Centrale, nu am găsit încă formele de, să spunem, ratificare a acestor reglementări, care pot cel puţin teoretic, şi din discuţiile cu operatorii din piaţă, cu băncile comerciale, se pare că şi practic, deci pot să fie ori exagerat de stricte, ori chiar prea laxe.

De asemenea, nu am identificat modalităţi concrete de cooperare între cele două instituţii reglementative ale pieţii financiare, respectiv Banca Naţională şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, astfel încât, chiar pe parcursul dezbaterii în comisii a acestor legi, comisia a fost nevoită să găsească un compromis între două opinii, practic disjuncte, privind obiectul de activitate al băncilor.

De asemenea, la capitolul "insatisfacţii", notăm faptul că alte două legi privind cooperativele de credit şi C.E.C.-ul nu au fost..., nu sunt adoptate împreună cu pachetul actual, ceea ce conduce la implicaţii asupra capacităţii de reglementare şi supraveghere a Băncii Centrale, într-o zonă a pieţei monetare, pe care nu am reuşit s-o soluţionăm adecvat din punct de vedere legislativ.

Au rămas, de asemenea, în textul supus aprobării dumneavoastră prevederi cu care, cel puţin Grupul parlamentar P.N.L. nu poate fi de acord, referitoare la restrângerea oricăror facilităţi acordate salariaţilor B.N.R., precum şi la atingerea gravă a dreptului de proprietate, în cadrul procedurii de supraveghere specială.

Desigur că, pentru toate aceste aspecte, vor fi supuse atenţiei dumneavoastră, amendamente pe care, cu calm şi răbdare, sperăm să le soluţionăm favorabil.

De asemenea, o parte din aceste insatisfacţii, pot fi rezolvate printr-o colaborare mai bună, începută deja între comisiile de specialitate şi Banca Centrală. Apreciem că în timp, vom găsi şi remedii de ordin legislativ, pentru rezolvarea acestor neajunsuri.

Cu toate acestea, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal îşi exprimă satisfacţia că un domeniu esenţial al pieţei financiare îşi găseşte o mai completă, şi mai adecvată reglementare legislativă, menită să asigure stabilitatea şi performanţa întregii economii româneşti şi va susţine adoptarea, cu amendamentele respective, a celor 3 proiecte de lege.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Naghi Istvan, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.

Domnul Naghi Istvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule guvernator,

Stimaţi invitaţi,

Eu consider că această zi va rămâne în istorie ca ziua în care statutul unei instituţii de bază a ţării este pus în discuţie, pentru a primi forma cea mai favorabilă condiţiilor de funcţionare în cadrul unei economii de piaţă performante.

Acest lucru nu este întâmplător, deoarece programul de macrostabilizare a economiei, elaborat de Guvernul Ciorbea prevedea, printre altele: "... Politica monetară prudentă, îmbunătăţirea şi întărirea activităţii de supraveghere a băncilor comerciale, creşterea capacităţii de reglementare şi supraveghere a Băncii Naţionale Române, perfecţionarea cadrului instituţional şi armonizarea cadrului legislativ în domeniul financiar".

Pe lângă aceste directive, însăşi viaţa de fapt cere ca Statutul Băncii Naţionale Române să fie revizuit şi îmbunătăţit ca urmare a dezvoltării pieţii serviciilor bancare şi de plăţi, experienţei acumulate în practica bancară a ultimilor ani, sincronizării şi armonizării legislative într-o cât mai mare măsură la standardele Uniunii Europene, la legislaţia internaţională în domeniu.

În opinia mea şi a Grupului parlamentar U.D.M.R., acest proiect de lege conferă Băncii Naţionale Române prerogativele de a elabora politica monetară, valutară, de credit, de plăţi, autorizarea şi supravegherea prudenţială bancară, de a funcţiona ca o Bancă Centrală modernă, îndeplinind prin aceasta rolul de instituţie fundamentală a statului.

Eu cred că, odată adoptat acest proiect de lege, încrederea, ca factor primordial în funcţionarea sectorului financiar, încrederea în moneda naţională va ajunge să fie forţa cea mai importantă pentru stabilizarea economiei, fără de care nu se poate vorbi de bunăstare, mai ales de o bunăstare naţională.

Pentru acest lucru, Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă, în cadrul dezbaterilor parlamentare, mai este vreun grup care doreşte să ia cuvântul?

Deci, domnul deputat Miron Chichişan, din partea Grupul parlamentar al P.U.N.R., vă rog.

Domnul Miron Chichişan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu voi discuta despre rolul şi importanţa băncii, sau a unei bănci naţionale puternice, stabile, într-o economie cum este a noastră.

Grupul nostru parlamentar a studiat cele trei proiecte de legi, ne-am adus contribuţia în cadrul comisiilor, pe măsura puterilor noastre, şi suntem de acord cu votarea acestor legi, considerând că, odată votate, Banca Naţională se va întări şi va juca un rol pe măsura importanţei acestei instituţii în viaţa economică şi socială a ţării.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Chichişan a vorbit din partea grupului P.U.N.R.

Dacă mai sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Da, doamna deputat Paula Ivănescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Pentru că, deja, antevorbitorii au subliniat unele din părţile forte ale acestor legi, care desăvârşesc reforma în sistemul financiar-bancar, eu am să mă limitez, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, să afirm că noi sprijinim inclusiv modificările propuse de comisia de specialitate.

Desigur, am avut şi noi unele amendamente, care, probabil, pe parcursul discuţiilor, cu ajutorul iniţiatorilor şi al comisiei de specialitate, sperăm să le lămurim împreună.

Deci, încă o dată, Grupul parlamentar al Partidului Democrat este, în sfârşit, mulţumit că se desăvârşeşte această reformă, în sistemul bancar, şi susţine dezbaterea ei şi adoptarea în plenul Camerei Deputaţilor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii în dezbaterile generale? Nu mai sunt.

Trecem la dezbaterea proiectui de lege.

Vom începe cu titlul legii. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Cap. I. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 1. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 2, titlu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2, nr. crt. 1 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 2, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 3, titlu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 3, primul alineat. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2, nr. crt. 2 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 3, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 4, nr. crt. 3 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 3, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 4, titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2, nr. crt. 4 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatele 3, 4 şi 5 de la art. 4. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Au fost adoptate, în unanimitate, alineatele 3, 4 şi 5.

Art. 4, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. I., în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. II., titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 5, nr. crt. 5 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Adoptat.

Art. 6, titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat, nr. crt. 6 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2, art. 6. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 6, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 7. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 8, nr. crt. 7 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Aveţi o intervenţie? Nu. Deci, nu e nici o intervenţie.

Vă supun spre aprobare nr. crt. 7, din raport, pentru art. 8.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 9, titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat, nr. crt. 8, din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 9, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 10, titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 10, preambul, nr. crt. 9, din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctele a), b), c), d), e), f) şi g), de la art. 10. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 10, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 11, nr. crt. 10, din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 12. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. II, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. III., titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 13. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 14. Intervenţii?

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Propun ca art. 14 să aibă redactarea, exact, aşa cum este în Constituţie la art. 136, alin. 2: "Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia, vă rog.

De acord? Da.

Din partea beneficiarului, Banca Naţională, sunteţi de acord.

Vă rog frumos, să fiţi atenţi.

Vă supun spre aprobare art. 14, în redactarea de la art. 136, alin. 2, din Constituţie. Amendamentul este propus de domnul deputat Acsinte Gaspar şi acceptat de comisie. Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 15. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 16, titlu, este nr. crt. 11, din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat, nr. crt. 12, din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatele 2 şi 3. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 16, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 17. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 18, în ansamblul său. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 19, titlu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 19, alin. 1, 2 şi 3. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, au fost adoptate primele trei alineate.

Alin. 4, de la art. 19, nr. crt. 13, din raportul comisiei. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 19, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. III., în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Continuăm cu Cap. IV., titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 20, în ansamblul său. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 21, titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat, nr. crt. 14, din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatele 2 şi 3. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 21, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Înainte de a trece mai departe, vreau să-i rog pe liderii de grupuri, să le reamintesc de datoria pe care o au, de a-i aduce pe toţi colegii, de pe unde se află, în această clădire, la voturile finale pentru cele două proiecte care au fost programate pe care vi le voi supune, în câteva minute.

Art. 22. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 23. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 24. Deci, titlul rămâne acelaşi, însă la nr. crt. 15, din raport, se propune adăugarea unei sintagme şi este propus textul complet. Dacă sunt intervenţii? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare art. 24, cu titlul iniţiatorului şi cu textul comisiei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 25, titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 1, nr. crt. 16, din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2, nr. crt. 17, din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 3. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 25, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. IV., în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. V., titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 26, titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2, preambul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. a), de la alin. 2, nr. crt. 18, din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. b). Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 26, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Fac un apel la toţi colegii care mai sunt în această clădire, la diverse comisii, în diverse întâlniri, să întrerupă aceste activităţi şi să vină în sală pentru voturile finale. Rog liderii de grupuri să ia măsurile cele mai serioase, pentru a asigura prezenţa în sală a tuturor colegilor.

Art. 27, titlu. Titlul are un amendament la nr. crt. 19, din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Textul articolului ... nr. crt. 20, din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 27, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. V., în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

(Discuţii suprapuse între sală şi membrii prezidiului.)

Bun. Vă mai supun spre aprobare doar Cap.VI., din această lege, şi trecem la vot final. Deci, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală.

Cap. VI., titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă rog să nu mai părăsiţi sala de şedinţe, indiferent ce probleme aveţi.

Art. 28. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 29, titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatele 1 şi 2, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, nr.crt. 21 din raport, intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.4, nr.crt. 22 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.5 - intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.29, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.30, titlul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Nu sunt.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat, preambul, nr.crt.23 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. a), b), c), d), e) şi f) de la primul alineat. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, nr.crt.24 din raport - intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.30, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.VI, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Am spus că, după acest cap.VI, trecem la votul final asupra celor două proiecte de lege.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Continuăm cu cap.VII al legii pe care o dezbăteam.

Titlul - Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.31, titlul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat, preambul, nr.crt.25 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Vă rog să nu părăsiţi sala. Există nişte articole care suscită anumite semne de întrebare şi vă rog frumos să nu părăsiţi sala!

Nu aţi venit aici numai pentru voturi finale, domnilor şi doamnelor colegi!

Rog liderii de grupuri să-i aducă înapoi pe cei care au părăsit sala.

Art.31, primul alineat de la preambul.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.a), b), c), d) şi e).

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Alin.3, nr.crt.26 din raport - intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.31, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.32. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.VII, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.VIII. Titlul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.33. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.34, unde s-ar putea să avem anumite probleme...

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Rog liderii de grupuri să-i aducă de pe culoare pe cei care au părăsit sala.

Art.34, titlul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat.

Deci discutăm pe alineate, nu suntem încă la alineatul în chestiune.

Primul alineat. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3.

Dacă sunt intervenţii la alin.3?

Domnul deputat Emil Popescu, preşedintele Comisiei juridice, după care, din partea iniţiatorului.

Vă rog.

Deci este vorba, la alin.3, de nr.crt.27 din raportul comisiei.

Vă rog.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

După matură reflexiune şi discutând cu diferitele persoane care sunt interesate în chestiune, vă propun să împletim partea finală a acestui text, pct.3 cu ceea ce se afla şi în iniţiativă şi cu ceea ce au propus comisiile, în sensul că "membrii consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, cu nominalizarea conducerii executive, sunt numiţi de Parlament, cu avizul Comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere ale Parlamentului, la propunerea primului ministru".

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul ministru Mircea Ciumara, care este iniţiatorul, deci din partea iniţiatorului.

Vă rog.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc că mi-aţi dat, în sfârşit, cuvântul.

În numele Guvernului, vă cer sau să reveniţi la forma iniţială a proiectului sau să acceptăm varianta spusă de preşedintele Comisiei juridice, domnul deputat Popescu. Una din cele două comisii a făcut raportul.

Nu putem accepta ca, şi cu Banca Naţională, să fim într-o situaţie trenantă, cum este la Televiziune, fiindcă o situaţie neclară la Banca Naţională poate însemna prăbuşirea întregii economii naţionale. Aici să fim operativi.

Din acest motiv, vă rog insistent sau acceptaţi textul iniţial al Guvernului, sau acceptaţi amendamentul domnului preşedinte al Comisiei juridice, Popescu, sau, dacă nu, luăm o pauză să mai medităm. Însă varianta în care lăsăm Banca Naţională în suspensie, luni de zile, nu poate fi suportată. Înseamnă prăbuşirea economiei naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Remeş, din partea comisiei.

Vă rog.

Domnul Decebal Traian Remeş:

Domnule preşedinte de şedinţă şi domnilor colegi, împreună cu Comisia juridică, am făcut un raport comun. Ceea ce apare în raportul prezentat dumneavoastră este suma voturilor membrilor din cele două comisii.

În această situaţie, în care domnul deputat Popescu, preşedintele Comisiei juridice, vine cu o altă propunere, eu nu-mi pot asuma, în numele colegilor mei din Comisia pentru buget, finanţe, un punct de vedere, pe care nu li-l cunosc, vizavi de această propunere.

Aş ruga să trecem peste acest articol şi, la pauză, să ne adunăm, Comisiile, să ne formulăm un punct de vedere sau, dacă nu admiteţi să trecem mai departe, lăsându-l în suspensie, să întrerupem aici şi să se adune cele două Comisii, în plen şi iniţiatorul să-şi susţină punctul de vedere.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu vă supun, sunteţi, vă rog, amabili, vă supun spre aprobare această propunere, ca acest alin.3 să fie trimis la Comisiile reunite, urmând ca, după pauză, să vină cu o soluţie, pentru această formulare, noi continuând, însă, până la pauză, până la care mai avem timp, continuând cu dezbaterea pe articole a acestei legi.

Da, domnul deputat Ana.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă se pune problema amânării dezbaterii alin.3, v-aş ruga să fiţi de acord să se propună şi amânarea dezbaterii alin.4, 5 şi următoarele din acest articol.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci ne oprim cu dezbaterea la art.34, aici urmând ca, comisia să-şi spună punctul de vedere, după pauză, şi continuăm cu art.35. Însă, ca să putem retrimite la comisie acest articol, vă cer un vot.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Deci am retrimis art.34, la comisie.

Continuăm cu art.35. Titlul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primele două alineate. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, nr.crt.30 din raport.

Este vorba de pct.a). Deci preambulul alin.3. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.a), nr.crt.30 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.b). Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.35, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu o abţinere, a fost adoptat art.35.

Art.36, titlul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? ...

Poftiţi, la titlu? Da?

Domnul Acsinte Gaspar:

La alin.1...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunt la titlu acum.

Deci la titlu nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La primul alineat, unde comisia nu are nici un amendament, domnul deputat Acsinte Gaspar.

Vă rog.

Rog comisia, domnul deputat Remeş, rog şi iniţiatorul să fiţi atenţi la amendamentul pe care îl propune domnul deputat Acsinte Gaspar.

Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

După mine, există o necorelare între art.33, alin.2, care vorbeşte de conducerea executivă, şi art.36, care vorbeşte, iarăşi, de conducerea executivă. Ar trebui, aceste două texte, dacă tot se retrag cele două comisii, să vadă în legătură cu modul în care ar trebui ele să fie corelate.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog iniţiatorul să-şi spună punctul de vedere asupra acestei propuneri.

Domnul Mugur Isărescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Noi am gândit art.33 ca definire a componenţei conducerii Băncii Naţionale a României, iar art.36, ca atribuţiuni ale acestei conduceri. Deci, aşa s-a gândit structura.

Dacă dumneavoastră propuneţi ca la art.33, alături de conducere, să venim şi cu atribuţiunile, se poate face o chestiune de formulare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă doriţi să faceţi o propunere, vă rog s-o faceţi, domnule deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Titlul art.36 ar putea să fie "Atribuţiile guvernatorului". Dacă vom citi tot articolul, el nu are în vedere decât competenţele pe care legea i le dă guvernatorului. Şi atunci ar dispare această necorelare între art.33, alin.2, şi art.36.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De acord? De acord.

Deci, iniţiatorul este de acord cu acest amendament.

Comisia? De acord.

Domnule deputat Marton, aveţi vreo intervenţie la această chestiune?

Domnul Árpád - Francisc Márton:

Se poate fi de acord cu această observaţie, însă eu nu pot fi de acord cu afirmaţia domnului Gaspar, conform căreia ar exista o neconcordanţă între art.33 şi art.36. Pentru că art.33, alin.1, vorbeşte despre consiliul de administraţie, iar alin.2 vorbeşte despre conducerea executivă. Art.34 reglementează consiliul de administraţie, urmând ca art.36 să reglementeze conducerea executivă.

Este normal ca să apară ambele exprimări.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ne întoarcem la art.36 şi afirmaţiile că sunteţi sau nu de acord cu ce a spus domnul Gaspar, vă rog de aici încolo să încercaţi să vă limitaţi strict la textul articolului. Puteţi să fiţi de acord cu un amendament propus sau nu. Deci, sunteţi de acord cu acest amendament? La titlu, aici, să se cheme "Atribuţiile guvernatorului" - titlul art.36.

Iniţiatorul şi comisia sunt de acord.

Deci, revenim asupra titlului art.36 şi se va numi "Atribuţiile guvernatorului".

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.1, 2 şi 3. Intervenţii, dacă sunt? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.4, număr curent 31, se referă la preambulul acestui alineat.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.a) de la acest alineat, număr curent 32 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctele b), c) şi d). Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.4, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.5. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.36, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu o abţinere, a fost adoptat.

Art.37. titlul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat, număr curent 33 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, număr curent 34 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, număr curent 35 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.37, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.38, număr curent 36 din raport.

În privinţa textului, titlul rămânând cel din textul iniţiatorului.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul VIII, în integralitate, îl vom supune la vot după ce vom supune art.34, care este la comisie.

Continuăm cu titlul Capitolului IX.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.39. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.40. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.41. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.42. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.43. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.44. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.45. Titlul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primele două alineate. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, preambul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.a), b) şi c). Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.d), număr curent 37 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctele e) şi f). Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.45, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.46. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.47. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.48. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul IX, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul X, titlul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.49. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.50. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.51. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.52, titlul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, număr curent 38 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.52, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.53, titlul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primele două alineate. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, preambul. Intervenţii? Nu sunt.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, la art.53 se propune eliminarea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi pare foarte rău, eu am la 53, la alin.3, lit.c). Dar am ajuns deocamdată la alin.3, la preambul.

La preambul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctele a) şi b). Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.c), de la alin.3, număr curent 39 din raport. Se propune eliminarea textului.

Domnul deputat Dan Constantinescu. Vă rog.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte, cred că în cadrul dezbaterilor din comisie eram probabil uşor obosiţi. În orice caz, cred că am făcut un uşor exces de zel, eliminând practic toate facilităţile pe care această instituţie pe care o dorim o instituţie de elită, le-a avut pentru salariaţii săi şi le va putea avea de aici înainte.

La pct.c), este cu atât mai regretabil cu cât acum se află în dezbaterea Parlamentului legislaţia privind constituirea fondurilor de pensii.

Din acest motiv, v-aş propune totuşi ca lit.c) de la alin.3 să rămână în textul legii, poate cu un mic amendament, şi nu să stabilească, ci să participe la fonduri de pensii suplimentare pentru personalul propriu, sau la alte fonduri şi surse pentru protejarea salariaţilor săi şi membrilor de familie ai acestora, care se constituie şi funcţionează pe baza prevederilor legale. Deci nu pe baza reglementărilor B.N.R.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Iniţiatorul?

Rog să vă spuneţi punctul de vedere. Vă rog să scrieţi amendamentul.

Vă rog totuşi să încercăm să câştigăm timp, pentru că ne apropiem de pauză şi aş vrea ca să trecem ... mai sunt câteva articole, mai sunt 5 articole, sau 6. Să-l lăsăm pe domnul deputat Constantinescu să redacteze textul şi vom reveni ca să cerem punctul de vedere al comisiei.

Trecem la pct.d).

Domnul Iuliu Ioan Furo (din sală):

Domnule preşedinte, am şi eu observaţii la pct.d).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Atunci, facem următorul lucru. Scrieţi amendamentul. Voi trece peste pct.c) şi d) până când faceţi dumneavoastră acest amendament şi trecem la art.54.

Atunci, să aşteptăm să trecem cu c), să vedem care este situaţia şi să vedem dacă putem trece mai departe.

Deci, aşteptăm să redacteze textul respectiv ca amendament.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Domnule preşedinte, am şi eu un punct de vedere.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog, dacă aveţi un punct de vedere asupra acestui amendament, vă rog.

Domnul deputat Constantin Avramescu.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

De fapt, nu eram nici obosiţi, pentru că aceste două puncte de la urmă au suscitat discuţii aprinse în cadrul comisiei. Şi vrem să vă spunem că, după aceste discuţii s-a ajuns la redactarea care v-a fost prezentată din partea comisiei, cu următoarele argumentări. Noi nu putem crea pentru salariaţii Băncii Naţionale a României, recunosc, un corp de elită, nişte privilegii - e cuvântul cam dur, dar nu găsesc altul pentru moment - deosebite faţă de alţi salariaţi. E vorba de pensii suplimentare. Viitoarea Lege a pensiilor va prevedea înfiinţarea unor case de pensii cu caracter privat, pe domenii de activitate, unde salariaţii respectivi pot contribui în vederea obţinerii unor pensii suplimentare.

În consecinţă, toate aceste prevederi care sunt puse aici, eu cred că comisia a făcut bine că le-a înlăturat, pentru a crea un cadru legal pentru toţi salariaţii, iar alte prevederi, cum sunt cele cu pensiile, se vor regăsi în alte legi, în Legea pensiilor, de care vor beneficia şi salariaţii Băncii Naţionale a României.

Deci, propun să rămânem pe propunerea comisiei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Varujan Pambuccian. Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte, doresc să susţin propunerea pe care a făcut-o domnul Dan Constantinescu şi să argumentez nu numai prin firescul unei asemenea propuneri, ci şi prin faptul că un asemenea mecanism a existat şi în perioada interbelică în România.

În perioada interbelică a existat Casa Autonomă de Pensii a funcţionarilor publici şi intenţia acestei case era tocmai, gândirea de atunci, presupunea tocmai stabilizarea unui personal cât mai bine pregătit , în scopul rămânerii lor în zona de stat, în sectorul de stat.

Cred că prevederea pe care o are domnul Constantinescu este raţională, pentru că, dacă aţi observat, în coada amendamentului pe care-l face dânsul, propunerea este ca această contribuţie a salariaţilor din Banca Naţională a României să fie dirijată către un anumit fond de pensii, probabil nu văd de ce nu s-ar reface acest fond al funcţionarilor publici, în condiţiile prevăzute de lege, adică în condiţiile prevăzute de o lege ulterioară, care să stabilească foarte limpede cum să fie făcută această contribuţie.

Cred că toată discuţia care are loc acum poate fi mutată în momentul în care se va discuta organizarea unui asemenea fond al funcţionarilor publici şi nu văd nici un pericol în faptul că ne propunem în acest moment crearea unor asemenea avantaje pentru oameni pe care riscăm să-i pierdem din sectorul de stat, în detrimentul sectorului de stat, ei să se transfere în sectorul privat.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai doreşte cineva?

Domnul deputat Florin Georgescu. Vă rog.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnule guvernator,

Sigur, întotdeauna există un plafon practic nelimitat al solicitărilor, dar este bine ca atunci când se propune o anumită facilitate, o anumită paletă de privilegii pentru un anumit sector din sistemul instituţional al ţării, să se reflecte care este impactul, care sunt consecinţele pentru celelalte segmente instituţionale ale statului.

Suntem de acord şi de aceea am analizat cu profunzime în lucrările comisiei, ca personalul Băncii Naţionale a României să beneficieze de un salariu stimulativ, de un salariu care să-i asigure stabilitatea la locul de muncă, deosebit de important în interiorul sistemului instituţional al ţării.

Mai sunt însă şi alte multe domenii, domenii care sunt supuse procesului de reformă, domenii care sunt în atenţia mass-mediei, domenii care sunt supuse procesului de remaniere. Iată, Guvernul, Executivul, tot timpul este în atenţia mass-mediei, a opiniei publice. Numai Executivul este de vină că se trăieşte bine sau rău într-o anumită perioadă în ţară. Niciodată o altă instituţie n-a fost acuzată, sau n-a fost criticată pentru aşa ceva. Guvernul este de vină pentru toate. Dar Guvernul nu poate să beneficieze de facilităţi pentru a-şi atrage specialişti buni, pentru că reforma se face în primul rând la Guvern. Guvernul nu poate să plătească salarii mari, sau să asigure pensii suplimentare, pentru că el ştie cel mai bine că nu sunt bani. Guvernul nu poate să beneficieze de alte facilităţi, cum se mai propun în continuarea legii. Dar Guvernul este de vină pentru toate, inclusiv membrii Executivului.

De aceea, convinşi de faptul că un sistem de facilităţi slăbeşte seriozitatea şi trăinicia unui anumit sistem, în cazul de faţă, a sistemului bancar, pentru că întotdeauna facilităţile sunt un sâmbure de dispută şi de discordie, pe de o parte. Pe de altă parte, atunci când toată lumea strânge cureaua, pentru că aceasta este deviza actualei Puteri. S-a promis că strânge cureaua Puterea şi nu se mai sacrifică poporul. Or, sunt anumite decizii care sunt supuse atenţiei Parlamentului care vin într-o vădită contradicţie cu această promisiune electorală.

Salariaţii din Banca Naţională a României nu sunt foarte bine plătiţi, dar nu sunt nici cei mai rău plătiţi. Sunt mult peste Executiv, peste salariaţii din ministere. Mai pot beneficia şi de anumite facilităţi de ordin social, care sunt menţinute în proiectul de lege. Dar să aibă nişte pensii speciale, să se mai bucure şi de alte facilităţi, în condiţiile în care Programul la care a aderat Banca Naţională a României este unul de ajustare, de strângere a curelei, de recesiune economică, de dobânzi foarte înalte, real pozitive, foarte real pozitive, şi aşa mai departe. Dar, tocmai cei care concep asemenea programe şi aderă la ele, să nu simtă pe propria piele perioada prin care trece ţara, eu consider că este cel puţin amoral.

Deci, de aceea, cu toată stima şi cu toată consideraţia pentru profesionalismul şi pentru participarea activă la programul de reformă, de tranziţie spre economie de piaţă, al specialiştilor şi al conducerii Băncii Naţionale a României, nu putem fi de acord, noi, Partidul Democraţiei Sociale din România, cu asemenea facilităţi acordate unui segment de specialişti, în timp ce tuturor celorlalte categorii de salariaţi li se oferă închideri, lichidări administrative de întreprinderi, privatizări la orice preţ şi cu orice preţ, cu perspectiva şomajului, lipsa locurilor de muncă şi aşa mai departe, să acordăm sisteme speciale de pensionare tocmai aici. Pentru că Legea pensiilor, care este propusă de actualul Guvern, ştiţi foarte bine şi dumneavoastră, nu vine cu nişte facilităţi deosebite pentru viitorii pensionari, ci vine cu prelungirea perioadei de activitate şi abia undeva, la 64, la 65 de ani, se pot aştepta la o pensie, dar care în termeni comparabili, în termeni reali nu depăşeşte veniturile actuale, care nu pot fi majorate decât printr-o performanţă superioară, economică, a economiei în ansamblu.

Deci, dacă se doreşte o anumită facilitate pentru bănci, poate şi pentru Comisia Naţională de Valori Mobiliare, poate şi pentru Consiliul Concurenţei, de ce nu şi pentru Curtea de Conturi, de ce nu şi pentru alte instituţii ale statului, care sunt independente de sistemul Executivului? Pentru Justiţie, de exemplu, e foarte indicat, acele lucruri să le discutăm separat în legea specială, în Legea pensiilor, care tratează în mod unitar pe toţi cei care vor ajunge în situaţia de pensionari.

Deci, nu este locul şi nici cazul ca o lege care se referă la Statutul Băncii Naţionale a României, să introducă elemente de facilitate, care sunt specifice altor legi - fiscale, de pensionare şi aşa mai departe. Este un lucru care cred că trebuie să stea în atenţia noastră, să-l tratăm cu toată seriozitatea, pentru că privilegii dezvoltate în anumite sisteme creează neîncredere şi ilegitimitate din partea celor care vor veni să ceară sacrificii în diferite posturi celor cărora le impun un anumit program de austeritate, care, din păcate, după cum vedem, va mai dura în România.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Kovács. Vă rog.

Domnul Kovács Csaba Tiberiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că în cazul de faţă, poziţia adoptată de comisie este cea corectă, deci varianta de eliminare eu nu cred că a fost adoptată pe un fond de oboseală. Nu vreau să repet aici argumentele care s-au spus deja în sprijinirea eliminării acestui text. Am adus doar Constituţia. Deci, vizavi de acest text şi vizavi de art.16 din Constituţie, Teza 1, respectiv că cetăţenii sunt egali în faţa legii, deci noi adoptăm aici o lege. Deci, în faţa acestei legi toţi cetăţenii trebuie să fie egali, inclusiv cei care sunt angajaţi la BNR, ei pot să beneficieze prin salariile pe care le primesc, de anumite avantaje, dar nu în forma în care s-a prevăzut aici. Această Teză 1 ar fi foarte greu de explicat, în varianta în care noi am accepta textul iniţiatorului.

Eu cred că poziţia comisiei aici este foarte corectă şi în lumina textului constituţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Da, vă rog.

Domnul Eugen Mátis:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că comisia, atunci când a decis cu majoritate de voturi eliminarea variantei propuse de iniţiator, a gândit în accepţiunea pe care au prezentat-o mai mulţi antevorbitori de-ai mei. Dar vă rog să analizaţi că varianta propusă de către colegul meu, domnul deputat Dan Constantinescu, nu mai este atât de dură, cum este cea propusă de iniţiatori. Este o variantă care foloseşte alţi termeni. Nu foloseşte termenul la indicativ, ci la acuzativ - se poate. Plus că nu foloseşte după regulile interne ale BNR, ci această variantă de modificare este conform legii.

Eu cred că varianta propusă de către domnul deputat Constantinescu merită, să fie analizată şi din acest punct de vedere, pentru că eu ştiu că toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii, dar fiecae cetăţean are o altă leafă, are alte drepturi conform funcţiei specifice, a instituţiei specifice în care lucrează şi cred că această iniţiativă trebuie luată în considerare.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Avramescu. Vă rog.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Eu aş vrea să vă atrag atenţia că noi am votat adineauri art.34, unde la pct. d), printre atributele Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale, scrie: "Se ocupă de ... organizare internă ... indemnizaţiile, salariile şi alte drepturi băneşti ale personalului...", adică nu intră în structura general bugetară a statului. Şi pot să fixeze salariile după posibilităţile financiare pe care le au şi atunci să existe o oarecare asemnănare cu băncile comerciale.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnule deputat Marton, vă rog.

Domnul Marton Arpad:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dacă urmăriţi cu atenţie, această lit.c) nici nu îşi are locul în acest alineat. Pentru că celelalte 3 litere vorbesc cum să investească, să achiziţioneze, să acorde credite, deci este o acţiune financiară, profitabilă, să zic aşa, iar aici este o cu totul altă decizie, să decidă ca o parte din fondurile realizate din activitatea financiară să fie redistribuită printre foştii membri, foştii angajaţi ai acestui for, ai Băncii Naţionale. Banca Naţională realizează venituri şi la un moment dat poate să fie tentată, tocmai din faptul că ea este cea care decide, să aibă venituri suplimentare pentru a avea o soartă mai bună a angajaţilor lor.

Eu cred că dacă într-un alt articol s-a fixat modul prin care angajaţii primesc salariul de la această instituţie şi există o corelare între salariu şi pensie la nivel naţional, pentru toţi cetăţenii ţării, înseamnă că această corelare este obligatorie şi pentru cei care lucrează în acest sistem bancar. Dacă ei vor avea o sumă mai mare la pensie o vor avea pentru că au avut o leafă mai mare, în situaţia în care au fost angajaţi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul deputat Remeş, preşedintele Comisiei buget, finanţe-bănci.

Vă rog să ne spuneţi punctul de vedere asupra amendamentului propus.

Domnul Decebal-Traian Remeş:

Domnilor colegi,

Cu tot respectul, ţin să precizez că nu eram deloc pe poziţii şi că problema a revenit şi în a doua zi în discuţie, la intervenţia colegilor de la Banca Naţională.

Un al doilea lucru care trebuie subliniat aici este acela că salariaţii de la Banca Naţională mânuiesc bani publici. Ce facem dacă pentru mânuirea banilor publici acordăm drepturi suplimentare faţă de alte categorii de salariaţi, care mânuiesc, la rândul lor, bunuri şi valori publice ale României. Eu zic că deschidem "cutia Pandorei" şi nu este cazul. Comisia rămâne la propunerea de eliminare a ambelor litere care prevăd un plus, zic eu, de privilegii, o discriminare pozitivă pentru salariaţii Băncii Naţionale şi propunem să rămânem pe eliminarea celor două puncte.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă menţineţi amendamentul?

Domnul Dan Constantinscu: (Din sală)

Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

V-am întrebat doar dacă vă menţineţi amendamentul, pentru că dezbaterile pe acest punct au fost. Vi-l menţineţi? Bun.

În cazul acesta, voi supune în primul rând propunerea comisiei, pentru că este vorba de o eliminare de text, urmând ca până la urmă să vedem dacă mai e cazul să modificăm textul.

Alin.3, art.53, lit.c), propunerea comisiei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 5 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

A trecut propunerea comisiei.

Am ajuns la alin.d). Domnul deputat Furo. Urmează domnul deputat Ana.

Domnul Iuliu Furo:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

În ceea ce priveşte alin.c), deşi am votat personal împotrivă, înclin să dau dreptate până la urmă comisiei.

Având în vedere însă că discutăm statutul Băncii Naţionale, cred că alin.d) îşi găseşte locul în varianta amendamentului propus de domnul Dan Constantinescu de la PNL şi de domnul Matiş Eugen din partea UDMR-ului, care se găseşte în raportul prezentat la pag.16,fiind un amendament respins.

Daţi-mi voie să motivez. Acest sistem propus, este vorba de credite, nu este numai o facilitate prin care se doreşte legarea de Banca Naţională a unor specialişti de înaltă clasă, de care această instituţie are nevoie, şi pe care i-ar putea pierde, fiind atraşi de condiţiile mai bune de plată, de salarizare de la băncile comerciale, îndeosebi cele cu capital străin.

Un sistem specific de creditare este o măsură de protecţie în acelaşi timp, prin care se urmăreşte ca personalul Băncii Naţionale să nu fie dependent prin astfel de credite pentru locuinţe sau bunuri de folosinţă îndelungată de la băncile comerciale. Şi, respectuos, ţin să adresez rugămintea domnului guvernator ca să ne prezinte dacă acest sistem de creditare pentru băncile naţionale există şi în ţările, în celelalte ţări europene?

În ceea ce mă priveşte, susţin amendamentul celor doi colegi care a fost respins de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule preşedinte,

Domnule guvernator,

Stimaţi colegi,

Este foarte important să acceptăm statutul special al funcţionarului Băncii Naţionale a României.

Vă vorbesc în calitate de fost salariat al unicii bănci de stat, care a avut ocazia să asculte povestea de la un fost salariat al Băncii Naţionale, cu privire la statutul funcţionarilor de bancă din perioada interbelică şi chiar înainte de cea de-a doua conflagraţie.

În proiectul de lege pe care îl dezbatem, comisia sau comisiile împreună cu specialiştii Băncii Naţionale am discutat foarte pe larg despre această chestiune. Evident că aici, personal, nu am înclinat şi nu înclin să facem această discreditare pozitivă care contravine, de fapt, principiilor fundamentale stabilite prin Constituţia României. Şi argumentez de ce.

De aceleaşi drepturi, prin legi speciale votate de Parlamentul României ar fi trebuit să benefieze:

a) magistraţii, pentru a nu fi tentaţi la ceea ce dumneavoastră ştiţi că pot fi tentaţi;

b) lucrătorii din aparatul Ministerului de Interne, pentru a nu fi tentaţi şi corupţi în acelaşi timp în procesul de anchetare sau de depistare a infracţiunilor economice; Mai departe.

c) salariaţii Ministerului Finanţelor şi, mai ales, verigile aparatului său de control, de inspecţie, cum ar fi Garda Financiară, direcţiile judeţene de control financiar al statului. Dar, vă rog să-mi îngăduiţi ca în aceste categorii care ar fi trebuit tot prin legi speciale să beneficieze de înlesniri speciale, să includă şi medicii, şi profesorii. Şi iată că, lărgind această gamă a profesiilor îndreptăţite să primească înlesniri prin legi speciale ajungem să facem o discriminare care nu cred că îşi poate găsi locul aci.

De asemenea, în timpul dezbaterilor, am stabilit că discriminarea pozitivă totuşi se face şi există. Şi există prin salariile sau nivelul salariilor pe care Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale îl stabileşte salariaţilor săi. Şi, de aici, consecinţele: baza de calculare a indemnizaţiilor de pensii va fi cu totul alta, faţă de alţi slujbaşi ai statului; posibilitatea de a angaja şi a plăti ratele la împrumuturi va fi alta decât la alţi salariaţi ai statului.

De aceea, şi cu aceste argumente evident, eu personal, cu tot respectul pentru funcţionarul Băncii Naţionale votez, aşa cum am votat şi în comisie pentru eliminarea acestui alineat.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenţii? Dacă nu sunt, cer punctul de vedere al... Da, imediat, dacă nu mai sunt alte intervenţii, doresc un răspuns din partea beneficiarului acestei legi.

Domnul guvernator Mugur Isărescu, după care voi cere punctul de vedere al comisiei şi vom trece la vot.

Domnul Mugur Isărescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mi s-a pus o întrebare. Trebuie să vă spun că în majoritatea băncilor centrale există sub o formă sau alta facilităţi pentru personalul acestor bănci şi, cum vă spuneam în cuvântarea de început, în special pentru protecţia acestui funcţionar. În Italia, un exemplu pe care îl avem acum mai la îndemână, există şi un fel de minibancă, în cadrul Băncii Italiei, care acordă asemenea facilităţi personalului propriu. Noi suntem de acord că, şi de aceea nici nu am insistat, că în ceea ce priveşte un sistem de pensionare, acesta nu poate să fie decât în cadrul legii generale.

Propunerea noastră a fost să mai reflectăm asupra suspendării în totalitate a posibilităţii ca Banca Centrală, Banca Naţională a României să acorde salariaţilor săi credite, din două motive.

În primul rând, spre deosebire de băncile comerciale, dacă o asemenea prevedere nu apare în lege, Banca Naţională nu poate să acorde credite salariaţilor, pentru că ea acordă credite numai societăţilor bancare. Deci, prin statutul ei este interzis să crediteze pe altcineva decât băncile comerciale. Or, toate celelalte bănci comerciale acordă asemenea credite, discriminarea este, ca să spunem aşa, inversă.

În al doilea rând, Banca Naţională, aşa cum este acest text de lege, rămâne cu autorizarea şi supravegherea societăţilor bancare. Şi atunci, în multe bănci centrale se interzice salariaţilor din autoritatea de supraveghere să meargă la băncile comerciale pe care urmează să le supravegheze ca să ia credite. Deci, aceste două argumente au fost avute în vedere. Nu avem în vedere crearea unui sistem de facilităţi sau privilegiat. De aceea, textul alin.d) se poate modifica, să precizeze că este vorba în limitele condiţiilor de pe piaţa monetară, deci nu cu dobânzi mai scăzute şi nici în condiţii privilegiate. Repet, sunt bănci centrale unde se interzice salariaţilor să ia credite de la băncile comerciale pentru a le putea supraveghea.

Şi, pentru că subiectul a fost deschis, trebuie să vă spun că şi până acum Banca Naţională a acordat credite salariaţilor, însă, să spunem noi, în limitele dobânzilor de piaţă cu dobânda de scont a băncii centrale. Este cea mai scăzută într-adevăr din sistem, dar nu am acordat credite preferenţiale cu 10 sau cu 15%, această dobândă a fost şi cu 70% în 1994 şi de 50% anul trecut. Aceasta este propunerea noastră şi nu se referă decât la sistemul de creditare cu scopul de protecţie pe care vi l-am spus anterior. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Remeş, preşedintele Comisiei buget, finanţe-bănci.

Domnul Decebal-Traian Remeş:

Pentru a fi total sincer în faţa dumneavoastră, noi, comisia, am propus reprezentanţilor Băncii Naţionale la prima citire, când am ajuns la articolul acesta şi la lit.d), să accepte o variantă cu dobânda de refinanţare. În acel moment, Banca Naţională a spus că decât în această formulare, mai bine deloc, am trecut peste articol, fiind votat ca eliminare. Pentru că tot ne-am luat rezerva să revenim şi să rediscutăm în comisie problema membrilor consiliului de administraţie, aş cere ca deodată să revedem şi lit.d) de la acest articol.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, mie mi se pare o propunere rezonabilă, pentru că mai avem câteva articole care nu suscită, sper, mari probleme, eu vă propun să aprobăm retrimiterea acestui alineat 3, pct.d) de la art.53 la comisie şi după pauză să-l discutăm şi înainte să luăm pauză să mai discutăm şi restul de articole.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Deci l-am trimis tot la comisie.

Art.54 - titlul. Intervenţii nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alin. nr.crt.41 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Al doilea alin. nr.crt.42 din raport, se propune eliminarea textului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.54, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.55. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.56. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.57. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.58. Propunere din partea comisiei un text nou la nr.crt.43 din raport - rămâne acelaşi titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

S-a votat art.58 cu titlul iniţiatorului şi cu textul comisiei.

Art.59. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.60. Intervenţii?

Domnule deputat Dan Constantinescu, vă rog la ce alineat aveţi intervenţii? Vă rog.

Vă rog, comisia să fiţi atenţi, domnule deputat Remeş, comisia, vă rog fiţi atenţi e un amendament la art.60.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte,

V-aş ruga să observăm că sancţiunile care sunt înşirate aici la alin.1 nu acoperă toate încălcările posibile prezentei legi şi m-aş referi, dacă vreţi, numai la art.51 alin.3, unde o parte din persoanele juridice, cele care au doar conturi la Banca Naţională şi nu sunt autorizate, pot primi un avertisment scris, impunerea unui termen limită, după care ne oprim. Deci, nu mai avem sancţiuni. În rest se referă la suspendarea autorizărilor sau retragerea lor. V-aş propune deci, ca eventual, între lit.a) - b), şi c) - d) asemănător art.71 din Legea bancară, să introducem şi sancţiunea de amendă "de la 1 la 10 milioane de lei. Amenzile încasate se fac venit la bugetul administraţiei de stat."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă rog să vă consultaţi şi să vă spuneţi punctul de vedere. Să aibă un punct comun membrii comisiei, da? Vă rog să veniţi la tribună după aceea şi să spuneţi.

Comisia este de acord cu amendamentul propus.

Vă rog să-l redactaţi ca să-l supun la vot. Domnule Constantinescu se referă la alineatul l, da? Vă rog să-l citiţi din nou. Este vorba de preambul, da?

Domnul Dan Constantinescu:

Nu de preambul. Deci, la alin.1 între lit. a) - b) şi c) - d) se introduce o nouă sancţiune şi anume "amendă de la 1 la 10 milioane lei. Amenzile încasate se fac venit la bugetul de stat."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia este de acord. Eu vă supun spre aprobare... la alin.2 şi 3 sunt amendamente? La art.60? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare amendamentul propus de domnul Constantinescu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri?

A fost acceptat.

Vă supun spre aprobare art.60 cu amendamentul propus de domnul deputat Constantinescu şi aprobat de comisie.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.61. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.62. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

După pauză, pe care o vom lua acum, vom reveni cu articolele 34 şi 53, unde au rămas la comisie elemente ale acestor articole, precum şi cu capitolele 8 şi cu capitolul 10 în ansamblul lor.

Reluăm lucrările... este ora 13,10... reluăm lucrările la orele 14,15, cel târziu. Vă mulţumesc pentru înţelegere.

DUPĂ PAUZĂ