Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 decembrie 1998
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 decembrie 1998 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 8 decembrie 1998
 |
3. | Dezbaterea proiectului de Lege privind sprijinirea exporturilor. |  |
||
consulta fisa PL nr. 318/1998 |
|||||
| ................................................ |
|
Intrăm în dezbaterea proiectului de Lege privind sprijinirea exporturilor. Îi dau cuvântul iniţiatorului - domnul senator Viorel Cataramă. Vă rog, aveţi cuvântul. |
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, O să fiu scurt în intervenţia mea. Este foarte cunoscut că economia unei ţări, pentru a putea fi considerată sănătoasă şi pentru a înregistra o creştere economică, trebuie să aibă exporturi în cantitate cât mai mare şi cu rentabilitate cât mai bună. România, trebuie să recunoaştem, dispune de o resursă potenţială pentru a realiza un export de aproximativ 12-13 miliarde de dolari pe an. În prezent, suntem departe de a atinge această cifră. Motivaţiile sunt multiple, însă, este evident că în ultimii ani exporturile au fost un pic neglijate în ceea ce priveşte politica economică efectiv realizată în România. De aceea, noi, la Senat, considerăm că sprijinirea exporturilor este o măsură prioritară şi una din măsurile esenţiale ale programului de guvernare. Şi am identificat în această lege trei, sau mai bine zis două măsuri punctuale, pe care le considerăm că trebuie să fie un început pentru adoptarea şi a altor măsuri de susţinere a exporturilor. Aceste măsuri se referă la în primul rând la reducerea cu 50% a impozitului pe profitul realizat din operaţiunile de export. În al doilea rând, se referă la alocarea prin bugetul de stat a sumelor necesare bonificării tuturor dobânzilor pentru agenţii economici care realizează operaţiuni de export. Iar în al treilea rând este susţinerea, din partea Guvernului, a participării României la diverse târguri şi expoziţii internaţionale unde oferta românească să poată fi promovată. Vreau să fac menţiunea că acesta este un prim set de măsuri pentru sprijinirea exporturilor. Noi credem că România nu are şanse reale de relansare şi de dezvoltare economică, dacă nu va susţine exporturile şi nu va avea o activitate de export puternică, care să ducă, dacă vreţi, la micşorarea deficitului balanţei comerciale şi numai astfel de măsuri pot reduce diferenţa dintre exporturi şi importuri şi pot contribui la competitivitatea exporturilor, mai ales într-o perioadă în care economia românească nu a fost pregătită suficient pentru integrarea în structurile Uniunii Europene, când barierele vamale au dispărut şi când piaţa românească este invadată, din păcate, de produse realizate în alte părţi, deşi în România există capacitatea de producţie pentru a realiza aceste produse. În speranţa că veţi înţelege şi că sunteţi de acord cu măsurile de sprijinire a exporturilor, îmi rezerv dreptul, eventual la observaţii pe fond. vreau să fac menţiunea că sunt de acord cu amendamentele făcute de comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor, cu un singur amendament, şi anume la art.2 alin.1, formularea finală să fie următoarea: "Anual, prin Legea de aprobare a bugetului de stat, vor fi prevăzute sume pentru bonificarea tuturor dobânzilor aferente creditelor contractate de către agenţii economici pentru export". Vă mulţumesc. |
|
Din partea comisiilor sesizate în fond, domnul deputat Dan Constantinescu, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În urma examinării proiectului de lege privind sprijinirea exporturilor, în şedinţa din 27 octombrie a.c., comisia a propus ca acesta să fie supus spre dezbatere şi adoptare cu amendamentele pe care le-aţi primit în raportul care a fost difuzat la casete. |
|
Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Da. La dezbateri generale? o să-i dau cuvântul domnului deputat Dan. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Intervenţia mea vrea să fie în primul rând un elogiu adus acestei iniţiative a domnului senator Viorel Cataramă, pentru iniţierea proiectului de lege pe care-l discutăm. În al doilea rând, vrea să fie o punere în discuţie a unei probleme care cred că reclamă să reflectăm asupra ei foarte serios, şi anume modul în care, pe bandă rulantă şi fără o reflecţie suficientă, se adoptă anumite legi şi soluţii în ultimii 2 ani în Parlamentul României. Se ştie foarte bine că până la faimosul pachet de măsuri al domnului Ciorbea, de la începutul anului 1997, a existat o dispoziţie de genul aceleia pe care o restabilim astăzi, şi anume, toţi cei care exportau şi obţineau profituri din operaţiunile de export erau scutiţi de plată, sau li se reducea, mai bine zis, mai exact, 50% din impozitul obţinut din profitul din operaţiuni de export. Cu prilejul dezbaterii bugetului şi în 1997, şi în acest an, grupul nostru parlamentar a făcut propuneri privind menţinerea în 1997 a acestei reglementări, a acestui stimulent important, dar, desigur, nu suficient pentru a determina o redresare a exporturilor şi o creştere a preocupării din partea diferiţilor agenţi economici pentru activităţile productive destinate să producă mărfuri şi servicii pentru export, dată fiind competiţia în acest domeniu şi, evident, cheltuielile, eforturile care trebuie să susţină astfel de activităţi. În 1998, când s-a discutat bugetul, şi amendamentele noastre stau mărturie, inclusiv intervenţiile pe care mai mulţi membri ai grupului nostru parlamentar le-au avut în cadrul şedinţei comune a celor două Camere, când s-a discutat bugetul, noi am cerut reintroducerea acestor măsuri. Din păcate, atunci, cu un voluntarism şi cu o atitudine a uitării de sine extraordinare, nu s-a aplecat urechea asupra acestor chestiuni. S-a crezut că este un moft al Opoziţiei, şi nu o problemă care merită să fie luată în considerare. De aceea, eu, unul, cred că este bine că avem această iniţiativă a domnului Cataramă. Probabil că dacă ea îmbrăca forma unei propuneri legislative venite de la Opoziţie, în virtutea celor spuse mai sus şi atitudinii invocate mai sus, ea nu ar fi fost trecută. Cred, însă, în acelaşi timp, că e bună şi a doua măsură, cu privire la susţinerea de către Guvernul României a participării la diferitele expoziţii, târguri internaţionale şi aşa mai departe, prin care produsele româneşti să poată fi prezentate în condiţii corespunzătoare, degrevând agenţii economici de o seamă de cheltuieli pe care această chestiune le implică. Domnul Cataramă vorbea despre un export care ar trebui să ne aducă la un volum cifrat la 12 miliarde de dolari. Sigur că pentru actuala stare de lucruri din România şi în general pentru evoluţia destul de grea economică din perioada postdecembristă, obiectivul acesta este important şi ar trebui, într-adevăr, reţinut, creând mijloace şi punând în operă diferitele politici care să ducă la a stimula şi la o asemenea creştere. Însă, trebuie să reţinem din capul locului faptul că este vorba de un obiectiv relativ modest pentru o ţară având dimensiunile României, populaţia României şi resursele pe care le are. După câte ştiu eu, este o cifră care mi se pare că se situează şi acum sub ceea ce reprezintă exporturile Ungariei. Să nu mai vorbim de Olanda, care, la 14 milioane de locuitori, realizează exporturi pe undeva între 140 şi 150 de miliarde de dolari. De aceea, cred eu că a venit timpul să se gândească o politică articulată de stimulare a exporturilor, aşa cum o practică toate ţările şi, în această privinţă, cred eu că Guvernul României ar trebui să facă anumite economii şi o anumită judecare a alocării resurselor, prin care această activitate să fie stimulată, într-adevăr, nu dintr-o dată, că nu sunt mijloace, dar, în orice caz, să avem o politică mergând în direcţia deschiderii, pentru că exporturile, din acest punct de vedere, vor juca un rol foarte important în ceea ce priveşte funcţionarea motorului economiei, în ceea ce priveşte încasările noastre valutare, în ceea ce priveşte şansele de a menţine moneda naţională într-o anumită evoluţie, care s-o coboare după toboganul de-a dreptul îngrijorător pe care ea este situată şi se mişcă cu o viteză absolut îngrijorătoare în prezent. De aceea, în ceea ce priveşte grupul nostru parlamentar, noi vom susţine această iniţiativă legislativă şi sperăm că le va veni ideea celor care guvernează ţara să se gândească şi la alte măsuri, în aşa fel încât exportul să beneficieze de o susţinere necesară. |
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Constantin Avramescu - Grupul parlamentar al PSDR. Vă rog. |
|
Domnul Constantin Gheorghe Avramescu: Doamnelor şi domnilor, Nimeni nu poate contesta că această iniţiativă este foarte bună. Poate este venită cam târziu, dar, în fond, niciodată nu este prea târziu. ea se înscrie în cadrul aceloraşi acţiuni de stimulare a economiei naţionale, cum este şi cealaltă iniţiativă, de reducere a impozitului sau anulare a impozitului pe profitul investit. Această iniţiativă este cu atât mai benefică cu cât, de la o vreme încoace, în toate comentariile care se fac la nivel de Guvern se vorbeşte, de exemplu, pentru consolidarea bugetului, de îmbunătăţirea metodelor de colectare a impozitelor şi taxelor, dar se vorbeşte mai puţin, sau chiar deloc, de relansarea economică şi cum trebuie făcută aceasta. Ar fi fost bine, însă, ca la această iniţiativă, pentru că noi ştim toţi discuţiile care sunt şi la Guvern şi care apar şi în presă, dacă am fi putut s-o argumentăm şi cu nişte cifre. La ora actuală, cunoaştem sau putem cunoaşte cam care este profitul obţinut de pe urma exportului. Sigur, el nu apare în datele sintetice ale Ministerului Finanţelor, că acolo poate să apară profitul general, fără această repartizare. Dar, totuşi, putem obţine nişte date, ca să putem realiza în ce măsură această reducere cu 50% a profitului obţinut de pe urma exportului împietează asupra bugetului, respectiv cam care ar fi această sumă. Opinia mea este că această sumă este infimă şi că ea nu împietează asupra bugetului, dar este o opinie, şi ar fi mult mai bine dacă ar fi argumentată cu cifre. Din acest punct de vedere, regret, domnule preşedinte, că nu este aici şi un reprezentant al Guvernului, mai ales în situaţia în care ştim că au fost nişte discuţii asupra acestui proiect de lege. De asemenea, am înţeles că ar exista şi un punct de vedere al Guvernului care, întotdeauna, la iniţiative legislative care pornesc din Parlament, trebuie să prezinte acest punct de vedere pozitiv sau negativ, pentru ca noi să putem discuta în deplină cunoştinţă de cauză. Vă mulţumesc. |
|
Din partea Grupului parlamentar al PNŢCD, domnul Mircea Ciumara. Vă rog. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Voiam să vorbesc din partea mea, personal. Personal, susţin iniţiativa domnului senator Cataramă, deşi aici se vehiculează nişte cifre care sunt discutabile. Domnule deputat Marţian, în teoria economică, ponderea comerţului exterior sau a exportului, dacă vreţi, în produsul intern brut, depinde de doi factori: dimensiunea ţării şi nivelul de dezvoltare. La ţări cum sunt Statele Unite ale Americii exportul reprezintă cam 8% din produsul intern brut. La o ţară cum era Hong Kongul, era 125% din produsul intern brut. Deci, depinde de dimensiunea ţării. La o ţară ca România, trebuie să fie pe undeva cam 30-40% din produsul intern brut. E clar că Ungaria trebuie să aibă mult mai mult. Pentru că piaţa internă nu-i dă voie să dezvole diviziunea muncii. Însă, trecând peste aceste cifre care nu sunt comparabile între România şi nişte ţări de dimensiuni mici, ca Olanda sau Ungaria, să fie o ţară echivalentă, ca noi, ca dimensiune, mie mi se pare foarte util. Deci, cu cifrele nu sunt de acord. Sunt exagerate, domnule ... Mi se pare util două acţiuni să se întreprindă: în primul rând, comisiile economice să discute întreaga susţinere a comerţului exterior, nu numai partea fiscală. Eu nu am nimic împotriva Ungariei, dar mi se pare inadmisibil ca Ungaria să facă anual 18 târguri în România, şi România unul singur. Deci, mi se pare util să facem o discuţie pe ansamblul măsurilor guvernamentale pentru comerţul exterior. În al doilea rând, la fel de util ar fi, comisiile pentru finanţe, şi de la Senat, şi de la Cameră, să analizeze pe ansamblu politica fiscală, în aşa fel încât să asigure echilibrul bugetar, dar să asigure facilităţi în domeniile prioritare, cum ar fi comerţul exterior. Fără o discuţie pe ansamblul politicii fiscale în Parlament şi fără o discuţie pe ansamblul măsurilor de protecţie a comerţului exterior, riscăm ca la un moment dat, animaţi de intenţii bune, să pierdem ceea ce dorim să realizăm - creşterea economică. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Iuliu Furo, Grupul parlamentar al PRM. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, De la bun început, vreau să subliniez că grupul nostru parlamentar va susţine proiectul de lege iniţiat de domnul senator Cataramă, împărtăşim în totalitate prevederile legii în ceea ce priveşte stimularea exportului şi suntem în totalitate de acord cu cele exprimate aici de distinsul meu coleg, domnul deputat Ciumara, în ceea ce priveşte evaluarea şi cifrele consemnate, dar considerăm că prin această iniţiativă legislativă facem un început pentru relansarea economiei naţionale, în principal destinată producţiei pentru export şi, în acelaşi timp, vom ajuta, în măsură corespunzătoare, alocarea sumelor cuvenite destinate importului. În concluzie, susţine, repet, iniţiativa domnului senator Cataramă. |
|
Domnul deputat Jean Decuseară, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Este evident pentru toată lumea că iniţiativa pe care suntem astăzi chemaţi s-o discutăm este de importanţă majoră, este de primă importanţă în context economic în care se află România astăzi. Din 1990 încoace, România s-a confruntat cu o cădere drastică a activităţii de export şi, de fapt, cu o cădere drastică a activităţii economice în general. Este absolut necesar ca prin măsurile pe care le luăm să începem o sprijinire, să începem o acţiune de redresare a activităţii economice. Vreau să vă informez că în cadrul grupului nostru iniţiativa a fost discutată, şi domnul ministru Traian Decebal Remeş a apreciat ca pozitivă iniţiativa şi a dat acordul ca ea să fie promovată, fiind şi dânsul convins şi conştient că această măsură, chiar dacă în primă instanţă înseamnă o restrângere, înseamnă un efort pentru bugetul României, ea, pe timp mediu şi în special pe timp lung, se va manifesta pozitiv, se va manifesta în scopul urmărit de noi. Ca atare, grupul nostru parlamentar susţine această iniţiativă şi, mai mult decât atâta, roagă pe toţi colegii să fie alături de noi în susţinerea sa. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Iliescu - Grupul parlamentar al PUNR. Vă rog. |
|
Domnul Valentin Adrian Iliescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al PUNR sprijină integral iniţiativa colegului senator Viorel Cataramă. Mai mult decât atât, având în vedere prevederile propuse de dânsul şi existând necesitatea ca în programul anticriză, - avansat inclusiv de către Guvern - problema susţinerii exporturilor să fie dezvoltată şi să se produsă în scurt timp şi alte modificări, suntem întru totul de acord cu raportul prezentat de comisie şi Grupul parlamentar al PUNR va vota această iniţiativă legislativă. |
|
Cu aceasta, intervenţiile în cadrul dezbaterilor generale s-au încheiat. Trecem la dezbaterea proiectului de lege şi începem cu titlul legii. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.1 al legii. Da, vă rog. Domnul deputat Pârgaru. Vă rog. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să vă spun că salut acest proiect de lege. Îmi face o deosebită plăcere şi pentru faptul că vin aici să-mi exprim părerea asupra lui. Aş propune ca la art.1 să se elimine două cuvinte: "în valută". Iar articolul să sune cam aşa: "Impozitul pe profit se reduce cu 50% în cazul contribuabililor care încasează venituri din exporturi de bunuri şi servicii ...." şi în continuare rămâne textul iniţiatorului. |
|
Vă mulţumesc. Iniţiatorul? De acord. Comisia? De acord. Dacă mai sunt alte amendamente? Nu sunt. Vă supun spre aprobare amendamentul de eliminare. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă supun spre aprobare art.1, cu acest amendament. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? A fost adoptat în unanimitate. Art.2 alin.1. Ne ducem pe raportul comisiei, la număr curent 1. Amendamente? Da, vă rog, la microfon. domnul senator Viorel Cataramă are o completare. Vă rog. |
|
Am anunţat că sunt de acord pe fond cu amendamentul comisiei de specialitate de la Camera Deputaţilor, însă vreau să reformulez, pentru a fi mai clar şi mai precis. Ideea este, în acest articol, că trebuie acordată bonificaţie tuturor agenţilor economici care desfăşoară activitate de export. Pentru că suntem în situaţia de astăzi, când sunt foarte multe cereri de asemenea bonificaţii şi sunt foarte puţine răspunsuri favorabile. Şi atunci, intervin diverse alte modalităţi prin care un agent economic poate să-şi recupereze o parte din dobânda plătită. reformularea mea, ţinând cont de amendamentul comisiei, este următoarea: "Anual, prin Legea de aprobare a bugetului de stat, vor fi prevăzute sume pentru bonificarea tuturor dobânzilor aferente creditelor contractate de către agenţii economici pentru export". Vă mulţumesc. |
|
Din partea comisiei? Domnul deputat Morariu. Vă rog. |
|
Domnul Teodor-Gheorghe Morariu: În primul rând, o problemă de redactare. la sfârşitul articolului, alineatului se spune: " norme metodologice prin Hotărârea Guvernului ..."; " norme aprobate prin Hotărârea Guvernului..." Deci, aşa sună amendamentul. În al doilea rând, când am făcut acest amendament m-am gândit că sumele prevăzute în bugetul de stat vor fi utilizate de Guvern, în funcţie de ceea ce consideră Guvernul că trebuie sprijinit. Una este să sprijinim exportul de materii prime şi alta este să sprijinim exportul de produse finite. Deci, Guvernul să decidă în fiecare an cum utilizează aceste sume care sunt prevăzute în Legea bugetului de stat. |
|
Deci, sunt două amendamente. Comisia? Vă rog. Domnul deputat Dan Constantinescu. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În ceea ce priveşte amendamentul de formă, care a fost de fapt îndreptarea unei erori materiale, sigur că aici nu avem a ne opune. Problema este că, aşa cum a arătat şi antevorbitorul meu, există opinii în comisie, la ora aceasta, care prevăd totuşi o selecţie a creditelor pentru care se bonifică dobânda. Opinia domnului Cataramă este aceea că această selecţie să nu fie operată de EXIMBANK şi eu, personal, sunt de acord cu ea. Din păcate, însă, eu nu mă pot pronunţa, ca şi preşedintele comisiei, în acest moment, că nu am primit acest amendament în timp. De altfel, s-a văzut din intervenţia anterioară că o parte din colegii din comisie nu sunt de acord. |
|
Deci, dumneavoastră susţineţi textul comisiei. Da, vă rog, domnul senator Cataramă. Iniţiatorul, vă rog. |
|
Stimaţi colegi, Suntem în faţa următoarei situaţii: şi în prezent există posibilitatea ca agenţii economici care realizează venituri din export să meargă la EXIMBANK şi să solicite bonificarea dobânzii. Dar, din păcate, foarte puţini obţin aceste sume. E greu acum să discutăm noi din ce motive unii obţin şi alţii nu obţin. Noi aici promovăm o politică naţională de sprijinire a exporturilor şi a exportatorilor în egală măsură. Nu cred că trebuie să facem discriminări pe ramuri de export sau pe categorii de exportatori. Cei care realizează exporturi şi România are absolută nevoie, are nevoie ca de aer de exporturi, toţi cei care realizează exporturi, în egală măsură şi fără să fie obligaţi să apeleze la alte metode decât cele legale şi oneste, să beneficieze de aceste facilităţi, pe care statul român le dă pentru a sprijini exporturile şi exportatorii. Vă rog insistent să ţineţi cont de acest lucru, pentru că în momentul în care lăsăm la latitudinea unei instituţii, a unor persoane să aprecieze dacă un exportator merită şi altul nu merită, dacă o categorie de produse exportate merită şi altă categorie de produse exportate sau servicii nu merită, nu vom realiza nimic şi vom perpetua un sistem care de fapt sufocă economia românească. Prin urmare, pledez categoric şi insistent pentru a aproba acest punct de vedere, în aşa fel încât să se ştie şi toată România şi toată comunitatea economică internaţională să ştie că Parlamentul României doreşte să stimuleze în egală măsură şi nediscriminatoriu pe toţi exportatorii şi exportul în general. Vă mulţumesc. |
|
Domnule deputat Neculai Popa, amendament sau punct de vedere? Vă rog, e din partea comisiei sau e personal? Vă rog să precizaţi. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, De la bun început aş fi dorit ca din partea iniţiatorul sau lângă iniţiator să fie şi un reprezentant al Guvernului, aşa este firesc, se pare că astăzi nu a binevoit să participe la această dezbatere a acestui proiect de lege. În primul rând, eu aş vrea să vă spun că legat de acest punct de vedere susţinut de domnul senator Cataramă, aş vrea să fac un mic expozeu şi anume, că noi am făcut câteva greşeli fundamentale în activitatea de export, când am liberalizat exportul unor materii prime. Sigur, eu o să mă refer la două: la fier vechi şi la materia lemnoasă. În această situaţie, foarte mulţi agenţi economici au fost împinşi spre faliment şi am atras atenţia când am discutat bugetul de stat pe anul 1998, când am solicitat fonduri pentru susţinerea exportului. De asemenea, aş vrea să vă spun că luarea unei asemenea decizii nu ar face altceva decât să aducă foarte mari prejudicii acestei ţări, pentru că de fapt trebuie să exportăm materie prelucrată şi nu materie primă. Din nişte rapoarte statistice, aş vrea să vă spun că în balanţa comercială de export peste 50% sau dacă nu chiar mai mult, peste 60%, nu figurează decât materii prime, direcţionate către export. Or, în această situaţie noi nu facem altceva decât să importăm forţă de muncă. Noi trebuie să ne punem în valoare inteligenţa românească şi forţa de muncă românească şi de aceea prin diferenţierea bonificării dobânzilor, am putea pune în valoare chiar acest potenţial uman de care dispune România. Sigur că se spunea aici şi se aduceau elogii că această lege este nemaipomenită şi că s-a descoperit marea minune a lumii. Noi, această facilitate, am avut-o, agenţii economici au avut-o şi înainte de 1996, ea a fost eliminată la intervenţia Fondului Monetar Internaţional şi astăzi am venit cu această propunere care, din fericire, o susţine toată lumea. Deci eu susţin să aprobaţi dumneavoastră punctul de vedere al comisiei de specialitate a Camerei Deputaţilor. |
|
Da. Alte intervenţii. Domnule deputat Pârgaru, vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Vă rog să-mi daţi voie să înclin spre amendamentul făcut de domnul senator Cataramă, dat fiind faptul că problemele puse în discuţie de către domnul deputat Neculai Popa sunt absolut în competenţa Ministerului Comerţului care ne reprezintă în cadrul organismelor internaţionale, iar legile pe care le-am votat şi care sunt în vigoare la ora asta în ţară, urmare faptului că suntem membrii originari ai organizaţiei mondiale a comerţului nu ne permit acest lucru, de a stipula într-o lege o asemenea restricţie, deci sunt pentru textul domnului senator Cataramă. |
|
Domnul deputat Liviu Bujor. |
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Noi, liberalii, îl susţinem pe domnul senator Viorel Cataramă dintr-un motiv temeinic şi anume: nu trebuie să introducem nici un fel de discriminare în activităţile de export, deoarece libera concurenţă, intrând în funcţiune, va elimina agenţii economici care vor face activitate de export lipsită de profit. Aşa că noi nu acceptăm un tratament discriminatoriu pentru exportatori. Exportatorii vor avea şanse egale şi, în măsura în care vor rezista, vor merge înainte, ceilalţi vor da faliment. Vă mulţumesc. |
|
Da. Dacă mai sunt intervenţii? Domnul deputat Cristea. O să dau cuvântul la sfârşit pentru a răspunde tuturor amendamentelor. Vă rog, domnule deputat Gheorghe Cristea. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sigur, ar fi fost foarte bine, zic eu, dacă iniţiatorul şi sigur, împreună cu reprezentanţii Guvernului, ar fi făcut o susţinere mai aplicată, să spunem, a proiectului de lege. Pentru că o formulare de genul "să se acorde 50% scutire de impozit" Sigur că oricine se bucură de scutire de impozit, care este urmată de a doua facilitate, care se solicită prin proiectul de lege "de bonificare a dobânzilor". Ar fi interesant de ştiut dacă România exportă 8 miliarde de dolari şi dacă pentru o producţie de 8 miliarde de dolari se bonifică dobânzile la creditele cu care se realizează această dobândă, în virtutea textului de lege, ce ar însemna ca efort financiar, să spunem, dacă 50% din profitul pe care îl fac aceste societăţi se scuteşte de plată, ce înseamnă şi, dacă cumulate aceste două măsuri, ar însemna, pentru mine e greu să cuantific, o creştere cu 50% a exportului românesc. Pentru că opinia mea este şi sigur, fiecare îţi spune cuvântul, că nu lipsa acestor facilităţi, decât în mică măsură, limitează ieşirea pe piaţa a produselor româneşti, ci lipsa lor de calitate. Deci bariera dezvoltării comerţului extern românesc este lipsa de calitate a produselor româneşti. Bariera principală. Sigur că trebuie să existe nişte stimulente, dar cred la fel că ele trebuie acordate în baza unei strategii guvernamentale în acest sens. Ce sprijinim ca producţie şi implicit ca producţie care iese pe piaţa externă? Avem o anume direcţie sau discutăm la modul absolut general, oricine vrea să vândă ceva în exterior, indiferent de grad de prelucrare, nivel etc.etc. va trebui să aibă aceste facilităţi. E bine să le aibă, dar se va ajunge pe baza lor acolo unde se doreşte? Eu personal nu mă pot pronunţa în lipsa unei susţineri de maniera pe care o invocam puţin mai devreme. Deci de asta spun că ar fi fost foarte bine sau indicat, dacă vreţi, în ideea de a susţine într-adevăr acest proiect de lege, dar dacă vreţi şi detaliat puţin, pentru că, indiferent ce s-ar spune, Guvernul României sau România, în ansamblu, trebuie să aibă sau să promoveze o anume strategie în acest sens. |
|
Domnul deputat Stănescu. Nu este. Atunci, domnul deputat Corâci, urmează domnul deputat Iliescu şi apoi domnul deputat Ciumara. |
|
Domnul Ioan-Cezar Corâci: Eu am ţinut în mod special să transmit colegului câteva răspunsuri pe care ni le-a dat chiar domnul ministru Remeş. De altfel, eu interpretez lipsa dânsului aici sau a Ministerului de Finanţe drept o aprobare a proiectului de lege, pentru că altfel bănuiesc că ar fi venit să susţină un punct de vedere contrar. Deci în privinţa remarcilor, aş vrea să vă spun că în ultimul an exportatorii nu au avut aproape deloc profit, deci implicaţiile bugetare ale primei părţi sunt practic nule, iar în privinţa celei de-a doua părţi, nu sunt de acord deloc cu ceea ce aţi spus şi nu sunt normale asemenea tipuri de politici, de fapt, ele contravin unor normative generale şi acordurilor, regulilor pe care România este în general pusă să le respecte. În general, nu se încurajează în acest moment în lume politicile sectoriale. Pe de altă parte, nu cred că într-o lege de stimulare a exporturilor se poate face o strategie la nivel naţional, nu cred că este aici locul în care trebuie să facem o strategie de dezvoltare economică. Măsura este foarte simplă, ea are un unic scop, acela de a stimula exporturile din România, necesitatea ei cred că e dată de o singură cifră, uitaţi-vă la deficitul balanţei de plăţi, cu asta am înţeles tot. Şi dacă vom rezolva adoptând această lege, măcar acest aspect, atunci înseamnă că am făcut ceva pentru economia românească. Şi, numai prin asemenea măsuri vom reuşi să facem ceva. Cred că efectele adoptării măsurilor vor fi absolut pozitive. În privinţa posibilelor discriminări care se pot naşte dacă vom lăsa în mâna unor organisme, indiferent care vor fi acelea, modul în care sunt subvenţionate creditele, aici mă asociez ideii că legea trebuie să fie cea care trebuie să decidă nediscriminarea între toţi cei care fac export şi din acest motiv susţin şi eu punctul de vedere prezentat de domnul Viorel Cataramă. |
|
Domnul deputat Iliescu şi se pregăteşte domnul deputat Ciumara. |
|
Domnul Valentin Adrian-Iliescu: Stimaţi colegi, Doresc, din capul locului, să afirm că susţin cu fermitate punctul de vedere exprimat de iniţiator, de domnul senator Viorel Cataramă, şi mi se pare că am comite o imensă greşeală, mai ales în condiţiile balanţei comerciale externe deficitare şi a nevoii acute de valută a acestei ţări, să încercăm prin varianta propusă de comisie să facem o anume discriminare. Susţin că această propunere, această iniţiativă legislativă este un prim pas care trebuie acceptat şi votat exact cum ne propunea aici iniţiatorul, respectiv domnul Cataramă, urmând ca în măsura în care noi, într-o etapă imediat următoare şi nu amânată la nesfârşit, să dorim să stimulăm toţi exportatorii ce doresc să înnobileze materia primă cu cât mai multă inteligenţă, cu cât mai multă prelucrare prin diverse procedee, să creăm şi să imaginăm şi alte facilităţi acordate acestor exportatori. Repet, susţin varianta propusă aici de colegul senator Cataramă. |
|
Bun. Domnul deputat Mircea Ciumara. |
|
Domnule preşedinte, Eu vreau să explic ce am spus prima dată când am luat cuvântul. Noi nu trebuie să încercăm ca prin această lege să rezolvăm toate problemele comerţului exterior sau al exportului. Nu se poate printr-o singură lege. În condiţiile în care România este obligată să renunţe la barierele vamale, să renunţe la asemenea protecţii ale economiei naţionale, trebuie să găsim alte metode de protecţie, pe motive ecologice, pe motive de calitatea mărfii etc. Să stimulăm întreprinderile mici şi mijlocii. Deci prin alte acte normative în alte domenii. De aceea, eu zic să lăsăm o lege nediscriminatorie, asta, însă, completând-o printr-o discuţie clară la comisia de specialitate a celor două Camere, cu măsuri în alte domenii, în aşa fel încât să creezi acea orientare economiei naţionale, spre un export de produse prelucrate sau pe a frâna întâi importurile. Propunerea mea este să lăsăm aşa cum a propus senatorul Cataramă, însă, urgent să venim cu alte măsuri prin alte acte normative, cum fac toate ţările lumii, ca să le protejeze. |
|
Da. Domnul deputat Păcuraru. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest act normativ, în finalitate lui, presupune efort bugetar, presupune bani a căror resursă este fiscalitatea. Nu mi se pare firesc ca o ţară care se află în condiţiile economice de acum să nu acorde aceste subvenţii, în ultimă instanţă, pe baza unei strategii care să corespundă interesului nostru. O ţară dezvoltată exportă produse în care manopera reprezintă 80% şi materia primă 20%, România este exact în situaţia inversă. Industria siderurgică din România în acest moment nu poate să facă faţă concurenţei în achiziţionarea fierului vechi, fier vechi care înseamnă şi el resurse adunate de ani de zile, nu văd de ce trebui să stimulezi un export de fier vechi ca să fac bani pentru alţii. Vă mulţumesc. |
|
Alte intervenţii, dacă mai sunt? Dacă nu sunt, îi dau cuvântul domnului senator Viorel Cataramă ca iniţiator şi pe urmă o să mai ascultăm o dată punctul de vedere al comisiei, pentru că s-au spus foarte multe puncte de vedere. Vă rog. |
|
Vin din nou în faţa dumneavoastră, stimaţi colegi, ca să mai clarific despre ce vorba în acest articol. În acest articol este vorba numai despre acei agenţi economici care apelează la credite pentru a realiza un export. În general, fără a elimina excepţiile, cei care au activitate productivă apelează la credite pentru a realiza produse destinate exporturilor. E mai puţin probabil, deşi nu imposibil, că cei care doresc să facă export de cherestea apelează la credite pentru a face exportul de cherestea. În general, aceste exporturi se fac de către agenţii economici, fără a apela la credite. Eu sunt unul dintre cei care am susţinut, pe scena politică în ultimii doi ani, protejarea resurselor naturale ale României, descurajarea exportului de materii prime şi materiale. În acest sens, am făcut comisii la Senat şi am propus, am prezentat un program cu proiecte de legi, care, din păcate, încă nu au intrat în discuţie. Intră aici în discuţie inclusiv renegocierea termenelor în care România trebuie să se integreze în structurile Uniunii Europene, pentru a putea pregăti economia românească pentru această integrare. Dar, revenind la subiectul nostru, sunt agenţi economici care apelează la credite pentru a face o activitate de export. Activitatea de export este obligatorie pentru România şi trebuie s-o încurajăm prin toate mijloacele şi prin toate canalele. În momentul în care aceşti agenţi economici care apelează la credite şi se duc să solicite, conform legii, bonificarea dobânzii şi nu o obţin, dacă facem o asemenea discriminare, nu facem decât să agravăm corupţia pe anumite niveluri şi să facem o discriminare absolut de neacceptat, pentru că unii vor putea să găsească argumente convingătoare să obţină sumele necesare, iar un producător, să spunem, din jud.Bistriţa, va avea foarte greu, foarte multe dificultăţi în a veni la Bucureşti şi a convinge EximBankul că şi el are dreptul la bonificaţii. De aceea, în această lege noi trebuie să facem facilităţile pentru exportatori şi în alte legi, care sunt deja depuse, să vedem cum stimulăm dezvoltarea anumitor ramuri economice în România, cum stimulăm creşterea exporturilor de produse prelucrate ale industriei, ale agriculturii etc. şi cum descurajăm, prin mecanisme ale economiei de piaţă liberă, exportul de materii prime şi materiale al României. Cred că am explicat suficient de clar şi sunt suficiente argumente care să vă convingă pe dumneavoastră să votaţi forma acestui articol pe care am prezentat-o eu care ar elimina definitiv atât discriminarea, cât şi posibilitatea influenţelor, dacă vreţi, în direcţionarea acestor sume. Vă mulţumesc. |
|
Punctul de vedere al comisiei? Domnul deputat Dan Constantinescu, preşedintele comisiei. Vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Forma care a fost adoptată de comisie, a fost, aşa cum arătam, în data de 27 oct. În acest moment, am primit această mică modificare, dar care este esenţială prin efectele pe care le facem şi care, dacă vreţi, justifică textul de la alin.1 art.2, motiv pentru care vă propun ca să supuneţi votului cele două forme, pentru că nu putem lua acum o pauză să ne pronunţăm, comisia, să venim iar să continuăm lucrările. Sunt două forme care au fost, una anterioară, una astăzi şi vă rog să le supuneţi votului pe amândouă. |
|
Da, în cazul acesta, trecem la vot, o să vă rog să fiţi foarte atenţi cum vom vota. În primul rând, în textul propus de comisie, care e primul care trebuie supus la vot, în textul propus de comisie, domnii deputaţi Liviu Bujor şi Corâci au propus, prin luările lor la cuvânt, au susţinut eliminarea ultimei părţi, după "export,", părţii următoare "...care vor fi utilizate, conform normelor metodologice aprobate prin hotărârea Guvernului". Deci eliminarea acestei părţi din această lit. a). Ca atare, eu vă voi supune spre aprobare întâi această eliminare, după care revenim la text. Voturi pentru eliminare? Vă rog să număraţi. Vă rog foarte mult, am senzaţia că mi se spune că nu s-a înţeles ce s-a supus la vot. Deci din amendamentul propus de comisie, doi colegi deputaţi au propus eliminarea ultimei părţi, care sună aşa: "...care vor fi utilizate conform normelor metodologice aprobate prin hotărârea Guvernului", urmând ca dacă se aprobă chestiunea asta să vedem cum rămâne textul în continuare. Acesta era textul supus spre aprobare. Revin şi vă cer voturi pentru eliminare, ca să putem număra. Vă rog ţineţi mâinile sus ca să numărăm. Vă rog ţineţi mâine sus, ca să nu fie discuţii. 29 de voturi pentru. Insuficient pentru a trece. Al doilea amendament cu care tot aşa au fost de acord colegii noştri a fost să se introducă cuvântul "tuturor". Amendamentul a fost propus de dumneavoastră, dar a fost susţinut de colegi deputaţi. E vorba de "tuturor dobânzilor". |
|
Domnule preşedinte, vă rog citiţi tot amendamentul, pentru că eu am făcut o formulare generală a amendamentului. Vă rog să supuneţi la vot acest amendament reformulat, în integralitatea lui. Eu am făcut o propunere privind reformularea textului. |
|
Conform regulamentului nostru, la noi nu se supun spre aprobare reformulări de text, se supun spre aprobare completări ale textului, respectiv eliminări din text şi pe urmă textul complet. Deci reformularea trebuie să vină din partea unor colegi. Domnul senator Cataramă a propus ca în text să se scrie că vor fi prevăzute sume pentru "bonificarea tuturor dobânzilor". Deci să se adauge acest "tuturor" la textul propus de comisie. Acest amendament este susţinut de domnii deputaţi Liviu Bujor şi Corâci. Ca atare, el trebuie supus spre aprobare. Deci completarea textului cu cuvâtnul "tuturor" înainte de "dobânzilor". Vă rog să fiţi atenţi. Vă supun spre aprobare acest amendament de completare a textului. Voturi pentru? În mod evident, da, e majoritate. Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Vă rog foarte mult să număraţi. Revenim la număratul voturilor pentru după aceea. Numărăm voturile împotrivă acum. Vă rog ţineţi mâinile sus ca să putem număra corect. Au fost 40 de voturi împotrivă. Abţineri? Vă rog să numărăm abţinerile şi apoi revenim şi numărăm şi voturile pentru. 24 de voturi împotrivă. Revenim şi numărăm voturile pentru şi vă rog ţineţi mâinile sus.Voturi pentru? Sunt 54 de voturi pentru, 40 contra şi 24 abţineri. A căzut amendamentul de completare cu "tuturor", căzuse şi cel dinainte. Acum, vă supun spre aprobare textul comisiei care însă a avut o eroare materială şi anume, în partea finală, "conform normelor metodologice aprobate prin hotărârea Guvernului". Cu această completare de eroare materială, textul comisiei? Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt? 8 voturi împotrivă. Abţineri? 16 abţineri. Cu majoritate de voturi s-a adoptat textul propus de comisie însă cu acea completare de eroare materială. Alineatul 2. Deci alin.2 este textul iniţiatorului. Dacă sunt intervenţii. Nu sunt. Da, vă rog, domnul deputat Pârgaru. |
|
Domnule preşedinte, Aş avea de făcut o adăugire, un nou alineat la art.2, paragraful 2. Este vorba de sursele pentru obţinerea sumelor respective, şi l-aş formula după cum urmează: "Sumele necesare finanţării acestor acţiuni vor fi evidenţiate distinct în buget şi nu vor fi mai mici decât 0,1 % din volumul exportului realizat anual". |
|
Vă rog să-mi daţi textul, domnule deputat, textul am să vă rog să mi-l daţi. Dacă mai sunt alte amendamente. Nu sunt. Da, domnul deputat Cristea, vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Cred că formularea dată de iniţiator este corectă, pentru că mi se pare extrem de greu de presupus că pot să ştiu dinainte să cuantific o sumă cu care să se bonifice aceste dobânzi, fără să ştiu cum va evalua exportul românesc. 0,1 %, 0,2, 0,3...deci nu se poate. |
|
Domnule deputat, alin.2 vorbeşte de acţiunile de promovare a exporturilor prin organizare de târguri şi expoziţii, conferinţe etc. Deci nu se referă la bonificare şi la sursele pentru bonificare. Vă rog, la alin.2 textul iniţiatorului, dacă aveţi amendamente de făcut. |
|
Nu domnule preşedinte, dacă eu am înţeles greşit îmi cer scuze. Dacă suma la care s-a făcut trimitere se referă numai la târguri, expoziţii, simpozioane, îmi cer scuze, eu am înţeles că suma asta face trimitere la valoarea exporturilor. |
|
Amendamentul respectiv face trimitere la valoarea exporturilor, ca o sumă de promovare a acestora, amendamentul respectiv. Iniţiatorul este de acord, trebuie însă ca textul să-mi parvină ca să-l transmit comisiei să-şi spună punctul de vedere. Vă rog, comisia, să analizaţi textul şi să mi-l daţi după aceea ca să-l supun votului. Domnul deputat Dan Constantinescu, din partea comisiei, pe urmă vă dau cuvântul, domnule deputat Marton. |
|
Domnule preşedinte, Fiind vorba de un amendament depus acum, noi suntem patru acolo la comisie, vă propun să supuneţi votului plenului Camerei, pentru că nu putem întrerupe acum lucrările ca să dezbatem şi să ne pronunţăm comisia. Deci vă propun să-l supuneţi votului plenului. |
|
Domnule deputat Marton. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Teoretic, eu aş fi de acord cu acest amendament, însă un lucru nu mi-e clar. Formularea amendamentului vorbeşte de "anual", 0,1 din exportul anual". Se pune întrebarea: care an, din care an? Pentru că dacă este vorba din anul precedent, atunci se precizează că este vorba de anul precedent. Doamnelor şi domnilor, Dacă noi prin buget fixăm o sumă, aşa cum a spus şi domnul antevorbitor Cristea, deci dacă noi în noiembrie, că aşa prevede legea, preconizăm o sumă de, pe care să scriem exact suma şi destinaţia în bugetul respectiv, atunci înseamnă că eu în noiembrie 1998 trebuie să ştiu care va fi exportul în 1999. Atunci trebuie să vorbesc despre un cuantum estimativ, deci atunci scriu suma estimativă a exportului anual, dar oricum, sau fac media ultimilor cinci ani sau trebuie să fie specificat, pentru că astfel formulat, "0,1 a exportului anual"... această formulare de "anual" nu ne spune la ce ne referim. Deci face un procentaj la nu ştim ce. |
|
Alte intervenţii? Domnul deputat Cezar Corâci. Vă rog. |
|
Cred că observaţia colegului a fost cea mai bună pledoarie pentru a vedea ce a însemnat votul pe care noi l-am dat anterior. Evident, că n-o să spun să revenim la acel vot, dar iată un argument pentru a vedea ce s-ar putea întâmpla în asemenea situaţii. Cred însă că spiritul textului este clar şi totul se referă la bugetul de stat şi el este oricum o prognoză, nu avem cum să procedăm altfel, deci cred că a pune o limită minimă este un lucru foarte important şi eu, personal, susţin amendamentul colegului în forma în care a fost prezentat. |
|
Domnul deputat Avramescu. |
|
Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu: Eu cred că nu este niciun impediment că apare acel cuvânt anual. Intotdeauna când se face proiectul de buget pentru anul următor se ţine cont de realizările anului anterior. Iarăşi în cursul anului apare bugetul rectificat, în septembrie, când cifra mai exactă se cunoaşte şi se face rectificarea respectivă. In fond, toate cifrele din buget sunt nişte cifre prognozate şi care se rectifică şi se actualizează pe parcurs. In consecinţă, dacă apare acest cuvânt, "anual", nu se întâmplă nici o dramă. |
|
Domnul deputat Dan Constantinescu, vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Observaţia a fost foarte justă. Soluţionarea ei eu o văd în felul următor: să nu uităm că acest procent se referă la volumul exporturilor, deci este calculat în valută. Inflaţia, în acest caz, are semnificaţie mai mică. In al doilea rând, sigur că prin această lege se doreşte o stimulare a exporturilor. Să fim realişti însă şi să vedem cât va fi această creştere de la an la an şi dacă va fi atât de puternic influenţată. Eu cred că dacă vom completa acest amendament din volumul exporturilor realizat în anul precedent este o atitudine raţională. |
|
Bun, deci o să vă rog să-mi daţi textul ca atare. Domnul deputat Gheorghe Cristea. |
|
Domnule preşedinte, Cred că este corect "volumul anului precedent", pentru că dacă vrem într-adevăr să stimulăm... prin târguri, spre exemplu, trebuie să ştiu ce sumă, pe ce sumă mă bazez ca să organizez în România, să spunem, 20 de târguri anuale pe diverse sectoare. Şi atunci să spunem corect: 0,1 % din volumul exportului din anul în care se aprobă bugetul, dacă vreţi, pentru anul următor, pentru că altfel o să vreau să organizez târgul de carte de nu ştiu ce, sau o mulţime de alte lucruri şi o să spun "domnule, stai că n-am bani", iar financiar bugetul care trebuie să-mi dea aceşti bani va spune "Bun, volumul exportului românesc pe anul ăsta este numai atât şi dumneata vrei să-ţi faci această prognoză şi nu ştii pe ce te bazezi". Cred că este corect să se treacă procentual dar din anul respectiv, pentru ca prognoza pentru a stimula prin astfel de acţiuni dezvoltarea exportului să poată fi făcută şi să poată fi făcută coerent, pentru că nu ne închipuim că se face o expoziţie şi un târg de-ăsta în trei zile, în cinci zile ş.a.m.d., înseamnă o logistică foarte serioasă, care durează luni de zile şi atunci trebuie să ştii ce ai de făcut. |
|
Domnul deputat Tudor Gheorghe Morariu. |
|
Domnul Tudor Gheorghe Morariu: Din punct de vedere procedural, nici nu se poate ridica un astfel de amendament în plen, care presupune cheltuieli din bugetul de stat. Eu sunt de acord cu amendamentul, dar fără partea finală, care impune o limită minimă. Deci sumele sunt prevăzute în bugetul de stat, dar fără să impunem o anumită limită. Nici n-avem punctul de vedere al Guvernului, al Ministerului de Finanţe în această chestiune. |
|
Să revenim puţin la textul nostru. Vă rog şi pe dumneavoastră, domnule senator Cataramă, domnule ministru Remeş, să fiţi atenţi acum, pentru că suntem în următoarea situaţie: la art.2 alin.2, s-a propus introducerea după alin.2 a unui nou alineat şi până la discutarea acestui alineat eu aş dori să vă supun spre aprobare întâi alin.2,după care trecem la alineatul propus în plus de domnul deputat Pârgaru. Deci, alin.2, unde nu au existat intervenţii, voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Deci, în unanimitate, adoptat. S-a propus ca după alineatul 2 să se introducă un nou alineat care să spună exact şi nivelul sumelor cu care Guvernul va finanţa acţiunile de promovare a exporturilor prin organizare de expoziţii, târguri, simpozioane, conferinţe, şi anume alineatul sună aşa: "Sumele necesare finanţării acestor acţiuni vor fi evidenţiate distinct în buget şi nu vor fi mai mici de 0,1 % din volumul exportului realizat în anul...", ("anual", era propus, s-a făcut propunerea ca să fie vorba ca an de referinţă nivelul exportului făcut în anul anterior). De asemenea, mai este o propunere ca să se introducă aici, din volumul în valută al exportului realizat în anul anterior". Ca atare, acesta este amendamentul. Eu am o rugăminte, îl rog pe iniţiator să-şi spună punctul de vedere, pe domnul senator Cataramă. |
|
Stimaţi colegi, Eu susţin acest amendament, aş vrea să vă dau şi cifra despre care e vorba. E vorba de 8 milioane de dolari, aproximativ. Deci e 0,1 % din 8 miliarde. Prin urmare, dacă nu putem să alocăm 8 milioane de dolari ca să promăvăm exporturile româneşti prin târguri şi expoziţii, pe tot anul, pe un an întreg, n-are sens să discutăm pentru că exporturile trebuie să fie promovate. Deci, eu am venit să vă dau cifra, că este aproximativ 8 milioane de dolari, o sumă absolut insuficientă, dar ţinem cont că este buget de austeritate şi o să pornim, de aia am spus minim 0,1 %, cred că poate fi votată liniştit această chestiune. Vă mulţumesc. |
|
Bun. Vă voi supune spre aprobare acest amendament care sună în felul următor:"Sumele necesare finanţării acestor acţiuni vor fi evidenţiate distinct în buget şi nu vor fi mai mici de 0,1 % din volumul în valută al exportului realizat în anul anterior". Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 4 abţineri. Deci cu patru abţineri, niciun vot împotrivă a fost adoptat acest alineat nou la art.2, după alin.2, textul iniţiatorului. Continuăm cu ultimul alineat al art.2, alin.3, nr.crt.2 din raport. Comisia propune eliminarea textului. Iniţiatorul, de acord? Vă supun spre aprobare nr.crt.2 din raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă supun spre aprobare art.2 în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, adoptat art.2. Art.3. Textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptat în unanimitate. Este o lege cu caracter ordinar, e o lege ordinară, va trebui să o adoptăm odată cu celelalte legi care au rămas pentru vot final, sunt două la număr. In momentul în care vom avea cvorumul necesar adoptării unor legi, deci de 172 de colegi, eu aş ruga liderii de grupuri să facă acum acest lucru şi să îi chemăm pe toţi colegii. La ora 11 era prevăzut un vot final, e ora 11 şi jumătate, am putea să trecem trei legi pe vot final. Ca atare, îi rog pe colegi să facă acest lucru, eu o să-i chem cu mijloacele tehnice ale Camerei. Liderii de grupuri, vă rog. Da, rog liderii de grupuri să îi aducă în sală pe colegii care sunt în alte locuri. Rog, de asemenea, să daţi telefon la comisiile, cele două, care sunt aprobate, să vină în sală. |
