Dezbateri parlamentare

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Continuăm cu propunerea legislativă privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Din partea iniţiatorilor îi dau cuvântul... Rog Comisia juridică... Comisia juridică, vă rog să-şi trimită reprezentanţii în sală, vă rog! Rog şi celelalte grupuri să trimită membrii biroului Comisiei juridice, ca să putem dezbate în mod regulamentar. Vă rog doamnă, luaţi loc acolo. Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul deputat Acsinte Gaspar, vă rog!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Supunerea spre dezbatere Camerei Deputaţilor a propunerii legislative privind organizarea şi desfăşurarea referenumului, iniţiată de patru deputaţi şi doi senatori aparţinând Grupului parlamentar al PDSR, îmi oferă prilejul de a prezenta câteva idei privind raportul între suveranitatea poporului exercitată prin reprezentare şi căile sau instrumentele pe care poporul le păstrează pentru sine pentru a-şi afirma plenitudinea puterii sale într-o formă directă. Constituţia democratică a României, aprobată prin referendum naţional, garantează acest drept ca un principiu constituţional.

Este deja un bun câştigat pentru teoria şi practica constituţională ale statelor care îşi întemeiază organizarea politică pe principiile fundamentale ale democraţiei constituţionale şi ale statului de drept că poporul, în calitatea de suveran al puterii politice - potentia cum o denumeau romanii - transferă cele mai importante dintre prerogativele acesteia unor reprezentanţi ai săi, pe care îi desemnează periodic, în alegeri, învestindu-i temporar cu sarcina exercitării, în numele său, a puterii de decizie guvernamentală. Aşa s-a conturat, într-un lung proces istoric, democraţia reprezentativă care a devenit în epoca contemporană unul dintre fundamentele democraţiei constituţionale.

Prin punerea în aplicare a principiului reprezentării, indiferent care ar fi regulile sistemului electoral şi ale repartizării mandatelor, membrii Parlamentului capătă legitimare politică din partea naţiunii şi îşi exercită prerogativele în numele şi în considerarea acesteia.

Democraţia reprezentativă nu este însă singura modalitate constituţională prin care poporul îşi exercită puterea. Acesta este şi motivul pentru care Constituţia României a prevăzut în art.2 alin.(1) că suveranitatea naţională se poate exercita şi prin referendum. În termenii Constituţiei României şi în concordanţă cu dispoziţiile cuprinse în constituţiile statelor europene, referendumul apare ca o modalitate instituţionalizată constituţional şi reglementată pe cale legală, prin care poporul este consultat de către autorităţile publice competente în legătură cu probleme de larg interes naţional. Cadrul constituţional al referendumului este completat cu dispoziţii ale Legii privind administraţia publică locală privind consultarea locuitorilor din unităţile administrativ-teritoriale în probleme ce privesc viaţa colectivităţilor respective.

Îngăduiţi-mi să menţionez, din această perspectivă, şi mai ales în contextul crizei politice care confruntă ţara în ultimele luni şi care a erodat nu numai imaginea Executivului, dar şi a Parlamentului, că adoptarea unei legi privind organizarea şi desfăşurarea referendumului are şansa de a reda poporului convingerea că instituţiile statale, legitimate prin votul său, nu sunt singurele autorităţi de decizie şi mai ales că poporul păstrează un drept suveran de a-şi exprima direct voinţa în modalităţi constituţionale, instituţionalizate privind problemele de interes naţional şi chiar de a iniţia propuneri legislative.

În fond, nu trebuie să uităm un lucru esenţial pentru un conducător politic: poporul nu poate fi redus la rolul de destinatar tăcut al deciziilor guvernantului pe care el l-a ales şi l-a legitimat. Poporul trebuie să fie, în orice stat de drept, principalul beneficiar al politicii realizate de reprezentanţii săi.

Statele europene cu vechi tradiţii democratice au declanşat, în ultimii ani, un reviriment al democraţiei referendare. În acest sens aş menţiona doar câteva exemple mai semnificative: referendumurile organizate în unele state pentru aderarea acestora la Tratatul de la Maastricht, iniţierea unor consultări populare privind sistemul unei monede unice în Statele Comunităţii Europene, referendumurile organizate de Guvernul laburist din Marea Britanie pentru acordarea unui statut de autonomie regională sporită unor provincii ale Regatului şi altele.

Aş dori să menţionez, în acest context, Rezoluţia nr.1121, adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la 22 aprilie 1997, referitoare la instrumentele participării cetăţenilor în cadrul democraţiei reprezentative, în care se subliniază că o democraţie adevărată depinde de concursul cetăţenilor la conducere. Participarea directă a acestora la viaţa politică şi cooperarea lor cu instituţiile învestite cu autoritate constituie un factor determinant pentru buna funcţionare a instituţiilor democratice.

Rezoluţia nr.1121 apreciază pozitiv combinarea democraţiei reprezentative cu democraţia directă şi recomandă statelor membre ale Consiliului Europei să găsească un echilibru între cele două căi de exprimare democratică a voinţei suverane a poporului.

Importante dezbateri teoretice şi politice, inclusiv în organisme ale Consiliului Europei sau în alte structuri europene, au pus în evidenţă, alături de efectele benefice ale democraţiei reprezentative, insatisfacţia cetăţenilor şi îngrijorarea lor faţă de activitatea parlamentelor în care văd foruri tehnice de dezbatere şi adoptare a unor decizii care nu sunt întotdeauna pe măsura aşteptărilor electoratului. Aşa se explică nevoia cetăţenilor pentru forme directe de participare la procesul de decizie, una dintre acestea fiind referendumul.

În sistemul constituţional românesc, consultarea poporului în anumite probleme de interes naţional a fost sporadică şi s-a recurs la această modalitate democratică în situaţii de crize politice, pe care nu vreau să le evoc acum. Constituţia României din 1991 a redat poporului atributele suveranităţii sale, printre care şi posibilitatea de a-şi exprima voinţa în probleme de interes naţional într-o formă directă. Nu este însă mai puţin adevărat că, în Constituţie, se specifică situaţiile concrete în care se recurge la referendum la nivel naţional şi pe care propunerea legislativă pe care v-o prezint le reglementează în amănunt.

Este evident pentru oricine citeşte cu atenţie Constituţia României că nu se admite recurgerea la referendum pentru consultarea poporului în probleme privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială a statului român. Acestea sunt valori ocrotite constituţional, care nu pot fi modificate, alterate, chiar şi prin recurgerea la un referendum. A fost voinţa suverană a poporului român, a acelora care au votat şi aprobat Constituţia din 1991, ca valorile la care m-am referit să fie ocrotite şi garantate de Constituţie, care este legea supremă a statului român.

Introducerea referendumului, ca practică politică de consultare a poporului, reprezintă nu numai un exerciţiu democratic în urma căruia guvernantul ia, în mod real, pulsul electoratului în probleme de interes naţional, asupra cărora poporul ar fi trebuit consultat - şi experienţa ultimilor ani arată cu prisosinţă că au existat probleme de interes naţional - ci mai ales o modalitate în care poporul are o posibilitate de a influenţa corect decizia guvernanţilor în sensul de el dorit.

Potrivit propunerii legislative prezentate, referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la revizuirea Constituţiei, demiterea preşedintelui României, probleme de interes naţional. Organizarea şi rezultatul referendumului cu privire la revizuirea Constituţiei şi la demiterea preşedintelui României sunt obligatorii.

Problemele de interes deosebit din unităţile administrativ-teritoriale şi subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti se pot supune aprobării locuitorilor prin referendum la nivel local. Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum.

În proiect sunt cuprinse dispoziţii de ordin procedural cu privire la organizarea şi desfăşurarea tuturor formelor de referendum, precum şi sancţiuni în cazul încălcării normelor în acest domeniu.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Având în vedere raportul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, sesizată în fond, avizele Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Consiliului legislativ, precum şi faptul că la definitivarea proiectului în forma ce vă este prezentată s-a ţinut seama de toate observaţiile făcute, vă rog să adoptaţi acest proiect menit să asigure cadrul juridic unitar al instituţiei referendumului în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Înainte de a trece mai departe, vă rog să îmi permiteţi să vă informez că în loja oficială se află o delegaţie suedeză, condusă de ombudsmanul dânşilor, domnul Kles Echlund.

(Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Este o chestiune de procedură? Vă rog.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Această propunere legislativă are o semnificaţie deosebită şi problemele de procedură pe care vreau să le ridic sunt următoarele:

Cel puţin la alte comisii se prezintă un raport cu amendamente acceptate şi cu amendamente respinse. Comisia juridică nu a făcut acest lucru. Într-adevăr, şi mulţumesc Comisiei juridice că unele dintre amendamentele pe care eu le-am propus sau probabil şi alţii - de altfel, s-au făcut amendamente şi în cadrul Comisiei noastre pentru drepturile omului - au fost incluse, aşa cum a arătat şi domnul deputat Gaspar, în noua formă, ţinându-se seama de unele dintre acestea.

Dar, în afară de aceasta, nu s-a trecut decât un singur lucru şi, pe bună dreptate, un aspect al amendamentelor pe care eu le-am propus a fost respins, deşi în Constituţie nu se specifică faptul că se face referendum şi pe probleme locale. Într-adevăr, este în Legea administraţiei publice locale - în aceasta, da. Dar cred că raportul trebuia să fie mai detaliat şi, pentru că este o problemă care merge până acolo încât se propun a se organiza referendumuri privind până şi demiterea preşedintelui, cred că membrii Comisiei juridice, în frunte cu preşedintele acesteia, trebuiau să fie de faţă, şi eu am dreptul ca unele dintre amendamentele respinse să le susţin în faţa dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc pentru intervenţie.

Din partea comisiei sesizată în fond, Comisia juridică, vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Marina Ionescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia juridică, după examinarea propunerii legislative, în conformitate cu prevederile art.63, 88 şi 91, a hotărât să supună spre dezbaterea şi adoptarea Camerei Deputaţilor proiectul de lege care v-a fost prezentat de domnul deputat Gaspar.

Comisia juridică şi-a însuşit amendamentele propuse, modificările regăsindu-se în textul care a fost prezentat de domnul deputat Gaspar, cu toate modificările însuşite şi incluse în acest proiect.

Vă rugăm să votaţi acest proiect de lege, el prezentând importanţă deosebită.

Vă mulţumim.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Nu doreşte.

Trecem la dezbaterea propunerii legislative.

Fac o remarcă: ca urmare a amendamentelor făcute la comisia sesizată în fond, textul pe care îl dezbatem, venit de la comisie, a fost complet rescris şi, ca atare, el este o anexă a raportului şi vom dezbate textul acesta, şi nu textul iniţial.

La titlul legii sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul I, titlul.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.1.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2, primul alineat.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin.2, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2 alin.3.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.3.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.4.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.5.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul I, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Capitolului II.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea 1, titlul.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.6.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.7.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea 1, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea 2, titlul.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.8.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.9.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.10.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea 2, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Secţiunea 3, titlul.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.11.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.12.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul II, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul III, titlul.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.13.

Vă rog, domnule deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Este o eroare, în sensul că, atunci când s-a trecut pe calculator, s-a omis să se introducă sintagma, la alin.1 "problemele de interes deosebit". Textul, în acest fel, se corelează cu art.2 alin.2, şi cu art.3 şi art.10 din Legea administraţiei publice locale. Deci, vă rog să introducem această sintagmă: "problemele de interes deosebit", şi textul rămâne în continuare acelaşi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă sunt alte intervenţii? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare art.13, în ansamblul lui, cu acest amendament la alin.1, amendament făcut de domnul deputat Acsinte Gaspar.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.14.

Nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul III, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul IV, titlul.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.15.

Domnul deputat Rădulescu Zoner, vă rog.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În textul reformulat, îmbunătăţit, care ne-a fost dat s-a menţinut termenul de 30 de zile. Deci, "Obiectul şi data referendumului naţional se stabilesc cu cel mult 30 de zile înainte de ziua referendumului".

După părerea mea şi conform amendamentului pe care l-am făcut, eu am trecut 60 de zile, pentru că problemele care sunt de interes naţional sunt deosebit de importante, iar populaţia trebuie să ajungă să-şi exprime opţiunea prin da sau nu în deplină cunoştinţă de cauză. Şi, ca atare, eu îmi menţin amendamentul şi supun atenţiei dumneavoastră şi colegilor din majoritatea parlamentară, în primul rând, termenul de 60 de zile.

Domnul deputat Gaspar a arătat pe bună dreptate că această formă de consultare este folosită adesea în probleme importante în străinătate.

Trebuie să ţinem seama de nivelul electoratului nostru şi de unele referendumuri care s-au ţinut în România, printre care şi cel dacă poporul este de acord sau nu cu politica mareşalului Antonescu, general pe vremea aceea.

Ca atare, eu insist ca termenul să fie de 60 de zile, ca cei care cer referendum, şi ceilalţi, care doresc să convingă populaţia pentru un da sau nu, să aibe timp să-şi desfăşoare activitatea în teritoriu.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai este o intervenţie. Vă rog.

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Doamnelor şi domnilor,

Cred că este o greşală de formulare. Cred că în intenţia legislatorului este termenul de "cel puţin 30 de zile înainte de ziua referendumului" sau "60 de zile", după părerea domnului Rădulescu Zoner. Pentru că, a contrario, dacă păstrăm "cel mult 30 de zile" se poate anunţa şi cu 24 de ore înainte.

Deci, propun să se modifice: "...cu cel puţin 30 de zile...".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos să fiţi atenţi, pentru ca să fiţi în măsură să votaţi după aceea corect în această chestiune.

Domnule deputat Acsinte Gaspar, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

În ceea ce priveşte termenul, acesta nu poate fi pus în discuţie, pentru că el este stabilit prin Constituţie. Vă rog să observaţi art.95 alin.3, şi art.147 alin.3.

Primul, art.93 alin.3, se referă la referendumul pentru demiterea preşedintelui, şi textul spune aşa: "Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui."

La art.147 alin.3: "Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire".

Deci, acest termen nu mai poate fi pus în discuţie.

Însă, domnule preşedinte, eu vă rog să fiţi de acord ca art. 15 să fie revăzut, împreună cu comisia, de către iniţiator, pentru o anumită corelare cu textele la care m-am referit.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dumneavoastră solicitaţi ca art.15 să fie retrimis la comisie, pentru ca să se rezolve această chestiune - corelarea cu textele Constituţiei, da?

Vă rog, domnul deputat Zoner.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Eu sunt de acord cu cele spuse aici de domnul deputat Gaspar. Dar, încă o dată: acolo se vorbeşte la modul general de referendum pentru demiterea preşedintelui, iar, aici, în această lege, dumneavoastră definiţi sau, mai bine zis, enumeraţi o serie de probleme care pot face obiectul referendumului. Şi, deci, dacă este vorba de acest lucru, trebuie într-adevăr repusă în discuţia Comisiei juridice, pentru că eu am impresia, domnule deputat, că adevărul este puţin la mijloc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În aceste condiţii, retrimit art.15 la comisie, urmând ca într-o şedinţă ulterioară, în această chestiune, să îl supunem spre aprobare.

Doreaţi să interveniţi la art.15? Dacă doriţi, puteţi să faceţi intervenţia, pentru ca să fie consemnată. Sunteţi membru al comisiei, da?

Domnul Leon Petru Pop (din sală):

Nu sunt de acord cu retrimiterea articolului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am retrimis art.15 la comisie. Oricum, eu am hotărât să-l trimitem la comisie, deci am acest drept şi îl trimit. Vă rog.

Domnul Leon Petru Pop:

Problema a fost discutată în comisie, şi, dacă în ceea ce priveşte revizuirea Constituţiei, care este foarte importantă, şi suspendarea din funcţie a preşedintelui, termenul este de 30 de zile, eu cred că acest termen este cel mai potrivit să rămână mai departe, dacă în Constituţie este prevăzut. Şi este vorba de două instituţii importante: suspendarea din funcţie a preşedintelui ţării şi procedura de revizuire a Constituţiei. Nu ştiu dacă putem să mai facem ceva în plus.

Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. În aceste condiţii, totuşi, eu am hotărât faptul că merge la comisie articolul, urmând să revină de la comisie şi să-l supunem ulterior votului.

Art.16.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.17.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.18.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.19.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.20.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.21.

Da? Domnul deputat Zoner. Vă rog.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

De astă dată cred că şi iniţiatorii vor fi de acord cu mine. Şi anume, la art.21, îl citesc totuşi pentru dumneavoastră, pentru ca să puteţi să mă înţelegeţi, se scrie: "Cetăţeanul care se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală, poate să-şi exercite dreptul de vot..., pe baza actului de identitate sau a adeverinţei care ţine loc de act de identitate". Bun.

Eu am propus, şi de astă dată comisia îmi pare tare rău că a respins acest amendament, am propus o reformulare şi apoi un nou alineat.

Mă scuzaţi, dar voi începe cu ceea ce este mai important, deci cu un al doilea alineat: "Utilizarea drept act de identitate a paşapoartelor de orice natură este admisă numai la secţiile de votare aflate în afara graniţelor României". Indiferent care dintre noi, nu pun la îndoială pe nimeni, totuşi legea trebuie să fie foarte precisă, poate vota de două ori: o dată cu actul de identitate, respectiv cu buletinul de identitate, şi a doua oară cu paşaportul diplomatic.

Eu personal am votat, când buletinul trebuia să stea aici, la protocol, am votat cu paşaport diplomatic. Acum, avem şi buletine, avem şi paşapoarte diplomatice. Trăim în România şi foarte mulţi mai ţin şi paşapoartele de serviciu, măcar 2-3 zile, aşa, înainte de a le preda. Dacă dumneavoastră, şi vă rog să mă înţelegeţi, nu acceptaţi acest alineat suplimentar, înseamnă că dăm prin lege posibilitatea fraudei electorale. Ca atare, numai în secţiile de votare din străinătate se poate folosi ca act de identitate paşaportul.

Şi, acum, să trec la reformularea alin. 1, care poate prezintă mai puţin interes, dar eu totuşi sunt obligat să mi-l susţin. Iată textul reformulat de mine, "Cetăţeanul care în ziua referendumului se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală poate să-şi exercite dreptul de vot în localitatea respectivă la orice secţie..., pe baza actului de identitate...", la care eu adaug: "...actul de identitate sau adeverinţa urmând a fi obliterate cu ştampila "votat" la secţia respectivă." Este tot o măsură de prevedere, pentru că ştim cu toţii că, într-adevăr, nu s-a abuzat de acest lucru, dar ştim cu toţii întâmplarea cu acei nuntaşi care plecau cu autocarele dintr-o comună într-alta, şi în fiecare aveau treabă şi se mai înscriau pe o listă suplimentară.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi insist pentru a accepta acel alin.2, pentru că altfel noi înşine, ca deputaţi, intrăm în culpă şi putem fi acuzaţi că votăm de două ori.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Cezar Corâci, vă rog.

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îmi pare rău că trebuie să iau cuvântul contra propunerii colegului meu, domnul deputat Zoner, dar o fac în virtutea unor principii pentru care cred că şi dânsul militează, şi anume acela de a respecta legile care există în România, şi nu de a introduce noi restricţii pentru legi care nu sunt respectate.

Paşaportul de serviciu, ca şi cel diplomatic, cu excepţia categoriei pe care dumneavoastră aţi menţionat-o, şi anume a parlamentarilor, deci a demnitarilor cu un rang cu totul special în România, nu pot fi deţinute de cineva în acelaşi timp cu buletinul de identitate. Aşa este legea.

Deci, dacă legea este încălcată, aceasta este o altă problemă.

Ar însemna ca celor care se pregătesc să plece în străinătate sau de abia s-au întors să le luaţi dreptul de vot, dacă acest vot are loc cu câteva zile - cu o zi sau două înainte sau după deplasarea respectivă.

Deci, ar fi ceva absolut nedemocratic să împiedicăm, pe cei care au în acel moment în buzunar paşaportul diplomatic sau pe cel de serviciu, să voteze.

În privinţa posibilităţii ca colegii mei parlamentari să voteze de două ori, folosind atât paşaportul diplomatic, cât şi cel de servici, eu şi în numele colegului meu, domnul deputat Zoner, vă cer scuze, pentru că eu cred că prezumţia de nevinovăţie trebuie să primeze.

Eu nu pot să cred că vreunul dintre colegii noştri va face acest lucru, atât din punct de vedere moral, cât din punct de vedere pur pragmatic. Pentru că nu cred că cele 100, 200, 300, 400 de voturi ar putea influenţa în vreun mod rezultatul vreunui referendum.

Dar, încă o dată: principiul pentru care militez este acela de a respecta legea, deci de a nu avea în acelaşi timp şi buletinul şi paşaportul de serviciu sau cel diplomatic, şi nu de a introduce noi restricţii pentru că legea nu este respectată.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Zoner şi urmează domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu-Zoner:

De astă dată, îmi pare rău că contrazic eu un coleg din grup, dar dacă am jignit pe cineva, îmi cer scuze. Dar legea e lege şi trebuie să fie precisă. Şi v-aduc aminte, domnule coleg, că paşapoarte diplomatice nu au numai deputaţii, au şi alţi demnitari, au şi soţiile etc., etc.

Dacă ar fi să facem o statistică a celor care au paşaport diplomatic, cel puţin eu le-aş tăia la jumătate. Dar, mă rog, nu am eu această calitate.

Şi încă o dată vă spun: nu are importanţă acest lucru. Există prezumţie de nevinovăţie. Aveţi dreptate. Dar, totuşi, nu se poate ca legea să nu prevadă că nu poţi vota de două ori, că nu poţi folosi două acte de identitate. Îmi pare rău. Asta este.

Şi vă rog încă o dată, dacă dumneavoastră consideraţi, domnule preşedinte, că eu nu au dreptate, sau că există un litigiu, atunci vă rog să transmiteţi şi aceasta la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Nu se poate. Indiferent, putem să fim toţi nişte gentlemeni, dar legea trebuie să fie precisă. Şi nu se poate să foloseşti două acte de identitate. Eu nu acuz pe nimeni. Totuşi, aşa este necesar.

Iar cu cele de serviciu, este acelaşi lucru. Să fim serioşi, domnule coleg. Câte paşapoarte de serviciu se predau în 24 de ore? Să fim foarte serioşi. Le iau cu 2-3 zile înainte, deci pot vota, că nu le cere ..., sau le pot lua în ultimul moment, dacă e vorba de o alegere şi, oricum, le ţin mai mult. Trebuie să fim corecţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Ca iniţiator, vă rog să vă spuneţi punctul de vedere.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Am impresia că nu s-a înţeles exact sensul art.21. Discuţia pe care a provocat-o aici domnul deputat Rădulescu Zoner îşi are locul la art.37. Art.21 ce spune? "Cetăţeanul care, în ziua referendumului naţional, se află într-o altă localitate decât în cea în care este înscris în lista electorală, poate să-şi exercite dreptul la vot în localitatea respectivă, la orice secţie de votare, urmând a fi înscris într-o listă -nu specială, suplimentară - de către preşedintele biroului ...." Înscriere care se face, pe ce? " ... pe baza actului de identitate sau adeverinţei care ţine loc de act de identitate".

Deci nu este vorba aici de exprimarea votului şi cum se face înregistrarea. Aici este o situaţie cu totul aparte. Deci, toată discuţia trebuie mutată la art.37.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Cezar Corâci. Replică. Vă rog.

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Pentru ca să nu reluăm încă o discuţie şi pentru restabilirea adevărului, vreau să spun că există o lege, totuşi, în România, care stabileşte regimul paşapoartelor, - la acea lege m-am referit -, în care este precizat clar că, în momentul în care îţi ridici paşaportul de servici sau paşaportul diplomatic, buletinul de identitate rămâne la Direcţia Consulară, în cazul paşaportului diplomatic şi în cazul paşaportului de servici - la ministerul respectiv. Scrie în lege. Dacă legea nu se respectă, asta este o altă problemă.

Dar, revin cu o întrebare, pe care mi-a pus-o colegul Pambuccian şi mie. Totuşi, disputa şi eu cred că nu are obiect, pentru că nu ne vom apuca să modificăm acea lege, pentru că votul va trebui să se facă totuşi în final, pe baza cărţilor de alegător. Şi atunci, toată această problemă legată de actele de identitate nu mai are absolut nici o valoare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Rădulescu Zoner. Vă rog. Şi cu asta, sper că putem să trecem după aceea la vot. Vă rog.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu-Zoner:

Vă rog mult să mă scuzaţi. În art.37 se poate, într-adevăr, trece şi aici, dar eu l-am pus în articolul pe care-l luăm în discuţie, pentru că să fim sinceri. Unde se fac anumite, să zic, .... unde apar anumite incorectitudini la vot? Acolo unde vin aşa-zişii navetişti. Nu în raza domiciliului în care locuieşti. Şi, oricum, când ai două, cu unul te duci şi eşti navetist.

Prin urmare, eu insist ca acest text, deci un nou alineat, să apară aici.

Dacă dumneavoastră agreaţi oricum textul şi aş mulţumi şi aş fi încântat ca domnul deputat Gaspar să-l agreeze şi dacă de la bun început, acum, prin vot, hotărâm să fie trecut la art.37, mă înclin.

Dar, încă o dată, eu de aceea m-am referit la articolul acesta.

Iar povestea cu legea cu depunerea paşapoartelor diplomatice în 24 de ore, să fim serioşi.

Şi eu vă întreb chiar pe dumneavoastră: nu-l aveţi în buzunar? Eu îl am.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Stan.

Domnul Vasile Stan:

Domnule deputat Rădulescu, nu aveţi dreptate. Pentru că şi în Legea nr.69 a administraţiei locale, există această posibilitate. Dacă vreţi, eu, în alegerile din 1996 am votat cu paşaportul. Iar buletinul meu este la Ministerul de Externe. Şi mulţi deputaţi au aceste buletine la Ministerul de Externe. Deci, n-aveţi dreptate, după părerea mea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog.

Domnul Leon Petru Pop:

Noi susţinem că art.21 şi cu art.37 şi cele două articole combinate acoperă toate ipotezele care au fost vehiculate aici. Iar prin denumirea de "act de identitate" se au în vedere buletinele de identitate, adeverinţe şi paşapoartele de orice fel.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu vă supun votului art.21 şi pe urmă vă voi supune la vot amendamentul de introducere a unui nou alineat propus de domnul deputat Rădulescu Zoner.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

A fost adoptat acest alineat.

Domnul deputat Rădulescu Zoner a propus un al doilea alineat la acest articol.

Domnule deputat Rădulescu Zoner, alin.2 pentru art.21, vă rog să-l enunţaţi, ca să-l supun la vot.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulţumesc.

Alin.2 sună în felul următor: "Utilizarea drept act de identitate a paşapoartelor de orice natură este admisă numai la secţiile de votare aflate în afara graniţelor României".

Vă mulţumesc şi sper să votaţi acest amendament. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare acest amendament.

Voturi pentru? Sunt 2.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Sunt 22 de voturi pentru. Insuficient pentru a trece.

Art.21 rămâne în forma atestată de comisie.

Art.22.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.23.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.24.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.25.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.26.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.27.

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, vreau să vă informez că la definitivarea acestui proiect de lege am conlucrat foarte bine cu reprezentanţii Guvernului. Au fost însuşite majoritatea observaţiilor. După ce s-a definitivat proiectul, a mai fost sesizată de către Departamentul Administraţiei Publice o necorelare, în sensul că desemnarea delegaţiilor partidelor politice se face în scris preşedintelui Biroului electoral. Termenul de 48 de ore nu este corelat cu termenul înlăuntrul căruia se aleg preşedinţii Biroului electoral, pentru care se prevede un termen de 3 zile.

Şi, ca atare, propunem înlocuirea "în cel mult 48 de ore" - "în cel mult 5 zile". Pentru că întâi trebuie desemnaţi preşedinţii Biroului electoral şi pe urmă să aibă cine să primească aceste desemnări de delegaţi. Deci, înlocuirea termenului cu 5 zile.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Aşa este. Noi suntem de acord.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, comisia este de acord.

Vă supun spre aprobare art.27, cu acest amendament la primul alineat. Şi la mine, în textul pe care-l am apar 48 de ore. Deci, înlocuirea termenului acesta cu 5 zile.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.28.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.29.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.30.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.31.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.32.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.33.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.34.

Domnul deputat Rădulescu Zoner. Vă rog.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu îi mulţumesc Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi că jumătate din amendament a fost acceptat. Probabil că acest lucru poate a venit şi de alţi colegi, în sensul ca în privinţa orei închiderii secţiilor de votare, deci ora 20,00, fără posibilitatea de prelungire până la 22,00. Acest lucru a fost, înţeleg, suprimat. Şi, deci, nu mai are rost să mai insist de ce. Iniţiatorii şi-au însuşit acest punct de vedere, eu le mulţumesc şi n-are rost să mai arăt de ce l-am susţinut.

În schimb, eu am propus ca ora de deschidere a secţiilor de votare să fie ora 7,00 şi nu ora 8,00. Din mai multe motive. M-am consultat cu diverşi, printre care unii au fost şi preşedinţi de secţii de votare şi spuneau că în general la oraşe, foarte devreme vin oamenii vârstnici, pensionarii, cei care, din cauza vârstei, dorm mai puţin, nu pot dormi. În orice caz, ăsta este primul segment care se prezintă la vot. Dacă ducem ora la ora 8,00, există deja o posibilitate de înghesuială.

Dar nu ăsta ar fi argumentul principal. Ci cel privind posibilităţile, sau mai bine zis programul populaţiei de la ţară. Aceştia ori merg la muncă, ori merg la biserică, dacă-i duminica, şi de obicei duminica se organizează alegeri. În orice caz, ei se scoală de dimineaţă şi mulţi vin dimineaţa. De ce să nu le oferim acest lucru? Să vină la prima oră.

De aceea, eu insist cu atât mai mult că noi am redus până la ora 20,00, deci am exclus posibilitatea de a se prelungi, când de obicei mulţi vin şi cam afumaţi şi beţi şi creează fel de fel de altercaţii şi înghesuială. Deci, dumneavoastră aţi acceptat, vă mulţumesc.

Şi vă rog să reflectaţi şi poate că propunerea mea de a stabili ora 7,00 de deschidere a secţiilor de votare este nimerită.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul?

Deci, domnul deputat Rădulescu Zoner a propus ora de deschidere ora 7,00 dimineaţa. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, dacă operăm aici această modificare, trebuie să ne întoarcem la art.32 şi să stabilim o altă oră pentru momentul în care preşedintele Biroului electoral trebuie să se prezinte şi cu ceilalţi membri. Deci, îi chemăm la ora 6,00. Cred că este destul de neconvenabil. Înseamnă că dacă unii stau mai departe de secţia de votare, membrii secţiilor de votare trebuie să se scoale la 5,00 şi să ajungă la 6,00....

Eu cred că totuşi ora 8,00 este rezonabilă din punct de vedere al deschiderii scrutinului.

Să supuneţi la vot. Adică, nu manifest o poziţie deosebită faţă de această propunere. V-am argumentat de ce ar fi normal ca să rămână ora 8,00, pentru că, totuşi, cei care asigură operaţiunile la secţia de votare, trebuie şi lor să li se dea o posibilitate de a ajunge în timp.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Vă rog.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Noi am reflectat mult asupra implicaţiilor pe care le are fiecare schimbare de oră, o jumătate de oră, o oră. Toate astea sunt judecate, gândite, înlănţuite. Nu spunem că domnul profesor Zoner nu ar avea dreptate. Dar noi trebuie să fim aici deosebit de pragmatici şi să urmărim cu diferitele persoane participante, grupuri, persoane care verifică, persoane care stau la liste, persoane care sigilează. Toate aceste persoane au şi ele un program al lor. Există o corelare între ora 6,00 şi ora 8,00, există o corelare între ora 8,00 dimineaţa şi ora 20,00 seara. Sigur că există fel de fel de argumente şi pro şi contra. Dar, de pildă, referendumul se produce iarna, atunci o să fie întuneric. Sunt nişte aspecte legate de locomoţie, de transport, în cătune, eu ştiu pe unde.

De aceea noi am gândit că poate să se ducă cetăţeanul şi la biserică şi la vot şi invers, la vot şi pe urmă la biserică, dacă se deschide la ora 8,00.

Eu cred că punctul de vedere al domnului Gaspar e corect şi zic eu nu atât corect sau incorect. Că şi poziţia domnului profesor Zoner e corectă. Aici nu e o problemă de greşeală. Suntem confruntaţi cu alegerea unei ore optime, o oră mai adecvată. Şi mie mi se pare că e mai adecvată ora 8,00 din punctul de vedere al tuturor criteriilor care concură la fixarea unei ore.

Trebuie să ţinem seama de toate persoanele care vin şi participă la procesul electoral, nu numai de votanţi.

Deci, să rămânem pentru ora 8,00.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenţii la acest punct? Nu sunt.

Vă supun, regulamentar, spre aprobare, întâi propunerea comisiei, care este cea din textul iniţial, după care vă supun spre aprobare propunerea domnului deputat Rădulescu Zoner, dacă nu se aprobă această primă variantă.

Art.34, în forma prezentată de comisie.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot impotri.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu un vot împotrivă şi 3 abţineri, a fost adoptat textul propus de comisie.

Art.35.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Asrt.36.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.37.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.38.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.39.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.40.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.41.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.42.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.43.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.44.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.45.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.46.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.47.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.48.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.49.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.IV, în ansamblu, nu-l putem vota, decât după ce art.15, retrimis la comisie, va fi votat de noi în forma prezentată de comisie, după ce va fi reanalizat.

Cap.V.

Titlul.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.50.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.51.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.52.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.53.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.54.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.55.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.56.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.57.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.58.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.59.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.60.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.61.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.V, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.VI.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.62.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.63.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.64.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.VI, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Anexa nr.1.

Domnul deputat Rădulescu Zoner. Vă rog.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu-Zoner:

Vă mulţumesc.

Nu e vorba de o anumită preţiozitate, dar, din moment ce dumneavoastră şi comisia aţi acceptat că fiecare problemă, fiecare întrebare, de interes naţional sau local, se pune pe câte un buletin diferit - şi vă mulţumesc că aţi acceptat acest amendament, eu cred că şi această anexă trebuie să se transforme în două părţi, pentru că acesta va fi modelul.

Prin urmare, "Buletin de vot pentru Referendumul naţional" şi altul care să aibă titlul "Buletin pentru Referendum local". Aşa, ceea ce am acceptat şi aţi acceptat să se voteze pe buletine diferite prin titlul acesta produce confuzie. Cred că nu are nimeni nimic împotrivă, deci se poate să fie două, este Anexa nr.1a şi Anexa nr.1b. La unul se scrie "Referendumul naţional", la celălalt "local". Altfel se creează confuzie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul? Vă rog frumos, iniţiatorul să-şi spună punctul de vedere. S-a făcut propunerea ca în Anexa nr.1, formularul să fie diferit - unul pentru "Referendumul naţional" şi unul pentru "Referendumul local".

Vă rog, domnule deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Eu cred că Anexa nr.1, astfel cum este formulată, dă posibilitatea să se realizeze alineatul 3 de la art.2, în sensul că se votează pe buletine diferite. Dar pentru, într-adevăr, mai multă rigurozitate, facem o Anexă nr.1a şi vom spune: "Buletin de vot pentru Referendumul local". Deci, introducem Anexa nr.1a.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia e de acord?

Vă supun spre aprobare Anexa nr.1a "Buletin de vot pentru Referendumul naţional".

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Anexa nr.1b, "Buletin de vot pentru Referendumul local".

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Anexa nr.2. Intervenţii? Domnul deputat Rădulescu Zoner. Vă rog.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Mă scuzaţi că abuzez de timpul dumneavoastră. Nu ştiu de ce nici iniţiatorul, nici comisia nu au fost de acord cu o modificare a Anexei nr.2 şi a celorlalte, eu introducând încă două rubrici: "Numărul buletinelor de vot primite..." De ce să nu fie trecută asta? Ştiţi la ce mă refer. Deci, e normal ca la început, mai ales că acest lucru se face, dacă nu mă înşel, că eu nu am fost preşedinte, că nu aveam cum, se numără, să se ştie precis în secţia de votare, câte buletine au fost primite, ca după aceea, să se poată face socoteala.

2. Mai bine zis la mine e punctul 3, aici: "Numărul de buletine de vot rămase neîntrebuinţate şi anulate de prşedintele secţiei de votare". În anexă, aşa cum este ea trecută, este rubrica "Buletine nule". Păi, e altceva. Buletinul nul este acela în care s-a pus ştampila şi pe "Da" şi pe "Nu". Pe când astea sunt anulate, buletine de vot rămase neîntrebuinţate şi anulate. Eu spun că socotelile se fac mult mai bine, mult mai cinstit, mult mai corect şi v-aş ruga să reflectaţi asupra propunerii mele. Aceasta sigur că dacă o acceptaţi la Anexa nr.2, va fi cuprinsă şi în celelalte anexe. Deci, încă o dată, "Numărul buletinelor de vot primite" şi apoi "Numărul buletinelor de vot rămase neîntrebuinţate şi anulate de preşedintele secţiei de votare" şi apoi "Numărul de buletine nule". Este o deosebire. Cred că sunt bine înţeles.

Eu, vă spun drept, am venit cu aceste câteva propuneri, chiar dacă până acum n-am avut decât un succes parţial, pentru a ajunge la un cât mai corect scrutin. Dacă îmi veţi spune că în Legea electorală scrie altfel, nu se poate, că o modificăm, oricum modificăm Legea electorală şi tot dumneavoastră, dacă nu mă înşel, grupul dumneavoastră parlamentar a venit cu o asemenea iniţiativă. (Arată către Grupul parlamentar al PDSR.) Oricum există un consens de modificare a Legii electorale. Ca atare, nu are nici o legătură una cu alta, acum este vorba de referendum, nu are legătură cu faptul că Legea electorală pentru alegerile locale sau parlamentare e scrisă altfel. Noi modificăm, eu voi susţine asta şi atunci.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gaspar.

Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Iniţaitorii s-au consultat şi cu membrii Comisiei juridice, şi cu reprezentanţii Departamentului administraţiei publice locale şi ne însuşim amendamentul pe care l-a formulat domnul deputat Rădulescu Zoner.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onoraţi colegi,

Vă supun spre aprobare Anexa...

Da, domnule deputat Emil Popescu, vă rog, din partea comisiei.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc.

Sigur, doamnelor şi domnilor colegi, nici discuţie, pentru acurateţea operaţiilor e bine să fie aşa, aşa cum cere domnul Zoner, cu o singură mică precizare. O precizărică. De vreme ce avem "întrebuinţate" şi "neîntrebuinţate" să rămânem pe această exprimare care nu provoacă nci un fel de ubicuităţi şi de încurcături, pentru că domnul profesor Zoner spune: "Numărul celor intrate...", adică "celor care vin ca să fie întrebuinţate". "Numărul celor întrebuinţate", "Numărul celor neîntrebuinţate...", fără a se mai adăuga şi sintagma: "şi care au fost anulate". Pentru că aici este sursă de confuzie, că până la urmă un preşedinte pe unele le anulează dintre cele neîntrebuinţate. De pildă, au venit 5000, au fost întrebuinţate 3000, au rămas neîntrebuinţate 2000, dar el anulează numai 1000 din cele 2000. Şi se produc nişte confuzii.

Prin urmare, noi suntem de acord cu ce spune domnul Zoner şi cu domnul Gaspar ne-am pus de acord. Aşa este. Dar, trebuie să se opereze numai cu această noţiune: "întrebuinţate" şi "neîntrebuinţate". Atât! Anulatele reprezintă o altă categorie ca efect a încălcării unei norme de drept electoral. E cu totul altceva. Noi aici discutăm că într-adevăr sunt situaţii când intră 10 000 de buletine neîntrebuinţate şi pe urmă îşi fac de cap cu 7-8000 care rămân şi le flutură pe toate şi unele apar undeva la gunoaie. Prin urmare, pentru ca să eliminăm şi ca să fie cât mai curat procesul electoral, e bine, cum spune domnul profesor Zoner şi cum spune şi domnul Gaspar, dar fără să mai introducem condiţia aceea, dacă au fost anulate de preşedinte. Simplu - "întrebuinţate" şi "neîntrebuinţate".

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare Anexa nr.2, cu cele două amendamente propuse de domnul deputat Rădulescu Zoner, aşa cum au fost ele modificate de comisie, prin propunerile domnului deputat Emil Popescu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Anexa nr.3, cu aceleaşi modificări care vor reveni în toate celelalte anexe care mai sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Anexa nr.4, cu aceleaşi amendamente.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Anexa nr.5, cu aceleaşi amendamente.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Anexa nr.6, cu aceleaşi amendamente.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Acest proiect de lege urmează să îl terminăm, eu sper că până marţi vom putea să avem modificarea la art.15 şi să-l supunem la vot, iar votul final asupra acestei legi, care are un caracter organic, împreună cu celelalte legi care au rămas de săptămâna asta, va fi marţi la ora 11.