Dezbateri parlamentare

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Conform programului pe care l-am aprobat împreună, urmează să intrăm în dezbaterea obiecţiei de neconstituţionalitate a art.198 din Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.20 din 2 februarie 2000.

Rog liderii de grupuri parlamentare să asigure cvorumul în sală. Pentru aceasta, acord o pauză de 5 minute, rog, în acelaşi timp, preşedintele Comisiei juridice, pe domnul deputat Emil Popescu, care ştiu că a fost la şedinţa Birourilor permanente reunite de la Senat, să poftească în sală.

după pauză

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Rog preşedintele Comisiei juridice să ocupe, împreună cu colegii din birou, banca comisiilor. Procedură, înţeleg, domnul Puiu Haşotti, aveţi cuvântul.

Domnul Puiu Haşotti:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ştiu că orele sunt înaintate, îmi pare rău, dar, în urma unor consultări în Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, sunt împuternicit să solicit 20 de minute pauză de consultări.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Da, domnule deputat, acord o pauză de consultări, până la ora 10,40.

După pauză

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Rog Grupurile parlamentare ale PNŢCD şi PNL să... PNL-ul este prezent, PNŢCD să revină în sală, să putem continua discuţiile. A trecut de mult pauza acceptată.

Rog Departamentul tehnic să ia legătura cu Grupul parlamentar al PNŢCD, să vadă ce se întâmplă

Stimaţi colegi,

Înţeleg că şi Grupul parlamentar al PNŢCD Civic Ecologist este în drum spre sală, o parte dintre colegi au venit, rog pe domnul Emil Popescu, preşedintele Comisiei, împreună cu Biroul Comisiei juridice să îşi ocupe locul şi să trecem la primul punct de pe ordinea de zi, cel pentru care am acordat o pauză de 20 de minute, dar care a durat 40, dezbaterea obiecţiei de neconstituţionalitate a art.198 din Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.20 din 2 februarie 2000.

Rog Biroul Comisiei juridice să-şi ocupe locul. Domnule preşedinte Emil Popescu, aveţi cuvântul.

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Astăzi suntem confruntaţi cu o chestiune de neconstituţionalitate care pune în discuţie mai multe aspecte. Am să le sintetizez în câteva cuvinte. Mai întâi vreau să vă spun că susţinem întru totul raportul Comisiei juridice care, cu o majoritate mare, toţi, mai puţin unul singur, au votat pentru însuşirea obiecţiei Curţii. S-a considerat că, într-adevăr, articolul acela, dacă este scos, soluţia este neconstituţională. Nu vreau să fac aici o sumedenie de divagaţii, dar este a doua oară când problema aceasta ricoşează şi se dovedeşte că art.145 din Constituţie permite transformarea Curţii Constituţionale dintr-un garant într-un organ care dă simple avize consultative, pentru că în aceasta se analizează mecanismul art.145. Ce spune art.145? El prevede că dacă astăzi Curtea declară că ceva este neconstituţional, noi, mâine, putem să declarăm că totuşi este constituţional, pentru că aşa vrem noi, dacă avem un număr mai mare de voturi. Aceasta înseamnă că oricând, orişice soluţie neconstituţională poate deveni constituţională printr-o extensiune a voinţei politice, dar textul rămâne în continuare neconstituţional. Ceea ce marţi este neconstituţional, nu poate deveni miercuri constituţional cu adevărat.

Deci, soluţiile Curţii ar trebui să fie întotodeauna respectate şi niciodată Parlamentul să nu se poată suprapune Curţii şi să-i pună Curţii Constituţionale pumnul în gură şi să spună: "Degeaba zici tu că este neconstituţional că eu, până la urmă, îl transform în constituţional". Mecanismul acesta înseamnă în realitate o gravă lovitură împotriva statului de drept şi chiar împotriva Constituţiei.

Voci din sală (din partea stângă):

Nu este adevărat!

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Acum cu privire la problemă. Este dovedit. Comisia juridică a reţinut că aceasta reprezintă o soluţie corectă pentru bunul motiv că altfel s-ar crea discriminări. Soluţia dată în materie de sublocotenent este că el beneficiază de pensia suplimentară, în vreme ce judecătorul, care controlează munca lui pe plan juridic, nu mai beneficiază de pensie suplimentară.

Vă rog respectuos, mă adresez domniilor voastre, tuturor, fără nici o discriminare, fără nici o diferenţă de culoare politică, să fiţi de acord că judecătorul este cel ce aplică legea la cazul concret şi că el nu poate fi asimilat cu orice funcţionar oarecare.

Magistraţii fac parte din acea entitate denumită puterea judecătorească într-o triadă şi este normal ca ea să fie consolidată şi o consolidăm dacă o vom remunera astfel încât să nu mai existe tentaţii, să nu mai existe manifestările pe care le ştim şi despre care am discutat.

De aceea, comisia vă propune să însuşiţi Decizia Curţii Constituţionale şi să nu votaţi împotriva ei, să votăm pentru Decizia Curţii Constituţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Trecem la dezbaterea raportului şi a deciziei Curţii Constituţionale. Din partea grupurilor parlamentare, înscrieri vă rog. Domnule Vasile Stan, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Stan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Faptul că obiecţiunea de neconstituţionalitate a ajuns în dezbaterea Comisiei juridice este... (Domnul preşedinte Emil Popescu se consultă cu preşedintele de şedinţă.)

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte, vă rog să ascultaţi pe domnul deputat Stan.

Domnul Vasile Stan:

Faptul că această obiecţiune a ajuns în dezbaterea Comisiei juridice este un lucru normal, pentru că aşa scrie la regulament. Eu, personal, nu mă aşteptam să dea o altă decizie.

După părerea mea, hotărârea este pro domo. Dacă vreţi, am pus lupul să păzească oile.

Domnul Viorel Burlacu (din bancă):

Corect!

Domnul Vasile Stan:

La fel a procedat şi Curtea Supremă de Justiţie şi Curtea Constituţională. Vreau să vă reamintesc că art.103 din Legea nr.92/1992, care este incriminat de către juriştii noştri şi asupra căruia Parlamentul a hotărât abrogarea, are nişte prevederi discriminatorii faţă de toţi bugetarii civili din România. Acest articol prevede că un magistrat poate să iasă cu o pensie care să ajungă până la 100% din salariul net din ultima zi de lucru, la care se adaugă sporul de stabilitate şi sporul de vechime.

Vreau să vă anunţ că dumneavoastră, la ora actuală, dacă ieşiţi la pensie după vechea lege, cuantumul pensiei din salariu este de 50% din 5 ani din ultimii 10, iar dacă veţi ieşi după Legea nouă a pensiei, acest cuantum va fi de 45% din salariul brut. Să vă dau cifre. Deci, dacă dumneavoastră aţi ieşi la ora actuală la pensie, aţi lua o pensie în jur de 3 milioane jumătate. În cazul unui magistrat, după Legea nr.92/1992, această pensie este între 6 şi 8 milioane. Ni se argumentează că magistraţilor li se interzice exercitarea unor activităţi producătoare de venituri, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum şi încadrarea în gradul ridicat de risc. Aşa este! Cu următoarea nuanţă: pentru aceasta primesc cele mai mari salarii dintre bugetarii civili din România. Pentru aceasta primesc 50% spor din salariu pentru condiţii neuro-psihice, 20% spor de stabilitate, 3% spor de şedinţă; este singura categorie socio-profesională care pentru a-şi exercita meseria, primeşte bani în plus. Nu ştiu câte şedinţe fac magistraţii, dar probabil că pe lună fac 5-6 şedinţe şi deci li se mai dă 18% spor; 25% spor de vechime, 20% salariul de merit pentru 50% din magistraţi; 15-20% că umbă cu infractori. Deci, pentru aceste privaţiuni, dânşii primesc salarii. Pe lângă treaba aceasta, să fim serioşi, nu toţi magistraţii au de-a face cu infractori. Mai mult de jumătate se ocupă de divorţuri, partaje, împărţire de pământuri, când vom aplica noua Lege a pământului s-ar putea ca numărul acestor procese să crească.

Se spune, de asemenea, că cele două categorii profesionale, militarii şi cu magistraţii, au cam un asemenea mod de muncă; ar însemna că dacă acceptăm acest lucru, ar trebui să le dăm şi militarilor concediu două luni pe an, pe cale de consecinţă, de la 1 iulie până la 31 august. S-ar putea ca şi alte categorii socio-profesionale să vină să ceară acelaşi tratament. Vă dau exemplu: Garda Financiară, Curtea de Conturi, care, de asemenea, au de-a face cu tâlhari din aceştia financiari; Vama care prinde infractori, traficanţi de droguri, care s-ar putea şi ei trezi cu un cuţin în spate pentru că le-au confiscat drogurile.

Deci, nu trebuie să acceptăm această nedreptate.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal are cuvântul domnul deputat Sorin Stănescu.

Domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Mihai-Sorin Stănescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am să caut să evit, pe cât posibil, de a prezenta o situaţie statistică în ceea ce priveşte sumele la care ajung la ora actuală cei care lucrează în acest corp de elită sau în acest corp al magistraturii care trebuie să devină un corp de elită, pentru că este vârful puterii judecătoreşti în această ţară, şi am să mă refer doar la câteva chestiuni de principiu. Pentru că, în fond, din punctul nostru de vedere, al Partidului Naţional Liberal, noi înţelegem că această problemă s-o discutăm în această manieră.

În al doilea rând, vă rog să-mi permiteţi să vă fac următoarea declaraţie, că în decursul activităţii mele de peste 25 de ani în justiţie, o perioadă îndelungată de timp am făcut parte din corpul magistraţilor, într-adevăr înainte de ’89 şi, deci, sunt în măsură să cunosc foarte bine. Domnule coleg, dacă sunteţi curios, vă pot sta la dispoziţie cu date în care să vă arăt cam de câte ori intră pe săptămână un judecător într-o şedinţă de judecată, de asemenea pot să vă dau date cât se poate de corecte în ceea ce priveşte numărul cauzelor care sunt pe rolul unei instanţe de judecată într-o zi de lucru şi, de asemenea, pot să vă pun următoarea întrebare: dacă consideraţi că un magistrat care intră într-o şedinţă de judecată, între 80 şi 120 de dosare într-o zi, iar pe parcursul acestei şedinţe de judecată, are de audiat doar 10 inculpaţi, să spunem, vreo 20 de reclamanţi în nişte acţiuni civile şi vreo 40 de martori, vreţi să-mi spuneţi că efortul pe care-l depune acest magistrat nu este un efort deosebit, iar factorul de risc la care este supus rezultă exact din acest efort deosebit, la stresul la care trebuie să facă faţă? Pentru că, în ultimă instanţă, prin semnătura lui, pe care o pune pe o hotărâre judecătorească decide în legătură cu situaţia patrimonială a unor semeni ai noştri, sau cu libertatea unor semeni de-ai noştri.

Vreau să înţelegeţi că această modificare legislativă care presupune acordarea acestei pensii, hai să spunem a unei pensii suplimentare, sau pensii de serviciu, care se referă la magistraţii care au 25 de ani vechime în momentul în care ajung să fie pensionaţi, nu trebuie să fie privită de către noi ca o măsură prin care se caută crearea unor privilegii pentru corpul magistraţilor, ci ca o măsură de protecţie a corpului magistraţilor.

Vă rog să fiţi de acord că această prevedere legală care urmează s-o discutăm astăzi, această propunere legislativă care urmează s-o discutăm astăzi şi s-o tranşăm într-un mod sau în altul, face parte dintr-un set, dintr-un întreg pachet de legi care, începând din 1990 şi continuând până astăzi, a făcut referire la emiterea acelor acte normative prin care să căutăm în primul rând să armonizăm legislaţia românească cu legislaţia europeană, pentru că dorim, se pare, după declaraţiile pe care le dăm fiecare dintre noi, ca într-adevăr să se realizeze cât se poate de rapid această integrare europeană, iar una dintre condiţiile respective este armonizarea legislaţiei româneşti cu legislaţia europeană.

De asemenea, reforma justiţiei, deci, fiind un proces continuu, presupune adoptarea unor măsuri legislative care nu pot să fie întrerupte şi acest proces nu poate să fie fracturat prin admiterea sau neadmiterea unei iniţiative legislative care are un singur scop, şi anume să se realizeze reforma justiţiei în general, să ajungem la situaţia în care corpul magistraţilor să devină un corp de elită aşa cum trebuie.

Trebuie să mai reţinem următoarea chestiune. Mie mi se pare nefiresc şi domnul Emil Popescu a spus cât se poate de bine că, totuşi, judecătorul este cel care încheie şi care finalizează un proces îndelung, un proces prin care se pune într-o anumită poziţie faţă de lege, situaţia unor categorii însemnate de semeni ai noştri care ajung în faţa justiţiei pentru diverse cauze - cauze civile sau cauze penale.

Nu se poate face o deosebire, având în vedere responsabilitatea pe care o are magistratul. s-ar putea să existe argumente prin care să căutaţi să demonstraţi că sunt totuşi unii magistraţi care se abat de la statutul şi de la ţinuta şi comportamentul atât profesional şi moral pe care trebuie să-l aibă un magistrat. Şi sunt absolut de acord cu dumneavoastră, există şi asemenea situaţii şi ele nu pot să fie evitate deocamdată.

Dar aceasta nu înseamnă că noi nu trebuie să realizăm acele măsuri prin care să obţinem la corpul magistraţilor ca statutul lor socio-profesional, condiţiile materiale care li se asigură, o anumită protecţie care este normal să le-o acordăm pentru actul de justiţie, pe care-l pretindem să fie făcut la cei mai înalţi parametri, unor asemenea oameni, în momentul în care le pretindem şi le cerem să respecte anumite obligaţii legale şi să judece după lege şi după conştiinţa lor, trebuie să le creăm totuşi acel mediu ambiant, pentru ca într-adevăr atunci să putem să le impunem şi să le pretindem să aibă comportamentul pe care trebuie să-l aibă un judecător, un magistrat.

Mi se pare nefiresc ca la un moment dat magistratul care este totuşi vârful puterii judecătoreşti, iar puterea judecătorească o clamăm că este o putere complet separată şi trebuie să fie lipsită de orice fel de presiuni din afară, din sfera politicului, sau sfera economicului, să nu fie aşezată la aceiaşi parametri.

V-aş pune următoarea întrebare: s-a votat, nu demult, Statutul funcţionarului public. Au fost discuţii pro şi contra, dar, până la urmă, s-au menţinut o serie întreagă de privilegii pentru statutul funcţionarului public, mergând-se exact pe ideea că şi funcţionarul public, care are un rol determinant în relaţiile cu ceilalţi cetăţeni, trebuie să fie la acel nivel prin care să i se asigure condiţiile de muncă, ca să i se impună un anumit comportament moral şi atunci s-a considerat că este bine să aibă o serie întreagă de privilegii care în realitate reprezintă nişte facilităţi şi nişte disponibilităţi mai mari din punct de vedere financiar, pentru că şi el, alături de judecător, nu poate să trăiască decât din meseria pe care o prestează. Teoria că primeşte nişte salarii mai mari la ora actuală şi deci primeşte pentru munca pe care o prestează, este corect, însă până la un anumit punct.

Deci, pentru aceste considerente, rugămintea noastră este ca să privim în acest sens propunerea legislativă care este supusă deciziei dumneavoastră şi să înţelegem să nu este vorba de discriminare faţă de alte categorii socio-profesionale, că nu este vorba de crearea unor privilegii pentru magistraţi, ci este vorba de crearea unui sistem de protecţie care mi se pare absolut normal.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul din partea Grupului parlamentar PUNR domnul deputat Petre Ţurlea.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am ascultat cu nemărginită surprindere, adineauri, indicaţia dată de domnul preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, domnul Emil Popescu, să votăm conform hotărârii Curţii Constituţionale.

Nu este prima dată şi bănuiesc că nici ultima dată când domnul Emil Popescu ne-a dat şi o să ne dea dovadă în continuare de partizanatul domniei sale.

Domnia sa spunea că, dacă acceptăm ceea ce a spus Curtea Constituţională, înseamnă că-i vom feri pe judecători, pe magistraţi, în ansamblu, de tentaţii.

Noi, cu toţii, trăim însă într-o lume real㠖 cea a societăţii româneşti de astăzi. Şi din această lume reală, din păcate, la majoritatea bugetarilor, n-o spun la toţi, la o mare parte dintre bugetari, tentaţiile cresc o dată cu salariile. Deci, salarii mai mari nu înseamnă dispariţia tentaţiilor, ci înseamnă sume mai mari pentru a înclina într-o parte sau în alta balanţa.

Un ilustru reprezentant al acestei bresle, judecătorul Turianu, care este membru al Senatului, pentru care cu toţii cred că avem un respect deosebit, chiar unul dintre conducătorii magistraţilor români până de curând, făcea un inventar şi ajungea la concluzia că magistraţii au în acest moment 25 de sporuri, de care, unii, chiar se şi ruşinează. Aceste sporuri puse cap la cap ajung ca în perioada de apogeu magistraţii să aibă salarii mai mari decât miniştrii. Este, evident, o curiozitate a societăţii româneşti de astăzi.

Această încercare făcută de domnul Emil Popescu astăzi este, după părerea mea, o manevră a actualei Puteri care-şi plăteşte datoriile.

Eu cred că este normal să infirmăm hotărârea Curţii Constituţionale şi vă aduc aminte că şi Senatul, în înţelepciunea sa, cu mare majoritate de voturi, a hotărât în acest sens.

Vă propun, domnule preşedinte al şedinţei de astăzi, întrucât la acest tip de vot este necesar un anumit număr de voturi, foarte mare, vă propun să acceptaţi votul nominal.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar PNŢCD are cuvântul domnul vicepreşedinte Vasile Lupu.

Domnule vicepreşedinte, aveţi microfonul.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cabinetul de avocatură mi l-am suspendat. Deci, nu practic avocatura în prezent. Dar aş vrea să amintesc distinşilor colegi acum în Opoziţie că şi în legislatura precedentă, când eram în Opoziţie, am susţinut din partea Partidului Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat nevoia ca magistraţii, sub aspectul veniturilor, să fie cât de cât protejaţi în situaţia unor afaceri necontrolate în România, în situaţia în care corupţia sporeşte cu fiecare an şi poate fi din ce în ce mai greu controlată.

Nu ne-am speriat niciodată că magistraţii au venituri mai mari sau avantaje mai consistente decât parlamentarii. Este foarte clar, parlamentarul poate exercita şi alte profesii, poate să se ocupe şi de afaceri. Magistratul trebuie să fie competent, trebuie să fie cinstit, trebuie să respecte legea. Şi, mai nou, trebuie să înţeleagă imperativele vremii, inclusiv aplicarea legii în acord cu reglementările internaţionale în materia drepturilor omului, ratificate de România, cu gândul că mai avem un grad de jurisdicţie la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, care deja a pronunţat sentinţe împovorătoare pentru statul român.

Susţinem fără rezerve decizia Curţii Constituţionale, dar, aşa cum am cerut şi domnului ministru Valeriu Stoica, facem şi aici, în plen, nişte precizări.

La întâlnirea domnului ministru cu Grupul parlamentar PNŢCD-civic-ecologist i-am cerut să amintească în întrunirile pe care le are cu magistraţii că răspunderea pentru starea de corupţie în România revine în primul rând magistraţilor din sistemul judiciar. Nu s-a semnalat nici un caz când un demnitar, cel puţin un reprezentant al PNŢCD a încercat să blocheze o cercetare penală, o urmărire penală împotriva vreunui membru de partid, n-am cerut decât să se respecte legea, să se asigure legalitatea, fără de care România nu are viitor.

Am mai cerut, de asemenea, domnului ministru Valeriu Stoica să convingă preşedinţii judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel să organizeze complete specializate în materie de retrocedare imobiliară.

Şi acum, astăzi, dacă vă uitaţi sub zidurile Parlamentului României, Palatului Parlamentului şi clădirii Senatului, stau zeci de ţărani cu câte o traistă de acte cu dosare, cu jalbe soluţionate după sentinţe judecătoreşti pronunţate aiurea.

Deci, noi, în concluzie, susţinem decizia Curţii Constituţionale. Nu ar trebui să ne convingă nimeni pentru aceasta, dar cerem magistraţilor competenţă, bună-credinţă, moralitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Are cuvântul domnul deputat Leon Pop.

Domnul Leon Petru Pop:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este pentru a doua oară, în această legislatură, când, Parlamentul, în virtutea Constituţiei, trebuie să se pronunţe cu privire la o soluţie de neconstituţionalitate dată de Curtea Constituţională, printr-o decizie – este vorba de Decizia nr.20 din februarie acest an.

Este totuşi important de remarcat că suntem una dintre puţinele ţări, dintre puţinele state, unde o decizie a Curţii Constituţionale, în alte state, ale unui tribunal constituţional, poate fi atacată şi chiar nimicită de plen.

Deci, se poate trage cu uşurinţă concluzia că voinţa politică este mai puternică, are preemţiune faţă de Constituţie, ceea ce eu găsesc că este nefiresc. Dar, să trecem peste aceasta.

Ne găsim în faţa unei porţi, a unor porţi ale erorii. Să tratăm în mod diferenţiat, în mod diferit, în mod discriminatoriu, dacă vreţi, două categorii sociale, alimentate pentru munca depusă, pentru salarii, de la bugetul statului. Deci, ambele categorii sunt considerate bugetare. În speţă, este vorba de militari şi cei care fac parte din sistem – este vorba de sistemele secrete, de sistemele de informaţii, de sistemele de pază, chiar şi de Direcţia penitenciarelor care funcţionează în cadrul Ministerului Justiţiei – şi este vorba de magistraţi, prin care înţelegem judecători şi procurori, care sunt plătiţi de asemenea din bugetul de stat, deci sunt tot bugetari, dar care, prin activitatea lor, aduc o importantă contribuţie la bugetul de stat.

Curtea Constituţională a socotit că este identică sau aproape identică activitatea categoriei în care încorporăm militarii şi pe ceilalţi cu activitatea pe care o desfăşoară magistraţii. Şi unii şi alţii au foarte, foarte multe restricţii, foarte multe interdicţii care-i scot din normal, îi scot din firesc. În afară de împrejurarea sau de faptul că pot să expună cunoştinţe de drept sau cunoştinţe militare, în situaţia în care sunt şi dascăli, nu pot desfăşura sub nici un motiv o altă activitate, nu pot deschide la colţul străzii o bodegă, sau la marginea oraşului, un boutique. Ei trebuie să trăiască din leafă şi numai din leafă. Exercitarea profesiei presupune o serie de riscuri, de riscuri majore, pentru că unui procuror care pune concluzii de condamnare la pedeapsa maximă, să zicem 20 de ani de închisoare, unui judecător care, în virtutea legii şi a Constituţiei, aplică această pedeapsă nimicitoare, nu este totuna când iese pe stradă, că, la un colţ de stradă sau la traversarea străzii poate fi victima unui accident, drept consecinţă a aplicării legii, drept consecinţă a faptului că, prin soluţia dată, a restabilit echilibrul în societate.

Apoi, mai trebuie avut în vedere că, dacă în categoria militarilor la ora actuală funcţionează circa 100 de mii de persoane, la magistraţi ne regăsim în prezenţa a 5 mii de persoane. Procentul de pensionare anual este cam de 1 la 20.

Trebuie, de asemenea, să avem în vedere că, la ora actuală, în situaţia în care se va face această discriminare şi magistraţii nu vor beneficia de aceeaşi pensie de care beneficiază militarii, vom asista la un adevărat exod, la o adevărată plecare în masă din rândul magistraţilor care funcţionează la curţile de apel, iar aceste curţi de apel vor intra în imposibilitatea de a judeca în viitor. Veţi spune: bine, bine, dar vine tineretul. La curtea de apel trebuie să ai o vechime minimă ca să poţi să devii procuror sau judecător, ca să poţi să faci dreptate.

Eu doresc ca să ne gândim bine şi să punem pe acelaşi plan, nu pe plan diferit, cultul pentru armată cu acelaşi cult pentru justiţie.

Este bine ca într-un stat, unde avem cele trei puteri, printre care este şi puterea judecătorească, în acelaşi stat în care dorim o veritabilă separaţie a puterilor în stat, în acelaşi stat în care dorim să se consolideze democraţia, iar aplicarea legii să devină o adevărată virtute, să ţinem seama de toate aceste aspecte şi să promovăm pe acelaşi piedestal cultul pentru armată cu cel pentru justiţie.

În toată lumea doresc să spun că există cult pentru justiţie şi societatea occidentală, dacă are ceva de spus faţă de noi, are acest cult pentru justiţie, pe care noi nu-l vem.

Pe vremea lui Ceauşescu justiţia a fost marginalizată. Ţineţi minte, era la coada societăţii prin lefuri şi prin pensii, moştenind de pe vremea lui Ceauşescu Decretul nr.214, care reglementează pensiile militarilor.

Eu doresc ca, de această dată, Zeiţa Temis, Zeiţa Justiţiei, care ţine în mână cornul abundenţei şi balanţa, să ne îndemne să fim demni, să judecăm drept şi să votăm pentru menţinerea deciziei Curţii Constituţionale de Justiţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Întreb colegii dacă mai sunt înscrieri la cuvânt?

Înţeleg că nu.

Stimaţi colegi,

Am să dau citire art.145 alin.1 din Constituţie: "În cazuri de neconstituţionalitate, constatate potrivit art.144 lit.a) şi b), legea sau regulamentul se trimite spre reexaminare. Dacă legea este adoptată în aceeaşi formă, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere, obiecţia de neconstituţionalitate este înlăturată, iar promulgarea legii devine obligatorie".

În baza acestui text din Constituţie vom exprima votul la această chestiune. Avem două probleme.

O problemă de procedură. Are cuvântul domnul Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În dezvoltarea textului constituţional cu privire la verificarea legilor sub aspectul constituţionalităţii, Regulamentul Camerei Deputaţilor detaliază procedura şi cred că este foarte bine ca s-o reamintesc ca, într-adevăr, toată lumea să ştie ce votează.

În urma dezbaterii legea declarată în întregime neconstituţională sau ansamblul prevederilor declarate neconstituţionale se supun unui singur vot. Obiecţia de neconstituţionalitate a Curţii este înlăturată numai în cazul în care, atât Camera Deputaţilor, cât şi Senatul, au adoptat legea în aceeaşi formă, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. În cazul în care în una dintre Camere nu se obţine majoritatea de două treimi cerută de art.145, alin.1 din Constituţie, prevederile declarate neconstituţionale prin decizia Curţii Constituţionale se înlătură din lege, operându-se, cu aprobarea Camerei, corelările tehnico-legislative necesare.

Aceasta este procedura, acestea sunt prevederile şi vreau doar să vă informez că Senatul a înfrânt obiecţiunea Curţii Constituţionale în sensul că două treimi dintre senatori au votat legea în forma în care a fost adoptată.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule secretar.

Stimaţi colegi,

Avem două probleme: de a stabili dacă în sală există un număr de 229 de deputaţi ca să putem supune votului dumneavoastră această chestiune şi, în al doilea rând, să stabilim procedura de vot.

Am să încep cu a doua problemă. Am să vă propun dumneavoastră ca şi procedură de vot votul secret cu bile.

Dacă există altă propunere, vă rog? Înţeleg că nu.

Supun procedura de vot votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. O mare majoritate.

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Procedura de vot va fi cea de vot secret cu bile.

Rog secretariatul tehnic să aducă urnele pentru bile.

Votul nominal, de care-mi aduce aminte domnul vicepreşedinte Lupu că a fost propus de domnul Ţurlea, a fost retras de domnul Ţurlea printr-o intervenţie la pupitrul preşedintelui.

Rog secretarii de şedinţă să numere dacă în sală avem cei 229 de deputaţi necesari pentru demararea procedurii de vot.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Secretarii de şedinţă mă anunţă că în sală există un număr de 261 de deputaţi, motiv pentru care putem trece la procedura de vot, necesar de 229. Vă reamintesc, se supune votului forma în care legea a fost adoptată de către Camera Deputaţilor şi Senat. Un vot pentru înseamnă un vot pentru înlăturarea obiecţiei de neconstituţionalitate. Un vot contra înseamnă un vot pentru păstrarea obiecţiei pe care Curtea Constituţională a adus-o vizavi de art.198 din această lege. Se va vota cu bile, rog secretariatul să aducă urnele, chestorii să fie prezenţi, repet votul, ca să fie foarte clar. Rog colegii două minute să facă linişte.

Stimaţi colegi,

Vă rog să fiţi atenţi şi să faceţi linişte, vreau să mai explic încă o dată procedura de vot, deoarece este evident că au existat neînţelegeri. Se va vota cu bile, vot secret. Bila albă în urna albă, bila neagră în urna neagră înseamnă vot pentru text, aşa cum a fost textul legii prezent în art.198, aşa cum legea a ieşit din votul celor două Camere. Votul contra, bila albă în urna neagră, bila neagră în urna albă, înseamnă un vot de susţinere a poziţiei Curţii Constituţionale. Rog chestorii să poftească să se pregătească pentru organizarea votului, urnele au venit, rog pe domnul secretar Gaspar să pornească procedura de vot.

Mi se solicită să mai explic o dată procedura de vot de către câţiva colegi. Am s-o facă cu plăcere.

Votul pentru, bila albă în urna albă, bila neagră în urna neagră înseamnă vot pentru textul legii, aşa cum a fost el aprobat de Camera Deputaţilor şi Senat, ca să simplific. Bila albă în urna neagră, bila neagră în urna albă înseamnă vot pentru sprijinirea poziţiei Curţii Constituţionale.

Domnilor colegi,

Vă rog să lăsaţi pe domnul secretar Gaspar să-şi facă datoria, vă rog să vă îndepărtaţi de pupitru.

Stimaţi colegi,

Chestorii sunt rugaţi să poftească pentru a organiza votul.

Domnul Alexandru Albu, domnul Alexandru Lăpuşan, domnul Tănase Barde, vă rog, avem un chestor, mai avem nevoie de un chestor.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnilor colegi,

Vă anunţ respectuos că în cursul zilei de astăzi, după ce se termină votul şi după pauză, membrii Comisiei juridice sunt rugaţi insistent să fie prezenţi la ora 14 la comisie pentru a lucra la legile în legătură cu alegerile.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimaţi colegi,

Începem apelul.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Vă rog, domnule secretar, o secundă, nu am decât un singur chestor. Vă rog eliberaţi zona ca să poată avea loc votul. Nu ştiu ce se întâmplă astăzi cu această nervozitate privind votul.

Chestorul de la PNŢCD sau chestorul de la minorităţi, rog să vină şi să-l sprijine pe domnul chestor Alexandru Lăpuşan.

Stimaţi colegi,

Domnule Gavra, domnule Popa, vă rog eliberaţi, ca să poată avea loc votul.

Vă mulţumesc.

Domnule secretar, aveţi cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimaţi colegi,

Sunt 4 colegi de-ai noştri care au o problemă specială la ora 12,30 şi, ca atare, să fiţi de acord să începem cu dânşii.

Doamna deputat Eugenia Moldoveanu prezent

Domnul deputat Ernest Weber Otto prezent

Domnul deputat Vilău Adrian prezent

Domnul deputat Negrău Mircea prezent

Începem acum votarea în ordinea alfabetică:

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule secretar, vă rog un moment.

Rog cameramanii şi fotografii să coboare, cunoaşteşi regula. Regula este clară, vă rog nu mă puneţi în situaţie delicată.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Vă rog să atrageţi atenţia şi deputaţilor, în zona urnelor nu trebuie să se găsească nici un deputat, iar chestorii care împart bilele să stea la locul stabilit.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule secretar,

Rog Departamentul tehnic să preia urnele, deoarece constat încheierea procedurii de vot. Membrii Biroului permanent sunt rugaţi să vină la sala de şedinţă a Biroului permanent pentru numărarea voturilor. Anunţ colegii că, imediat după ce se va termina numărarea bilelor, vom reveni pentru a anunţa rezultatul final al votului.

După o scurtă pauză

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Îl invit pe domnul secretar Acsinte Gaspar să citească procesul-verbal al numărării votului.

Domnule secretar, aveţi microfonul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Proces-verbal privind rezultatul votului exprimat de către deputaţi asupra dispoziţiilor art.198 din Legea sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, prin care se abrogă art.103 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată.

În temeiul prevederilor art.110 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Biroul permanent a procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate prin vot secret, cu bile, de către deputaţi, asupra dispoziţiilor art.198 din Legea privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, prin care se abrogă art.103 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, şi a constatat următoarele: numărul total al deputaţilor – 343; numărul deputaţilor prezenţi – 273; numărul total de voturi exprimate – 273; numărul de voturi anulate – 0; numărul total de voturi valabil exprimate – 273, din care: voturi pentru – 215; voturi contra – 58.

Ca urmare a faptului că din totalul de 343 de deputaţi, 273 au fost prezenţi şi şi-au exprimat votul, din care 215 au votat pentru menţinerea dispoziţiilor art.198 din Legea privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale prin care se abrogă art.103 din Legea 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, nu a fost întrunită majoritatea de cel puţin două treimi, cum prevede Constituţia, din totalul deputaţilor, cerută de art.145, pentru înlăturarea obiecţiei de neconstituţionalitate.

Semnează, membrii Biroului Permanent.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule secretar Gaspar.

Stimaţi colegi,

Suspendăm lucrările şedinţei noastre. Le vom relua la ora 14,00.

După pauză

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Rog secretarii de şedinţă să ia măsuri pentru a încropi un cvorum de lucru, de fapt avem în sală un singur reprezentant. Compartimentul tehnic, să pregătească... domnul Popescu, dosarul pentru apelul nominal. Avem două voturi la legi organice, plus două rapoarte de mediere a legii organice.

Rog secretarul din partea puterii să se prezinte la prezidiul şedinţei, domnul Chiliman.

Stimaţi colegi, îmi pare rău că trebuie să iau această măsură. Ca şi dumneavoastră nu apreciez de loc apelul nominal. Rog însă secretarul de serviciu care urmează să citească, să purceadă la citirea unui apel nominal.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

cei care au venit mai târziu o să-i rog să vină să-i trec prezenţi.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

În partea a doua a şedinţei noastre avem două voturi finale, legi organice, şi intrăm şi în discutarea a două rapoarte de mediere, rapoarte de mediere la legi organice.

Vă rog să nu părăsiţi sala după acest apel nominal care cu greu ne-a refăcut cvorumul. Rog colegii parlamentari să nu părăsească sala. Nici n-au apucat cei care au fost absenţi să se înregistreze, se pare că cvorumul se diluează. Fac apel să rămâneţi în sală!

Domnul Emil-Teodor Popescu (din loja comisiei):

Faceţi şi recurs!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Fac şi recurs, domnule preşedinte. Fac şi recurs, numai să rămână în sală, să putem vota măcar două legi astăzi.

Domnule deputat Nica, poate nu părăsiţi sala! A plecat şi ţărănistul nostru!

Domnule deputat, lăsaţi-l pe domnul secretar să termine cu grămada deschisă ca să putem intra în procedură de vot. Numai pe dumneavoastră vă văd, pentru că îmi sunteţi simpatic!