Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 7 martie 2001
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 7 martie 2001 |
Şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 7 martie 2001
 |
3. | Dezbaterea şi adoptarea textelor în divergenţă la Legea privind regimul străinilor în România. |  |
||
consulta fisa PL nr. 53/1995 |
|||||
|
Pentru că ne-am adunat cu greutate, dar oricum suntem pentru cvorum, sunt prezenţi peste 297 de parlamentari în condiţiile în care cvorum-ul minim este 243 şi în aceste condiţii începem şedinţa şi continuăm cu Legea privind regimul străinilor în România, care se supune dezbaterii în şedinţa comună a Camerei, după aceeaşi procedură ca, la legea precedentă. La articolul 1 alineatul 2 care a rămas în divergenţă, vă propunem textul de la coloana 4. Dacă sunt observaţii cu privire la această propunere ? Nu. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru ? Mulţumesc. Împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt. Cu 297 voturi pentru, în unanimitate s-a adoptat acest text. La punctul 2 din raport referitor la articolul 2 alineatul 2 şi 3, se propune tot textul de la coloana 4. Dacă aveţi observaţii ? Nu. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt ? Nu. Abţineri ? Nu. Cu 1 vot împotrivă? Vă rog! Deci voturi împotrivă, da ? O abţinere. 296 pentru, o abţinere, este adoptat textul. La articolul 2 alineatul 3 se propune varianta de la coloana 4. Dacă aveţi observaţii ? Nu aveţi. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu. 297 voturi pentru, în unanimitate s-a votat articolul 2. La punctul 3 din raport privitor la articolul 5 alineatul 1 şi 2. Textul de la coloana 4. Dacă sunt observaţii ? Nu. Cine este pentru ? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu. În unanimitate adoptat textul. Punctul 4 din raport cu privire la articolul 6 care cuprinde 5 alineate pentru care se propune textul de la coloana 3. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt, în unanimitate s-a votat textul. Vă rog să observaţi la articolul 6 alineatul 5 se propune textul de la coloana 4, alineatul 5 cuprinzând literele a şi b. Dacă aveţi observaţii la această soluţie ? Nu. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt. Au mai intrat în sală încă 4 colegi, 301 voturi pentru, în unanimitate s-a votat textul, pardon 302 voturi. La articolul 6 pentru alineatele 6, 7 şi 8 se propune textul de la coloana 3. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Împotrivă ? Nici un vot. Abţineri ? Nici un vot. Tot cu 302 voturi pentru, ceea ce reprezintă unanimitatea. La punctul 5 cu referire la articolul 10 alineatul 2 aflat în divergenţă, se propune textul de la coloana 4. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt. Cu 302 voturi pentru, în unanimitate s-a votat textul. La punctul 6, referitor la articolul 11, pentru litera b, se propune textul de la coloana 3, respectiv al Comisiei de mediere. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt. În unanimitate, respectiv 302 voturi. La punctul 17 referitor la articolul 14 alineatul 1, se propune textul din coloana 3, respectiv al Comisiei de mediere. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu. În unanimitate s-a votat textul. Pentru articolul 14 alineatele 2 şi 3 se propun textele de la coloana 4, texte de compromis. Dacă aveţi observaţii ? Nu. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt ? Nu sunt. Abţineri ? Nu. În unanimitate s-a votat textul. Pentru alineatele 4, 5, 6 şi 7 se propun textele din coloana 3, respectiv ale Comisiei de mediere. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt. În unanimitate s-a votat textul. Au mai intrat în sală încă 3 colegi, deci 305 reprezintă unanimitatea. La punctul 8, varianta Comisiei de mediere de la coloana 3 pentru titlul secţiunii. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt. S-a votat în unanimitate, 305 voturi. Punctul 9, articolul 15 la alineatele 1 şi 2 se propune textul de la coloana 3 al Comisiei de mediere. Dacă aveţi observaţii ? Nu aveţi. Cine este pentru ? Mulţumesc. Împotrivă ? Nu. Abţineri ? Nu. În unanimitate s-a votat, 305 voturi. Nu vă uitaţi la cine a intrat, că sunt de la presă. La punctul 10, referitor la secţiunea a 2-a, varianta Comisiei de mediere de la coloana 3. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Contra dacă sunt ? Abţineri ? Nu. În unanimitate s-a votat, 307 voturi. Au mai intrat doi colegi, domnule ! Punctul 11, se propune are observaţii domnul deputat Boc Emil de la Partidul Democrat. |
|
Domnule preşedinte, la punctul 11, Grupul parlamentar al Partidului Democrat vă propune spre aprobare, vă supune ca sugestie, textul comun spre aprobare, întrucât acest text elimină obligaţia cetăţenilor aparţinând Uniunii Europene, pentru care nu solicităm vize, de a raporta în termen de 3 zile şederea pe teritoriul României la organul de poliţie. Noi am consultat şi articolul 22 din textul Convenţiei pentru implementarea Acordului de la Schengen, iar acest articol 22 nu consacră un caracter imperativ cetăţenilor străini să raporteze în termen de 3 zile şederea pe teritoriul unei ţări, părţi la Convenţie şi spune textul Convenţiei, pe care-l avem aici că: "fie la intrare, fie după ce intră pe teritoriul ţării, are această obligaţie". Noi considerăm că în condiţiile în care România a desfiinţat unilateral regimul de vize faţă de ţările Uniunii Europene, nu credem că acum este bine venită măsura să-i supun unui disconfort suplimentar, ca să declare la organul de poliţie şederea pe teritoriul României, în cazul în care nu este găzduit într-un loc turistic. Prin urmare, noi vă propunem textul comun, aşa cum a fost stabilit de Comisia de mediere şi nu acela propus de către Guvern. Vă mulţumesc. |
|
Mulţumesc. Domnul general Abraham din partea iniţiatorului. |
|
Domnul PAVEL ABRAHAM: Domnilor preşedinţi, Domnilor senatori şi deputaţi, Susţinem formularea prezentată de către Guvern, citând expres textul articolului 22, paragrafele 1 şi 2 din Convenţia Schengen: "străinii intraţi legal pe teritoriul uneia dintre părţile contractante, trebuie, subliniez trebuie să-şi declare prezenţa în condiţiile fixate de fiecare parte contractantă, autorităţilor competente ale părţii contractante pe teritoriul căreia intră". Această declaraţie, aşa cum se spunea, poate fi predată la alegerea fiecăreia dintre părţile contractante, fie la intrare, fie în termen de 3 zile de la intrare în interiorul teritoriului părţii contractante. Deci, este o obligaţie, nu o facultate, doar condiţiile în care se acordă şi se înregistrează străinul, sunt stabilite de către partea contractantă. Vă mulţumesc. |
|
Domnule deputat Boc, aţi audiat explicaţiile pe care le dă, potrivit Convenţiei invocate, este o reglementare de principiu, care nu poate fi lovită şi asupra căreia aseară nu s-a observat. Mai insistaţi ? În toate ţările membre ale Uniunii există o asemenea reglementare. |
|
Şi noi avem în faţă acest articol 22. Nu ştim însă la ce se raportează ţările membre, unde se raportează, la ce organ şi la ce nivel se referă. Când primim un cetăţean străin trebuie să-l obligăm să declare unde va locui pe teritoriul României prin actul de intrare, când intră în România. Prin urmare, a institui o obligaţie suplimentară să meargă la organul de poliţie din localitatea unde se află, noi considerăm că este o chestiune care nu mai ţine de decenţa secolului XXI pentru cetăţenii cărrora nu le soliciţi viză. Dacă le-ai solicita viză, am considera că acest lucru este necesar. Dar, pe de o parte, nu le cerem viză, iar pe de altă parte, îi supunem unui tratament umilitor după sosirea lor în ţară. Deci, noi considerăm că acest Acord nu conţine prevederi exprese în sensul prevederilor din legea română, şi ne menţinem amendamentul formulat. |
|
Stimaţi colegi, da, domnul general Abraham. |
|
Domnul PAVEL ABRAHAM: Îmi cer scuze că trebuie să revin din nou cu o precizare, uitaţi, textul formulat de Guvern şi susţinut acum spune aşa: "persoana fizică sau juridică ce pune la dispoziţia unui străin locuinţă pentru găzduire sau teren pentru instalarea mijloacelor", deci nu străinul. Îmi cer scuze. Vă mulţumesc. |
|
Cu aceste explicaţii, supun votului dumneavoastră textul de la coloana 4. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? 17 voturi împotrivă. Abţineri ? O abţinere. Cu 287 voturi pentru, 17 împotrivă şi o abţinere s-a votat textul. La articolul 16 alineatul 3 se propune textul de la Comisia de mediere, coloana 3. Dacă aveţi observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Staţi puţin, o clipă, vă rog să vă pronunţaţi mai repede asupra observaţiilor. Deci suntem la punctul 11, respectiv articolul 16 alineatul 3. Domnul Moiş, dacă un istoric ar avea asemenea încurcături, înţeleg, dar dumneavoastră ca jurist ! Am spus şi numărul şi alineatul. Vă rog să fiţi atenţi. Deci, supun votului textul articolului 16 alineatul 3 potrivit celor propuse de Comisia de mediere. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Abţineri ? Cu 299 voturi pentru, 5 abţineri şi 2 voturi împotrivă s-a votat textul. La articolul 16 alineatul 4 se propune de asemenea, textul Comisiei de mediere, coloana 3. Dacă aveţi observaţii ? Nu. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt. În unanimitate s-a votat textul, 305 voturi. La punctul 12 suntem domnule Vasile Moiş, se propune textul Comisiei de mediere de la coloana 3. Şi dumneavoastră aveţi, domnul Boc ? Domnul Vasile Moiş. |
|
Domnule preşedinte, vă cer scuze pentru această intervenţie, dar articolul 19 alineatul 3 propus vine în contradicţie, pe de o parte, cu articolul 20 care urmează, iar pe de altă parte, reglementează o problemă foarte delicată. De aceea o să vă cer permisiunea să vă expun foarte pe scurt considerentele. Străinii aflaţi pe teritoriul României se bucură de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii români, cu excepţia drepturilor politice. Până aici cred că suntem toţi de acord. Articolul 3 din Legea 51/1991 reglementează faptele de o mare gravitate săvârşite de către cetăţenii străini, pentru care se poate lua măsura limitării sau întreruperii dreptului de şedere în ţara noastră. Potrivit articolului 19 alineatul 3 introdus acum, supus atenţiei noastre, această măsură, a limitării sau a întreruperii dreptului de şedere în România, poate fi atacată în Contencios administrativ. Păi, dacă este atacată în Contencios administrativ şi urmează procedura Contenciosului administrativ, nu se mai poate aplica articolul 20, care prevede că: "străinul căruia i s-a limitat dreptul de şedere este obligat să părăsească teritoriul statului român, până la data stabilită. Iar cel căruia i s-a întrerupt acest drept, sau a fost declarat indezirabil, în cel mult 48 de ore de la data când această măsură i s-a adus la cunoştinţă". Prin urmare, când s-a luat această măsură, ea trebuie executată imediat, iar dacă se adresează Contenciosului administrativ, articolul 19 alineatul 3, nu mai pot fi executate măsurile din articolul 20. De aceea apare această contradicţie. Care este soluţia, după părerea noastră, a Grupului Partidului România Mare ? Vă rog să observaţi că această problemă, "a limitării dreptului de şedere sau a întreruperii şederii pe teritoriul unui stat", este reglementată de prevederile articolului 13 din Pactul internaţional referitor la drepturile civile şi politice. Acest Pact a fost ratificat de România prin Decretul 212/1974. Şi aici este prevăzută în mod expres această măsură, care se poate lua de către statul a cărui legislaţie a fost încălcată de către cetăţeanul străin aflat pe teritoriul său, fără să existe nici o posibilitate de a apela la justiţie. Textul acestui Tratat, sună după cum urmează: "un străin care se află în mod legal pe teritoriul unui stat, parte la prezentul Pact, nu poate fi expulzat decât în executarea unei decizii luate în conformitate cu legea. El trebuie să aibă posibilitatea de a prezenta considerentele care pledează împotriva expulzării sale şi de a obţine examinarea cazului său de către autoritatea competentă, ori de către una sau mai multe persoane special desemnate de această autoritate, fiind reprezentat în acest scop". Cu o condiţie, zice acest Tratat şi aici accentuez: "dacă raţiuni imperioase de securitate naţională nu se opun". Or, măsura limitării sau întreruperea dreptului este justificată tocmai de măsuri speciale de protecţie a intereselor statului. Pentru că nu-i întrerupi şederea, sau nu-l declari indezirabil şi-i întrerupi şederea pe teritoriul statului, decât în situaţia în care săvârşeşte nişte fapte foarte grave. Şi atunci statul trebuie să aibă posibilitatea rapidă de a-i întrerupe şederea şi de a-l expulza, decizia este luată şi executată imediat, fără să se mai adreseze instanţei de contencios administrativ şi să tergiverseze executarea măsurii prevăzute de articolul următor, de articolul 20. Şi acum, ca ultimă subliniere, să ştiţi că nicăieri în lume, în nici o legislaţie nu este prevăzută atacarea deciziei de expulzare la contencios administrativ. În momentul în care s-a luat decizia expulzării, înseamnă că este o situaţie foarte gravă. Aici sigur, sunt şi alte conotaţii, de politică externă, amestecate ambasadele şi toate celelalte instituţii, dar măsura se ia şi se execută imediat. Nu se mai apelează la justiţie. Şi atunci, cu scuzele de rigoare, eu aş fi de acord cu menţinerea articolului 19 alineatul 3, dar cu următoarea precizare: "să se excepteze cazurile în care această dispoziţie a fost dată în legătură cu activităţi de natură să pună în pericol siguranţa naţională, respectiv cele prevăzute de articolul 3 din Legea 51/1991". Pentru că dacă se adoptă textul aşa cum este formulat acum, practic se paralizează articolul 3 din Legea 51/1991. Şi de data aceasta, ultima observaţie pe care doresc să v-o fac, este aceea că textul frizează dispoziţiile articolului 49 alineatul 1 din Constituţia României, potrivit cărora, dispoziţii deci din Constituţie, "exerciţiul unor drepturi sau unor libertăţi poate fi restrâns din considerente de siguranţă naţională". Textul nostru constituţional este în perfectă concordanţă cu tratatul despre care am vorbit mai înainte, şi, prin urmare, după părerea mea, Camera Deputaţilor şi Senatul României, respectiv Parlamentul, trebuie să adopte un text operaţional care poate fi pus în practică. De aceea, vă rog să armonizaţi articolul 19 alineatul 3 cu articolul 20 prin această precizare, sau suprimarea articolului 19 alineatul 3, pentru că altfel nu vor putea fi aplicate cele două texte, 19 şi 20. De aceea, v-aş propune să menţinem textul articolului 19 alineatul 3 cu această precizare: "să fie exceptate cazurile când s-a dispus măsura în legătură cu activităţile care pun în pericol siguranţa naţională". Vă mulţumesc pentru răbdare. |
|
Domnul deputat Boc, doriţi să interveniţi, poftiţi. |
|
Domnule preşedinte şi noi am sesizat această inadvertenţă între articolul 19 alineatul 3 şi articolul 20, în sensul că pe de o parte i se dă dreptul străinului să atace în contenciosul administrativ, iar pe de altă parte el trebuie să părăsească ţara în cel mult 48 de ore de la data când măsura i-a fost adusă la cunoştinţă. Totuşi, ar trebui să fim atenţi în legătură cu ce spunea şi domnul Moiş, nu trebuie confundată instituţia limitării dreptului de şedere cu instituţia expulzării, care este total diferită pentru săvârşirea unei infracţiunii şi care potrivit Constituţiei, se hotărăşte numai de către justiţie, articolul 18 din Constituţie, cu aceasta instituţia limitării dreptului sau a întreruperii dreptului de şedere al străinului. Noi pentru a da eficienţă juridică articolului 19 alineatul 3, am propus următoarea formulă, în completarea articolului 19 alineatul 3: "acţiunea introdusă în instanţă suspendă măsura limitării sau întreruperii dreptului de şedere a străinilor în ţară", în sensul că, dacă a făcut uz de această cale juridică, iar România prin articolul 21 consacră accesul liber la justiţie al tuturor, trebuie să-i dăm posibilitatea să se apere în instanţă. El va putea introduce o ordonanţă preşedinţială care să fie judecată în regim de urgenţă, iar pe perioada aceasta a suspendării măsurii, el poate fi cazat într-o instituţie aflată sub supraveghere. Deci pentru a veni în concordanţă cu principiile constituţionale şi cu dreptul fiecăruia de a se apăra în justiţie faţă de un drept recunoscut, noi propunem această formulă. Întrucât apreciem că această dispoziţie largă a Ministerului de Interne de a limita sau întrerupe şederea, vine în contradicţie oarecum cu principiile Constituţiei, care conferă numai justiţiei atributul de a se pronunţa cu privire la aceste aspecte şi considerăm că vine această soluţie a noastră în concordanţă cu practica Curţii Europene a Drepturilor Omului. Vă mulţumesc. |
|
Mai doreşte cineva să intervină ? Nu. Domnul general Abraham din partea Ministerului de Interne. Vă rog să vă pronunţaţi cu privire la ambele probleme. |
|
Domnul PAVEL ABRAHAM: Am înţeles. Domnilor preşedinţi, Domnilor senatori şi deputaţi, Punctul nostru de vedere în ce priveşte articolul 19 în ansamblu şi alineatul 3 îndeosebi, este că nu putem accepta completarea sa cu teza propusă de Grupul parlamentar al Partidului Democrat, întrucât ar conferi acţiunii în justiţie, efect suspensiv de executare a măsurii limitării sau întreruperii dreptului de şedere al străinului în ţară. Înseamnă a goli de conţinut şi a face ineficient întreg articolul 19, privind atât litera cât şi spiritul lui, sub aspectul combaterii reale a migraţiei ilegale în România, în contextul în care noi avem şansa de a fi primiţi în Uniunea Europeană. Avem în vedere aceleaşi considerente de ordine publică şi siguranţă naţională, coroborate cu standardele europene ce trebuie atinse de România în materie, îndeosebi în condiţiile în care efectul suspensiv s-ar putea prelungi nepermis de mult, în situaţia deseori întâlnită în practică în care procesele s-ar întinde pe perioade lungi de timp. Şi avem asemenea situaţii în prezent. Aş dori să arăt faptul că nu trebuie să confundăm măsura de ordin penal cu această măsură de ordin administrativ. Deci, măsura de ordin administrativ se atacă, luată de către Ministerul de Interne, în contencios şi ca urmare, străinul are posibilitatea să se apere în continuare şi în măsura în care instanţele apreciază, de la caz la caz, că este justificată susţinerea cetăţeanului străin, de a rămâne pe teritoriul României, ea poate fi aplicată. Ca urmare, eu cred că situaţia reglementată de această manieră, oferă posibilitatea soluţionării tuturor cazurilor care s-ar putea ivi în practică. Las la latitudinea plenului să aprecieze asupra oportunităţii menţinerii punctului de vedere pe care noi îl susţinem. Vă mulţumesc. |
|
Stimate domnule general, o clipă. Vă rog să vă pronunţaţi asupra presupusei inadvertenţe care există între articolul 19 alineatul 3 şi articolul 20, ca să înţeleagă exact colegii noştri dacă există vreo contradicţie sau nu. |
|
Domnul PAVEL ABRAHAM: Nu există nici un fel de contradicţie, articolul 20 arată că străinul obligat în acest context, va părăsi ţara în cel mult 48 de ore, din momentul în care i s-a comunicat hotărârea sau din momentul din care a luat cunoştinţă de hotărârea respectivă. |
|
Da, este evident că dacă omul a făcut contestaţie, trebuie să se aştepte hotărârea instanţei. |
|
Domnul PAVEL ABRAHAM: Indiscutabil, deci el se va apăra în instanţă, are posibilitatea să se apere în instanţă şi ca urmare, în raport de ce va dispune instanţa, el va reveni sau nu în ţară. |
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, v-aţi expus punctul de vedere, vi s-a... poftiţi. |
|
Noi considerăm că dimpotrivă, contradicţia se menţine, deci îi acceptăm dreptul de a se adresa justiţiei, dar în 48 de ore îl trimitem de pe teritoriul României. Or, dumneavoastră aţi spus că procesele pot să dureze, în condiţiile în care a atacat în instanţă. Se poate rezolva în 48 de ore o asemenea soluţie ? Dimpotrivă, repet, contradicţia rămâne şi nu rezolvă problema noastră de fond. Eu cred că ar trebui să ne gândim şi la spiritul Constituantei când, prin articolul 18 a dat justiţiei puterea de a se pronunţa în materie de expulzare şi extrădare, prin comparaţie cu ceea ce era în regimul trecut, când Guvernul, prin Ministerul de Interne, era atotputernic în materie de extrădare şi expulzare. Spiritul Adunării Constituante a fost de a da posibilitatea unei justiţii independente, imparţiale, de a se pronunţa asupra acestor drepturi ale cetăţenilor străini aflaţi pe teritoriul României. |
|
Domnule deputat Tudor, doriţi şi dumneavoastră să interveniţi ? Vă rog. |
|
Dacă îmi daţi voie, cred că ieşim din acest impas, rămânând la ambele articole, care, de fapt, nu se interzic unul pe altul, dacă în continuarea articolului 19 după Contenciosul administrativ punem virgulă şi spunem: "cu excepţia situaţiilor excepţionale, situaţiilor să nu zic de două ori excepţionale, să vedem, legate de siguranţa naţională sau ordinea publică". Aici este toată problema. Dacă e legată de siguranţa naţională sau ordinea publică, îl expulzăm şi pleacă fără nici un contencios, conform acestei formulări pe care o propun eu, iar dacă nu e şi este numai aşa,că ai stat prea multt pe aici, mai du-te şi pe acasă, acela poate să se ducă şi să facă în Contencios administrativ. Şi atunci împăcăm ambele situaţii. |
|
Domnule deputat, vă amintesc că accesul la justiţie nu poate fi asigurat din doi în doi sau cu excepţii. Ori i-l asiguri, ori nu i-l asiguri. Aşa sunt principiile de drept. Mai doreşte cineva să intervină, domnilor ? Supun votului dumneavoastră textul articolului 19 alineatul 3 în varianta Comisiei de mediere. Cine este pentru ? Acolo, după alt Regulament, cel al şedinţei Camerei Deputaţilor. Vă rog să-mi permiteţi să Cine este împotrivă ? Abţineri ? 2. 297 voturi pentru, 7 împotrivă, 2 abţineri. La punctul 13 cu privire la articolul 20, text Comisia de mediere, respectiv textul Senatului. Dacă aveţi observaţii ? Nu. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt. Cu 305 voturi pentru, în unanimitate s-a votat acest punct.Punctul 14, referitor la art.21. Pentru alin.1 al art.21 se propune text de compromis la coloana 4. Dacă aveţi observaţii ? Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt. Unanimitate, 305 voturi. Tot la punctul 14, art.21 alin.2, 3 se propune varianta comisiei de mediere, respectiv textul Camerei Deputaţilor. Dacă aveţi observaţii ? Nu. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu. Unanimitate, 305 voturi. Pentru alin.4 al art.21 se propune de către comisia de mediere textul Senatului. Domnul deputat Tudor. |
|
Eu vă cer scuze, domnule preşedinte. Ştiţi că ţin la dumneavoastră, totuşi, dacă mai interveniţi pe text în contradicţie cu cel care vorbeşte la amvonul acesta, v-aş ruga să coborâţi aici şi să vă expuneţi punctul de vedere ca să-l putem auzi şi noi, nu să ni-l tăiaţi sau, pur şi simplu, să-l argumentaţi altfel. Nu acesta este atributul preşedintelui de şedinţă. Luaţi-o în sens pozitiv, ceea ce zic pentru că vrem să iasă o lege bună. Al doilea, vă contraziceţi cu dumneavoastră înşivă atâta timp cât aţi spus că nu pot să spun la articolul anterior "cu excepţia situaţiilor legate de siguranţa naţională sau ordine publică" din moment ce exact această excepţie se prevede aici. Eu am pus-o la articolul următor exact în aceeaşi formulă. Şi atunci unde e rigurozitatea textului propus de dumneavoastră ? |
|
Nu vreau să mai intervin eu, dar oricum e altă situaţie. Reprezentantul Guvernului vă rog să vă pronunţaţi asupra acestui lucru. |
|
Domnul MARCU TUDOR: (din sală) E aceeaşi situaţie. Nişte cazuri mai puţin grave sau mai grave. E târziu. Eu îl accept aşa, dar nu mai acceptaţi pe primul. |
|
Domnul general Abraham, sunteţi atent la discuţie ? Deci, doriţi să răspundeţi obiecţiei făcută de domnul deputat . (Domnul deputat Marcu Tudor se consultă cu domnul Abraham la masa Executivului). Cine este pentru varianta comisiei de mediere, respectiv textul Senatului ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt. În unanimitate, 305 voturi. La punctul 15, în referire la art.22 alin.3 lit.a şi alin.5 se propune text Comisie de mediere. Dacă aveţi observaţii ? Nu. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt. În unanimitate, 305 voturi din cei prezenţi. Punctul 16 în referire la art.24 alin.2, text comisie de mediere, respectiv textul Camerei Deputaţilor. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Voturi pentru ? Mulţumesc. Împotrivă, dacă sunt ? Nu. Abţineri ? Nu. Unanimitate, 305 voturi. La punctul 17 cu privire la art.25 alin.1,2 şi 5. Pentru toate se propune textul comisiei de mediere de la coloana 3. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu. Unanimitate, 305 voturi. La punctul 18 în referire la art,26 alin.2, textul comisiei de mediere din coloana 3. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu. Unanimitate . Un vot împotrivă. 304 voturi pentru, 1 vot împotrivă şi nici o abţinere. La punctul 19 în referire la art.28 alin.5 text de compromis coloana 4. Dacă aveţi observaţii ? Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? 1 vot. Abţineri ? 304 voturi pentru, 1 vot împotrivă şi nici o abţinere. Punctul 20 în referire la art.29 alin.1 lit.d) şi în referire la alin.2 de la art.29. Se propune text comisie de mediere, respectiv al Camerei Deputaţilor, coloana 3. Observaţii dacă sunt ? Nu. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu. Unanimitate, 305 voturi. La punctul 21 referitor la art.30 care cuprinde desigur şi lit.a) care n-a fost supusă medierii. Art.30 preambul, se propune textul comisiei de mediere, coloana 3. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt. Unanimitate, 305 voturi. Pentru lit.b) de la art.30 se propune textul comisiei de mediere, respectiv al Senatului. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu. Unanimitate, 305 voturi. La lit.c) de la art.30 tot text comisie de mediere, respectiv textul Camerei Deputaţilor. Dacă aveţi observaţii ? Nu. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt. Unanimitate, 305 voturi. La punctul 22, în referire la art.31 se propune textul comisiei de mediere coloana 3. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt. Unanimitate, 305 voturi. La punctul 23, în referire la art.32 alin.2 se propune textul comisiei de mediere, respectiv al Camerei Deputaţilor. Dacă sunt observaţii ? Nu. Cine este pentru ? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu. Unanimitate, 305 voturi. Punctul 24, în referire la art.33 alin.2 şi 3 se propune textul din coloana 3 al comisiei de mediere, respectiv al Camerei Deputaţilor. Dacă sunt obiecţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt ? Nu. Abţineri ? Nu. Unanimitate, 305 voturi. Punctul 25, în referire la art.37 se propune textul de compromis de la coloana 4. Deci pentru art.37 alin.1. Dacă sunt observaţii ? Nu. Cine este pentru ? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt. Unanimitate, 305 voturi. Pentru art.37 alin.2 se propune textul comisiei de mediere, respectiv textul Camerei Deputaţilor. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt. Unanimitate, 305 voturi. La punctul 26, în referire la art.38 se propune textul din coloana 4, text de compromis. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu. Unanimitate, 305 voturi. La punctul 27, cu privire la soluţia pentru art.39 şi 40 se propune textul comisiei de mediere, coloana 3, respectiv varianta Senatului. Dacă aveţi observaţii ? Nu. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt. 305 voturi, unanimitate. Pentru art.41 alin.1 şi 3 de la punctul 28 aveţi textul din coloana 4, text de compromis. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt ? Nu sunt. Abţineri ? Nu. Unanimitate, 305 voturi. Pentru art.47 alin.2 de la pagina 25 se propune textul comisiei de mediere care e un text comun al Senatului şi Camerei Deputaţilor, coloana 3. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu. Unanimitate, 305 voturi. Punctul 29, referire la art.43 alin.1 şi 2 se propune textul comisiei de mediere coloana 3, respectiv textul Camerei Deputaţilor. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu. Unanimitate, 305 voturi. La punctul 30, referitor la art.44 textul comisiei de mediere, respectiv textul Camerei Deputaţilor, coloana 3. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt. Unanimitate, 305 voturi. Punctul 31 referitor la art.45 se propune textul comisiei de mediere, respectiv, al Camerei Deputaţilor. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu. Unanimitate, 305 voturi. La punctul 32, art.46 alin.1, se propune textul comisiei de mediere, coloana 3, respectiv textul Camerei Deputaţilor. Dacă sunt observaţii ? Nu. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt. Unanimitate, 305 voturi. Punctul 33, referitor la art.47 alin.1 lit.a) şi b) se propune textul comisiei de mediere. Domnul deputat Tudor, aveţi cuvântul. |
|
Mă iertaţi că suntem aproape de sfârşit, cred că sunteţi obosit, să nu devin agasant, dar e important. Toate legile care prevăd amenzi de orice fel trebuie refăcute din când în când de către Guvern. Noi nu putem face lege acum pentru că rata inflaţiei a fost alta decât cea pe care am socotit-o noi şi nici să punem acum o amendă care să acopere şi diferenţa faţă de inflaţia peste 5 ani când vom face altă lege. De aceea, propun ca la toate aceste articole, să se scrie "puse de acord" sau "recalculate conform inflaţiei sau conform cursului" sau cum vrem să zicem pentru că altfel nu putem da posibilitatea Guvernului să aplice ceea ce doreşte în privinţa sumelor pe care urmează să le primească. Iată un exemplu: el trebuie să plătească 65 de dolari pe o viză. Prefera să plătească 300.000 pe o amendă şi mai stătea câteva luni, iar mai dădea 300.000. Până la 65 de dolari stătea încă un an. Pe când, dacă o recalculam în permanenţă şi ajungeam să fie mai scumpă penalitatea decât plata pentru viză, el se ducea şi-şi lua viza. Toate legile noi aşa ne-am chinuit la Comisia de apărare să le actualizăm funcţie de rata inflaţiei. Vă mulţumesc. Sau să le raportăm la dolar. |
|
Mulţumesc. Rog reprezentantul Guvernului să dea explicaţia care se cuvine. Domnul ministru Gaspar. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Prin modificările care au fost aduse la Legea 32/1968 Guvernul a fost abilitat să reactualizeze, de fiecare dată, cuantumul amenzilor în raport cu rata inflaţiei şi cu majorările care se întâmplă. Deci competenţa există deja în sarcina Guvernului şi nu mai este nevoie să se adauge în acest proiect de lege. |
|
Domnul MARCU TUDOR: (din sală) Măcar să facem trimitere la ea, pentru că rămâne în vânt. |
|
Nu-i nevoie să se facă trimitere pentru că acela este un text general, este o normă generală care se aplică ori de câte ori intervin aceste modificări. |
|
Mulţumesc. Cu explicaţia aceasta, supun votului dumneavoastră art.47 alin.1 lit.a) şi b) potrivit textului de la coloana 3. Cine este pentru ? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu. Unanimitate, 305 voturi pentru. Art.47 alin.1 lit.c) se propune soluţia de la coloana 4. Dacă aveţi observaţii ? Nu. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt. Unanimitate, 305 voturi pentru. Art.47 alin.1 lit.d) se propune textul comisiei de mediere de la coloana 3, respectiv textul Camerei Deputaţilor. Dacă aveţi observaţii ? Nu aveţi. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt ? Nu sunt. Abţineri ? Nu. Unanimitate, 305 voturi. Pentru art.47 alin.2, varianta comisiei de mediere de la coloana 3. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu. Abţineri ? Nu. Unanimitate, 305 voturi. La punctul 34, în referire la art.48 se propune textul reamenajat la coloana 4. Dacă sunt observaţii ? Nu. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu sunt. Unanimitate, 305 voturi. Punctul 35, pagina 30, în referire la art.49, se propune textul comisiei de mediere, respectiv, al Camerei Deputaţilor. Dacă sunt observaţii ? Domnul deputat Tudor. |
|
Cred că astăzi mă treceţi pe agendă la cei răi. Pentru că trăim toţi cu un sentiment cel puţin de durere faţă de evenimentele petrecute anterior în privinţa pierderii vieţii plutonierului sau sergentului major de poliţie Saşa Disici şi pentru că am fost la bilanţul pe care l-a prezentat Ministerul de Interne unde au participat şi preşedintele ţării, premierul şi miniştri de resort care au promis că vor face toate diligenţele pentru ca să fie dotat mai bine Ministerul de Interne, în special anumite sectoare care au de a face cu infractori mai bine dotaţi decât ei, eu propun ca degrevând puţin eforturile bugetului sau completându-le pur şi simplu să mărim această sumă de la 25% la 50%. Au nevoie de ea. Eu cred că vom găsi înţelegere pentru că, altfel, banii aceştia care pentru ei sunt aur se disipă în groapa asta uriaşă în care e bugetul şi din care se alimentează toţi şi-şi fac toate vilele şi toate maşinile, nu mai ştiu ce fel, dar dânşii drămuiesc fiecare leu în parte. Dacă sunteţi de acord cu această propunere . Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc. Rog reprezentanţii Guvernului să se pronunţe. Doamna ministru Puwak. |
|
Doamna HILDEGARD-CAROLA PUWAK: Vă mulţumesc, domnilor preşedinţi. Cred că, într-adevăr, această propunere este o propunere care ar trebui luată în considerare, dar ea are efecte bugetare ceea ce ar presupune transmiterea acestui raport înapoi Ministerului Finanţelor şi ar întârzia foarte mult acest demers legislativ. Vă rugăm să aveţi înţelegere faţă de această situaţie şi să acceptaţi forma pe care v-o propunem în raport. Vă mulţumesc. |
|
Replică, domnul Tudor. |
|
Eu o respect foarte mult pe doamna ministru. Sunt de acord cu ce zice, s-o urgentăm, pentru că este necesară, dar îmi rezerv dreptul de a face un proiect de lege în care să modific acest articol şi să propun ca ulterior, să fie acordat 50%. De asemenea, şi la Ministerul Apărării Naţionale a României unde se iau astfel de câştiguri, pentru ei fiind aşa cum ziceam adevărate baloane de oxigen. Vă mulţumesc. |
|
Şi eu vă mulţumesc pentru constructivitate. Cred că nu trebuie să cobor pentru lucrul acesta la microfon. Dacă sunteţi de acord cu textul art.49 în formularea de la coloana 3. Cine este pentru ? Mulţumesc. Împotrivă ? Abţineri ? 2 abţineri. 303 voturi pentru, 2 abţineri. La punctul 36, cu referire la art.52, se propune textul de la coloana 4. Vă rog să urmăriţi pagina 30. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă dacă sunt ? Nu. Abţineri ? nu. Unanimitate, 305 voturi. La punctul 37, referitor la art.53 alin.2, vă rog să observaţi reformularea acestui text la punctul 37 coloana 4, pagina 30-31, în două alineate. Dacă aveţi observaţii ? Nu. Supun votului dumneavoastră textul reamenajat al art.53 alin.1 şi 2 de la coloana 4. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu. Unanimitate, 305 voturi. Punctul 38 din raport, art.54. Vă rog să observaţi că la art.54 alin.1 se propune textul reamenajat din coloana 4. Domnul deputat Tudor. |
|
Vă mulţumesc. Iată că noi nu suntem consecvenţi nici măcar la distanţă de 2 ore. Data trecută, când am adus acest amendament exact ca aici, domnul Gaspar a zis că nu, să-l punem aşa cum au zis domniile lor. Despre ce era vorba: că "prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Până la intrarea în vigoare a legii, Guvernul va emite normele metodologice de aplicare a acesteia." Aşa am propus şi data trecută, la cealaltă lege. De ce acolo a trebuit într-un fel, să fac o fentă ca să admit un articol cu care nici acum nu sunt de acord, când puteam să-l facem la fel ca aici ? Unde este consecvenţa noastră ? Aici de ce se poate şi acolo de ce nu se poate ? Vă mai cer o dată iertare, eu nu fac nici un considerent politic aici. Pur şi simplu, vorbesc tehnic. Pur şi simplu, m-am lovit de multe dintre ele în activitatea mea. De aceea, vă rog să mă înţelegeţi cu toată sinceritatea că nu doresc să blochez nimic, ci, din contră, să uşurez munca celor care sunt reprezentaţi aici ai ministerelor de resort şi care au dificultăţi în aplicarea acestor legi pe care noi le facem aşa, bramburit, într-o parte într-un fel, în altă parte în alt fel şi pe urmă ne mirăm că legile sunt aşa proaste că nimeni nu ştie să le aplice. Noi le facem proaste. |
|
Domnule deputat, v-aş ruga să urmăriţi cu atenţie punctul 38. |
|
Domnul MARCU TUDOR: (din sală) Nu mai . Că aţi mai greşit o dată şi nu mai . |
|
Vă rog frumos să vă uitaţi că dumneavoastră citiţi art.54 alin.2 şi omiteţi să citiţi art.54 alin.1 de la coloana 4. Dacă le veţi pune cap la cap, o să constataţi cu bucurie că e vorba de aceeaşi soluţie pe care am votat-o acum două ore. Vă mulţumesc. Cine este pentru textul art.54 alin.1 de la coloana 4 ? Mulţumesc. Voturi împotrivă, dacă sunt ? Nu sunt. Abţineri ? Nu. În unanimitate. Pentru art.54 alin.2 se propune textul de la comisia de mediere, coloana 3, textul Camerei Deputaţilor. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Cine este pentru ? Mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu. Unanimitate, 305 voturi. În fine, ultimul punct 39 care se referă la art.55. Se propune textul comisiei de mediere, coloana 3, textul Camerei Deputaţilor. Dacă sunt observaţii ? Nu sunt. Mulţumesc. Cine este pentru ? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă ? Nu sunt. Abţineri ? Nu. Votat în unanimitate. Cu aceasta textele aflate în divergenţă au fost votate. Vă mulţumesc foarte mult. Trecem la punctul următor cu conştiinţa că am făcut un lucru foarte bun, adoptând cele două legi importante în procesul de armonizare a reglementărilor româneşti cu cele europene. Sunt două comisii. Vă rog să trecem peste ele pentru că n-am primit încă din partea tuturor grupurilor parlamentare componenţa lor. Rog Grupul parlamentar al PDSR-ului, doamna Afrăsinei, pentru comisia parlamentară pentru elaborarea proiectului Regulamentului comun şi pentru Legea nr.42/1990. (Doamna deputat Afrăsinei merge la prezidiu unde se consultă cu domnul preşedinte Dorneanu). Rog grupurile parlamentare care nu şi-au desemnat reprezentanţii, până la sfârşitul şedinţei, să vină pentru a putea vota cele două comisii. |
