Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la discutarea raportului suplimentar asupra Propunerii legislative privind protecţia informaţiilor clasificate.

V-aş ruga să urmăriţi raportul suplimentar al Comisiei pentru apărare.

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport suplimentar asupra propunerii legislative privind protecţia informaţiilor clasificate.

În şedinţa din 5.II.2002, plenul Camerei Deputaţilor a decis retrimiterea la comisiile sesizate în fond a propunerii legislative privind protecţia informaţiilor clasificate pentru întocmirea unui raport suplimentar. În acest sens, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au reluat dezbaterile în 6, 11 şi 12 februarie 2002 asupra propunerii legislative privind protecţia informaţiilor clasificate şi au hotărât să supună spre aprobare plenului Camerei Deputaţilor raportul suplimentar.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog să urmăriţi raportul suplimentar. La pct.1 există un amendament al comisiei cu privire la art.15, lit.e). Este vorba de litera care defineşte "informaţiile secrete de serviciu". Dacă aveţi obiecţiuni? Poftiţi. Domnul vicepreşedinte Petrescu.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu vă propun să nu acceptaţi această variantă propusă de către comisie, deoarece limitarea secretelor de serviciu numai la cele cu caracter economic este o gravă amputare a ideii de "secret de serviciu". Sunt multe alte situaţii în care anumite informaţii trebuie să rămână confidenţiale, să nu fie destinate publicului chiar dacă ele nu prejudiciază foarte grav siguranţa naţională a statului român.

Aş vrea să vă spun, de exemplu, la lit.m) din art.17 care detaliază informaţiile "secrete de stat" sunt enumerate situaţii din activitatea diplomatică a României. Evident, unele dintre ele sunt "secrete de stat", dar există unele care nu sunt "secrete de stat", dar care oricum nu trebuie, cel puţin până la un moment dat, să ajungă la cunoştinţa publicului şi care ar trebui încadrate în categoria de "secret de serviciu". În viziunea de acum a comisiei, dacă nu este un prejudiciu economic cuantificabil în bani, nu există o asemenea posibilitate. De aceea, eu vă propun să respingeţi această modificare.

În al doilea rând, cred că ar trebui să ne gândim şi la faptul că toate aceste modificări exced regulamentului nostru, pentru că legea aceasta fusese votată pe toate articolele şi nu mai era cazul să se mai facă modificări la ea.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tudor şi-a manifestat dorinţa să vină la microfon şi apoi domnul deputat Baciu.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun că într-o zi, cu mare oboseală fizică şi psihică, noi am votat fără să ne dăm seama şi spun aceasta perfect conştient că ce a fost acolo, a fost o eroare, acest articol, la sfârşitul zilei, către ora 19,00 seara, când nu mai puteam judeca bine şi îmi fac un reproş din punctul acesta de vedere. Şi încă o dată spun, mulţi dintre noi nu au fost atenţi. Când am vrut să revin să explic următorul lucru pe care vreau să-l explic acum în continuare, mi s-a spus: "lasă că îl reparăm la Senat, nu mai revenim că s-a votat". Zic: "dar de ce să dăm la Senat, când putem reface noi aici?" pentru că nu-i cutumă parlamentară. Dar zic: cutumă este să primim noi acesta înapoi? Am căzut de acord aşa, trebuie să-l facem bine, că ne este şi ruşine să facem aberaţii la Senat, să râdă oamenii de noi. Despre ce este vorba?

În vechiul text era vorba că se pot institui, acorda caracterul de "informaţii secrete de serviciu" în mod general, fără să fac un specific ca acesta, prejudicii numai de natură economică şi numai la dreptul de proprietate intelectuală. Cu alte cuvinte, "secrete de serviciu" care sunt cele mai multe secrete existente în toate instituţiile din ţară, nu pot să fie acordate de către Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comerţului, Parlament şi mai ştiu câte alte instituţii, pentru că acestea nu au caracter economic. O aberaţie mai mare nu poate să gândească cineva.

Eu sunt obişnuit cu aberaţiile unora dintre noi, numai zic partidul sau asociaţia din care fac parte, dar am ajuns până la urmă să râdem de noi înşine. Cum adică? dacă nu este cu caracter economic, nu pot să dau caracter de "secret de serviciu"? Dar, mai mult decât atât, dacă nu aduce prejudicii dreptului de proprietate, nu pot să dau caracter de secret serviciu. Păi, vă dau acuma 1000 de exemple de documente care sunt necesare să li se atribuie titlul de caracter de "secret de serviciu" şi care nu aduc modificare sau prejudicii dreptului de proprietate. Este o mare greşeală pe care am făcut-o. Toţi membrii comisiei au căzut de acord că trebuie să-l votăm. Din nefericire, unul dintre noi care a condus acea şedinţă a zis: nu mai pot reveni, lăsaţi-o aşa, o reparăm la Senat.

Deci, sunt împotriva votului pe care l-am făcut din greşeală la Comisia de apărare şi să rămână textul aşa cum l-am avut iniţial, deci eliminarea acestui amendament propus de Grupul parlamentar al UDMR. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Baciu şi apoi domnul Székely.

Domnul Mihai Baciu:

Domnule preşedinte, mă bucur că domnul Tudor şi-a făcut mea culpa în numele domniei sale şi al întregii comisii, pentru că ceea ce au votat ei aici este, într-adevăr, pitoresc şi mai ales curios dacă ţinem cont de motivarea care apare în dreapta. Motivarea sună aşa: "extinderea protecţiei şi asupra secretelor economice, precum şi asupra dreptului de proprietate intelectuală", când, de fapt, în realitate, este vorba de o restrângere puternică a domeniului sau a ceea ce numim "informaţiile secrete de serviciu", pentru că aşa cum sună textul nou, votat, am înţeles că, pe un fond aşa... de oboseală şi de, cum să vă spun eu, la sfârşitul zilei, cum vă spunea domnul Tudor, sună aşa acest text nou: "informaţii secrete de serviciu înseamnă informaţii a căror divulgare este de natură să determine prejudicii economice unei persoane, prin încălcarea prevederilor legislaţiei privind dreptul de proprietate intelectuală şi regulile concurenţei loiale". Cu alte cuvinte, "secretul de serviciu" este restrâns aici numai la trei chestiuni: economic, proprietate intelectuală şi concurenţă. or, în cadrul multor instituţii, în cadrul multor întreprinderi este o groază de alte secrete de serviciu. Cu alte cuvinte, eu mă mir că această comisie care este, de obicei, foarte atentă şi care merge pe texte la detaliu, la virgulă, a putut să accepte un asemenea text şi mai ales cu o asemenea motivaţie, pentru că motivaţia este absolut inversă decât textul amendamentului votat de comisie. Textul restrânge şi motivaţia cică extinde. Este o chestiune de natură, să spunem aşa, logică, curioasă, de contradicţie logică, drept pentru care, ţinând cont de toate acestea, eu cred că este de bun simţ şi în spiritul logicii normale, să respingem acest amendament şi să rămânem la textul "informaţii secret de serviciu", informaţii a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat şi care or fi acelea, o să vedem noi prin amănunţirea legii şi prin texte de metodologie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Székely.

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă simt obligat să împrospătez memoria colegilor mei. Acest amendament nu a fost adoptat la ora 6 sau 7, a fost o oră matinală şi eram la începutul dezbaterilor, deci, dacă cineva dintre noi a fost obosit, îl priveşte. Majoritatea comisiei, eu cred că, au fost în deplină posesie a facultăţilor mintale şi au putut judeca ceea ce au votat. A invoca acest motiv, nu ştiu dacă ţine neapărat de o dezbatere parlamentară.

În al doilea rând, aş ruga foarte mult ca domnul preşedinte să atragă atenţia colegilor noştri să nu califice un amendament acceptat de comisie ca fiind aberant, ca fiind nelalocul lui, în care sfidează bunul simţ ş.a.m.d. Aceasta este opinia majorităţii comisiei, a celor două comisii şi cred că trebuie tratat cu oarecare respect, iar în ceea ce priveşte fondul amendamentului, noi considerăm că este un amendament justificat, pentru că, într-adevăr, singurul motiv care justifică existenţa secretului de serviciu este aceea că prin divulgarea acestora pot fi prejudiciate interesele economice ale firmelor. Toate celelalte categorii de informaţii sunt informaţii publice şi există o lege care asigură dreptul cetăţeanului de a intra în posesia acestor informaţii.

În altă ordine de idei, acele secrete de care a pomenit colegul meu care pot apărea în cadrul ministerelor de Interne, de Apărare, la Serviciul Român de Informaţii au altă natură şi figurează la celelalte capitole, la "strict secret", "secret de importanţă deosebită" ş.a.m.d. Dacă aceste informaţii nu privesc fondul activităţii acelor ministere şi sunt probleme organizatorice se referă la orarul ministerului ş.a.m.d., atunci, sigur că sunt şi trebuie să fie informaţii publice.

De aceea, noi am considerat că este un amendament absolut raţional şi faptul că majoritatea covârşitoare a celor două comisii a votat acest amendament dovedeşte acest lucru. Trebuie să vă spun că iniţial, noi am dorit ca să eliminăm întreg capitolul privind "secretul de serviciu" şi singura raţiune pentru care am acceptat este aceea că, într-adevăr, interesele economice ale firmelor trebuie protejate. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudaşca, domnul Boc şi domnul Radu Stroe.

(Domnul deputat Marcu Tudor, din sală cere cuvântul pentru drept la replică.)

Nu s-a pronunţat numele dumneavoastră!

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Nu trebuia să-mi pronunţe numele!

Domnul Valer Dorneanu:

S-a referit la un cuvânt, respectiv la cuvântul aberant, pe acela l-a criticat.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Nu mi-a pronunţat numele, dar m-am simţit eu lezat!

Domnul Valer Dorneanu:

Vi-l însuşiţi deci. Poftiţi!

Domnul Marcu Tudor:

10 secunde. Vreau să fac o corectitudine. Nu este adevărat că a fost dimineaţă, a fost seară, aşa cum am zis eu. Eu niciodată nu mint şi vreau să-şi ceară scuze domnul..., nu ştiu cum îl cheamă.

Al doilea ...

Domnul Valer Dorneanu:

Credeam că spuneţi ceva despre folosirea cuvântului "aberant", stimate coleg.

Domnul Marcu Tudor:

Da, menţin cuvântul "aberant".

Iată în ce constă: am eliminat aici, cum zicea şi dânsul acum, orice prejudiciu adus unor pesoane juridice. De ce numai persoana publică, privată să rămână? Persoane juridice de drept public nu mai au prejudicii protejate prin... adică, secretele lor nu sunt protejate prin caracterul "secret de servici"? Iar ce zice domnia sa că Ministerul de Interne şi celelalte au alte tipuri de caracter de secret, "secret de stat", "secret de importanţă deosebită", dar dacă le iau pe acelea, nu trebuie să le aibă şi pe acestea? pentru că acestea sunt în proporţie de 90%.

Deci, iată în ce constă aberaţia acestui text. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudaşca, domnul Boc şi apoi domnul Stroe, domnul Petrescu şi apoi vă propun sistarea discuţiilor. Desigur, va trebui să ascultăm şi cuvântul comisei şi al iniţiatorului. Aveţi cuvântul, domnule Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte, este foarte bine că s-a abordat această chestiune. Cred că dacă s-ar fi judecat corespunzător intervenţia domnului vicepreşedinte Petrescu ar fi fost suficientă, pentru a justifica inutilitatea introducerii acestui amendament.

În primul rând, apreciez că o anumită parte sau o anumită coloratură politică din acest Parlament urmăreşte, în mod insistent, ca să nu folosesc adjective penalizabile, tot ce îi stă în putinţă pentru a diminua puterea de reacţie a statului faţă de cei care doresc subminarea lui.

În consecinţă, cred că adoptarea unei asemenea chestiuni care pune persoana, era pe vremuri un banc pe seama acestei persoane, mai presus decât interesele comunităţii, cred că o asemenea chestiune este cu adevărat inutilă, este chiar periculoasă pentru ceea ce doreşte să reglementeze textul de lege pe care îl supunem dezbaterii.

În consecinţă, apreciez, aşa cum au făcut majoritatea vorbitorilor, că este de dorit să se voteze împotriva unui asemenea amendament care nu face decât să dilueze şi să ducă spre ridicol substanţa deosebită a acestui act legislativ.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Am să reiau un amendament formulat atât cu prilejul discuţiilor iniţiale, cât şi cu ocazia reexaminării, şi anume: amendamentul vizează eliminarea capitolului consacrat "secretului de serviciu" şi în consecinţă, eliminarea şi din acest punct al legii a dispoziţiei consacrate "secretului de serviciu".

Am apreciat şi apreciem că "secretul de serviciu" nu poate face obiectul acestei legi, chiar titlul îi spune Legea cu privire la protecţia informaţiilor clasificate, iar secretele de serviciu sunt şi rămân în competenţa autorităţilor care deţin asemenea secrete de serviciu şi o să vă mai dau încă un argument. Având în vedere că în privinţa competenţei generale cu privire la supravegherea respectării Legii cu privire la protecţia informaţiilor, autoritatea competentă este Serviciul Român de Informaţii, vom avea de a face cu o extindere nepermisă a activităţii şi a atribuţiilor Serviciului Român de Informaţii care, în acest moment, se transformă într-o nouă superputere în stat sau într-o superputere în stat prin faptul că va avea posibilitatea să intervină, să analizeze şi să ceară socoteală tuturor întreprinzătorilor privaţi cu privire la modul în care ei gestionează secretul de serviciu. Nu este admisibil ca o autoritate de genul şi cu structura Serviciului Român de Informaţii să aibă atribuţii directe de a verifica, gestiona şi supraveghea modul în care, repet, societăţile private îşi gestionează interesul de serviciu.

Eu cred că, mai ales în cadrul societăţilor private, acestea sunt îndrituite să-şi protejeze cum ştiu ele secretul de serviciu şi nu ne trebuie o autoritate şi în cazul de faţă, S.R.I.-ul, care să vină să ceară socoteală. Pe de o parte, va cere socoteală de ce nu ai făcut, iar după ce ai făcut, va verifica cum ai protejat "secretul de serviciu". Eu cred că realizăm o intruziune nepermisă a Serviciului Român de Informaţii în sfera vieţii private. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, există o propunere de compromis la acest text şi poate vă spuneţi şi dumneavoastră părerea cu privire la acest lucru.

Domnul deputat Olteanu.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Iar vine înţelegerea UDMR-PSDR?!

Domnul Ionel Olteanu:

În încercarea de a debloca dezbaterile pe acest aspect, vă rog să-mi permiteţi să formulez următoarea propunere care ar putea, cred eu, dacă nu sunt prea naiv, să fie acceptată de toţi deputaţii, indiferent de grupul politic.

La art.15 lit.e), textul pe care vi-l propun ar urma să sune astfel: "informaţii secrete de serviciu, informaţii a căror divulgare este de natură să determine prejudicii unei persoane fizice sau unei persoane juridice de drept public sau privat, care nu au caracter public". Vă dau imediat argumentarea.

Pe de o parte, am introdus şi persoanele fizice, pentru ca domeniul să fie acoperitor, pe de altă parte, am adăugat sintagma "care nu au caracter public", pentru că Legea cu privire la accesul informaţiilor cu caracter public îmi spune foarte clar care sunt acele informaţii care sunt destinate accesului public. Prin urmaare, ceea ce nu este destinat accesului public poate fi clasificat ca "secret de serviciu" de către autorităţile respective.

Referitor la argumentul distinsului meu coleg că nu ar trebui să existe o asemenea clasificare, "secret de serviciu", daţi-mi voie să vă spun că obiectul legii de astăzi, titlul acesteia se referă la informaţiile clasificate. Prin urmare, nu doar la informaţiile care constituie "secret de stat", ci şi la alt gen de informaţii clasificate, respectiv "informaţiile secret de serviciu".

Iată de ce cred că o asemenea sintagmă trebuie să existe. Pe de altă parte, am să închei cu un ultim argument referitor la faptul că textul adoptat de cele două comisii nu este suficient de convingător, pentru că avem în domeniul urmăririi penale, secrete de serviciu, în domeniul organizaţiilor profesionale, de ce nu? secret de serviciu. Prin urmare, trebuie dată posibilitatea acelor structuri, acelor autorităţi de a putea proteja informaţia la un nivel de clasificare scăzut la nivelul secretului de serviciu. Este secret normal chiar şi pentru persoanele juridice care sunt societăţile comerciale de pildă.

Deci, vă rog să apreciaţi dacă acest text poate întruni asentimentul dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Stroe.

Domnul Radu Stroe:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aş vrea să reamintesc faptul că acest proiect de lege a fost returnat comisiei dintr-o ideală şi nesperată dorinţă de a se realiza un consens asupra textului ei. Trebuie ca noi, astăzi, să constatăm faptul că acest consens nu a fost realizat, nu a fost realizat nici la data când raportul suplimentar a fost întocmit şi discuţia a avut loc în comisie. Este o chestiune de principiu şi deputaţii Partidului Naţional Liberal au considerat necesar să reafirme încă o dată faptul că noi am considerat şi considerăm că "secretul de serviciu" nu are ce căuta în această lege şi, prin urmare, dau un răspuns implicit şi propunerii făcute de preşedintele Comisiei juridice pe o chestiune punctuală, este o chestiune care vine pe cale de consecinţă şi care nu are legătură cu chestiunea de principiu pe care noi o reafirmăm încă o dată şi o facem pentru că, ştiţi foarte bine, care pot fi consecinţele negative imprevizibile ca urmare a adoptării unui astfel de proiect de lege care nu îndeplineşte anumite condiţiuni asupra cărora noi credeam că am convenit deja. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Domnul Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Domnul preşedinte al Comisiei juridice, Olteanu, a propus un amendament. Conform regulamentului nostru, avem două soluţii: fie supuneţi spre aprobare amendamentul comisiei, care a fost dezbătut în comisii, fie retrimiteţi acest articol la comisie, pentru că, în plen, nu pot fi primite amendamente conform regulamentului nostru decât eventual pentru greşeli de ortografie, de limbă română, chestiuni corectabile în mod logic, dar aici este un amendament de fond şi scrie foarte clar în regulament care este soluţia.

Deci, punctul nostru de vedere este că ar trebui retrimis acest articol la comisie, conform regulamentului. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreşedinte Petrescu. V-aş ruga să vă pronunţaţi cu privire la aşa-zisul caracter neregulamentar al dezbaterii unui amendament.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă e să respectăm foarte ferm regulamentul, era clar că proiectul nici nu mai trebuia retrimis la comisie. Se votaseră absolut toate articolele. Nu era în discuţie nici un amendament de fond care să modifice în mod substanţial legea. Nu exista nici un motiv procedural pentru ca această lege să fie trimisă dezbaterii comisiei.

Legea putea fi modificată aşa cum se dorea, printr-un acord politic, la Senat. Avem, însă, obiceiul în ultimul timp să interpretăm într-o modalitate mult prea extensivă regulamentul nostru.

Evident, dacă am făcut această încălcare de regulament, nu văd de ce să nu mai facem una; unde merge mia, merge şi suta. Putem să trimitem la comisie, deşi, evident că tot într-o stare de incorectitudine ne aflăm. Asta la capitolul procedură.

La capitolul de fond, eu înţeleg foarte bine că sunt nişte grupuri parlamentare şi nişte colegi parlamentari care nu doresc ca legea să iasă într-o anumită formă. Dacă îmi aduc eu bine aminte, când s-a discutat prima formă a legii, tot aceiaşi colegi spuneau că este o minciună faptul că NATO ne-ar cere o asemenea lege. Astea sunt lucruri scrise, au rămas în stenogramă, au rămas în toate articolele de presă.

Acum, constat că dânşii spun: da, legea este cerută de NATO, dar s-o facem aşa cum trebuie; "cum trebuie", însă în viziunea lor, în viziunea în care ţara asta nu ar trebui să mai aibă secrete deloc, să fie aşa … "ţara Tribului Baluba".

Stimaţi colegi,

Ce este bun pentru ţările occidentale, ce este bun pentru ţările noastre vecine, considerate ţări democratice şi considerate într-adevăr nişte ţări avansate, este bun şi pentru România. Lucrul ăsta trebuie înţeles. Pentru că amendamentul la care m-am referit a fost făcut de Grupul UDMR, eu aş vrea să spun colegilor noştri, dacă cumva nu ştiu, că în "Legea ungară cu privire la secretul de stat şi secretul de serviciu" – aşa este titlul legii -, la art.4 scrie cam aşa: "În conformitate cu paragraful 6 alin.1 din prezenta lege, în categoria datelor secret de serviciu sunt cuprinse acele date a căror publicare, cunoaştere, obţinere sau folosire înainte de termenul prevăzut în lege ar periclita funcţionarea organului de stat sau a întreprinderii respective"; deci, periclitează funcţionarea. Nu spune nimeni ce tip de funcţionare, că-i o pagubă economică, că este altceva.

Deci, stimaţi colegi, Ungaria este o ţară membră NATO şi o ţară considerată democratică. Nu văd de ce să nu luăm şi noi această prevedere.

Ideea de a nu avea în această lege secretul de serviciu este absurdă, pentru că întreprinzătorii privaţi nu pot să clasifice ei secret de serviciu, dacă n-au nici o lege, nici o bază legală. Faptul de a fi întreprinzător privat nu înseamnă că trăieşti într-o anarhie şi faci ce vrei în ţara asta. Atunci, întreprinzătorii privaţi ar trebui să nu asculte statul de nici un fel, să nu plătească nici impozite, să nu se aplice nici o lege, întreprinzătorul privat face ce vrea.

Or, este clar că nu este aşa. Şi el nu ar putea să-şi protejeze propriul lui secret de serviciu dacă n-ar avea o bază legală, iar dumneavoastră vreţi să distrugeţi această bază legală. Bun. Dacă această instituţie, Camera Deputaţilor, doreşte ca legea asta să nu fie Legea informaţiilor clasificate, să fie "Legea Boc", sau "Legea PNL", sau alt tip de lege, nu-i nici o problemă, votaţi aşa!

Însă, într-adevăr, este jenant că se spun nişte lucruri de-a dreptul absurde, când în legislaţia altor ţări aceste reglementări sunt foarte clare, foarte precise şi nu există nici un motiv logic pentru care noi nu ne-am alinia la practica occidentală şi practica europeană.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc şi apoi domnul deputat Mitu.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, pentru corecta informare, aş vrea să fac câteva precizări în legătură cu cele formulate de distinsul coleg Petrescu.

1. În primul rând, vreau să reamintesc faptul că partidele din opoziţie – Partidul Democrat, Partidul Naţional Liberal – au atacat forma iniţială a legii la Curtea Constituţională după ce, tot în această sală, a fost votată o lege declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională. Şi am atras atenţia de atunci asupra aspectelor legate de constituţionalitatea, respectiv neconstituţionalitatea acestei legi.

2. S-a vorbit de faptul că NATO ne cere această lege. Partidul Democrat susţine Legea informaţiilor clasificate ca o lege necesară pentru integrarea României în structurile nord-atlantice, dar am menţionat de la început că avem nevoie de o lege democratică, pentru că Organizaţia Nord-Atlantică are nevoie de o Românie guvernată de legi democratice, şi nu de o Românie guvernată de legi de inspiraţie stalinistă.

În acest sens, daţi-mi voie să mai sesizez un lucru: distinsul coleg Petrescu spunea de legea din Ungaria şi nu pot să-mi manifest decât consternarea faţă de faptul că iniţiatorii legii, atât în cuprinsul expunerii de motive, cât şi în discuţiile din comisie, niciodată nu au venit cu vreun text al vreunei legi din ţările care au intrat în NATO, respectiv Ungaria, Cehia şi Polonia.

Eu cred că era un demers minimal ca iniţiatorii în expunerea de motive să facă referire la aceste legi existente în Ungaria, Cehia şi Polonia, era absolut normal ca aceste legi să fi fost pe masa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi a Comisiei de apărare, ca un demers minimal pentru o analiză riguroasă. Dar, tot în completare, pot să-i spun domnului Petrescu că legile din Cehia şi Polonia n-au nici un fel de referire cu privire la secretul de serviciu, iar legat de ceea ce NATO solicit㠖 şi cu acest lucru puteţi fi de acord -, nu includ cerinţele NATO secretele de serviciu. Şi, repet, ele vizează secretele clasificate, şi anume, acele de importanţă NATO. N-au nimic şi nu solicită nimic cu privire la secretele de serviciu. Şi în Cehia, şi în Polonia există, la fel ca în România, o lege privind combaterea concurenţei neloiale, legi care protejează invenţiile şi inovaţiile, sau drepturile de autor.

În consecinţă, nu mai este nevoie de o lege nouă, sau mai bine spus de a include într-o lege a secretului de stat sau a informaţiilor clasificate detalii cu privire la secretele de serviciu. Ele există în Legea concurenţei neloiale. Ce vor face întreprinzătorii privaţi? – spunea distinsul coleg. Nu vor şti cum să clasifice, vor fi în afara oricărui cadru juridic, vai de capul lor! Lăsaţi că trimitem SRI-ul pe capul lor acum, ca să aibă grijă de ei. Nu cred că aceasta este soluţia. Soluţia este următoarea: există Legea cu privire la accesul la informaţiile de interes public şi orice întreprinzător privat cunoaşte această lege, pentru că este publicată în Monitorul Oficial încă din 15 octombrie. Deci, are cadru general care-i spune: aceste informaţii nu le poţi clasifica sub nici o formă; ai informaţiile cu privire la interesul public. Aceste informaţii, nu te poţi atinge de ele. Toate celelalte, depinde de tine prin regulamentele interioare cum ţi le protejezi, dar nu trebuie să trimit eu SRI-ul pe capul lui ca să-i spună cum să facă acest lucru.

Deci, avem cadru legal pentru a da posibilitate întreprinzătorilor privaţi să-şi protejeze şi nu trebuie să venim noi cu o lege a secretului de stat cum să-l învăţăm pe ei să-şi protejeze secretele de serviciu. Repet, din două motive: avem o Lege a concurenţei neloiale, iar, în al doilea rând, avem Legea informaţiilor publice, lege ce-i spune întreprinzătorului privat ce nu poate clasifica în categoria secretelor de serviciu şi să-şi protejeze aceste interese.

Iată de ce, pentru motivele amintite, solicităm în continuare eliminarea art.15 lit.c) cu privire la secretul de serviciu şi a întregului capitol din această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mitu.

Domnul Dumitru Octavian Mitu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu sunt unul dintre cei care susţin că acest text să treacă în forma propusă chiar de iniţiator şi vreau să-i mai explic o dată colegului Boc că ar fi trebuit să citească toată legea şi să coroboreze cumva toate prevederile ei, pentru că eu descopăr că n-a înţeles. Nu poate să vină SRI-ul la un agent, la o persoană juridică decât dacă persoana juridică solicită acest lucru, decât dacă persoana juridică încearcă să-şi protejeze anumite informaţii.

Deci, SRI-ul va veni la cei care vor solicita să vină, nicidecum nu se va sesiza din oficiu să vină la o firmă şi să-i spună cum să protejeze informaţii la care firma aia nici nu se gândeşte că ar fi strict secrete sau secrete de serviciu.

Deci, vă rog frumos să citiţi legea, să vedeţi cum funcţionează ea şi după aceea s-o comentăm atâta, pentru că facem prea mare spectacol şi cred că este chiar în defavoarea şi cred că este împotriva interesului chiar a persoanelor juridice care, vă rog să mă credeţi că, uneori, mai au şi informaţii de protejat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Marton, apoi doamna Mona Muscă şi vă propun ca, după doamna Mona Muscă să sistăm dezbaterile.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Aveţi cuvântul.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Eu cred şi sunt convins că în majoritatea legilor din Uniunea Europeană, nu este reglementată această parte a secretului, în aceeaşi lege, deci secretul de stat, în majoritatea ţărilor Uniunii Europene, este reglementat într-o lege distinctă, şi nu împreună cu secretul de serviciu. Acesta este adevărul. Că o ţară nou intrată în NATO – şi cred că astfel a dorit să aducă acest exemplu colegul nostru, şi nicidecum nu a încercat să continue acea, se pare, cutumă din ultimele zile, prin care se cataloghează intervenţiile noastre pe baza apartenenţei la unele comunităţi.

Noi nu am fost, nu suntem şi probabil nici nu vom fi, cât suntem, cel puţin, cetăţeni români şi locuim în această ţară, membri ai Parlamentului Ungariei. Deci, nici răspunzători pentru o lege care se votează acolo. Poate să avem opinii diferite de cei care au votat legea respectivă, că poate suntem de o altă viziune.

Dar, dacă această lege are această latură a secretului de serviciu, noi credem că, atunci, această latură trebuie să fie bine definită. De aceea, am propus varianta pe care o cunoaşteţi din amendamentul nostru.

Mai mult, aş putea argumenta că cealaltă latură a urmăririi penale se regăseşte în legea care priveşte protejarea datelor personale.

Oricum, eu cred că cel puţin art.15 lit.e) trebuie completat cu acele cuvinte propuse de domnul preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi în Senat trebuie să găsim o sintagmă, sau chiar o formulare mai lungă, pentru că această lege, dacă este o lege a informaţiilor clasificate, trebuie să dea elementul prin care se poate clasifica. Deci, acest sprijin juridic legal, pe baza căruia oricine poate să-şi facă clasificarea informaţiilor. Dacă rămân la o informare vagă, cum este art.15, lit.e), varianta actuală, omul n-are aceste puncte de sprijin. Ca atare, cred că este binevenit ca această formulare să fie cât mai clară, cât mai corectă şi, dacă rămâne în varianta propusă de domnul preşedinte, atunci, la Senat să găsim o formulă de completare pentru ca tot cetăţeanul acestei ţări să înţeleagă că este o informaţie clasificată în sensul acesta şi ce nu poate fi clasificat în sensul acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Mona Muscă şi după aceea procedăm la vot.

Domnul Emil Boc (din sală):

Domnule preşedinte, vă rog!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Boc, eu ştiu că este "interesul naţional", "NATO", "globalizare", "mondializare" … Ştiu toate astea.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Diferenţele dintre cei care susţin includerea secretului de serviciu şi cei care susţin eliminarea secretului de serviciu din această Lege a informaţiilor clasificate este o chestiune de principiu şi aş vrea să aduc câteva argumente foarte serioase, fără să atac pe nimeni, pentru că cred că cel mai important lucru este să încercăm să ne convingem unii pe alţii de realitatea care nu ţine de o poziţie sau de alta, ci ţine de un stat democratic.

Şi aici v-aş spune că, dacă acest proiect de lege rămâne aşa cum este, ajungem la situaţia paradoxală că toate informaţiile ajung să fie ori informaţii secrete de stat, ori informaţii secret de serviciu.

Ca atare, mă întreb: de ce Dumnezeu am mai făcut noi Legea liberului acces la informaţiile de interes public?

Şi, pentru că v-aţi referit la NATO, secretul de serviciu nu trebuie reglementat prin Legea informaţiilor clasificate. Acesta este punctul de vedere al celor care susţin să nu includem secretul de serviciu aici. De ce nu trebuie introdus aici? În primul rând că cerinţele NATO – pe care le respectăm şi noi şi dorim chiar o grabnică aparţie a acestei legi – cerinţele NATO nu includ secretele de serviciu. Deci, hai să nu ne mai agăţăm de un argument care este inexistent.

Pe de altă parte, există o Lege privind combaterea concurenţei neloiale, legi care protejează invenţiile şi inovaţiile, sau drepturile de autor; există un proiect de lege la care se lucrează acum privind protejarea datelor personale.

Proiectul de lege acesta nu defineşte şi nu condiţionează secretele de serviciu de siguranţa naţională. Eu înţeleg să introducem aici acele contracte, acele informaţii de serviciu a căror dezvăluire ar aduce atingerea siguranţei naţionale. Şi atunci, automat, ele intră la secretele de stat. Deci, încă o dată: nici în această situaţie nu mai avem nevoie de secretul de serviciu.

Persoanele juridice de drept public sau privat care lucrează temporar cu secrete de stat sunt oricum supuse prevederilor privind secretul de stat din acest proiect de lege. Drept urmare, nu există nici o justificare pentru introducerea secretului de serviciu în această lege. Nu face parte din proiectul acestei legi şi din principiile acestei legi care ambele au la bază tot ce aduce atingere siguranţei naţionale şi apărării ţării.

Mai mult decât atât, pe lângă faptul că blochează o lege care nu-şi mai are sensul – Legea liberului acces la informaţiile de interes public, cerută şi ea de NATO, în egală măsură cu Legea informaţiilor clasificate -, deci, mai mult decât atât, într-un articol …

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată colegă, cu respect vă atrag atenţia că nu facem dezbateri generale. Discutăm un text. Vă rog să vă referiţi la acesta.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Termin, domnule preşedinte. Dacă nu m-aţi fi întrerupt, eram gata şi mă refeream exact la ceea ce trebuie.

Deci, la pct.15, la art.15, sau unul următor, se spune clar că SRI-ul acţionează şi verifică la faţa locului – la faţa locului – cum este protejat secretul de serviciu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu (din sală):

Numai la cerere!

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnul meu, în momentul în care clasifici, în momentul în care clasifici ca secret de serviciu, înseamnă că noi vom avea doar secrete de serviciu şi secrete de stat. Drept urmare, nu mai există nici un fel de control al cetăţeanului asupra instituţiilor statului, asupra instituţiilor private şi asupra a ceea ce mişcă în ţara asta şi care ar trebui să mişte în favoarea cetăţeanului. (Rumoare)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Boc are dreptul la replică. (Rumoare, vociferări)

Domnul Emil Boc:

Eu vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru modul deschis în care conduceţi această şedinţă şi am promis că mă încadrez în 30 de secunde, doar pentru a lămuri afirmaţia colegului Mitu, pe care-l apreciez, de altfel.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu (din sală):

Şi eu vreau să lămuresc ceva!

Domnul Emil Boc:

Domnule Petrescu, aveţi cuvântul, este o dezbatere democratică şi vă invit să luaţi cuvântul şi fiţi convins că niciodată nu mă voi opune, voi lupta până la ultima picătură de energie, până la ultima picătură de sânge ca dumneavoastră să aveţi dreptul să vă opuneţi. Deci, este un lucru democratic şi nu aparţine această frază persoanei mele, ci domnului deputat fost, regretatul Ioan Raţiu, preluată, suntem de acord.

Revin: la Capitolul IV – "Atribuţiile Serviciului Român de Informaţii", la art.33 lit.j), vom vedea că "Constatarea nerespectării normelor privind protecţia informaţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute de lege revine SRI-ului, iar atunci când faptele constituie infracţiuni, sesizează organele de urmărire penală".

Deci, iată cum Serviciul Român de Informaţii poate interveni să constate modul în care societăţile private îşi gestionează secretele de serviciu.

În consecinţă, cred că argumentul formulat de noi pentru eliminare este justificat şi din perspectiva extinderii competenţelor SRI-ului în acest domeniu.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreşedinte Petrescu – drept la replică.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule preşedinte, daţi-mi voie să protestez.

Este adevărat că avem dreptul să ne exprimăm opiniile de la acest microfon. Este şi normal, suntem în Parlament. Însă, tot foarte democratic este să nu ne batem joc de decizia colegilor noştri care au votat aproape în unanimitate sistarea discuţiilor, iar un drept la replică nu înseamnă neapărat să faci explicaţii de principiu. Un drept la replică înseamnă atunci când ţi s-a pronunţat numele într-un mod ofensator, ai fost jignit, ai fost umilit, mă rog. Dacă dumneavoastră aţi permis acest lucru, atunci şi eu pot să spun aici, de la această tribună, că de foarte multe ori colegii noştri fac nişte afirmaţii false. Sunt nişte falsuri prin omisiune, adică se prefac că nu observă anumite prevederi de la un anumit articol, anumite sintagme dintr-un anumit alineat şi distorsionează realitatea.

Noi, din politeţe, de foarte multe ori nu am vrut să spunem chestiunea asta, dar, despre legea asta s-a vorbit la diverse conferinţe de presă, la talk-showuri, fie fără să fi fost citită în detaliu, fie într-un mod intenţionat, prin prezentarea unor omisiuni. Chiar şi această problemă, că SRI-ul vine obligatoriu la agenţii economici şi începe să-i controleze. Dacă ei nu şi-au clasificat nimic ca informaţie secretă şi dac㠖 şi dac㠖 n-au cerut să vină SRI-ul?! În clipa, însă, când te angajezi, când îţi clasifici nişte informaţii secrete de serviciu, când soliciţi – că aşa spune legea: "la cerere" – şi degeaba omiteţi tot timpul expresia asta "la cerere", doar, doar, ziariştii n-or citi, or scăpa, doar cetăţenii nu vor afla. Faceţi omisiunea asta special ca să vă demonstraţi anumite idei, dar nu este o formă elegantă de a demonstra că aveţi dreptate.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Potrivit regulamentului, sunt nevoit să supun întâi votului dumneavoastră amendamentul de eliminare a textului, formulat de domnul deputat Boc.

Cine este pentru eliminarea art.15 lit.e)?

Voci din sală:

Democratic, domnule preşedinte!

Domnul Valer Dorneanu:

Democraţie înseamnă şi ordine, stimate coleg! Mai ales în timpul votului.

21 de voturi pentru.

Împotrivă?

Da, cu marea majoritate a votului celor prezenţi, s-a respins propunerea de eliminare a textului.

În continuare, tot potrivit regulamentului, o să supun votului dumneavoastră întâi amendamentul comisiei. Vă reamintesc că, uneori, în practica noastră am admis ameliorarea unui amendament formulat de comisie atunci când comisia şi l-a însuşit. De această dată, comisia nu este în unanimitatea ei prezentă, pentru a putea lua decizii şi atunci, supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei aşa cum l-a formulat în raportul suplimentar pe care-l aveţi. (Rumoare)

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun că atunci rămânem fără text aici. Deci, ori votăm amendamentul, ori … Ca să se ştie. Dumneavoastră mi-aţi cerut să explic votul. Asta fac.

Cine este pentru amendamentul comisiei? 15 voturi pentru.

Împotriva amendamentului? 88 de voturi împotrivă.

Amendamentul comisiei s-a respins.

Mai există un amendament respins, pe care-l supun votului dumneavoastr㠖 amendamentul domnului deputat Tudor.

La pct.3, vă rog să urmăriţi …

Domnul Andrei Ioan Chiliman (din sală):

După regulament, al comisiei …

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, am obligaţia, după regulament, să supun dezbaterii şi amendamentele respinse? Vă mulţumesc foarte mult.

Uitaţi-vă, atunci, la pct.3 din raportul suplimentar, amendamentul domnului deputat Tudor, care propune menţinerea textului actual. E corect, domnule Chiliman?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Tudor. Cine este pentru? Sunt 85 voturi pentru amendament.

Voturi împotrivă? 35 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 85 voturi pentru, 35 împotrivă şi o abţinere, amendamentul domnului Tudor s-a admis şi, în consecinţă, rămâne textul iniţial al art.15 lit.e).

La art.16 alin.2, vă rog să urmăriţi amendamentul 2 din raport, comisia propune la sugestia colegilor noştri, Mona Muscă, Emil Boc şi Ion Neagu, eliminarea acestui text.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. A fost admis amendamentul şi a fost eliminat textul.

La art.19, vă rog să urmăriţi amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3?

Poftiţi, domnul Mitu şi apoi domnul Boc.

Domnul Octavian Mitu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi şi doamnelor colege,

La art.19 am un amendament care a fost respins şi pe care aş vrea să vi-l supun atenţiei, poate acum şi, eu ştiu, o să-l găsiţi interesant încât să-l şi susţineţi, mai ales cei care spunem că vrem să preîntâmpinăm, să zic, efecte secundare care să vină împotriva intereselor cetăţeanului. E vorba de lista persoanelor sau autorităţilor care prin această lege vor fi abilitatea să claseze informaţii ca fiind strict secrete de importanţă deosebită. Eu am propus ca pentru informaţiile strict secrete, importanţă deosebită, practic autorităţile abilitatea cu clasificarea lor ca strict secret de importanţă deosebită să fie: "Preşedintele României, primul ministru, directorul SRI, directorul SIE şi alte autorităţi împuternicite de preşedintele României sau de primul ministru", în loc de această listă care era destul de stufoasă în care erau prinşi membrii Guvernului, mă rog, directorii altor instituţii care, deocamdată, n-au, prin lege, calitatea de servicii secrete, cum ar fi de exemplu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi, vă spun, lista este foarte lungă. Înlocuiesc, zic, această parte din listă cu această abilitare pe care, prin lege, preşedintele României şi primul ministru o să o aibă de a împuternici, asumându-şi răspunderea, pe cine vor considera dânşii să clasifice secrete ca fiind secrete de stat de importanţă deosebită, urmând ca ulterior să răspundă pentru această decizie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc, apoi domnul deputat Petrescu şi apoi comisia.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc.

Am să susţin un amendament al Grupului parlamentar al PD, formulat prin domnul deputat Sorin Frunzăverde, aflat la pag.10, pct.5 din raport, parţial se suprapune peste amendamentul domnului Mitu şi considerentul de la care am pornit este următorul: sunt câteva instituţii incluse la art.19 lit.a) care au dreptul să clasifice informaţii strict secrete de importanţă deosebită, autorităţi care, în mod normal, nu au asemenea competenţe prin lege sau prin regulamente şi, în consecinţă, se impune eliminarea acestora, şi o să dau câteva referiri, câteva exemple. Cu tot respectul pe care îl port preşedintelui Camerei Deputaţilor, nu apreciez că, de exemplu, preşedintele Camerei Deputaţilor sau preşedintele Senatului ar fi în măsură să deţină informaţii strict secrete de importanţă deosebită şi, în consecinţă, să facă parte din categoria autorităţilor care să poată dispune secretizarea unor asemenea informaţii.

De asemenea, mă refer la secretatul general al Senatului şi la secretarul general al Camerei Deputaţilor. La fel, aceste autorităţi nu pot fi incluse în categoria autorităţilor care să clasifice informaţii strict secrete de importanţă deosebită şi mă refer, de asemenea, la directorul Institutului naţional de statistică. Cu alte cuvinte, va trebui să calsifice realizările sau nerealizările unui guvern pentru a ascunde opiniei publice datele, realităţile cu privire la indicatorii economici pe care trebuie să-i facă cunoscuţi. Iată câteva argumente, pentru care noi propunem reformularea art.19 lit.a), prin includerea în categoria instituţiilor care pot clasifica informaţiile strict secrete de importanţă deosebită a următoarelor autorităţi.

1. Preşedintele României

2. Primul ministru

3. Membrii Consilului Suprem de Apărare a Ţării

4. Directorul Serviciului de Protecţie şi Pază

5. Directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale

6. Alte autorităţi împuternicite de preşedintele României sau de primul ministru.

Argumentul nostru se bazează pe o experienţă occidentală şi ne referim, de exemplu, la practica americană unde preşedintele Statelor Unite este acela care poate împuternici orice altă autoritate să secretizeze anumite informaţii ca fiind secrete de importanţă deosebită. Dar, a prezenta aici aceste autorităţi care, repet, prin natura atribuţiilor şi a competenţelor date de lege, nu intră în posesia unor informaţii secrete de importanţă deosebită, noi credem că facem un regres faţă de forma iniţială a legii, repet, acest articol propus de către comisie în această formă reprezintă un regres faţă de forma iniţială a legii. Şi dacă este să motivez de ce a fost trimisă legea la comisie, a fost retrimisă ca să o îmbunătăţim şi nu, dimpotrivă, să realizăm un regres cu privire la forma iniţială.

Iată de ce vă solicităm să acceptaţi amendamentul formulat de Grupul parlamentar al PD de la pag.10 pct.5.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Tudor şi apoi doamna Mona Muscă.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Daţi-mi voie să-mi spun şi eu punctul de vedere.

Acest articol trebuie modificat în sensul restrângerii atribuţiilor persoanelor care/sau, mai bine zis, în sensul restrângerii persoanelor care pot da caracter strict secret de stat, pardon, pentru că el este foarte mare.

În sensul următor, mai trebuie să spun că la început, în prima parte avem încă o schimbare de text propusă de mine şi de domnul Moiş. În loc de "autorităţile împuternicite" să atribuie un nivel sau altul de secretizare a informaţiilor cu prilejul "elaborării sau conceperii lor" este o eroare "a conceperii", pentru că atunci când eu "concep" pe un caiet un text care urmează să primească caracterul de secret, nu-i dau pe fiecare frază caracterul acesta. Aceasta este conceperea. Şi, de aceea, textul corect este următorul, după părerea noastră: "Sunt împuterniciţi să atribuie unul dintre nivelurile de secretizare a informaţiilor cu prilejul elaborării lor" şi atât.

Acum, următorul punct, ca să nu mai revin încă o dată, vă fac citirea persoanelor propuse de noi, de mine: "Preşedintele României, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării..." şi nu membrii, pentru că nu orice membru în cadrul consiliului face el secret de stat de importanţă deosebită, ci numai consiliul face lucrările în final, adoptate de consiliu şi i se dau caracterele de secret de stat, apoi, "... primul ministru, guvernatorul Băncii Naţionale, directorii Serviciilor Naţionale de Informaţii, directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale..." şi în final am revenit şi susţin ca şi preşedintele statului şi nu premierul României, numai preşedintele statului să poată "împuternici alte autorităţi", nu persoane fizice.

Cu alte cuvinte, vreau să se taie de acolo cuvântul membri din pct.2 şi să rămână numai consiliul, să se taie membrii Guvernului, e şi un nonsens pentru că, în general, o parte bună din membrii Guvernului fac parte din Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Secretarul general al Guvernului nu secretarul dă caracterul, ci primul ministru. Secretarul scrie, dacă primul ministru zice "are caracter secret de stat" el îi dă caracter de stat, secret de stat, secretarul nu face decât, efectual, extinzând aşa poate nefiresc, e dactilografa care scrie ce zice primul ministru. Directorul Serviciului de Protecţie şi Pază nu are ce căuta aici să dea secrete de stat, de importanţă deosebită. Ce secret are el? Că-i duce cineva sacoşa unei neveste de demnitar, ca să fiu un pic răutăcios? Sau că-l păzeşte pe unul când s-a dus să facă nu ştiu ce întâlnire cu altul? Acesta nu este secret de stat de importanţă deosebită. Deci, eliminare.

Secretarul general al Senatului şi secretarul general al Camerei, cu toată deferenţa, dacă ar fi fost după mine ar fi trebuit trecuţi preşedinţii. Pentru că ei, în final, decid ce anume să se dea în caracterul acesta. Dar, atâta timp când nici măcar salariile noastre nu sunt secrete, ci se publică în Monitorul Oficial, ce altfel de secrete are Parlamentul? Nu este o instituţie publică la care toată lumea trebuie să aibă acces. După mine nici nu trebuie să oprim presa la uşa comisiilor. E o mare greşeală! Tot ce facem este public. Nimeni nu face nu ştiu ce minuni de secrete aici. Ca atare, eliminarea şi a pct.9. Directorul Institului Naţional de Statistică nu are ce căuta aici, vrem numai să-l punem pe Hâncu sau cum îl cheamă care mai face nu ştiu ce prognoze şi le dă pe la nu ştiu unde şi pe acesta cu secret de stat? Ca să nu afle Opoziţia ce pritocim noi acolo în laboratoare? Din contră, statistica naţională trebuie publicată, trebuie să o ştie toată lumea, de la presă şi până la utlimul om, pentru că nu avem nimic de ascuns în privinţa naţiunii, în privinţa statisticii. Ce statistică e asta? Săpunul pe cap de locuitor, câţi au murit, câţi au ... astea nu sunt secrete de stat. Şi, directorul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat… Administraţia Rezervelor de Stat are o cantitate din petrol, din grâu, din porumb etc. bine stabilită. Asta, să zic că este secret, dar faptul că vine Mureşan şi ia de acolo ce vrea el şi acum e în procuratură şi a dat de un asemenea document strict secret de stat de importanţă deosebită, este o mare eroare care induce în defect, produce greutăţi şi procuraturii ulterior. Nu are ce căuta nici acest pct.11.

Revin, deci tăiem pct.... (Domnul preşedinte ia cuvântul domnului deputat Marcu Tudor.) Gata am terminat. Pct.4, 7, 9, 10, 11 – la pct.2 rămâne "consiliul" şi nu "membrii", şi la pct.12 rămâne numai preşedintele să împuternicească, nu şi primul ministru, pentru că nu are pe cine miniştrii din Consiliul Suprem de Apărare a Ţării dau caracterul consiliului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Mona Muscă şi apoi domnul deputat Bădoiu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu (din sală):

Şi eu am cerut cuvântul, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule vicepreşedinte, vă ascult. V-aţi manifestat şi dumneavoastră dreptul...? Iertaţi-mă, nu am văzut.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Dacă aţi fost înainte, poftiţi. Vă rog. (Către domnul Ovidiu Cameliu Petrescu.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Mona Muscă. V-am dat cuvântul.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Stimaţi colegi,

Dacă nivelul celor care au puterea de decizie în a clasifica informaţiile coboară până la directori, ba, mai mult, coboară până la "alte autorităţi", înseamnă că un asemenea articol nici n-ar trebui să existe aici. Atâta vreme cât preşedintele ţării sau primul ministru poate împuternici alte autorităţi, care or fi ele, mă întreb de ce a mai trebuit un articol care să detalieze. Drept urmare, primul lucru pe care îl propunem este eliminarea împuternicii de către primul ministru sau de către preşedintele ţării "a altor autorităţi". Nu ştim care sunt acele autorităţi şi drept urmare nu cred că e cazul ca oricând să se poată da o împuternicire oricui pe această temă, chiar dacă această împuternicire este dată de preşedintele unei ţări sau de primul ministru.

În al doilea rând, Parlamentul României, şi orice parlament din lumea asta, este cea mai transparentă instituţie a ţării. Asta este raţiunea de funcţionare a acestui parlament şi a oricărui parlament din lume. Drept urmare, este aberant ca în această instituţie să poată secretiza ceva preşedinţii celor două Camere sau secretarii celor două Camere. Înseamnă că transformăm această instituţie în altceva decât este ea în sine. Avem aceeaşi propunre în legătură cu Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi cu Guvernul. Nu au treabă membrii consiliului şi guvernului cu clasificarea informaţiilor. Guvernul, în totalitatea lui, da. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în totalitatea lui, da. Membrii fiecare, în sine, nu. S-a coborât nivelul funcţiilor pe care le ocupă cei care urmează să clasifice până la directori. Directori de servicii...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată colegă, poate vă referiţi exact la ce fel de directori.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Dacă îmi daţi voi da, este vorba de...

Domnul Valer Dorneanu:

Dar tot spuneţi directori şi nu ajungeţi unde vă dau eu voie.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Dacă nu mă lăsaţi n-o să ajung niciodată, aveţi răbdare! Sunt mai în vârstă, domnule preşedinte! Nu sunt aşa tânără, să termin aşa de repede! (Râsete în sală. Aplauze.)

Drept urmare, directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi directorul Serviciului Naţional de Informaţii nu au ce căuta, deci funcţiile respective. E suficient că există ministere de care domniile lor aparţin, există autorităţi publice de care domniile lor aparţin. Cei care conduc ministerele respective, care conduc autorităţile respective se află în Guvern sau se află în Consiliul de Apărare a Ţării sau sunt în afară, dar trebuie şeful instituţiei, nici într-un caz un director, să poată clasifica. El poate însă propune, cu asta sunt de acord, să propună, dar nu să fie ei cei îndrituiţi să clasifice.

De asemenea, solicităm ca în afara acestor atribuţii să fie şi Institutul Naţional de Statistică şi Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat.

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Aceste instituţii sunt instituţii publice ale căror informaţii sunt la rândul lor informaţii publice. Orice cetăţean din ţara asta are dreptul să ştie în ce constau rezervele naţionale de stat ale României, după cum are voie să ştie, şi dumneavoastră şi alte instituţii publice au obligaţia să le spună, toate informaţiile în legătură cu statistica şi cercetările statistice ale Institutului Naţional de Statistică din România.

Ca atare, propunem să rămânem în lista respectivă, "Preşedintele României, Guvernul României, primul ministru, guvernatorul Băncii Naţionale".

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte, o chestiune de procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Am rugămintea, dacă sunt colegi, cum este în partea aceasta a sălii, în mijlocul sălii, care au ceva de spus, să aibă bărbăţia să vină şi să spună de la microfon, nu din bancă. Dacă au argumente solide şi dacă au ceva de spus, dacă nu, îi rog respectuos să respecte procedurile parlamentare. Din bancă se ascultă, nu se vorbeşte!

Domnul Valer Dorneanu:

Sunt de acord cu ce spuneţi dumneavoastră, cu condiţia să ţineţi şi dumneavoastră cont de această recomandare, pentru că, eu de aici, de la tribună, vă văd destul de des vorbind împreună cu colegii dumneavoastră şi adresându-vă celor care iau cuvântul. Deci să fim corecţi şi să fie egalitate de tratament.

Are cuvântul domnul Petrescu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Având în vedere că şi eu sunt ceva mai în vârstă, o să vorbesc mai mult... (Râsete în sală.)

În primul rând, procedural vorbind, noi ar trebui să ne referim la modificarea propusă de comisie şi să fim pentru sau împotrivă. Ca să mai umblăm acum la tot textul să-l restructurăm, oricum în opinia mea suntem în afara oricărei proceduri regulamentare, dar să păstrăm totuşi o măsură a lucrurilor. Asta este o observaţie.

Alte observaţii aş vrea să fac la fondul textului. Şi eu sunt de acord că extinderea făcută de comisie la preşedinţii celor două Camere, mă rog, sunt exagerate, pentru că noi trebuie să pornim de la textul legii. Textul legii, în art.17, ne detaliază care sunt secretele de stat. După cum veţi observa, 90% din ele sunt informaţii cu caracter militar, acesta este adevărul. Toate speculaţiile care s-au făcut că ţaţa Floarea o să găsească pe izlaz un document secret de stat şi intră în puşcărie sărăcuţa nevinovată că nu ştie, sunt glumiţe.

Secretele de stat sunt foarte puţine, sunt foarte restrânse, sunt de o mare complexitate. Acum, dacă ne uităm cu atenţie, cum spuneam, la prevederile art.17, în nici un caz, la Camera Deputaţilor şi la Senat informaţii de genul acesta nu există. Dacă cineva vrea ca să ne convingă că există ar fi bine să ne spună, să ne dea un exemplu: Domnule, aici este un plan, în timpul războiului pleacă o rachetă din cabinetul lui Petrescu, aterizează un avion pe terasă, sunt nişte probleme care ţin de acest domeniu, extrem de complex şi de delicat al secretelor de stat care, aşa cum spuneam, aşa cum le formulează art.17 sunt preponderent militare. Deci mi se pare excesiv, bine, acum nu este nici o nenorocire dacă le lăsăm pentru că oricum, respectivii demnitari, pe care noi îi împuternicim să secretizeze, nu vor avea ce. Pentru că nu vor putea secretiza ceva care nu se încadrează în prevederile art.17. Ar fi o chestiune abuzivă.

În ceea ce priveşte afirmaţiile care s-au făcut aici că ar trebui scoase cutare prevedere sau cutare şef de serviciu sau primul ministru să nu împuternicească că nu are pe cine. Aş vrea să vă atrag atenţia că există totuşi nişte raţiuni pentru care textul arată aşa. Vor fi miniştri care coordonează activitatea unor servicii secrete, să le spunem aşa, au structuri informative în coordonarea lor şi activitatea asta este categorică în sfera secretelor de stat, şi care nu sunt membri ai CSAT-ului. Uite, un exemplu foarte actual. Senatul a scos-o pe doamna ministru al justiţiei din categoria persoanelor care au dreptul să facă parte din CSAT. Poate se adoptă varianta asta.

Într-o asemenea situaţie, doamna ministru nu este membru al CSAT-ului, şi are totuşi în subordine acolo nişte structuri informative. Dacă noi scoatem aici pe miniştri, pe primul ministru, etc. şi lăsăm doar 3-4 autorităţi, restrângem într-un fel sfera asta de acţiune. Dar, noi nu trebuie să fim atât de reticenţi, atâta vreme cât secretele de stat sunt cele din articolul 17, stimaţi colegi. Nu sunt altele. Şi acelea nu se găsesc pe toate drumurile. Nu se găsesc peste tot.

Mai este un lucru pe care îl reproşez aici iniţiatorilor acestei legi. Ei nu şi-au făcut prea simţită prezenţa în timpul dezbaterilor legii. Pentru că poate să vină un coleg şi în mod justificat să se întrebe: Domnule, dar de ce rezervele de stat, dar de ce direcţia de statistică? Evident, este o întrebare legitimă. La întrebarea aceasta legitimă, la această nedumerire, un reprezentant al iniţiatorului trebuie să vină şi să ne explice: Stimaţi colegi, la direcţia de statistică nu se ţine numai statistica, ştiu eu, sticlelor de bere băute în ţara asta, se mai ţine şi evidenţa cutare, s-o nominalizeze, şi să ne convingă, realmente, că într-adevăr acea informaţie este secretă şi, atunci, colegii noştri care au problema aceasta vor înţelege şi vor accepta, pentru că suntem oameni raţionali. Dar, dacă ne lipseşte informaţia pe care, într-adevăr, orice iniţiator al proiectului este obligat să o furnizeze, atunci s-ar putea să luăm decizii incorecte şi eu aş ruga iniţiatorii să dea un răspuns la aceste probleme legate de statistică şi de rezervele de stat, pentru că eu cred că au fost de bună credinţă şi cred că dacă au inclus aceste funcţii, acolo există, într-adevăr, nişte informaţii strict secrete de importanţă deosebită. Probabil că există, dar trebuie să ne spună şi nouă.

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul Boc, pentru o problemă de procedură. Dacă e problemă de procedură, vă rog s-o prezentaţi şi nu e din acelea "de interes naţional".

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Vă rog să nu compromiteţi sintagma "de interes naţional" pentru că, totuşi, are o conotaţie specială.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu eu, nu eu. Uitaţi-vă în Monitorul Oficial în partea a II-a unde sunt reproduse dezbaterile şi veţi vedea acolo răspunsul.

Vă rog.

Domnul Emil Boc:

O să-l studiez cu atenţie şi o să vi-l transmit şi dumneavoastră.

Ca procedură, este una constructivă. Având în vedere că la acest articol s-au făcut mai multe amendamente separate, dar care, în esenţă, toate vizează acelaşi lucru, pentru a putea scoate un articol bun, apreciez că ar fi nevoie să facem o mică derogare de la procedura tradiţională prin care aprobăm în bloc sau respingem în bloc un amendament şi să luăm fiecare autoritate şi să o supunem votului, pentru că există amendamente interrelaţionale, eu sunt de acord cu un punct de la colegul Mitu, colegul Mitu e de acord cu un punct de la domnul Marcu, domnul Bădoiu cu un punct de la noi şi aşa mai departe.

Cred că din motive de eficienţă şi de a scoate o lege bună, ar trebui să procedăm în cazul art.19 prin supunerea la vot a fiecărei autorităţi şi rezultatul votului să fie consemnat ca rezultat final. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Cornel Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

S-au emis aici mai multe variante de lucru cu argumente şi contraargumente. Mărturisesc că eu sunt unul din...de fapt, autorul amendamentului constând în introducerea în categoria celor care pot categorisi şi manevra informaţiile strict secrete de importanţă deosebită şi a preşedintelui Senatului şi, respectiv preşedintelui Camerei Deputaţilor.

Dar pentru că domnul Ovidiu Petrescu a făcut trimitere la art.17, o să-mi cer scuze că fac abuz de răbdarea dumneavoastră, dar cred că este absolut necesar să-i dau citire pentru a vă putea da seama că, de fapt, acest art.19 amendat corespunde întru totul prevederilor art.17. Şi spune aşa art.17 pe care l-aţi votat cu toţii: "În categoria informaţiilor secrete de stat din care fac parte şi cele strict secrete de importanţă deosebită sunt cuprinse informaţiile care reprezintă sau care se referă la..."

Şi acum o să vin la preşedinţii celor două Camere. Domnilor, la lit.n) se vorbeşte de "relaţiile şi activităţile externe ale statului român care, potrivit legii, nu sunt destinate publicităţii, precum şi informaţiile altor state sau organizaţii internaţionale faţă de care prin tratate sau înţelegeri internaţionale, statul român şi-a asumat obligaţia de protecţie."

Întrebare: preşedinţii celor două Camere intră în contact cu astfel de date, informaţii care nu sunt destinate publicităţii? Sunt persoane care nu o dată au condus numeroase delegaţii ale statului român şi au intrat în contact cu autorităţile statelor respective inclusiv cu organizaţiile internaţionale? Eu zic că da. Şi apoi să nu uităm că cei doi preşedinţi reprezintă puterea legiuitoare care, potrivit Constituţiei, face parte din sistemul puterilor statului.

Să nu mai uităm că, în lipsa şefului statului, preşedintele Senatului este cel care, potrivit Constituţiei, îi ţine locul, deci îi preia atribuţiile. Şi aşa stând lucrurile, mi se pare că e absolut normal şi firesc ca aceste persoane să poată fi cuprinse în categoria celor la care se referă art.19.

Mai departe. S-a spus aici: nu membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, ci Consiliul Suprem de Apărare a Ţării. Total fals! Pentru că de fapt nu instituţia ca atare se ocupă de astfel de probleme, ci cei care o compun trebuie să aibă acces la astfel de date şi, mai ales, să le clasifice ca atare. Pe acelaşi considerent, s-a vorbit şi de membrii Guvernului. Nu membrii Guvernului, ci Guvernul român.

Păi, domnilor, dacă veţi lectura prevederile art.17 veţi vedea că, de fapt, fiecare ministru intră în contact cu astfel de date categorisite drept secret de stat potrivit art.17. Referitor la şeful Institutului de statistică, vă rog să observaţi că acesta colectează, procesează, ca să zic aşa, o sumă de informaţii secrete de stat. Şi aşa stând lucrurile, este firesc să facă parte din categoria celor enumeraţi de art.19 pe care îl discutăm aici.

Referitor la guvernatorul Băncii Naţionale. La lit.m) de la art.17 se vorbeşte de emiterea, imprimarea bancnotelor şi baterea monedelor metalice ca secrete de stat. Cum să-l scoatem pe acest om din categoria respectivă? Şi aşa mai departe.

După părerea mea, discutăm în necunoştinţă de cauză, oarecum.

Mai departe. Îmi amintesc ce a precizat doamna Mona Muscă referitor la directori, directori generali etc. subsecretari de stat. Vă rog să reţineţi, doamna Muscă, că aceşti domni se ocupă de secrete şi nu de secrete categorisite drept strict secrete de importanţă deosebită. Deci de o altă categorie de secrete. Nu toate.

Mai departe! Să nu uităm că lucrările Parlamentului României, cu rare excepţii, sunt publice. Dacă avem în vedere astfel de lucrări, ele nu fac parte din categoria celor la care se referă legea pe care o dezbatem acum. Deci, aşa stând lucrurile, nimeni nu are a ascunde ceva în spatele acestor prevederi legale. Pur şi simplu, în orice stat civilizat, astfel de persoane pot şi au astfel de competenţe. Nimic mai mult! Aşa că haideţi să dăm votul şi să nu ne mai cramponăm de, zic eu, chestiuni absolut secundare şi care nu vizează fondul problemei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, trecem la vot. Eu respect logica domnului deputat Boc. Numai că îi amintesc: votul se dă după regulament.

Aveţi o problemă de procedură? Da. Poftiţi!

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să vă spun că m-am anunţat de cel puţin cinci ori, dar pentru...

Domnul Valer Dorneanu:

Puteaţi veni la tribună să vă înscrieţi pe lista de aici deschisă. Se poate şi aşa.

Domnul Ráduly Róbert Kálman:

Conform regulamentului, domnule preşedinte, de la care constat că am abdicat, ceea ce nu este un lucru corect, secretarii de şedinţă sunt cei care urmăresc activitatea colegilor în sală, inclusiv dacă cineva se anunţă sau nu. Dar am înţeles că am abdicat de la acest regulament la dezbaterea aceasta şi haideţi să trecem la subiect, cum spune colegul.

Am o singură observaţie, domnule preşedinte. Cred că onor comisiile de apărare şi juridică au greşit când au reformulat lit.a) respectiv, în momentul în care la nr.crt.2 au introdus preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor, ar fi trebuit să elimine de la nr.10 secretarul general al Senatului şi secretarul general al Camerei Deputaţilor. După cum observaţi, logica după care merge această clasificare este ca unicefalismul, dacă vreţi. Nicidecum bicefalismul.

La lit.c), în schimb, avem foarte clar, se precizează că intră secretarii generali. Drept urmare, singura mea observaţie la acest punct este de bun simţ, cred, este o corelare firească şi anume, ca o dată admis faptul că preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor sunt cei care pot să clasifice informaţiile ca strict secrete de importanţă deosebită, secretarii generali ai celor două Camere să intre, aşa cum este precizat la pct.c), respectiv la cei care pot să clasifice informaţiile ca fiind secrete.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, potrivit regulamentului, eu sunt obligat să supun votului amendamentele şi nu fraze, nu linioare, nu rânduri. Vă rog să observaţi că toate propunerile dumneavoastră se regăsesc în amendamentul comisiei sau în cele patru-cinci amendamente ale colegilor noştri. Dacă pică amendamentul comisiei, le vom vota pe rând pe celelalte, aşa cum a picat un amendament data trecută şi a urmat la vot un amendament respins de către comisie.

În consecinţă, supun întâi votului dumneavoastră amendamentul comisiei de la pct.3 cu privire la art.19. Amendamentul 3 şi 4. Pentru că le-am dezbătut împeună. Amendamentul 3 este preambulul şi 4 de fapt este conţinutul lit.a).

Cine este pentru amendamentele 3 şi 4 ale comisiei? Vă rog să vă exprimaţi votul. 70 voturi pentru.

Împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abţineri? 9 abţineri.

Cu 70 voturi pentru, 8 împotrivă şi 9 abţineri, amendamentele 3 şi 4 cu privire la cuprinsul art.19 lit.a) au fost adoptate.

În consecinţă, nu mai supun votului celelalte amendamente respinse de către comisie.

La art.19 lit.b) vă rog să urmăriţi amendamentul 5. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5. Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

La art.19 lit.c) urmăriţi amendamentul 6. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

După art.19, comisia ne propune un articol nou la amendamentul 7. Dacă aveţi obiecţiuni. Domnul preşedinte Stan.

Domnul Ion Stan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De comun acord cu domnul deputat Boc, consider că acest articol ar trebui să înceapă astfel: "Orice persoană fizică sau juridică română poate face contestaţie la autorităţile care au clasificat informaţia împotriva..." şi textul curge aşa cum a fost el făcut.

Domnul Valer Dorneanu:

Este o intervenţie de redactare admisibilă şi oricum constructivă. Dacă sunteţi de acord cu amendamentul 7 astfel cum a fost redactat din nou.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

La art.23 alin.10 vă rog să urmăriţi amendamentul 8. Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Unanimitate.

Domnul deputat Boc are un amendament respins la art.23. Vă rog.

Domnul Emil Boc:

La pag.10 din raport, la pct.8, avem o propunere la art.23 pentru un nou alineat care sună în felul următor: "Informaţiile care dezvăluie ilegalităţi sau acte de corupţie dovedite sunt tratate ca informaţii de interes public." Am propus acest amendament pentru că spiritul care trebuie să domine această lege este acela al transparenţei şi al respectului faţă de interesul public.

În consecinţă, ori de câte ori vom avea de-a face cu un abuz prin care o autoritate ar clasifica o informaţie ca fiind secret de stat sau de serviciu, dar, în fapt, acea informaţie ascunde ilegalităţi sau acte de corupţie, dacă această informaţie este făcută publică şi se dovedeşte că sunt ilegalităţi şi acte de corupţie, acea informaţie trebuie să fie tratată ca informaţie de interes public şi, în consecinţă, nu trebuie să atragă răspunderea persoanei care dezvăluie asemenea ilegalităţi sau acte de corupţie.

Repet: acest amendament face parte din...dacă mă pot exprima în sens larg, din logica primatului interesului public faţă de abuzurile care ar putea fi exercitate de către autorităţile publice şi, în condiţiile în care aceste informaţii care ar dezvălui ilegalităţi sau acte de corupţie vor fi dovedite, ele să fie tratate ca informaţii de interes public şi veţi vedea în continuare că se leagă foarte bine acest amendament de alte articole din lege.

Pe de o parte, mi se va putea replica faptul că se poate face contestaţie împotriva clasificării informaţiilor ca secret de stat sau secret de serviciu. Numai că până ajung să mă judec pe calea contenciosului administrativ, practic, lipsesc de eficienţă modalitatea aceasta de a pune în ochii opiniei publice de a spune faptul că aceste activităţi sunt tratate ca informaţii de interes public.

Acest amendament a fost formulat împreună cu domnul deputat Marcu Tudor, nu ştiu dacă este aici, şi, în consecinţă, vă supunem aprobarea lui.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tudor, dacă nu mă înşel, este coautor al amendamentului.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest subiect a constituit tema unor discuţii foarte îndelungi şi, după părerea mea, el este unul dintre cele care au contribuit la retrimiterea înapoi la comisie a acestui text. El este foarte important. Noi, după ce am ieşit de aici, după ce am votat aşa cum am votat data trecută, abia am mai putut face faţă tirului de întrebări şi de presiuni a presei că am făcut o mare greşeală. Şi am văzut că am făcut o mare greşeală. În ce sens? Noi singuri am zis că nu pot da caracter de secret persoane care, prin acest caracter, vor să-şi acopere ilegalităţi. Ei sunt pedepsiţi. Dar când sunt dovediţi.

Problema e: ce păţesc cei care-i dovedesc că au făcut un abuz prin acordarea nejustificată a unui caracter mai mare decât poate trebuia să fie dat. Vă dau un exemplu. Unul dintre colegii noştri, acum câţiva ani, s-a săturat în cadrul Serviciului Român de Informaţii să facă ilegalităţi ordonate de şeful acelui serviciu, adică să asculte ilegal pe Adrian Năstase, de exemplu, sau nu mai ştiu pe cine. Şi a venit la Parlament cu casetele, 10, arătate la un organ legislativ şi a dovedit corectitudinea afirmaţiilor lui. Şi a zis: "Îmi dau demisia, nu mai pot să stau pentru că nu suport presiunile care se fac asupra mea!"

S-a dovedit că sunt corecte, reale, şi s-a muşamalizat cazul, că era vorba de o persoană agreată de puterea trecută, iar acest om este încă pedepsit penal cu doi ani de închisoare pentru că a sustras nişte casete. Între noi fie vorba, dacă Baba Rada sustrage 10 casete nu ia nici o închisoare. Dar casetele acestea dovedeau o ilegalitate. El a fost incorect pedepsit.

Ca să evităm situaţii de genul acesta, în care presa, un om, un membru al Guvernului, un parlamentar dovedeşte reaua credinţă a unui om care a dat un caracter secret de stat, de-aia am vrut noi să restrângem noi mult acolo, sau de serviciu, la care nu au acces persoane care să-l poată dovedi ca un om corupt, deci cei care-l dovedesc aşa să fie protejaţi. Dacă el...aici e chestia foarte importantă...dacă un ziarist a făcut public un document cu caracter secret şi nu s-a dovedit că a avut dreptate şi că acel om a dat în mod nejustificat, ca să-şi ascundă corupţia, caracterul de secret, acel ziarist suportă rigorile legii, normal. Există legi pentru aşa ceva.

Dar dacă el a avut dreptate, să-l mai pedepsesc tot pe el? Îl pedepsesc şi pe cel care a abuzat de dreptul lui de a acorda caracterul, acoperindu-şi de fapt ilegalităţile, de aceea trebuie să-l absolv de vină. Rămâne cu vina dacă nu e dovedită reaua intenţie a emitentului caracterului. Dar e absolvit de vină dacă dovedeşte buna lui intenţie că a deconspirat un mafiot. De aceea, textul este extrem de important. Eu vă recomand să-l votăm aşa cum e, nu aducem nici un prejudiciu nimănui decât eventual corupţilor. Ba, din contră, punem cetăţenii, presa şi toţi ceilalţi care vor să dovedească oamenii corupţi într-o balanţă: dacă n-am dreptate, mai bine tac, dar dacă am dreptate? Şi el îşi asumă responsabilitatea. Dar dacă are dreptate trebuie să-l absolv de vină. În toate ţările civilizate aşa se întâmplă. Watergate-ul Sunt închişi acei oameni care au dovedit ilegalităţile făcute de preşedinte. Nu mai ştiu cum îl cheamă, dar eram importanţi, dar acum nu-i mai ţinem minte s-a dovedit că nu tot ce e important la un moment dat trebuie să cazi în genunchi în faţa lui.

Dacă Monica Lewinski şi mai ştiu şi eu ce minuni pe acolo şi sunt sigur că au fost o mulţime de oameni care au zis că e secret să intri în Biroul Oval. Sau... nu se mai dovedeau nici la Genscher, nici la preşedintele Germaniei, Kohl, şi la atâţia alţii. Presa nu mai avea curaj să spună nimic. Or, în toate aceste ţări, cei care au dovedit actele acestea de corupţie ale acestor oameni, ulterior băgaţi în puşcării, cum sunt prin Coreea de Sud, prin Japonia şi prin alte ţări, acei oameni nu au păţit nimic. Ba, din contră, unii au fost promovaţi. Aşa trebuie să ne înscriem şi noi în civilizaţia legislativă sau legislativul civilizaţiei mondiale pentru că, altfel, rămânem în situaţia de dinainte de 22 decembrie 1989, în care nici nu se putea pune problema să critici pe cineva. Cu dreptate, fără dreptate, închisoarea te mânca.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Vasilescu şi pe urmă vă propun sistarea dezbaterilor.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Majoritatea este pentru sistare.

Vă rog.

Domnul Valentin Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este la modă acum şi s-au făcut afirmaţii că pe timpul desfăşurării cercetării în cazul raportul Armagedon, serviciile de informaţii cu sau fără aprobarea Parchetului, au făcut ascultări ale unor convorbiri telefonice între ziarişti, mă rog...între diverse persoane, însă prevalându-se de caracterul secret al documentelor pe care aceste servicii le întocmesc, aceste înregistrări, nu se poate afla adevărul pentru că este pus sub cheie.

Eu nu cred că acest lucru se petrece astăzi, sau dacă s-a petrecut, s-a petrecut numai acum. Eu vă garantez că şi înainte de anul 2000 s-a ascultat cu sârg şi s-au creat probe, poate unele false, altele în scopul de a incrimina oameni nevinovaţi în ideea de a acoperi nişte ilegalităţi sub această pecete a secretului. Nu este normal să nu existe un feedback, adică o verificare, dacă aceşti oameni comit nişte ilegalităţi atunci când dau caracterul de secret unor documente care, practic, atentează la libertăţile cetăţeneşti şi la prevederile din Constituţia României.

Neavând un instrument de control prin care să obligăm aceste instituţii care secretizează în mod abuziv anumite documente, este, cred eu, util şi cu discernământ din partea ziariştilor şi a oamenilor politici care intră în posesia acestor documente, să avem totuşi un instrument prin care să putem exercita acea normă legală de a verifica dacă aceşti oameni au făcut un abuz prin secretizarea unor documente care, de fapt, ascund ilegalităţi comise de domniile lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Stan, din partea iniţiatorilor.

Domnul Ion Stan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu tot respectul pe care îl port domnului Marcu şi celorlalţi colegi, vreau să le reamintesc că în art.22 alin.5 se menţionează: "Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime". În art.33 se face aceeaşi precizare în legătură cu secretul de serviciu.

Consider că nu este cazul să admitem amendamentul propus de colegul nostru.

Vă mulţumesc.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Greşit! Se referă la altceva, nu are legătură cu ce a spus domnul Stan.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi avut cuvântul.

Supun votului dumneavoastră...am sistat dezbaterile, stimate coleg, iar pledoaria pe care aţi făcut-o dumneavoastră, aţi făcut-o împotriva motivaţiei din raport. Nu mai trebuie să adăugaţi altceva. Că ar fi spus ceva în plus.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Ceea ce am spus nu are referire la ceea ce am votat. În raport nu e scrisă bine motivaţia.

Domnul Emil Boc (din sală):

Sunt elemente noi.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, am votat sistarea luărilor de cuvânt; dumneavoastră aţi avut cuvântul, dumneavoastră la fel. (Se referă la domnii deputaţi Marcu Tudor şi Emil Boc)

Cine este pentru amendamentul domnului Boc? Nu sunt nici un fel de elemente noi, stimate coleg! Aceeaşi motivare o aveţi şi în raport.

Stimaţi colegi, de câte ori interveniţi, începeţi prin a spune graba dumneavoastră democratică, grija de a adopta această lege. Faceţi tot ce se poate ca să întârziaţi adoptarea ei. Nu vă supăraţi! Poftiţi!

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Vreau doar să menţionez faptul că articolul invocat de distinsul coleg Stan nu are nici un fel de sancţiune în conţinutul acestei legi, este o simplă frază care nu este dublată de o sancţiune. Dacă ar fi fost dublată de o sancţiune, aş putea fi de acord cu afirmaţia domniei sale. De aceea, insistăm pentru acceptarea amendamentului pentru că, repet, fraza formulată de domnul coleg Stan nu are nici un fel de sancţiune juridică. Este o simplă proclamaţie.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Astfel nu mai are nimeni curaj să deconspire nimic.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi ascultat şi argumentele autorilor şi ale iniţiatorilor. Vă rog să urmăriţi motivaţia din raport.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Boc şi al domnului deputat Marcu.

Cine este pentru?

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Dacă vreţi să vă acoperiţi mafioţii, faceţi-o domnilor! Este o conjuctură politică, nu legislativă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Tudor, vreţi să apelez la chestor pentru a face ordine în sală? Este inadmisibil ce faceţi dumneavoastră aici.

Pauză pentru a veni Partidul Democrat să voteze.

Rog liderul sau viceliderul Partidului România Mare să-l stăpânească pe colegul nostru, domnul deputat Tudor.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Vreţi să zic cum zicea domnul Mihăilescu: "Ciocul mic!"?

Domnul Valer Dorneanu:

34 voturi pentru.

Împotrivă? 41 voturi împotrivă. (Vociferări)

Abţineri? 5 abţineri.

Cu 41 voturi împotrivă, 34 pentru, 5 abţineri, amendamentul domnului Boc a fost respins.

La 33 lit.g), aveţi obiecţii?

Domnul Emil Boc:

La pagina 10, pct.9.

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi puţin, să vedem dacă are legătură cu 33 lit.g).

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, vă rog să consultaţi hârtiile pe care le aveţi în faţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Este un amendament respins mai înainte de art.33. Aveţi dreptate!

Domnul Emil Boc:

Vă rog, domnule preşedinte, să constataţi că niciodată noi nu intervenim decât pe lege şi pe legalitate. Şi acum după ce P.S.D.-ul a legalizat corupţia practic, prin respingerea amendamentului formulat...

Domnul Valer Dorneanu:

Stmate coleg, să venim la "cestiune" totuşi, să nu facem declaraţii politice.

Domnul Emil Boc:

Nu! Este vorba de comentariul cu privire la un articol respins.

Domnul Valer Dorneanu:

Chiar n-are legătură cu corupţia...

Domnul Emil Boc:

...de noi.

Domnul Valer Dorneanu:

Era vorba de secret de stat, informaţii militare, n-au legătură cu corupţia.

Domnul Emil Boc:

O spun pentru ultima dată, s-a legalizat secretizarea corupţiei în această ţară. Şi cu asta am încheiat.

Punctul 9 din raport, la art. 27, avem un amendament care sună în felul următor: "Neacordarea motivată a autorizaţie sau retragerea motivată a acesteia determină de drept interdicţia de acces la informaţii secrete de stat".

Amendamentul nostru vizează obligaţia motivării neacordării autorizaţiei cu privire la accesul la informaţia care vizează secret de stat, pentru că în forma propusă de către comisie, numai retragerea este motivată. Or, pentru a da posibilitate persoanei să se adreseze justiţiei, în condiţiile Legii contenciosului administrativ, este obligatoriu ca neacordarea să fie motivată, altfel, el nu ştie pe ce motive i s-a respins acordarea autorizaţiei şi pe ce motive să atace în instanţă neacordarea autorizaţiei. Este o chestiune de logică juridică şi, în consecinţă, vă rugăm să accepaţi amendamentul aşa cum a fost formulat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi auzit motivarea amendamentului. Aveţi şi motivele din raport pentru care comisia nu şi l-a însuşit.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Boc.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Daţi voie la procedură!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte,

Îmi pare rău că trebuie să contest iar votul, deoarece, spre ruşinea noastră, cel din stânga dumneavoastră numără numai voturile din stânga, cel din dreapta voturile din dreapta. Eu vă spun că am numărat 31 de membri PDSR aici. Cum au ieşit 44?! De unde 72? Păi, uite, i-am numărat perfect, luaţi-i şi dumneavoastră de aici, aceste trei, patru rânduri. Contest votul şi vă rog să număraţi încă o dată. Eu nu sunt nici un pic deplasat, când contest, am dreptate! Număraţi-vă singuri!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

De la data când era vorba în propoziţie au trecut vreo şapte minute.

Domnul Marcu Tudor:

De la data aceea nu a plecat nimeni din sală, că imediat doamna Ionescu a venit şi a numărat în acelaşi timp! Şi eu am renumărat şi sunt 31 de oameni.

Domnul Valer Dorneanu:

Am rugămintea să vă treziţi exact în momentul acela şi să faceţi intervenţiile pe procedură, nu după ce trecem la alte două articole!

Domnul Marcu Tudor:

De unde să ştiu eu, domnule preşedinte...

Domnul Valer Dorneanu:

... şi trec 10 minute.

Domnul Marcu Tudor:

Staţi un pic! Tot procedură vă zic. Dumneavoastră aveţi o mare defecţiune: mă puneţi pe mine să iau cuvântul înainte de a constata defecţiunea. Ce aberaţie este aceasta? Păi, după ce o văd, pot să iau cuvântul! De aceea, după ce am numărat, am văzut că este incorectă şi am luat cuvântul. Dumneavoastră sunteţi jurist, aveţi o logică, nu mă puneţi pe mine să repar logica dumneavoastră. Eu sunt numai inginer electronist!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Boc.

Cine este pentru? Cei din spate reprezintă alt grup parlamentar... (Domnul deputat Marcu Tudor este nemulţumit de numărarea voturilor.)

Domnule Tudor, chiar vreţi să vă evacuez din sală? Este inadmisibil ce faceţi! Până şi pe propriul dumneavoastră membru de partid îl contestaţi cum numără?

Domnul Marcu Tudor:

Daţi-mi voie la procedură. Am dreptul de câte ori invoc procedura să-mi daţi.

Dumneavoastră instituiţi un regim de teroare aici. Aţi pus pe domnul Leonăchescu să numere numai PRM-ul, pe domnul celălalt să numere restul de acolo! Nu este corect! Să numere amândoi! Pentru că dânsul zice nu ştiu câţi acolo şi celălalt scade jumătate dincolo! Eu aceasta contest! Eu am numărat 39, dar n-am mai terminat! Cum apar numai 15? Vă rog frumos să intraţi în corectitudine!

Domnul Valer Dorneanu:

Aş ruga insistent liderul Grupului parlamentar al PRM-ului să vină în sală.

Vă rog să comunicaţi acest lucru liderului dumneavoastră.

Vă rog să vă aşezaţi şi să permiteţi secretarilor să numere, după Regulament şi nu după ideile domnului Tudor. Numărăm în linişte sau suspendăm şedinţa?

Număraţi voturile. 27 cu 17. Mai număraţi şi dumneavoastră, domnule Tudor. 44 voturi.

Împotrivă? 45.

(Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Marcu Tudor (din sală):

35! Am numărat toţi!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Tudor, deci contestaţi modul cum numără secretarii?

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte,

Eu vă solicit să elibereze prezidiul domnul din dreapta dumneavoastră, care este rău intenţionat. Noi am numărat 35, dânsul 44. Cum este posibil?

Domnul Valer Dorneanu:

Solicit o pauză pentru a ne întruni cu liderii grupurilor parlamentare. Încă o dată? S-a numărat de trei ori! Solicit o pauză pentru a ne întruni cu liderii grupurilor parlamentare!

Domnul Marcu Tudor:

De trei ori s-a numărat greşit! Noi 4, 5 oameni am numărat corect şi unul singur de trei ori a numărat greşit.

Domnul Valer Dorneanu:

Eu nu mai pot stăpâni şedinţa cu asemenea intervenţii ale domnului Tudor şi îl rog pe domnul deputat Lucian Bolcaş să vină la o întrunire cu liderii grupurilor parlamentare.

Rog şefii grupurilor parlamentare să ne întrunim în sala Biroului permanent.

Încă o dată vă spun: pauză 15 minute. Rog liderii grupurilor parlamentare să vină la întâlnire.

După pauză

Vă rog să vă aşezaţi, stimaţi colegi, ca să ne putem relua lucrările.

Solicită cuvântul domnul deputat Bolcaş, liderul Grupului parlamentar al PRM.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnule preşedinte,

În primul rând, în numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, declar formal în faţa dumneavoastră că regretăm incidentul care s-a produs.

În acelaşi timp, precizăm că nu este vorba de o pornire personală împotriva vreunei persoane individuale care alcătuieşte astăzi secretariatul prezidiului, ci este vorba de afirmarea strict procedurală, corect procedurală a unei neconcordanţe în numărarea votului, făcută de noi în sală şi rezultatul anunţat de domnii secretari.

Această neconcordanţă considerăm că trebuie să fie lămurită, cu atât mai mult cu cât a dat naştere la voturi succesive. Nu trebuie să planeze nici un fel de îndoială, din punctul nostru de vedere, cu privire la caracterul absolut al rezultatului vreunui vot pentru un articol.

Apreciem că un vot repetat, pus la îndoială procedural – repet – nu personal, în raport de cei care au făcut numărătoarea, un vot repetat, pus la îndoială, nu va fi niciodată de natură să valideze juridic realitatea adoptării unui text.

În aceste condiţii, pentru că Regulamentul Camerei Deputaţilor îmi permite şi pentru că eu consider că este normal ca în această dispută parlamentară să evităm incidentele care pot să escaladeze Regulamentul Camerei Deputaţilor şi tocmai pentru a da o fundamentare juridică normală noţiunii de adoptare a unui text de lege, eu vă propun ca pentru acest articol şi articolele ce urmează să mai fie dezbătute astăzi să se opereze cu votul secret cu bile.

În calitate de lider al grupului parlamentar am dreptul să fac această propunere şi îl rog pe domnul preşedinte ca să o pună la vot, astfel după cum prevede Regulamentul.

Cred că este normal, echitabil şi democratic să ne supunem rezultatului unui asemenea vot. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Lăpuşan.

Domnul Alexandru Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că propunerea domnului Bolcaş este corectă, în numele grupului parlamentar dânsul poate să facă orice propunere, însă, noi am votat. A relua votul asupra unui articol, mai mult sau mai puţin contestat, fără elemente care să ne determine motivat să revenim asupra votului respectiv, ştim că nu este o tradiţie în legătură cu această chestiune.

De asemenea, vă aduc aminte că noi am mai discutat în legătură cu modul în care se face numărătoarea şi nu cred că este corect ca asupra colegilor noştri care au numărat voturile… şi eu am numărat voturile şi am văzut cel puţin câteva voturi, avem concret exemplul din opoziţie, care au rămas cu mâna sus şi normal că trebuie să-i numere şi pe colegii aceia! Aceasta este situaţia. Păi, la momentul în care s-a spus cine este pentru, cine este împotrivă, cine se abţine, dacă mâna a rămas sus, sigur că se numără şi votul respectiv. Aceasta este situaţia.

Deci, domnule preşedinte, cred că a proceda la vot cu bile, pentru o situaţie care nu necesită probleme deosebite, cred că nu este nevoie, noi nu ne ascundem votul şi votul poate să fie numărat de oricine, îl contestăm în momentul acela, nu după ce am terminat votul, la 10 minute, la 20 de minute şi aşa mai departe.

Deci, părerea mea este că suntem în măsură să continuăm dezbaterile pe acest proiect de lege, suntem în măsură să apreciem activitatea colegilor noştri din prezidiu şi eu nu sunt de acord ca să înregistreze aceştia un vot de blam pentru că cineva sau altcineva nu este de acord cu rezultatul unui vot. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din păcate, timpul fixat pentru şedinţa de astăzi s-a epuizat, vreau să vă anunţ înainte de a suspenda şedinţa că din partea colegilor noştri de la Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat ... Nu doriţi să anunţ moţiunea?

Domnul Alexandru Sassu:

Procedură înainte.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte,

A existat o propunere făcută din partea unui grup parlamentar şi cred că nu este normal să nu fie luată în considerare, putem sta încă cinci minute măcar pentru a vedea dacă această propunere este sau nu agreată de plenul Parlamentului.

Vă cer să supuneţi la vot propunerea făcută de liderul Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vreau să vă anunţ, Comitetul ordinii de zi este cel care stabileşte programul, nu plenul, nu preşedintele. Deci, Comitetul ordinii de zi a stabilit pentru astăzi program până la 12,30. Eu sunt obligat să mă conformez acestui program. Deci, declarăm şedinţa închisă.

Domnul Alexandru Sassu:

Cerem prelungirea!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu! Dumneavoastră puteţi, cel puţin, să-mi cereţi să propunem Comitetului ordinii de zi. Uitaţi-vă în Regulament cine stabileşte programul, stimaţi colegi. Eu am vrut să anunţ moţiunea, dumneavoastră nu mă lăsaţi.

Stimate coleg, nu ştiu dacă aţi observat, în sală s-au mai anunţat să ia cuvântul, cu privire la propunere, încă 5 oameni. Îi ascultăm pe toţi? Vă dau cuvântul, iar dacă vreţi prelungire, convocăm Comitetul ordinii de zi ca să decidem acest lucru.

Domnul Alexandru Sassu:

Sunt de acord cu dumneavoastră.

În primul rând, ceea ce vroiam să vă cer este ca să epuizăm un subiect înainte de a-l anunţa pe al doilea şi să terminăm această chestiune, să vedem dacă se supune sau nu se supune la vot.

În principiu, ceea ce spuneţi dumneavoastră este perfect regulamentar, numai că s-a mai făcut această chestiune cu prelungitul, fără să fie consultat Comitetul ordinii de zi, deşi la vremea respectivă am cerut lucrul acesta în numele grupului parlamentar.

Deja s-a întâmplat o chestiune de genul acesta, plenul, în principiu este suveran, vă rog frumos să treceţi la supunerea la vot a propunerii Partidului România Mare, aşa cum a fost ea făcută. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Propunem Comitetului ordinii de zi să hotărască asupra modificării programului de astăzi. Ne vedem, Comitetul ordinii de zi, în sala Biroului permanent.

Poftiţi.

Domnul Radu Stroe:

Domnule preşedinte,

Noi nu cerem nici să opriţi programul de lucru, nici să-l continuaţi. S-a făcut o propunere în legătură cu modalitatea de vot. Despre această chestiune este vorba şi nu de prelungirea sau de oprirea programului.

Vă rog frumos, înainte de a fi anunţată moţiunea liberală, moţiunea agriculturii, vă rog să ne pronunţăm asupra acestui vot, propus de către domnul Bolcaş.

Deci, nu cerem nici prelungirea, nici scurtarea programului.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Eu nu pot să supun direct la vot, fără să dau cuvântul şi tuturor celor care doresc să ia cuvântul. Deci, s-au înscris, uitaţi-vă câţi sunt înscrişi la cuvânt. Vreţi să discutăm până diseară dacă votăm sau nu votăm cu bile?!

Ne întâlnim Comitetul ordinii de zi ca să ne pronunţăm asupra programului de lucru.

Poftiţi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Eu vă rog să mă iertaţi că am indecenţa de a reveni să-mi susţin o propunere pe care am considerat-o explicită, dar cred că de data aceasta se uzează de un artificiu de procedură.

Comitetul ordinii de zi nu trebuie şi nu poate să hotărască asupra programului referitor la incidentele procedurale de regulament.

Comitetul ordinii de zi înscrie pe ordinea de zi anumite dezbateri, Comitetul ordinii de zi stabileşte programul, iar epuizarea discuţiei pe un incident de regulament este o prorogare normală, cu câteva minute, dacă îngăduiţi, a acestui program.

Ne aflăm în prezenţa unui artificiu de procedură de care nu ştiu cine profită şi pe care nici ca jurist, nici ca om, dar nici ca parlamentar nu-l accept. Îl rog pe domnul preşedinte să supună la vot propunerea noastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

O să încerc să fiu cât se poate de scurt posibil. Procedura de vot reglementată în Secţiunea a V-a din Regulamentul Camerei Deputaţilor – staţi liniştiţi, nu o s-o citesc pe toată, sunt convins că o ştiţi – are în vedere stabilirea unei anumite modalităţi de vot, în cursul dezbaterii unei chestiuni, unui proiect de lege. Asupra acestui articol în discuţie s-a procedat la vot, printr-o modalitate pe care nimeni nu a contestat-o, repet, înainte.

Prin urmare, a veni acum ulterior votului, prin ridicarea mâinilor, să se propună o altă procedură de vot, este contrar regulamentului.

Dacă suntem scrupuloşi cu noi înşine, trebuie să constatăm că votul care a fost dat este potrivit modalităţii de vot necontestate de nimeni. Contestarea votului, prin urmare, şi mai exact propunerea unei alte modalităţi de vot este, oricum, contrară regulamentului şi, domnule preşedinte, am onoarea să vă rog să constataţi că, independent de o decizie pe acest aspect, timpul de lucru a expirat, programul de lucru acordat Camerei Deputaţilor pentru această zi. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog Comitetul ordinii de zi să ne retragem în sala Biroului permanent, pentru a ne pronunţa asupra prelungirii programului de astăzi.

Ne revedem după 10 minute.