Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Rog Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să-şi ia locul pentru a putea începe dezbaterile la proiectul privind Parchetul Naţional Anticorupţie.

Stimaţi colegi, vă reamintesc că am ajuns la alin.4 al art.1.

Aici există amendamentul nr.2 al Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi.

Iniţiatorul, ce părere aveţi de acest amendament?

Domnul Alexe-Costache Ivanov:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Executivul îşi menţine punctul de vedere şi susţine textul, aşa cum a fost el redactat în ordonanţa de urgenţă, şi anume: "Parchetul Naţional Anticorupţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei". Textul propus de comisie elimină această sintagmă: "sub autoritatea ministrului justiţiei".

Daţi-mi voie să argumentez pentru ce susţinem articolul, aşa cum a fost redactat în ordonanţa de urgenţă.

Parchetul Naţional Anticorupţie este organizat, potrivit art.1 alin.3 care a fost votat ieri, ca structură autonomă în cadrul Ministerului Public, astfel încât el nu poate fi conceput decât în cadrul sistemului constituţional privind autoritatea judecătorească şi Ministerul Public, ca un component al acesteia. Potrivit Constituţiei României, la art.131: "Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic sub autoritatea ministrului justiţiei". A elimina această sintagmă din textul ordonanţei, text care, clar, face trimitere la textul constituţional, ar transforma articolul într-un articol care nu este potrivit cu Constituţia României. Au existat discuţii în legătură cu poziţia partenerilor noştri în procesul de aderare la Uniunea Europeană şi s-a susţinut că aceasta ar fi poziţia partenerilor noştri, aceea de a elimina această sintagmă.

Vreau să vă informez că nu există astfel de obligaţii, mai mult decât atât, Convenţia penală privind corupţia, adoptată la Strasbourg, la 27 ianuarie 1999 şi ratificată de România prin Legea nr.27din ianuarie 2002, prevede că fiecare parte poate să adopte măsuri pentru ca persoane sau autorităţi să fie specializate în lupta împotriva corupţiei dispunând de autonomia necesară, în cadrul principiilor fundamentale ale sistemului juridic al părţii.

Pentru aceste argumente, vă rugăm să votaţi textul aşa cum a fost el redactat în ordonanţa de urgenţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, aţi văzut amendamentul comisiei, aţi auzit punctul de vedere al Guvernului.

Domnul deputat Bădoiu doreşte să intervină. Poftiţi!

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Amendamentele Comisiei juridice, adoptate, unele, cu majoritate de voturi, altele, în unanimitate, au urmărit un principiu constituţional, şi anume punerea în practică a principiului separaţiilor puterilor în stat.

După cum vă este cunoscut, această instituţie - Parchetul Naţional Anticorupţie - este definit în alin.1 ca o "instituţie autonomă", cu personalitate juridică. Aşa stând lucrurile, dacă am accepta varianta iniţiatorului, practic, am ajunge la o contradicţie de termeni, pentru că dacă îşi va desfăşura activitatea sub autoritatea ministrului de justiţie, nu va mai fi autonom. Şi, ca atare, acel principiu al separaţiei puterilor în stat n-ar mai fiinţa.

În plus, vă rog să reţineţi că ministrul de justiţie nu este magistrat. El este reprezentantul Executivului. Vă rog să reţineţi că nu am în vedere persoanele, ci instituţiile, când port această discuţie. Aşa stând lucrurile, veţi vedea că, potrivit art.130 din Constituţie, Parchetul în întregul său, deci procurorul, inclusiv procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, reprezintă interesele generale ale societăţii.

Vreau să vă puneţi următoarea întrebare: un ministru, indiferent de culoarea lui politică, poate reprezenta interesele generale ale societăţii? Eu zic că nu. Cel mult, interesele celor care l-au propulsat acolo unde este. Dar nu interesele societăţii în totalitate.

De aceea, vă rog să fiţi de acord cu amendamentul Comisiei juridice pentru că, de fapt, prin acesta se urmăreşte ca această instituţie - Parchetul Naţional Anticorupţie - să devină operativă şi, mai ales, eficientă şi, într-un final, independentă. Deci, cu alte cuvinte, indiferent de cei care au încălcat legea, acest Parchet să aplice legea cu toată obiectivitatea şi echidistanţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Văsălie Moiş. Domnul Boc.

V-aş aminti, stimaţi colegi, că suntem în procedură de urgenţă. Ieri, am epuizat deja o jumătate de oră din timpul afectat dezbaterilor, încât v-aş ruga să vă scurtaţi intervenţiile ca să putem dezbate fiecare din amendamente, să nu fim puşi în situaţia de a aplica ghilotina.

Aveţi cuvântul, domnule Moiş.

Domnul Văsălie Moiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doresc să exprim un punct de vedere al Grupului parlamentar din care provin. Doresc să fac două observaţii cu privire la susţinerea amendamentului propus de către Comisia juridică la propunerea, scuze pentru repetare, domnului deputat Bădoiu Cornel.

Există două raţiuni pentru care am susţinut şi la Comisia juridică şi susţinem şi acum în plen acest amendament. Primul dintre ele: există în România Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. El ar fi fost necesar pentru desfăşurarea activităţii prevăzute în lege şi în Constituţie. S-a ajuns la concluzia că este necesar acest Parchet Naţional Anticorupţie. Prin urmare, este o măsură de excepţie. Această lege reglementează o instituţie care este necesară datorită faptului că în această ţară, în acest moment, corupţia a scăpat de sub control.

Aşadar, fiind o măsură de excepţie, trebuie să fie tratată ca atare. Din moment ce există un parchet în subordinea ministrului justiţiei, noi considerăm că dacă se acceptă această măsură excepţională de înfiinţare a unui parchet special la nivel naţional anticorupţie, el nu trebuie subordonat unui ministru. S-ar justifica subordonarea unui ministru dacă partidul dumneavoastră, P.S.D.-ul, ar fi etern la putere şi s-ar identifica, cu statul.

Dar, din moment ce acest Parchet Naţional Anticorupţie se doreşte a fi o instituţie excepţională pentru eradicarea unui fenomen îngrijorător care a cuprins toate sferele economice şi sociale din România, noi considerăm că el trebuie să scape de sub tutela unui ministru, să rămână independent, ca să poată lua toate măsurile pentru care a fost înfiinţat şi care justifică existenţa lui. Nici într-un caz nu putem accepta ideea că acest Parchet trebuie să fie sub autoritatea ministrului justiţiei.

Vă rog să vă uitaţi la condiţiile în care funcţionează un astfel de parchet în Spania. El nu este subordonat unui ministru pentru că atunci, din pornire, este circumscris unor restricţii şi nu-şi poate desfăşura activitatea potrivit actului normativ în baza căruia a fost înfiinţat.

Aşadar, pentru a merge mai departe şi pentru a susţine până la urmă proiectul de lege, noi considerăm că din pornire trebuie definită cu foarte mare exactitate activitatea şi subordonarea acestui Parchet Naţional Anticorupţie. Suntem împotriva punerii lui sub autoritatea ministrului justiţiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Boc, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, să precizăm exact cadrul în care ne aflăm. Guvernul a venit la Comisia juridică cu forma iniţială a ordonanţei, în prezenţa Guvernului, repet, în prezenţa Guvernului, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a amendat textul art.1 alin.4 în forma pe care dumneavoastră o aveţi în raport.

Acum, vă pun dumneavoastră următoarea întrebare de bun simţ: oare, aici, în plenul Camerei Deputaţilor, este cazul să dăm dreptate comisiei care, în prezenţa Guvernului, pe baza disputelor contradictorii, a formulat un text, sau acum, Guvernul, după alte considerente, profitând de faptul că cei în sală nu sunt specialişti în drept, să încerce să modifice un text pe care comisia de specialitate l-a aprobat. Eu cred că ceea ce se întâmplă este legal, există posibilitatea ca acest text să fie răsturnat, evident, în plenul Camerei. Dar vă pun dumneavoastră întrebarea: oare este normal ca un vot dat într-o comisie, unde s-au analizat argumentele de specialitate, să fie practic, astăzi, răsturnat de către un guvern care a fost prezent la dezbateri, dar n-a fost în măsură să convingă specialiştii comisiei şi este în măsură aici să vă convingă pe dumneavoastră?

Eu cred că este cazul să daţi dreptate specialiştilor indiferent de culoarea politică, dar este votul Comisiei juridice.

Domnul Valer Dorneanu:

Dar la Comisia juridică, Guvernul votează raportul sau votează deputaţii?

Domnul Emil Boc:

Guvernul a venit şi a susţinut - am precizat, domnule preşedinte - cu toată tăria, pe baza argumentelor, punctul de vedere din ordonanţă. Comisia nu a fost de acord. Comisie formată din P.S.D., P.D., P.N.L., U.D.M.R. şi aşa mai departe.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc pentru această precizare, că doreaţi să daţi de înţeles că Guvernul a fost de acord.

Domnul Emil Boc:

Guvernul, repet, în Comisia juridică, şi-a prezentat argumentele. Comisia a fost de o altă părere. Şi, acum, vă pun dumneavoastră întrebarea, sau tuturor vă adresez o întrebare simplă: dacă acolo Guvernul n-a fost în stare să convingă specialiştii din Comisia juridică, este oare moral ca, aici, în plenul Camerei, să încerce o răsturnare frauduloasă a unor texte decise de Comisia juridică doar pe baza unui vot politic? Noi credem că nu.

Credem că este cazul să dăm cezarului ce-i al cezarului, adică să dăm comisiei de specialitate ceea ce merită şi să lăsăm politica în altă parte. La uşă. Pentru că dacă astăzi aceste amendamente vor fi răsturnate, nu este consecinţa decât a influenţei pur politice a unei comenzi politice dincolo de raţiuni juridice.

Acum, trecând la fondul amendamentului, s-a menţionat foarte corect de către colegii mei şi, în special, de către iniţiator, de către domnul Bădoiu, că această instanţă este excepţională, care apare în situaţii precis delimitate de timp, când într-adevăr gradul de corupţie capătă anumite proporţii.

De ce s-a ajuns oare la corupţie? pentru că politicul a fost prezent tot timpul în activitatea actului de justiţie! Acest Parchet tocmai acest lucru îşi doreşte: să fie scos din sfera politicului, din sfera influenţelor politicianiste şi să poată aplica o lege pe care nimeni să n-o poată contesta, de la nici un partid politic.

În măsura în care noi vom menţine vechea formulă "sub autoritatea ministrului justiţiei", practic, am constituit un castel de nisip care se va dărâma la prima aplicare corectă a legii, sau la prima încercare de aplicare corectă a legii. Ce înseamnă "sub autoritatea ministrului justiţiei"? Avem Legea de organizare judecătorească ce dă dreptul ministrului justiţiei să dea dispoziţie scrisă oricărui procuror de a începe urmărirea penală într-o cauză determinată. Or, acest lucru îl dorim prin acest Parchet Naţional Anticorupţie, ca el să lucreze la comanda directă a ministrului justiţiei? Corect s-a spus. Nu este magistrat, este om politic, membru al Guvernului, ministrul justiţiei. Ce independenţă putem spera atunci de la P.N.A.? Ce activitate, ce realizări practice deosebite putem aştepta, dacă va fi vorba doar de o comandă politică prin intermediul P.N.A.-ului?

Iată de ce vă rugăm să acceptaţi amendamentul Comisiei juridice, amendament care n-a fost pus acolo doar pentru a provoca dezbateri aici, ci a fost rodul unor deliberări între toate partidele politice din Comisia juridică. Vă solicităm încă o dată să daţi curs propunerilor specialiştilor şi nu votului politic de o anumită culoare sau alta.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Susţinem şi noi amendamentul adoptat de Comisia juridică, propus de domnul Bădoiu. Nu doresc să reiterez argumentele aduse de colegii mei aici, suntem de acord cu ele. Doresc doar să spun că în situaţia în care rămâne formularea din ordinanţa de urgenţă, nu se schimbă nimic din actuala formă de funcţionare a secţiei anticorupţie din cadrul Parchetului General. Rămân aceleaşi raporturi de subordonare între procurorul general, procurorul Parchetului Naţional Anticorupţie şi ministrul justiţiei, bineînţeles, toate sub influenţa politicului şi influenţa Guvernului, respectiv, a premierului şi partidului de guvernământ.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Olteanu, doriţi să interveniţi în calitate de membru al Comisiei juridice sau ca reprezentant al partidului?

Domnul Ionel Olteanu:

În calitate de membru al Comisiei juridice.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi!

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Sigur că punctul de vedere al Comisiei juridice se cunoaşte, s-a exprimat aici de către distinşii mei colegi. Daţi-mi voie ca, în nume propriu, să pot interveni ca simplu deputat şi să corectez afirmaţiile inexacte care s-au făcut.

În primul rând, orice comisie permanentă, inclusiv Comisia juridică, are un vot consultativ sau mai exact, lucrările, deciziile acesteia pot fi răsturnate de plen. Fără îndoială că, din această comisie pe care am onoarea s-o prezidez, fac parte distinse personalităţi ale dreptului românesc. Vreau însă să precizez că atâta vreme cât textul Constituţiei care spune foarte clar că procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, potrivit principiului imparţialităţii, potrivit principiului organizării ierarhice dar şi sub autoritatea ministrului justiţiei, nu avem cum să reformăm acum o instituţie câtă vreme nu modificăm atât legea organică privind organizarea judecătorească, Legea 92/1992, cât şi Constituţia însăşi.

Pe de altă parte, ţin să precizez că Guvernul a promovat la Senat un proiect de lege privind reforma Codului de procedură penală şi care operează în mod substanţial cu privire la instituţii procedurale reglementate astăzi de către Codul de procedură penală. Iată deci că se aduc acele intervenţii necesare pe diferite instituţii.

În sfârşit, în ultimul rând aş vrea să precizez un lucru de altfel foarte simplu. Cred, aşa cum am spus-o şi ieri, că trebuie să dăm justiţiei instrumentul necesar, mijloacele necesare pentru a acţiona în sfârşit împotriva fenomenului corupţiei decât să aşteptăm finalizarea reformei judiciare. Este un demers pragamatic pe care cetăţeanul însuşi îl aşteaptă, cred eu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, iniţiatorul, un minut, şi pe urmă propun sistarea dezbaterilor. Vă aduc aminte că mai sunt zece minute pentru dezbaterea...Poate v-aţi uitat la ceas cât am discutat ieri, stimate coleg! 35 de minute s-a discutat. Iar acum am discutat exact de 20 de minute.

Domnul Doru Trifoi (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Domnule preşedinte,

Numai două precizări. Este adevărat că această ordonanţă de urgenţă are un caracter de excepţie, dar ea nu poate face excepţie de la Constituţie. Ceea ce rugăm noi este să se respecte Constituţia în litera ei, iar Constituţia prevede foarte clar că procurorii, iar acest parchet este format în marea lui majoritate din procurori, iar activitatea lui este de urmări penală, nu de judecată, procurorii lucrează sub autoritatea Ministerului Justiţiei. Aceasta este prevederea constituţională. A nu repeta exact sintagma "sub autoritatea ministrului justiţiei" în textul din ordonanţă înseamnă a construi un text neconstituţional.

A doua chestiune: doresc să nu se facă confuzia între puterea judecătorească şi Ministerul Public. Aceasta a fost o dispută mai veche care a fost tranşată tot în Parlament, prin modificarea care a fost adusă legii de organizare judecătorească în 1997.

Puterea judecătorească, potrivit Legii de organizare judecătorească, este exercitată de instanţele judecătoreşti. Acolo se pune problema independenţei puterii judecătoreşti. Ministerul Public, potrivit acestei legi, este autoritate judecătorească, dar nu face parte din puterea judecătorească.

Vreau să vă informez totodată că prin Recomandarea 2019 a comitetului de miniştri al Consiliului Europei privind rolul Ministerului Public în sistemul justiţiei penale, se recunoaşte valabilitatea şi legalitatea sistemelor în care Ministerul Public depinde de Guvern sau se găseşte subordonat acestuia. Deocamdată, acesta este sistemul nostru constituţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

S-au făcut suficiente intervenţii. Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, amendamentul nr.2 de la pagina 3 din raport.

Cine este pentru? 55 voturi pentru.

Împotrivă? 26 voturi împotrivă

Abţineri? O abţinere.

Cu 55 voturi împotrivă, 26 voturi pentru şi o abţinere, amendamentul comisiei a fost respins.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră textul alin.4 din art.1, în formularea iniţiatorului, a Guvernului.

Cine este pentru? 57 voturi pentru.

Împotrivă? 27 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Vedeţi că e un expert sau...pardon! domnul Raduly! A ales extrema dreaptă domnul Raduly, ca la fotbal, în locul aşezării tradiţionale.

Cu 57 voturi pentru, 27 voturi împotrivă şi o abţinere, s-a admis alin.4 din art.1, în formularea Guvernului.

La art.2 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţii. Nu. Votat în formularea iniţiatorului.

La art.3 alin.1 lit.a), comisia nu a avut obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votată lit.a) în formularea iniţiatorului.

La lit.b) urmăriţi vă rog amendamentul 3. Cine doreşte să intervină la amendamentul 3? Iniţiatorul. Cu privire la lit.b).

Stimate deputat, mă lăsaţi să conduc după regulament? Sau doriţi să conduceţi dumneavoastră? Eu sunt dator, după regulament, să întreb la fiecare amendament dacă există intervenţii.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, este bătătoare la ochi, să nu mă exprim altfel, insistenţa cu care dumneavoastră doriţi să demontaţi acest raport al Comisiei juridice. Adică, oriunde există un amendament al comisiei, insistaţi imediat, vă uitaţi la Guvern dacă nu cumva trebuie să sară să distrugă raportul Comisiei juridice. Spuneţi că acesta este obiectivul dumneavoastră şi noi plecăm , vă lăsăm să vă faceţi treaba, domnule preşedinte!

Dar insistenţa dumneavoastră este răuvoitoare şi denotă o anumită tendinţă pe care o aveţi şi pe care sunt convins că se va concretiza şi în discuţiile care vor urma la articolele următoare. Aceasta a fost precizarea, ca dumneavoastră să fiţi imparţial şi obiectiv, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Intervenţia dumneavoastră plină de suspiciuni este jignitoare la adresa mea. La fiecare amendament m-am uitat şi la comisie, m-am uitat şi la domnul deputat Boc care întotdeauna intervine şi i-am dat cuvântul dintotdeauna încât, repet, intervenţia dumneavoastră e răuvoitoare.

dacă nu există obiecţiuni la amendamentul 3, acesta se admite în unanimitate.

La lit.c) şi d) dacă există obiecţiuni. Nu există. Votate în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

La lit.e) dacă există obiecţiuni la amendamentul 4. Nu există obiecţiuni. Votat în unanimitate amendamentul 4. Se modifică lit.e).

La lit.f), nu există amendamente din partea comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni dumneavoastră. Nu. Votat în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

Art.3, alin.2, dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în formularea iniţiatorului.

Titlul Cap.II. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formula iniţiatorului.

Art.4. Nu sunt obiecţiuni. Poftiţi, domnule deputat!

Domnul Emil Boc:

Vă rog să observaţi, domnule preşedinte, că există un amendament respins la pct.nr.6 legat de art.4 şi art.4, care, în formula iniţială, viza menţinerea în continuare a formulei potrivit căreia Parchetul Naţional Anticorupţie era condus de un procuror general, ajutat de un procuror general adjunct asimilat cu procurorul consilier al procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. Aici, noi am propus, ca şi la art.1 din lege, ca Parchetul Naţional Anticorupţie să fie condus de un procuror naţional ajutat de un procuror naţional adjunct.

Amendamentul de substanţă, pentru că primul a fost respins la art.1 şi sunt convins că nu veţi mai reveni, la alin.2, forma iniţială sună aşa: "Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie este ordonator secundar de credite". Iar alin.3 "finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Parchetului Naţional Anticorupţie se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Public".

Amendamentul pe care noi l-am formulat vine în direcţia întăririi independenţei şi autonomiei acestei instituţii. Este cunoscut faptul că bugetul constituie un factor extrem de important în consacrarea caracterului autonom şi independent al unei instituţii. Dacă o instituţie va depinde bugetar de altcineva sau de o altă instituţie, autonomia este afectată.

În consecinţă, amendamentul nostru se doreşte a concretiza legislativ independenţa financiară a Parchetului Naţional Anticorupţie, ca o altă modalitate prin care încercăm să-i consacrăm această mult dorită autonomie şi independenţă.

Formula noastră este următoarea: "Procurorul naţional al Parchetului Naţional Anticorupţie este ordonator principal de credite", şi nu secundar, iar "finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Parchetului Naţional Anticorupţie se asigură de la bugetul de stat".

Iată deci o măsură prin care dorim să garantăm, să consacrăm autonomia financiară şi independenţa bugetară a acestui Parchet Naţional Anticorupţie. Pentru că, inevitabil, orice instituţie ajunge la problema banilor. Iar dacă alocarea banilor depinde de altcineva sau de o altă instituţie, este clar că autonomia şi dependenţa instituţiei respective sunt profund afectate. Motiv pentru care vă solicităm să acceptaţi amendamentul în forma în care a fost prezentat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, pentru rigoare şi pentru a vedea exact la ce amendament ne referim, este vorba de amendamentul 6, da? Da. Nu eram lămurit. Dumneavoastră spuneaţi "amendamentul nostru", adică al unui grup...

Domnul Emil Boc:

Al Grupului parlamentar P.D.

Domnul Valer Dorneanu:

Aici, vedeam amendamentul domnului deputat Boc şi nu înţelegeam care plural îl folosiţi. Am înţeles!

Dacă mai doreşte cineva să intervină. Domnule ministru, poftiţi!

Domnul Doru Trifoi:

Domnule preşedinte,

Evident, amendamentul referitor la titulatura procurorului naţional nu poate fi susţinut în continuare, pentru că el a mai fost discutat la art.1 şi nu a fost votat de Camera Deputaţilor.

În ceea ce priveşte calitatea de ordonator principal de credite, este o chestiune financiară care trebuie, sigur, lămurită, pentru a nu crea confuzii, întrucât Parchetul Naţional Anticorupţie funcţionează în cadrul Ministerului Public, deci este o unitate subordonată, conducătorul acestei unităţi nu poate fi ordonator principal de credite. Este o chestiune financiară lămurită în Legea finanţelor.

În acelaşi mod, nici cealaltă propunere la alin.3 nu poate fi acceptată, întrucât asigurarea bugetului pentru Parchetul Naţional Anticorupţie se face pe un capitol distinct în cadrul bugetului Ministerului Public. Dovadă este chiar hotărârea de Guvern din zilele trecute când s-au alocat 20 de miliarde pentru Parchetul Naţional Anticorupţie, capitol special, distinct, dar în bugetul Ministerului Public.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, vom trata art.4 în mod unitar pentru că şi amendamentul colegului nostru Boc a vizat întreg articolul.

Supun cu această precizare amendamentul 6 al domnului deputat Boc pe care îl găsiţi la pag.16 a raportului... îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 19 voturi pentru.

Împotrivă? 59 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Amendamentul domnului Boc a fost respins cu 59 de voturi împotrivă, 19 voturi pentru şi o abţinere.

Supun votului dumneavoastră art.4 în formularea iniţiatorului, a Guvernului.

Cine este pentru? 59 voturi pentru.

Împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 59 voturi pentru, 19 voturi împotrivă şi o abţinere, a fost votat art.4.

Art. 5. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 5 al comisiei. Dacă doreşte cineva să intervină la amendamentul 5, cu privire la art. 5? Nu sunt. Repet, amendamentul 5 vizează art. 5, alin. 1 şi 2.

Aveţi obiecţiuni la art. 5, alin. 1 sau 2, domnule deputat? Vă rog!

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte, la art. 5 alin. 2 există un amendament respins, şi anume am propus ca acest alineat să sune astfel: "În cadrul secţiilor se pot organiza servicii şi birouri, prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie" şi să se elimine precizarea "cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie". Care sunt argumentele noastre în susţinerea acestui amendament? Ele sunt legate de necesitatea asigurării unei flexibilităţi acestei instituţii. Prin construcţie se doreşte ca această structură să fie foarte flexibilă, să reacţioneze mai rapid şi mai eficient decât actualele structuri; ca urmare, credem că, la fiecare numire sau la fiecare decizie, menţinerea a trei niveluri de aprobări este inoperantă şi îngreunează procesul luării deciziilor în cadrul acestui Parchet.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, amendamentul dumneavoastră de la pag. 16, este amendamentul 7?

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Da, 7.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru, poftiţi!

Vă rog să vă referiţi şi la amendamentul domnului deputat Ştirbeţ, şi la amendamentul comisiei.

Domnul Doru Trifoi:

Da, domnule preşedinte, ele sunt în conexiune, aşa că mă voi referi la amândouă.

Noi suntem de acord cu amendamentul propus de comisie. Şi, în această situaţie, dispare şi preocuparea domnului coleg, pentru că în amendamentul propus de comisie aceste secţii se vor înfiinţa de procurorul general prin ordin, deci nu se mai pune în discuţie avizul procurorului general... se înfiinţează prin ordinul lui.

Suntem de acord cu amendamentul comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Am înţeles.

Stimaţi colegi, fiind vorba de aceleaşi texte, iar formulările celor două amendamente, al comisiei şi al domnului Ştirbeţ, fiind variante la acelaşi text, potrivit regulamentului, supun întâi votului amendamentul comisiei. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 5, de la pag. 4.

Cine este pentru? 83 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 voturi cu abţinere.

Cu 83 voturi pentru, 3 împotrivă şi 2 abţineri, amendamentul 5 a fost adoptat, şi, în consecinţă, art. 5 alin. 1 şi 2 va avea alcătuirea rezultată.

Art. 5 alin. 3. Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră ? Nu.

Aveţi un amendament la art. 5 alin. 3?

Poftiţi!

Domnul Cornel Bădoiu:

Amendamentul meu sună în felul următor… Eu vorbesc de art.5 alin. 3.

Domnul Valer Dorneanu:

Art. 5 alin. 3 spune că a avut un amendament din partea Comisiei de apărare. Nu cunoaşteţi dacă a fost cuprins sau nu?

Domnul Cornel Bădoiu:

Nu ştiu.

Vă spun că, în discuţiile avute, s-a pus problema deci aşa cum se pune la iniţiator, adică în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie se înfiinţează un birou pentru studierea cauzelor care generează şi a condiţiilor care favorizează corupţia.

Amendamentul meu, discutat în cadrul Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, viza faptul că acest birou pentru studierea cauzelor care generează şi condiţiile care favorizează corupţia să fie în cadrul Ministerului Justiţiei. Pentru că, aşa cum s-a spus de multe ori în intervenţiile antevorbitorilor, sigur că această instituţie este mai mult sau mai puţin temporară, în funcţie de vârfurile acestea ale corupţiei; şi ca să avem un centru eficient de cercetare, cred, şi mulţi dintre colegii din cadrul Comisiei de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au optat pentru ca acest birou să fie la Ministerul Justiţiei, şi nu în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie. Cercetarea s-ar desfăşura mult mai bine. În timp ar viza obiective pe termen mai lung şi cred că ar fi mult mai eficientă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aş propune comisiei să nu mai discutăm dacă a fost sau nu a fost în raport. Să ne pronunţăm pe fond asupra acestui amendament.

Iniţiatorul!

Domnul Doru Trifoi:

Domnule preşedinte, înfiinţarea Biroului corespunde cu atribuţiile Parchetului Naţional Anticorupţie, care sunt enumerate la art. 3, lit. d), unde se prevede studierea cauzelor care generează şi a condiţiilor care favorizeză corupţia. Deci este un birou specializat în criminologie pe această problematică a corupţiei.

Pe de altă parte, vreau să vă informez că în raportul GRECO, raport de evaluare a României în privinţa măsurilor luate pentru combaterea corupţiei a fost sesizată această chestiune, că în România este tratată empiric problema corupţiei şi este necesar un studiu criminologic aprofundat, care poate fi făcut şi de acest birou ce va funcţiona la Parchetul Naţional Anticorupţie.

Noi propunem respingerea amendamentului.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, cu această precizare a iniţiatorului, supun votului dumneavoastră amendamentul pe care l-a susţinut în faţa dumneavoastră domnul deputat Bădoiu.

Cine-i pentru? Un singur vot pentru.

Împotrivă? Nu este necesar să mai numărăm.

Pentru că s-au ridicat obiecţii la art. 5 alin. 3, supun votului dumneavoastră textul iniţiatorului.

Cine este pentru art. 5 alin. 3 în formularea iniţiatorului? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un singur vot împotrivă.

Abţineri? 2 voturi abţineri.

Cu un vot împotrivă şi două abţineri, şi marea majoritate a voturilor pentru, s-a adoptat art. 5 alin. 3 în formularea iniţială.

Art. 6 şi 7. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea iniţială.

Art. 8 alin. 1. Urmăriţi, vă rog, amendamentul 6 al comisiei. Acest amendament vizează de fapt întreg articolul 8, alin. 1 şi 2. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 6, cu privire la art. 8, alin. 1 şi 2?

Există discuţii la amendamentul 6?

Domnul Doru Trifoi:

Domnule preşedinte, în redactarea ordonanţei se prevede ca procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie să fie numit pe o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată a mandatului, şi eliberat din funcţie, în aceleaşi condiţiuni, de preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei.

Potrivit amendamentului formulat şi adoptat de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, "Procurorul General al Parchetului Naţional Anticorupţie este numit şi eliberat din funcţie de preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pe o perioadă de 6 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată a mandatului".

Problema care se pune în discuţie este următoarea: art. 40 alin. 2 din Legea nr. 92/92 prevede că "Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, recte procurorul general care are dreptul de coordonare, potrivit art. 1, a activităţii întregului Parchet Naţional Anticorupţie, este promovat şi eliberat din funcţie de preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei". Ordonanţa a păstrat acelaşi sistem, pe baza simetriei. Denumirea Procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi pentru procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, atât în ceea ce priveşte persoana care numeşte pe procurorul general, preşedintele României, cât şi persoana care propune pe procurorul general, ministrul justiţiei, considerând că se impune un sistem unitar de numire.

Este logic ca, atâta vreme cât în ambele cazuri, procurorul general este numit de aceeaşi persoană, aceeaşi persoană să facă şi propunerea de numire.

Al doilea argument pe care-l aducem în discuţie este acela că, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, nu există nici un fel de date referitoare la activitatea profesională a procurorilor. Gestiunea resurselor umane pentru procurori este făcută de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi de Ministerul Justiţiei (ministrul justiţiei). De aceea, Consiliului Superior al Magistraturii nu ar avea posibilitatea să decidă alegerea procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie.

Pentru aceste argumente, noi nu suntem de acord cu amendamentul comisiei şi vă rugăm să supuneţi votului articolul, aşa cum a fost el în ordonanţa de urgenţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaş, în numele Partidului România Mare. Apoi domnul deputat Boc, în numele Partidului Democrat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnul ministru, autor al ordonanţei, şi susţinătorul domniei sale v-au spus un mare adevăr: se păstrează principiul simetriei. Dar simetria aceasta este raportată la un pachet de modificări ce au fost aduse atât funcţionării Consiliului Superior al Magistraturii, cât şi Legii de organizare judecătorească, în timpul guvernării anterioare, pentru ca ministru justiţiei de atunci să capete puteri sporite, chiar discreţionare în ceea ce priveşte situaţia magistraţilor. A fost modalitatea de control cel mai direct politic asupra activităţii magistraţilor, care s-a păstrat, iar în instituţiile ce nou se creează, acest lucru se adânceşte. Simetria este politică şi opoziţia noastră la această ordonanţă se justifică cu fiecare text care există. Normal este ca independent de ceea ce s-ar numi pragmatism în selectarea cadrelor, nu politicul, ci echitatea şi independenţa activităţii acestui Parchet să primeze. De aceea susţin amendamentul comisiei, în numele grupului parlamentar.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vreau să menţionez încă din start că este vorba de un amendament al comisiei, pe care îl susţin în faţa dumneavoastră, propus de subsemnatul împreună cu distinsul coleg Cornel Bădoiu, şi acceptat de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Acest amendament discutat îndelung în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor a pornit de la premisa asigurării independenţei şi autonomiei acestei instituţii.

Dacă în plan bugetar nu am fost de acord să-i consacrăm o anumită autonomie şi independenţă, cred că acum măcar se impune să-i garantăm această independenţă şi autonomie din perspectiva numirii procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie.

S-a invocat Legea de organizare judecătorească, Legea 92/92, care nu ar permite. Nu, legea permite. Această lege de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr. 42 permite modificarea Legii de organizare judecătorească, fără probleme. Cu alte cuvinte, nu suntem în faţa unui impediment constituţional, aşa cum s-a invocat astăzi aici, ci acum suntem în faţa dumneavoastră pentru a vă solicita modificarea unei concepţii cu privire la locul şi rolul pe care o instituţie nouă, inexistentă până acum în sistemul nostru de drept, s-o aibă în cadrul nostru constituţional. Repet, o instituţie inexistentă până în prezent şi, dacă ea nu a existat, nu ştiu de ce ar fi nevoie să ne raportăm în mod obligatoriu la trecut, la o situaţie existentă în momentul de faţă şi care vizează Parchetul general de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. Acum suntem în prezenţa Parchetului Naţional Anticorupţie.

În forma iniţială se propune ca acest procuror general să fie numit şi eliberat din funcţie de preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei. Formula noastră la comisie, echilibrată spunem noi, şi profesionistă în acelaşi timp, este următoarea: "Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie este numit şi eliberat din funcţie de preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii". Cu alte cuvinte, noi am introdus o instituţie profesională (forul suprem al magistraţilor), care, sustrasă influenţelor politice, să facă preşedintelui României o propunere pentru procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie.

Nu este adevărat, după părerea mea, că această instituţie - Consiliului Superior al Magistraturii - nu ar avea date cu privire la procurori. Să nu uităm faptul că printre atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii se află şi aceea de a veghea, asigura promovarea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor. Păi, pe ce criterii promovează în funcţie judecătorii şi procurorii decât pe competenţă profesională! Deci, are date Consiliului Superior al Magistraturii. Validează concursurile care au loc în magistratură. Iată, că printre atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii o avem şi pe aceea cu privire la competenţele acestora, competenţele procurorilor. Deci deţine date pentru a face o propunere pertinentă pentru procurorul naţional anticorupţie.

În condiţiile în care va rămâne tot ministrul justiţiei ca factor principal, decisiv în desemnarea procurorului naţional anticorupţie, repet, nu am rezolvat nimic cu această lege. Nu are sens să facem un parchet naţional anticorupţie care să dubleze în oglindă o structură existentă. Nu vom face altceva decât să cheltuim bani în plus. Or, dorim să facem ceva diferit, să ne raportăm la standardele europene în materie, şi aici invoc cazul Spaniei, avut în vedere de către iniţiator la elaborarea acestei legi. În Spania, procurorul naţional anticorupţie este numit de către regele Spaniei, de către coroană, dar atenţie: pe baza propunerii Consiliului Superior al Magistraturii, validată de Parlament cu 1'. Deci, iată, un for profesionist propune, după care se cere o majoritate covârşitoare în Parlament, tocmai pentru a nu exista suspiciuni asupra independenţei acestei instituţii.

La noi nu s-a mers nici măcar pe formula aceasta, a unei două treimi sau trei pătrimi din numărul parlamentarilor. Poate că era bună şi această formulă, tocmai pentru a fi echidistant, a depăşi barierele de partid. Dar dacă n-am implicat noi în România factorul politic deloc, nu am încercat să aducem în Parlament numirea procurorului naţional anticorupţie, atunci haideţi măcar să scoatem influenţa politicului, cât mai mult posibil, din numirea procurorului naţional anticorupţie. Pentru că, dacă îl vom menţine în continuare, repet, nu se justifică o asemenea instituţie, supusă aceloraşi influenţe politicianiste, aceloraşi imixtiuni în treburile justiţiei, cum se întâmplă în momentul de faţă.

În concluzie, legea nu ne împiedică să stabilim desemnarea lui de către preşedinte, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Practica internaţională avută în vedere la elaborarea acestei legi ne îndrituieşte să facem o asemenea propunere. Exemplul Spaniei este edificator în acest sens. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, vă aduc aminte cu respect că timpul votat de dumneavoastră pentru dezbateri a fost de mult epuizat. V-aş ruga, pentru a nu aplica regula ghilotinei, să aveţi intervenţii foarte scurte.

O să-l rog şi pe domnul Boc, care nu poate să le scurteze deloc, să încerce să facă şi dumnealui eforturi.

Domnul preşedinte Olteanu. Aveţi cuvântul.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte, daţi-mi voie să intervin ca deputat, şi în 30 de secunde să spun, foarte clar, că niciodată, referindu-se la art. 5, paragraful 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Curtea de la Strasbourg n-a vrut să confunde procurorul cu judecătorul. Sintagma prevăzută în art. 5, paragraful 3, cazurile Schiesser contra Elveţiei, Huber ş.a., s-a referit la fraza din acest articol, care priveşte pe alt magistrat, care exercită funcţii judiciare. Pentru că sintagma luată în ansamblul ei se rezumă astfel: "judecător sau alt magistrat care exercită atribuţii judiciare".

Prin urmare, însăşi Curtea de la Strasbourg a precizat foarte clar că doreşte să aibă un procuror care să exercite funcţii judiciare, care să fie magistrat, dar nu neapărat independent. Independenţa este specifică judecătorului. Prin urmare trebuie gândită instituţia în parametrii ei reali. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Am făcut greşeala să pronunţ numele domnului deputat Boc şi are dreptul la replică.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, mulţumesc. Promit că mă voi limita la timpul regulamentar.

Distinsul meu coleg Olteanu, cred că a încercat să folosească o subtilitate juridică, dar cred că nu în acest caz era potrivită. Art. 5, paragraful 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului vorbeşte de noţiunea de magistrat, iar magistratul, în concepţia paragr. 3 din art. 5 din Convenţia Europeană, spune că "acel magistrat trebuie să se definească prin independenţă faţă de Executiv şi imparţialitate faţă de părţi". Or, v-aş ruga să-mi spuneţi mie, în aceste condiţii, care este independenţa faţă de Executiv a acestui procuror din România, asimilat magistraţilor?

În România procurorii sunt asimilaţi magistraţilor. Care este independenţa faţă de Executiv a procurorului, adică a magistratului în sensul legii române, în condiţiile în care el este numit de ministrul justiţiei, om politic şi membru al Guvernului? Ştiţi foarte bine că la Curtea Europeană a Drepturilor Omului există multiple cauze, domnule preşedinte, şi dumneavoastră, în calitate de reprezentant al Parlamentului României acolo, sunteţi conştient de faptul că România este pe cale să piardă foarte multe procese la Curte, întrucât nu a fost reglementată în dreptul intern această problemă, acest statut al procurorilor, care nu sunt, în sensul Convenţiei, magistraţi.

Iată încă un argument în plus, doamnelor şi domnilor, pentru a scoate procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie de sub influenţa politicului, tocmai pentru a-i asigura cele două atribute cerute de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului:

Domnul Valer Dorneanu:

Ce fel de ceas aveţi domnule deputat?

Domnul Emil Boc:

…independenţa şi imparţialitatea acestuia. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Cristian Dumitrescu. Apoi domnul deputat Olteanu.

Stimaţi colegi, încă o dată, n-aş vrea să abuzaţi de faptul că las discuţiile mai largi şi nu respect o hotărâre a dumneavoastră cu privire la timpii de dezbatere. V-aş ruga să încercaţi să renunţaţi la unele sublinieri care nu sunt absolut necesare.

Aveţi cuvântul, domnule Cristian Dumitrescu! Nu mă refeream la dumneavoastră, ci în general.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Cred că nu mă sancţionaţi înainte de " " "

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, nu! Nici nu ştiam ce spuneţi, aşa că nu puteam să mă refer la dumneavoastră.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Eu sper că ştiu ce spun.

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor colegi, n-aş fi făcut această intervenţie, dacă, de la acest microfon, în mod repetat, este cel puţin a doua oară când disting acest lucru, domnul deputat Boc vine şi susţine, în faţa noastră, pe de o parte că este adeptul legii şi respectării legii, pe de altă parte, derogării de la aceste principii.

Cum dânsul se pretinde şi este şi cadru didactic universitar, eu cred că acest lucru nu-l face din considerente de necunoaştere, ci din dorinţa de aplica în politică discursul care probabil este normal în astfel de situaţii.

Iată despre ce este vorba. A spus că noi putem să modificăm astăzi, pentru ca să depăşim acest principiu fundamental al respectării legii, legiferării, al simetriei. Şi că noi putem să facem acest lucru. Ce ar însemna însă acest lucru? Ar însemna să modificăm - eu mă refer procedural - nu pe fondul discuţiilor care au avut loc, care sunt mai mult politice. Procedural ce-ar însemna? Ar însemna să modificăm printr-o lege specială care reglementează un domeniu special, o lege generală, o lege de reglementare, cum este Legea 92/92, mai ales într-un loc sau într-un aspect care este legat de respectarea Constituţiei.

În opinia mea, calea pe care Partidul Democrat şi domnul deputat Boc ar putea să încerce să (pentru a fi consecvent cu principiile pe care le susţine de la acest microfon) ar fi fost să încerce o modificare a Legii nr. 92/92, modificată la rândul ei, în domeniile în care face referire domnia sa că nu sunt în concordanţă fie cu principiile domniei sale, fie cu practica Consiliului Europei.

Din aceste considerente, noi nu putem printr-o lege specială să modificăm cadrul general, decât dacă vrem să forţăm lucrurile. Şi n-aş fi făcut această intervenţie dacă n-aş fi vrut altă dată să intervin, când domnul Boc ne spunea de la acest microfon că el poate să susţină un amendament, chiar dacă nu este autorul amendamentului, pentru că asta se poate.

Păi, domnule Boc, când respectăm legea? Sau, când suntem consecvenţi? Atunci când spunem că legea nu trebuie în nici un fel încălcată, sau atunci când interesul nostru ne dictează să facem o mică modificare şi cu zâmbetul pe buze să acceptăm?

Vă ofer microfonul să daţi răspuns la aceste două lucruri.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, cu tot respectul mă adresez şi colegilor mei din PSD şi celorlalţi! Renunţaţi la orgoliile personale! Am depăşit de mult timpul afectat dezbaterilor şi de dragul de a ne răfui cu unul, cu altul, intervenim şi pe discuţii generale, revenim la dezbateri generale şi oferim posibilitatea prelungirii, în mod nemotivat, a votării acestei legi.

Domnul Boc are acum, în mod legitim, dreptul la replică, pentru că i l-am oferit noi.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, vreau numai să-i amintesc domnului şi distinsului meu coleg Cristian Dumitrescu, dânsul neavând raportul la dânsul şi probabil că nu a fost în măsură să poată citi conţinutul art. 8 şi amendamentul comisiei depus acolo. Domnule deputat, vreau să vă arăt că aici există, în raportul comisiei, următoarea formulă: "Amendament propus de domnii deputaţi Cornel Bădoiu şi Emil Boc".

Deci, domnule deputat, suntem la subiect. Suntem la un amendament trecut în raport şi nu suntem în prezenţa unor amendamente pe care să le fi inventat aici, în plen. Dar, înţeleg acest lucru, prin faptul că nu aveţi la dumneavoastră raportul, că altfel, sunt convins, că nu aţi ri făcut această greşeală.

În al doilea rând, afirmaţia dumneavoastră potrivit căreia astăzi nu se poate adopta printr-o lege specială un alt statut cu privire la un procuror general anticorupţie, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, este o greşeală. " ", este o greşeală substanţială. În ce sens? Legea de organizare judecătorească este o lege organică. Este cunoscut faptul că în acea lege este menţionat faptul că procurorul general al Parchetului este numit de ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui României. Corect.

Vă întreb încă o dată: Ce ne împiedică astăzi, printr-o lege specială, tot cu caracter organic, care vizează o instituţie inexistentă până acum în dreptul românesc, să stabilim o altă modalitate de desemnare a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie? Nu este absolut nici un impediment. Repet, nu modifică în fapt Legea de organizare judecătorească, dacă este să vorbim stricto senso, pentru că acea lege se referă doar la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, care este numit într-un anumit fel. Or, acum, noi discutăm un caz excepţional, care vizează o situaţie excepţională, şi anume situaţie legată de fenomenul corupţie şi de înfiinţarea unei instituţii pentru a reglementa această problemă.

Aici avem posibilitatea, având în vedere experienţa altor ţări în asemenea situaţii excepţionale, să numim un procuror general al Parchetului Naţional Anticorupţie după alte criterii. Textul constituţional nu ne împiedică, Legea de organizare judecătorească - repet - nu ne împiedică, aşa că acest argument formal invocat aici a fost doar spus pentru a atenua puţin din influenţele Comisiei juridice, în plenul Camerei Deputaţilor şi, în fapt, de a atenua credibilitatea acestei comisii în faţa dumneavoastră.

Încă o dată, vă solicităm dumneavoastră să daţi crezare Comisiei juridice, să aveţi încredere în ea, în condiţiile în care dumneavoastră veţi respinge acest amendament - şi aveţi tot dreptul să faceţi acest lucru - putem aprecia că votul dumneavoastră reprezintă implicit un vot de blam la adresa Comisiei juridice şi, în condiţiile acestea, această comisie, practic, nu-şi prea mai găseşte legitimitatea în faţa dumneavoastră. Este vorba - repet - de munca unor colegi din Comisia juridică, care a stat la baza unei analize profunde, cu privire la acest proiect de lege.

În consecinţă, noi insistăm să acceptaţi nu amendamentul meu, nu amendamentul domnului Bădoiu, ci amendamentul Comisiei juridice. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Olteanu şi trecem pe urmă la vot.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îmi cer scuze că sunt nevoit să intervin încă o dată, dar simt că este de datoria mea, cel puţin faţă de dumneavoastră, faţă de adevăr, să precizez foarte clar că se încearcă inducerea unei percepţii eronate asupra aplicabilităţii art. 5, paragraful 3 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi asupra jurisprudenţei Curţii de la Strasbourg.

Acest text se referă la posibilitatea ca procurorul să ia măsura arestării preventive mai mare de 4 zile şi 6 ore, atât cât a fost stabilit ca fiind pragul maxim, cu prilejul pronunţării Curţii de la Strasbourg asupra Afacerii Brogan şi alţii contra Marii Britanii. Un prim aspect.

Prin urmare, nu este vorba de independenţa procurorului, în raport de executiv, decât din perspectiva luării măsurii arestării preventive, care să depăşească durata menţionată, adică peste 4 zile şi 6 ore.

Vă amintesc - daţi-mi voie să o fac - că în momentul de faţă Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Senatului examinează - dacă nu cumva a şi adoptat - Proiectul de Lege privind modificarea Codului de procedură penală, în care procurorul nu va mai putea avea dreptul de a aresta o persoană decât pe o perioadă de cel mult trei zile. Prin urmare, iertaţi-mă, fără să pronunţ numele colegului care s-a referit la o asemenea chestiune şi a indus o anumită confuzie, vreau să vă spun că, totuşi, prieten mi-e Platon, dar mai prieten mi-e adevărul. Şi din această perspectivă sper că nu va fi invocat şi Platon pentru dreptul la replică.

Domnule preşedinte,

Vă propun, prin urmare, să votăm acest articol.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cu aceste precizări, vă rog să urmăriţi amendamentul 6. Nu o să supun întreg amendamentul votului, ci doar partea cu privire la art. 8 alin. 1.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 6 al comisiei. Aţi ascultat şi argumentarea Guvernului şi a comisiei.

Cine este pentru amendament? 10 voturi pentru.

Împotrivă? 84 voturi împotrivă.

Abţineri? 5 abţineri.

Cu 84 voturi împotrivă, 10 pentru şi 20 abţineri...

Stimaţi colegi,

Încă o dată, vă rog să urmăriţi votul. După ce se anunţă numărătoarea, vă mai treziţi încă 15 să votaţi.

La art. 8 alin. 2, poftiţi, domnule Ştirbeţ.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte,

La art. 8 alin. 1 şi 2 există...

Domnul Valer Dorneanu:

Articolul 8 alin. 1 l-am votat, stimate coleg.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte,

Am votat amendamentul comisiei. Mai există un amendament respins care nu a fost discutat. Deci, este vorba de pct. 11 la amendamente respinse.

Am propus ca procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie şi procurorii care fac parte din acest parchet să fie numiţi pe o perioadă de maxim 6 ani, fără posibilitatea reînnoirii mandatului. Acest lucru datorită faptului că acest parchet este constituit ca o structură pentru situaţii excepţionale. În mod firesc, presiunile şi stresul la care sunt supuşi aceşti oameni sunt foarte mari şi, ca urmare, credem că un singur mandat de 6 ani este suficient, fără posibilitatea de prelungire.

Pe de altă parte, nu credem că specializarea unui număr restrâns de oameni în lupta împotriva corupţiei va da rezultatele scontate. Credem că în această luptă trebuie antrenaţi mai mulţi procurori, judecători şi chiar şi alte structuri, nu numai singur acest parchet rămâne marele luptător, marele organism care duce la eradicarea corupţiei în România.

Ca urmare, vă rugăm să supuneţi plenului amendamentele de la art. 8 alin. 1 şi 2.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul.

Domnul Doru Trifoi:

Domnule preşedinte,

Prevederile din ordonanţă, referitoare la posibilitatea prelungirii mandatului cu încă 6 ani, au avut în vedere, atât necesitatea valorificării experienţei pe care procurorii o dobândesc în această activitate împotriva corupţiei, cât şi complexitatea cauzelor pe care le au de instrumentat, cauze care uneori durează mai mult de doi ani de zile în faza de urmărire penală şi este nevoie de continuitate şi din acest punct de vedere.

Vă rugăm să fiţi de acord cu respingerea amendamentului.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, am senzaţia că nici din sală nu s-a înţeles. Am înţeles că sunteţi de acord cu amendamentul sau cu ce sunteţi de acord? V-aş ruga să vorbiţi la ambele microfoane, pentru a fi auzit de toţi.

Domnul Doru Trifoi:

Am exprimat poziţia Executivului, în sensul respingerii acestor amendamente, cu argumentele care cred că s-au auzit, totuşi.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Ştirbeţ de la pct. 11, cu privire la art. 8 alin. 1 şi 2.

Cine este pentru? 34 voturi pentru.

Împotrivă? 70 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 70 împotrivă, 34 pentru, amendamentele domnului deputat Ştirbeţ au fost respinse.

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră art. 8 alin. 1, în formularea iniţiatorului.

Cine este pentru? 80 voturi pentru.

Împotrivă? 35 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 80 pentru, 35 împotrivă s-a admis art. 8 alin. 1 în formularea iniţiatorului.

La art. 8 alin. 2 vă rog să urmăriţi partea a doua a amendamentului 6. Dacă sunt intervenţii? Există intervenţii la art. 8 alin. 2 la amendamentul 6? Domnul deputat Gaspar. Aş ruga Ministerul Justiţiei să urmărească cu atenţie raportul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Prin corelare cu alin. 1 va trebui eliminat şi din alin. 2, "cu avizul favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii".

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bădoiu. V-aş ruga pe amândoi să interveniţi pe rând ca să vă susţineţi amendamentele, pentru că a expirat de mult timpul de dezbatere.

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă se va adopta varianta iniţiatorului, veţi constata că intră în contradicţie flagrantă cu art. 133 din Constituţie, care sună cam aşa: "Consiliul Superior al Magistraturii propune preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor". Aşa stând lucrurile, v-aş ruga să daţi dreptate Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi atunci când a formulat acest amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Sigur că textul constituţional pe care l-a citit domnul deputat Bădoiu este corect, numai că textul constituţional se referă la numirea pentru prima dată de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor. Aici sunt procurorii deja, iar aceştia - este ca o măsură administrativă - sunt numiţi de ministrul justiţiei în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, din procurorii existenţi. Nu o să numească preşedintele "..

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, nu vă ameninţaţi reciproc, vă rog frumos. Aşteptaţi să vă dau cuvântul.

Aveţi cuvântul, domnule Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă stau lucrurile aşa, de ce mai trebuie încă o dată a fi numiţi? Dacă vreţi, putem să mergem mai departe cu raţionamentul şi acest alineat 2 ar trebui exclus cu desăvârşire din textul iniţiatorului şi, evident, ca amendament al Comisiei juridice.

Adică, este numit procurorul de preşedintele României, iar acum din nou mai trebuie să fie numit? Aceasta este întrebarea. Şi eu spun că, în mod corect, ar trebui eliminat alin. 2.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Domnule Boc, v-am rugat colegial să încercaţi să vă împărţiţi susţinerea amendamentelor pe care le aveţi în comun. Mă puneţi în situaţia să trec exact la Regulament şi să nu vă mai dau cuvântul deloc, pentru că a fost epuizat de mult acest termen. V-am rugat să interveniţi acolo unde sunt lucruri noi de spus.

Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Împreună cu domnul Bădoiu ne-am împărţit argumentaţia, nu amendamentele. Aceasta nu înseamnă că nu avem dreptul să ne susţinem, din perspectivă...

Domnul Valer Dorneanu:

Cred că aţi fi mult mai eficient dacă aţi trece direct la argumente, stimate coleg.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc. Atunci, toată discuţia care a avut loc considerăm că n-a existat.

Noi am solicitat includerea avizului favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii, pentru că în condiţiile în care în momentul de faţă procurorii parchetului vor fi numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, pe baza recomandării procurorului general al Parchetului General Naţional Anticorupţie, deci dacă vom menţine actuala formulă, practic, structura politică a Parchetului Naţional Anticorupţie va fi desăvârşită.

Şi să luăm bucată cu bucată. Propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie. De cine este numit procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie? De preşedintele României, pe baza recomandării ministrului justiţiei. Deci, iată, influenţa directă a politicului.

Mergem mai departe. Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie de cine este numit? Dumneavoastră aţi decis aici ca el să fie numit, practic, tot de către ministrul justiţiei.

Mergem mai jos, la procurorii care vor face parte din Parchetul Naţional Anticorupţie. Din nou doriţi ca aceştia să fie numiţi de persoane care au o legătură politică directă cu Guvernul. Or, este inadmisibil să ne propunem a crea o structură independentă, de luptă împotriva corupţiei, dar ea să fie, de fapt, dependentă faţă de Executiv, adică dependentă faţă de factorul politic.

Această structură reprezintă un nonsens în momentul de faţă, dacă şi procurorii din cadrul Parchetului, practic vor fi numiţi tot de către puterea executivă, fiind, de fapt, nişte agenţi ai Executivului care să răspundă la comandă politică, pentru a face arestări vineri seara, sâmbătă seara sau în alte zile.

În consecinţă, noi vă solicităm dumneavoastră să menţineţi amendamentul Comisiei juridice, amendament care spune în felul următor: "Procurorii sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie de ministrul justiţiei, cu avizul favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii". Măcar introducem o sită, un control, o cenzură pentru a fi siguri că aceşti procurori nu vor fi, de fapt, nişte marionete în mâna Executivului, nişte sinucigaşi care să fie utilizaţi de către Executiv pentru răfuieli politice.

Doamnelor şi domnilor,

Dacă nu doriţi acest lucru, nu o să o faceţi, dar atunci să nu vă aşteptaţi la rezultate performante din partea Parchetului Naţional Anticorupţie, dacă din faşă, de la naştere, practic, acest copil este malformat, iese cu deficienţe, iese debil. Acest parchet, repet, în acest moment, aşa cum este structurat, reprezintă o structură handicapată în sistemul dreptului românesc, care nu va face altceva decât să amplifice influenţa politicului în actul de justiţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră amendamentul domnilor deputaţi Emil Boc şi Cornel Bădoiu, însuşit de comisie, ca să fiu foarte riguros. Dar pentru că tot mă îndemnaţi la rigoare, v-aş ruga, domnule deputat, să vă gândiţi şi dumneavoastră în lecţiile viitoare pe care le predaţi studenţilor să faceţi deosebire elementară între intervenţii politice şi intervenţii pentru motivarea unui text.

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră amendamentul 6, cu privire la alin. 2 de la art. 8 al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Cine este pentru? 38 voturi pentru.

Împotrivă? 84 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 84 voturi împotrivă, 38 pentru amendamentul comisiei a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art. 8 alin. 2 în formularea iniţiatorului.

Cine este pentru? 84 voturi pentru.

Împotrivă? 39 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 84 voturi pentru, 39 împotrivă s-a adoptat art. 8 alin. 2.

Articolul 8 alin. 3, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votat în formularea iniţiatorului.

Articolul 9 alin. 1. Vă rog să urmăriţi amendamentul 7 al comisiei. Dacă există obiecţiuni? Nu există. Adoptat amendamentul.

La art. 9 alin. 1. Există un amendament respins la pct. 14 de la Capitolul "Amendamente respinse".

Domnul deputat Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Este un amendament formulat de subsemnatul, respins, în sensul ca acest alin. 1 al art. 9 să fie completat şi cu sintagma: "civil şi militar", urmând să sune după cum urmează: "pentru a fi numiţi în Parchetul Naţional Anticorupţie procurorii civili şi militari trebuie să aibă calităţi profesionale etc." Mi se pare că este absolut necesar să facem această precizare, atâta vreme cât există o lege organică, de organizare şi funcţionare a instanţelor şi parchetelor militare, deci există o realitate pe care nu o putem ignora. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul.

Domnul Doru Trifoi:

Domnule preşedinte,

Guvernul nu este de acord cu acest amendament. Este, de fapt, o chestiune semantică, termenul de "procuror" este acoperitor. Se referă atât la procurorii civili, cât şi procurorii militari. Distincţia în text nu este necesară, atâta vreme cât în tot cuprinsul ordonanţei nu se vorbeşte în alt loc despre procurori civili sau militari, ci numai despre procurori. Procurori înseamnă şi procurori civili şi procurori militari.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi ascultat, stimaţi colegi, şi argumentele domnului deputat Bădoiu şi ale iniţiatorului.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 14 al domnului deputat Cornel Bădoiu.

Cine este pentru? 42 voturi pentru.

Împotrivă? 93 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 93 voturi împotrivă, 42 pentru, nici o abţinere, amendamentul domnului deputat Bădoiu a fost respins.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră amendamentul 7 al comisiei, cu privire la art. 9 alin. 1.

Cine este pentru? 98 voturi pentru.

Împotrivă? 37 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 98 voturi pentru, 37 împotrivă şi 1 abţinere s-a votat amendamentul 7 al comisiei, cu privire la art. 9 alin. 1, care va fi modificat în mod corespunzător.

După art. 9 alin. 1 comisia vă propune, prin amendamentul 8 un alineat nou, 1¹.

Domnul deputat Gaspar sau domnul ministru Gaspar, în numele iniţiatorului înţeleg că doriţi să interveniţi.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest amendament care a fost făcut de către membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost dezbătut în cadrul Comisiei juridice. Guvernul nu este de acord cu modul în care a fost prezentat acest amendament, pentru faptul că o astfel de dispoziţie nu este prevăzută în alte legi. Ea ar putea da loc în aplicare la interpetări diferite, având în vedere că nici nu este suficient de clară şi nici suficient de precisă, astfel cum a fost prezentată.

Ca atare, propunem ca acest amendament să nu fie însuşit de plenul Camerei Deputaţilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mitu. Domnule Stanciu, vreau să vă aduc aminte că la amendamente pot interveni cu predilecţie autorii amendamentelor.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Am o chestiune de procedură.

Domnul Valer Dorneanu:

A, uitasem că sunteţi deputatul de serviciu cu procedurile.

Aveţi cuvântul, domnule Mitu.

Domnul Octavian Mitu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să dau citire textului acestui amendament. El sună aşa: "Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie trebuie să nu fi fost sau să nu fie ofiţer, agent sau colaborator al nici unei structuri de informaţii sau contrainformaţii".

Eu nu înţeleg cine poate să aibă ceva împotriva acestui amendament, întrucât eu înţeleg că noi instituim acest parchet exact pentru a lupta să luăm în control corupţia în România şi aceasta înseamnă să mergem spre originile ei, nu mergem pe variante de algocalmin aici. Or, printre originile corupţiei în România eu zic că s-ar putea să fie uneori şi anumite oculte. Lăsaţi măcar această funcţie în statul român, în care să fim siguri că funcţionează un om care nu este neapărat un profund în disciplină, ci este un profund în ştiinţa instrumentării dreptului în Procuratură. Oricum, sper să nu fiu obligat să fac aici declaraţii, pe care aş vrea să mi le certificaţi ca fiind politice, să nu mi se instituie, după aceea, vreo procedură de ridicare a imunităţii.

Deci, să lăsăm măcar anticorupţia să fie făcută de civili; de civili în sensul acesta. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte pe scurt, de această dată în numele Comisiei juridice. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost favorabilă acestui amendament. Domnul deputat poate să stea liniştit, nu încearcă nimeni să-i ridice imunitatea, dacă la aceasta s-a referit. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând îi mulţumesc domnului preşedinte al Comisiei juridice pentru că pentru prima dată şi-a amintit că este şi preşedintele acestei comisii - îl felicit pentru acest lucru - iar în al doilea rând, din nefericire, domnul ministru Gaspar nu ne-a oferit nici un argument: de ce Guvernul este împotrivă? Ne-a spus: "Guvernul nu susţine", dar orice afirmaţie trebuie să fie susţinută şi măcar de un argument...

Domnul Valer Dorneanu:

V-a explicat, stimate coleg, dar nu eraţi dumneavoastră atent.

Domnul Emil Boc:

Argumentele formulate au fost şi s-au rezumat la simplul şi la simpla frază potrivit căreia Guvernul nu împărtăşeşte punctul de vedere al Comisiei juridice. Dar nici nu este obligat Guvernul să împărtăşească punctul de vedere al Comisie juridice, de disciplină şi imunităţi, din punctul de vedere al procedurii parlamentare.

În altă ordine de idei, există o structură instituţională, în această ţară, creată de către Parlament, Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii, instituţie care, măcar cu privire la această persoană extrem de importantă, care va conduce Parchetul Naţional Anticorupţie, să se pronunţe pentru a avea, dacă doriţi, o garanţie morală în plus cu privire la integritatea acesteia.

Credem noi că nimeni din această sală nu ar avea nimic împotrivă ca această persoană să fie şi să se definească printr-o integralitate morală şi printr-un profesionalism desăvârşit.

În consecinţă, vă rugăm să votaţi pentru acest amendament, aşa cum el figurează în raport la pag. 6 pct. 8.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi ascultat argumentele. Supun votului dumneavoastră "..

Domnul ministru mai doreşte să intervină.

Domnul Doru Trifoi:

Domnule preşedinte,

Nu aş vrea să se creadă că nu există argumente juridice la poziţia Executivului.

În primul rând, Legea-cadru privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, Legea nr. 187/1999 prevede la art. 2 că procurorii, la numirea în funcţie, sunt obligaţi să declare, să dea o declaraţie pe propria răspundere, în legătură cu apartenenţa sau nu la aceste structuri.

Noi considerăm că această dispoziţie a legii este acoperitoare şi suficientă şi pentru numirea procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie.

Dacă s-ar institui numai pentru această instituţie, domnul ministru Gaspar a precizat că nu există în alte legi o prevedere similară, s-ar crea un regim care, în raport cu regimul altor funcţii publice, ar părea a fi discriminatoriu.

Vreau să vă spun, totodată, că textul poate să fie şi superfluu. Din ce motiv? Când vom discuta vechimea necesară pentru numirea în funcţie a procurorului general, noi am propus vechimea de 10 ani în funcţia efectivă de procuror. Dacă raportăm această vechime de 10 ani la posibilitatea ca o persoană să fi lucrat în structurile securităţii dinainte de 1989, veţi remarca că este imposibil, nu avea vârsta ca să fie ofiţer în acele structuri.

Pe de altă parte, statutul procurorului, aşa cum este reglementat prin Constituţie şi prin Legea nr. 92, interzice procurorilor să ocupe orice altă funcţie publică sau privată. Deci, este imposibil ca un procuror în funcţie acum să poată fi ofiţer al unui serviciu de informaţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Constat cu regret că orgoliul personal este mai puternic decât orice alt orgoliu... Aveţi cuvântul, stimaţi colegi.

Domnul Cornel Bădoiu:

Stimaţi colegi,

Este vorba de o lege foarte importantă, nu pot zice că celelalte nu sunt importante, dar oricum nu se compară cu Legea privind prevenirea cruzimilor faţă de animale. Aşa că vă rog, cu tot respectul, daţi importanţa cuvenită acestui proiect de lege.

Şi, acum, la obiect. Amendamentul Comisiei pentru apărare, însuşit în unanimitate de Comisia juridică, cu atât mai mult se impune a fi adoptat de către dumneavoastră, cel puţin pentru un singur argument, pe care am să vi-l expun acum.

Vă rog să observaţi că este vorba de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie. Dacă veţi citi şi veţi vedea modalitatea de lucru a acestei instituţii, veţi constata că acest Pachet Naţional Anticorupţie are ca sursă de inspiraţie datele informative ale serviciilor, haideţi să le numesc, "secrete" din România. Şi, atunci, vă rog să vă puneţi următoarea întrebare: dacă acest procuror general anticorupţie este colaborator al vreunui serviciu dintre acestea, care va mai fi obiectivitatea, imparţialitatea şi independenţa lui, în raport cu serviciul la care este colaborator sau ofiţer acoperit?

Acesta este argumentul care trebuie să vă determine să acceptaţi amendamentul Comisiei pentru apărare şi, implicit, al Comisiei juridice. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Mitu, mai insistaţi să luaţi cuvântul? Nu.

Supun, cu aceste precizări, votului dumneavoastră amendamentul nr. 8 al comisiei, îl găsiţi la pag. 6.

Cine este pentru? 41 voturi pentru.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Domnul deputat Stan votează şi nu ştie ce votează!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Stanciu, v-aş ruga să nu introduceţi metode de lucru de la Comisia de învăţământ în plen!

Voturi împotrivă? 95 de voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Cu 95 voturi împotrivă, 41 pentru şi 4 abţineri, amendamentul nr. 8 al comisiei a fost respins.

Domnul deputat Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie, în primul rând, să mulţumesc pentru apreciere domnului preşedinte la adresa adevăratei dezbateri democratice din Comisia de învăţământ şi mă bucur că a remarcat acest lucru.

Şi a doua chestiune pentru care am venit - de fapt, este prima, domnule preşedinte, am ridicat ieri o problemă, cea a validităţii unor voturi după programul de lucru şi problema respectării programului de lucru, cine îl poate modifica. De aceea, am venit acum să-mi permit să vă adresez rugămintea de a preciza dacă programul votat pentru ziua de astăzi şi care prevede o şedinţă de vot final se modifică sine die, deşi ceasul pe care îl văd în faţă nu s-a oprit, se putea opri la 11,30 şi aveaţi un argument, sau dumneavoastră constataţi, conform regulamentului, că nu este cvorumul necesar şi amânaţi şedinţa de vot.

Căci, altfel, această extensie a programului nu cred că este benefică şi am jigni onorabilul Comitet al ordinii de zi. Deci, dumneavoastră puteţi să vă întruniţi să se modifice ordinea de zi sau să constataţi. Pentru că, dacă nu vom încerca, domnule preşedinte, să învăţăm acest regulament într-un timp respectabil, s-ar putea să ajungem în 2004 şi să nu-l ştiu nici eu, că se modifică de la zi la zi.

Deci, rugămintea mea, este domnule preşedinte, să respectăm programul. Dumneavoastră aveţi alternativa să constataţi că nu este cvorum şi să amânaţi şedinţa de vot, dar nu mai putem continua cu dezbaterea. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Cred că un alt coleg de al dumneavoastră ar fi putut să spună acelaşi lucru în două propoziţii scurte. De aceea făceam referire la stilul dumneavoastră de lucru.

Stimaţi colegi,

Pentru că, într-adevăr, regulamentul trebuie respectat, ne oprim cu dezbaterile la art. 9 alin. 1 şi trecem la partea a doua a ordinii de zi. Rog secretarii să verifice cvorumul din sală.

(După verificarea cvorumului.)

Stimaţi colegi,

Constat cu regret că nu avem cvorum pentru legi organice. Pentru a nu pierde timp cu apelul nominal vă propun să reluăm dezbaterile aici şi, după ce vom adopta şi această lege, vom trece la apel nominal, după ce vom parcurge şi legea de aprobare a ordonanţei.

Rog, până atunci, pe şefii grupurilor parlamentare să solicite colegilor să vină în sală.

Poftiţi, doamnă deputat.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule preşedinte,

Frecvent, la şedinţele de vot care nu pot fi desfăşurate, faceţi anunţ că nu este cvorum pentru votul legilor organice. Deci, precizaţi-ne câţi sunt în sală sau dacă, cumva, partidul de guvernământ, PSD-ul, nu are destui prezenţi în sală pentru a vota legile propriului Guvern.

Domnul Valer Dorneanu:

Eu am spus destul de clar, stimată colegă, nu avem cvorum de vot organic, n-am spus că nu suntem de la partide suficienţi.

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

Ba da, asta trebuia să spuneţi!

Domnul Valer Dorneanu:

Reluăm, stimaţi colegi, dezbaterile de la art. 9 alin. 2.Vă întreb dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 9? Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deosebirea dintre textul pe care îl cuprinde ordonanţa de urgenţă şi amendamentul formulat de cei doi deputaţi constă în faptul că noi am spus că pentru funcţia de procuror general al Parchetului Naţional se cere o vechime în funcţie de procuror sau de judecător de 10 ani, iar pentru funcţia de procuror în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie o vechime în funcţia de procuror sau de judecător de 6 ani. Prin amendament, se cere ca aceste vechimi să fie majorate: pentru procurorul general, la 15 ani, şi pentru funcţia de procuror în cadrul Parchetului, la 10 ani.

Vreau să vă spun că această propunere contravine dispoziţiilor Legii de organizare judecătorească nr. 92/1992, în art. 66 alin. 4 lit. e), care prevede că pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie şi de adjunct al acestuia vechimea în magistratură trebuie să fie de cel puţin 10 ani. Iar art. 66 se referă la funcţiile de procuror.

Deci, nu putem să stabilim o vechime mai mare pentru procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie decât are procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, care îl are în subordonare pe procurorul Parchetului Naţional Anticorupţie. Ca atare, Guvernul susţine în continuare propunerea din ordinea de zi şi respingerea amendamentului.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, v-aş ruga să aşteptaţi, altădată, până când vă dau cuvântul, să nu-l ameninţaţi pe domnul ministru să plece de la microfon! Aveţi cuvântul, domnule Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mai devreme, domnul secretar de stat Doru Trifoi făcea trimitere la complexitatea activităţii celor care vor ocupa funcţia de procuror în cadrul acestui Parchet Naţional Anticorupţie. Şi avea dreptate! Pe umerii acestor oameni va apăsa o responsabilitate imensă.

De aceea, Comisia juridică a apreciat că baremurile de vechime în funcţie propuse de iniţiator nu sunt suficiente. Pentru că, stimaţi colegi, ca fost magistrat timp de peste 35 de ani, şi ca procuror, şi ca judecător, vreau să ştiţi că un astfel de om devine un profesionist adevărat cel puţin după 10 ani de practică. Şi dumneavoastră sunteţi conştienţi că în această morişcă de modificare a legislaţiei, un jurist, un practician al dreptului e pus în situaţi aproape fără ieşire.

De aceea, noi am apreciat că, în raport de aceste considerente, vechimea trebuie să fie mai mare. Dar aş vrea să reţineţi că potrivit "Legii Stoica" - e vorba de Lega nr. 92/1992 modificată în 1997 de fostul ministru al justiţiei Stoica, la care domnul deputat Cristian Ionescu făcea trimitere cu mult respect - se poate reduce vechimea în magistratură, oricând, de ministrul de justiţie, cu o treime.

Şi, atunci, dacă rămâne textul iniţiatorului, veţi vedea că vechimea minimă poate fi nu de 6 ani, ci numai de 4 ani. Dacă rămâne textul de 10 ani pentru procurorul general, veţi vedea că vechimea nu va fi de 10 ani, ci de aproximativ 7 ani.

Deci, daţi voie ca acest organism, această instituţie deosebit de importantă să aibă în componenţa ei adevăraţi profesionişti.

Şi pentru ca onoraţii reprezentanţi ai Executivului să nu trăiască cu impresia că subsemnatul sau ceilalţi membri ai Comisiei juridice nu înţeleg necesităţile momentului, noi ne rectificăm baremurile propuse şi, în loc de 15 ani pentru procurorul general anticorupţie, mergem pe 12 şi, în loc de 10 ani pentru ceilalţi procurori, pe 8 ani. Şi acum, dacă aveţi în vedere atributul ministrului de justiţie să reducă cu o treime vechimea, veţi vedea că, din 12, ajunge la minus 4 ş.a.m.d.

Deci, stimaţi colegi, daţi-ne girul dumneavoastră şi aveţi convingerea că nu dorim altceva decât o instituţie eficientă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi ascultat şi argumentele autorului amendamentului şi ale iniţiatorului, supun votului dumneavoastră amendamentul nr. 9 al comisiei.

Cine este pentru? 38 de voturi pentru.

Împotrivă? 123 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 123 voturi împotrivă, 38 pentru şi 1 abţinere, amendamentul nr. 9 al comisiei a fost respins.

Supun, în aceste condiţii, textul art. 9 alin. 2 în formularea inţiatorului.

Cine este pentru? 136 de voturi pentru.

Împotrivă? 38 voturi împotrivă.

Abţineri? Sunt abţineri? Nici o abţinere.

Cu 136 voturi pentru, 38 împotrivă, s-a adoptat textul art. 9 alin. 2 în formularea iniţiatorului.

La art. 10 alin. 1 nu au fost amendamente, dacă aveţi dumneavostră? Nu aveţi.

Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art. 10 alin. 2 şi 3, urmăriţi amendamentul nr. 10.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu sunt obiecţiuni.

Adoptat în unanimitate amendamentul nr. 10, se modifică art. 10 alin. 2 şi 3 potrivit acestui amendament.

La art. 10 alin. 4, 5 şi 6, comisia nu a avut obiecţiuni, dacă aveţi dumneavostră? Nu aveţi.

Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art. 10 alin. 7. Urmăriţi amendamentul nr. 11.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 11? Domnul ministru Trifoi.

Domnul Doru Trifoi:

Domnule preşedinte,

Nu suntem de acord cu amendamentul comisiei pentru următoarele motive. Potrivit textului art. 10 la alin. 8 al actualei ordonanţe, pe perioada cât ofiţerii de poliţie sunt detaşaţi în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie ei îşi păstrează calitatea de ofiţeri de poliţie, ceea ce înseamnă că sunt supuşi în continuare legii statutului ofiţerului de poliţie. Acelaşi lucru a fost prevăzut şi în proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală, atunci când ne-am referit la statutul ofiţerului de poliţie judiciară.

Pentru aceste motive, noi considerăm că este absolut necesar să existe în continuare o legătură administrativă între ofiţerul de poliţie şi ministerul din care provine.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bădoiu doreşte să intervină, autorul amendamentului.

Domnul Cornel Bădoiu:

Trebuie să-l combat pe domnul ministru Doru Trifoi, care îmi este foarte drag, la modul sincer, şi am tot respectul, dar trebuie să-i amintesc domnului ministru despre instituţia detaşării, care, după umila mea cunoştinţă, nu s-a schimbat. Deci, aşa stând lucrurile şi aceşti ofiţeri fiind detaşaţi pe o perioadă, parcă, de 5 ani la Parchetul Naţional Anticorupţie, firesc şi normal este să nu mai aibă nici un fel de legătură cu unitatea de bază. Pentru că, altcumva, s-ar contraveni acestei instituţii a detaşării şi, implicit, Codului muncii. Şi domnul preşedinte de Cameră care este conferenţiar în materia dreptului muncii, mă poate confirma sau infirma.

Dar mai există şi un alt argument, stimaţi domni. Care este acesta? Oricând, superiorul acestui poliţist îl poate chema, sub pretextul că există o situaţie excepţională, şi să-i dea o anumită dispoziţie sau un anumit ordin, care, de principiu, poate contraveni ordinului pe care acelaşi poliţist îl primeşte de la procurorul din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie.

Şi atunci, vă întreb eu, ce eficienţă va mai avea în activitate acest poliţist? Care, la un moment dat, va avea două "moaşe": pe de o parte, procurorul, pe de altă parte, şeful lui. Bineînţeles că va da credit şefului lui, pentru că după 5 ani se va întoarce la acest şef şi s-ar putea să nu se mai bucure de aceleaşi privilegii.

Aşa că, domnilor, domnilor de la Executiv, vreţi ca acest Parchet Naţional Anticorupţie să aibă o poliţie judiciară la dispoziţie? Atunci, nu îl mai legaţi de acest apendice pe respectivul ofiţer, de I.G.P. ş.a.m.d. Daţi-i independenţa necesară, deci, posibilitatea de a se subordona unui singur şef, pentru că subordonarea la mai mulţi conduce la brambureală. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Eu, când promit că voi fi scurt, sunt scurt. L-am auzit pe domnul preşedinte Dorneanu atenţionând ca disputa de aici, dispută de idei, să nu se transforme într-o dispută de orgolii. Nu este o dispută de orgolii, categoric, ci este o dispută politică, pentru că între a face din acest Parchet un instrument politic prin toate mijloacele, subordonat Executivului şi ideea unei reale independenţe a sa este o dispută politică şi nu de orgolii.

Cred că prin aceasta am tranşat toate poziţiile ce le-am avut, cel puţin în numele Partidului România Mare. Evident că şi noi privim această subordonare către Ministerul de Interne a celor care lucrează în Parchetul Anticorupţie, conform procedurilor prevăzute, tot o încercare de înfeudare politică a întregului aparat către Executiv.

De aceea, susţinem amendamentul comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să nu-mi exercit dreptul la replică, aşa cum se încearcă a fi provocat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr. 11 al comisiei. Aţi auzit şi argumentele comisiei şi ale Guvernului.

Cine este pentru? 38 voturi pentru.

Împotrivă? 128 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 128 voturi împotrivă, 38 pentru, amendamentul nr. 11 al comisiei a fost respins.

Supun votului dumneavoastră art. 10 alin. 7, în formularea Guvernului.

Cine este pentru? 129 voturi pentru.

Împotrivă? 35 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Constat că unii colegi nu votează.

Cu 129 voturi pentru, 35 împotrivă şi 1 abţinere, s-a adoptat art. 10 alin. 7, în formularea iniţiatorului.

Art. 10 alin. 8 şi 9, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Votat în formularea inţiatorului.

Art. 11. Nu sunt obiecţiuni, votat în formularea inţiatorului.

Art. 12. Domnule deputat Boiangiu, aveţi un amendament respins?

Domnul Cornel Boiangiu:

Al meu, dacă vreţi, şi însuşit de Comisia de apărare.

Domnul Valer Dorneanu:

Este în raport?

Domnul Cornel Boiangiu:

Este propus de mine, este inclus în raport şi este admis de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Deci, fiţi liniştiţi, că nu este nici o ilegalitate.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu aveam nelinişti, vroiam să mă raportez la un text anume pentru colegi, să ştie despre ce e vorba.

Domnul Cornel Boiangiu:

Domnule preşedinte,

Aşa cum observaţi, propunerea legislativă face o excepţie: "funcţia de pocuror, ofiţer de poliţie judiciară sau de specialist în cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior".

Am propus eliminarea: "Cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior" şi dumneavoastră observaţi bine de ce - iniţiatorii îşi fac partea leului, pentru că ei sunt şi cadre didactice, sunt şi procurori, observaţi, primesc şi 30%, dacă urmăriţi, în continuare, textele Parchetului Naţional Anticorupţie, pentru că sunt asimilaţi în noua instituţie, aşa cum observaţi, pe lângă cei 30%, şi cu gradele de procuror general pe lângă Curţile de apel. Iacătă, vedeţi dumneavoastră, că facem nişte burghezi foarte cumsecade, şi cred că vreo trei peşti în oală, ai dumnealor, nu cred că este normal, la situaţia în care suntem. De acord să li se dea 30%, dar exceptarea să mai fie şi cadre didactice, cred că este anormală. Adică, au şi post aici, au şi post dincolo, au şi 30%. Excepţia cred că este foarte bine însuşită de întreagă Comisie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. S-ar crea o disproporţie prea mare.

În al doilea rând, s-ar face şi alt lucru, spun eu, imoral, pentru că numeroşi specialişti nu vor avea acces să lucreze în cadrul acestor parchete. Vor fi preferaţi tot dumnealor, care au şi funcţii şi pot decide, şi sigur că se pot interaduna, ca să spun aşa.

De aceea, vă rog să priviţi cu atenţie acest amendament, şi sunt convins că dumneavoastră nu veţi fi de acord cu o asemenea disproporţie de câştiguri, între salariaţii Parchetului, în general, şi aceşti salariaţi ai Parchetului Naţional Anticorupţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, domnul preşedinte Ionel Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Fără îndoială, comisia nu a putut admite acest amendament al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru că nu se justifică în nici un fel o asemenea discriminare, o asemenea incompatibilitate cu altele existente, comparabile în această materie.

În plus, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a argumentat, în sensul respingerii acestui amendament, că activitatea didactică în cadrul învăţământului superior universitar este compatibilă cu statutul acestor specialişti şi reprezintă, de ce să nu o spunem, o garanţie a nivelului de pregătire şi în plan profesional a acestor specialişti, care trebuie să fie cei mai buni din cei mai buni procurori.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Boiangiu.

Cine este pentru? 31 de voturi pentru.

Împotrivă? 126 de voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Cu 56 de voturi pentru, 126 de voturi împotrivă şi 4 abţineri, s-a respins amendamentul domnului Boiangiu.

Cine este pentru art.12, în formularea iniţiatorului? 126 de voturi pentru.

Împotrivă? 29 de voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu 126 de voturi pentru, 29 împotrivă şi 3 abţineri, s-a adoptat art.12 în formularea iniţiatorului.

Titlul cap.III.

Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

La art.13 alin.1, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu. Votat în formularea iniţială.

Art.13 alin.2. Vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.12.

Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Alin.2 al art.13 stabileşte competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie, care funcţionează la nivel naţional, în funcţie de valoarea pabugei cauzate.

În propunerea Guvernului, se dă în competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie la nivel naţional acele cauze a căror pagubă materială este mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 de euro.

Prin amendamentul propus, se majorează la 250.000 de euro valoarea pagubei. Noi nu împărtăşim această propunere, deci, nu suntem de acord cu modificarea cuantumului pagubei, şi să rămână aşa cum este prevăzut în ordonanţă, pentru următorul considerent: se are în vedere că echivalentul în lei a 100.000 de euro este de circa 3.000.000.000 de lei. Dacă s-ar da în competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie numai cauzele care produc o pagubă mai mare decât echivalentul în lei a 250.000 de euro, ar însemna 7.500.000.000 de lei, şi s-ar încărca exagerat de mult serviciile Parchetului Naţional Anticorupţie din cadrul curţilor de apel. Aşa că, noi susţinem în continuare ca, la nivelul naţional, central, să rămână în competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie acele cauze în care s-au produs o pagubă materială de 100.000 de euro.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră, cu aceste precizări, amendamentul de la pct.12 al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Cine este pentru? 3 voturi pentru.

Împotrivă?

Cu marea majoritate a voturilor, a fost respins amendamentul Comisiei juridice.

Mai există un amendament respins la poz.24, al domnului deputat Boc.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

La pct.24 de la amendamente respinse este vorba de un amendament al colegilor Valentin Vasilescu, Emil Boc şi Liviu Negoiţă, deci nu sunt singurul autor al amendamentului.

Domnule preşedinte,

Înainte de toate, cred că ar trebui să schimbăm denumirea Comisiei juridice, şi să se numească de aici înainte "Comisia Sisif", pentru că tot ceea ce a muncit Comisia juridică, practic, a fost demontat în plen de către Guvern şi de către reprezentanţii partidului de guvernământ. Aşa că, poate ar fi bine să schimbăm această denumire, pentru a şti şi noi de ce ne aflăm în Comisia juridică.

În art.13, în forma acceptată de dumneavoastră aici, în plen, se menţionează faptul că sunt de competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie de la nivel naţional infracţiunile prevăzute de Legea nr.78/2000, dacă au cauzat o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 de euro, lucru pe care l-am decis prin vot, sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice.

Amendamentul pe care noi l-am formulat vizează eliminarea de la lit.a) a precizării "...sau o perturbare deosebit de gravă a activităţii unei autorităţi publice, instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice." De ce? Considerăm că este suficientă menţiunea cu privire la judecarea acelor infracţiuni care au produs o pagubă materială mai mare decât echivalentul în lei a 100.000 de euro, şi nu mai este necesară acea menţiune întâlnită şi în literatura de specialitate, şi în alte texte juridice la alte infracţiuni, dar credem noi că nu se impune aici. De ce? Pentru că introducem criteriul subiectivismului. Cum va aprecia, în concret, procurorul de la Parchetul Naţional Anticorupţie, numit, aşa cum aţi văzut dumneavoastră, de sus până jos pe criterii politice, cu o dependenţă totală de Executiv, cum va aprecia el o perturbare deosebit de gravă a activităţii unei autorităţi, instituţii sau oricărei alte persoane juridice?

Practic, dacă menţinem în textul legii această formulă, orice procuror de la Parchetul Naţional Anticorupţie va putea aresta pe oricine pentru prea simplul motiv că infracţiunea sau fapta pe care a săvârşit-o a produs o perturbare deosebit de gravă a activităţii unei instituţii publice sau oricărei alte persoane juridice. Este o formulă extrem de largă. Deschidem portiţa spre arbitrariu, spre realizarea unor arestări politice, bazate doar pe comandă venită de undeva, de sus.

Haideţi să lăsăm, aşa cum este bine în orice lege, o formulă precisă, cuantificabilă, şi anume, un prejudiciu cu privire la echivalentul în lei a cel puţin 100.000 de euro, şi să eliminăm aceste formule subiective, repet, care deschid portiţa spre orice arestare politică. Oricare cetăţean al României poate intra sub incidenţa acestei formule vagi: "a produs o perturbare deosebit de gravă a activităţii unei instituţii".

Credem noi că, la acest nivel, nu ne putem permite. Dacă a fost o perturbare gravă, fiţi convinşi că este vorba de un prejudiciu mai mare de 100.000 de euro sau, dacă nu este, avem instanţe inferioare care îl pot judeca pe acel individ, şi nu este nevoie să îl trimitem la Parchetul Naţional Anticorupţie.

Iată de ce, noi vă propunem eliminarea părţii a doua din art.13 alin.2 lit.a).

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ionel Olteanu, din partea comisiei.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a respins acest amendament pe bună-dreptate, pentru că el nu îşi găseşte nici o justificare.

Noi, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, am opina pentru menţinerea textului astfel cum a fost adoptat de comisie, pentru că acesta acoperă şi alte efecte ale infracţiunilor de corupţie care justifică intervenţia Parchetului Naţional Anticorupţie.

Nu vreau să mă pronunţ în legătură cu retorica politizantă a discursului anterior. Vreau, însă, să vă spun un fapt simplu: în Codul penal, până în momentul de faţă, există în vigoare sintagma căreia i se împotriveşte astăzi antevorbitorul meu, şi nu am auzit de vreo propunere legislativă care să interzică, să elimine această sintagmă, respectiv infracţiunile cu consecinţe deosebit de grave sau cu consecinţe grave asupra funcţionării unei organizaţii economice.

Prin urmare, iată, nu există nici o justificare pentru a admite un asemenea amendament. Noi solicităm respingerea acestuia.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Tocmai acest lucru l-am cerut şi noi: să lăsăm la nivelul dreptului comun aprecierea acestei infracţiuni, şi nu să o ducem la Parchetul Naţional Anticorupţie cu o structură, aţi văzut, dependentă de Executiv. Lăsăm judecătorul obişnuit, ordinar, să aprecieze această infracţiune. Nu este cazul acum să o introducem într-o lege specială care vizează Parchetul Naţional Anticorupţie. Aceasta este într-adevăr şi obiecţia noastră.

Deci, să lăsăm la nivelul dreptului comun aprecierea acestui prejudiciu deosebit de grav, şi nu într-o lege care să vizeze Parchetul Naţional Anticorupţie.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.24 al domnului deputat Boc.

Cine este pentru?

Domnul Cornel Boiangiu (din sală):

Domnule preşedinte,

Un moment, vă rog. S-a creat o confuzie.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi vreo obiecţie la amendamentul domnului Boc?

Domnul Cornel Boiangiu:

Nu. Am o obiecţie la precizarea făcută de către domnul ministru Gaspar, referitor la amendamentul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. El nu s-a referit la cuantum, ci s-a referit tot la acelaşi aspect, adică: dacă onorabila Comisie juridică a respins acest amendament, în unanimitate a fost aprobat de către Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru că interpretările într-adevăr...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Îmi cer scuze că vă întrerup, dar dumneavoastră nu aţi observat că ne-am exprimat prin vot cu privire la amendamentul de la pct.12, deci nu mai facem discuţii cu privire la el.

Domnul Cornel Boiangiu:

Dar nu este vorba de 12, ci de 13, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Este vorba de amendamentul de la pct.12 al comisiei, cu privire la art.13 alin.2, pe care plenul l-a respins, şi urmează să supun votului textul iniţiatorului.

Domnul Cornel Boiangiu:

Domnule preşedinte,

Plenul a respins, însă noi nu ne-am susţinut amendamentul.

Domnul Valer Dorneanu:

L-aţi susţinut, stimate coleg.

Domnul Cornel Boiangiu:

Nu. 13 nu a fost susţinut de comisie. Domnul ministru Gaspar a făcut precizare, dar noi, comisia, nu ne-am susţinut amendamentul.

Ne susţinem punctul de vedere însuşit şi de grupul de deputaţi - domnul Boc, domnul Vasilescu şi domnul Liviu Negoiţă - de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi care, într-adevăr, resping această menţiune "cu perturbarea deosebit de gravă a activităţii unei autorităţi publice". Este extrem de periculoasă, subiectivă, şi rog colegii să se aplece asupra ei, pentru că nu este chiar aşa de simplă şi poate implica oameni în încurcături destul de mari juridice. Dumneavoastră o ştiţi prea bine.

Eu vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Amendamentul de la pct.24, susţinut de domnul deputat Boc, în numele colegilor săi, este însuşit, observaţi, şi de o parte din membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.24.

Cine este pentru? 28 de voturi pentru.

Împotrivă? 93 de voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu 93 de voturi împotrivă, 28 pentru şi 3 abţineri, amendamentul de la pct.24 a fost respins.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră art.13 alin.2, în formularea iniţiatorului.

Cine este pentru? 93 de voturi pentru.

Împotrivă? 28 de voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu 93 de voturi pentru, 28 împotrivă şi 3 abţineri, s-a adoptat art.13 alin.2 cu privire la lit.a), în formularea iniţiatorului.

La art.13 alin.2 lit.b), vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.13 al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.13. Nu aveţi. A fost admis amendamentul comisiei şi se modifică art.13 lit.b).

La art.13 alin.3 dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. A fost votat în unanimitate în formularea iniţială.

Titlul cap.IV.

Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

La art.14 alin.1, 2 şi 3, comisia nu a avut obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votat în formularea iniţiatorului.

La art.14 alin.4, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.14. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.14. Nu aveţi. A fost adoptat amendamentul Comisiei juridice şi se modifică art.14 alin.4.

La art.14 alin.5, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votat în unanimitate în formularea iniţială.

La art.15 nu aveţi amendamente. Votat în formularea iniţială.

La art.16 alin.1 lit.a), comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La art.16 alin.1 şi 2 sunt două amendamente respinse.

Credem că, dacă nu se reuşeşte depolitizarea acestei instituţii, este necesar măcar să nu se ofere instrumentele necesare de a se transforma în poliţie politică.

Aşa cum este formulat, textul art.16 prevede că fiecare procuror din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie poate să dispună pe o perioadă de 30 de zile, fără motivare, doar dacă consideră că sunt indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, ascultarea convorbirilor telefonice, blocarea conturilor în bancă şi accesul la mijloacele, la datele informatizate.

Considerăm că este un abuz sau se pot crea abuzuri, şi acest organism nu îşi va îndeplini cum trebuie obligaţiile care îi revin. Din acest motiv, propunem ca această dispoziţie de ascultare a convorbirilor telefonice să fie făcută numai de către procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, la propunerea procurorului.

De asemenea, propunem eliminarea alin.2, întrucât aşa cum este formulat ar da posibilitatea ascultării telefoanelor pe timp nelimitat, din 30 în 30 de zile procurorul având posibilitatea, prin ordonanţă motivată de această dată, să prelungească această dispoziţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Boc, vreau să vă anunţ, deoarece constat cu regret faptul că se cam abuzează de interpretarea mea largă, după această intervenţie, voi trece la aplicarea ghilotinei. Deci, nu peste cuvântul dumneavoastră aplic ghilotina, ci după ce veţi lua cuvântul voi trece la vot, pentru fiecare amendament.

Aveţi cuvântul.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

A fost un gentleman agreement, şi cred că nu mai era nevoie să deschidem discuţia.

Domnul Valer Dorneanu:

Discuţia era pentru ceilalţi care intervin.

Domnul Emil Boc:

Am înţeles, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul Emil Boc:

La art.16 alin.1 şi 2 avem aceste amendamente şi probabil că aici ar trebui să medităm asupra lor.

Potrivit formulei iniţiale, procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie pot dispune măsura arestării pe o durată de cel mult 30 de zile. Amendamentul nostru constă în reducerea acestei durate la 15 zile. Textul Constituţiei nu ne interzice, text care spune că: "Arestarea se face în temeiul mandatului emis de magistrat, pe o durată de cel mult 30 de zile". Aceasta înseamnă că, prin legi speciale, putem avea şi o durată mai scurtă a mandatului de arestare, având în vedere privarea de libertate. Aceasta este prima problemă de reducere la 15 zile.

A doua, credem noi, este mult mai substanţială, şi aici ar trebui să medităm dacă, din punct de vedere constituţional, nu avem probleme. La alin.2 se spune: "Pentru motive temeinice, măsurile prevăzute la alin.1...", adică arestarea, "...pot fi prelungite de procurori prin ordonanţă motivată, fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile".

Doamnelor şi domnilor,

Constituţia României este foarte simplă: "Prelungirea arestării se aprobă numai de instanţa de judecată." În condiţiile acestea, acest text este neconstituţional.

Orice prelungire a arestării în România se face de către instanţa de judecată, şi nu de către procurorii de la Parchetul Naţional Anticorupţie.

Nu credem că putem ieşi de sub incidenţa Constituţiei, adică prelungirea cu încă 30 de zile să poată fi efectuată de procuror prin ordonanţă.

Noi credem că acest text trebuie eliminat, aşa cum s-a propus de către colegul nostru Cornel Ştirbeţ, pentru a nu încălca prevederile Constituţiei, pentru că, repet, orice prelungire se face numai de către instanţa de judecată. Sau poate fi completat acest text, în sensul menţionării faptului că prelungirea propusă de procuror să fie aprobată de către instanţa de judecată.

Noi am cerut în alin.2 ca, pentru motivele temeinice, aceste măsuri să poată fi prelungite de procuror prin ordonanţă motivată, cu aprobarea procurorului naţional al Parchetului Naţional Anticorupţie, adică nu orice procuror să poată oricând dispune prelungirea arestării cu încă 30 de zile, singur şi de la sine putere, ci, să aibă, repet, aprobarea procurorului naţional pentru a face justificarea faptului că se impune o asemenea prelungire a duratei arestării.

Toate aceste măsuri, pe de o parte, se doresc a fi în concordanţă cu textul constituţional, iar, pe de altă parte, de a institui garanţiile procesuale şi procedurale pentru persoanele care ar intra sub incidenţa prevederilor acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Trifoi.

Domnul Doru Trifoi:

Domnule preşedinte,

Susţinem textul din ordonanţa de urgenţă.

Suntem împotriva acestor amendamente, în primul rând pentru că obiectul discuţiei se pare că nu a fost bine precizat. Noi nu am scris în art.16 nimic referitor la măsura arestării preventive, aşa că întreaga pledoarie făcută aici în legătură cu condiţiile în care se poate dispune măsura arestării prevenitive şi prelungirea acestei măsuri, nu sunt raportate la textul ordonanţei de urgenţă.

În art.16 este vorba doar de posibilitatea ca procurorii, pentru strângerea de probe, să pună sub supraveghere conturile bancare şi conturile asimilate acestora, liniile telefonice sau să aibă acces la sistemele informaţionale. Nu este vorba de măsura arestării preventive. Aşa încât, toate argumentele expuse dumneavoastră sunt raportate la un obiect străin ordonanţei de urgenţă.

În ceea ce priveşte termenul pe care aceste măsuri se dispun, şi anume cel de 30 de zile, acest termen este concordant cu termenele prevăzute în procedura penală, cu termenele prevăzute în alte legi speciale, şi aş enumera numai Legea nr.78/2000, nr.143/2000, nr.677/2001, şi aşa mai departe, deci aprobate de Parlament.

Pe de altă parte, în vederea asigurării garanţiilor procesuale, ordonanţa trimite la textele art.91 şi 91⁵ din Codul de procedură penală, care conferă toate garanţiile procesuale pentru luarea acestor măsuri, cu respectarea drepturilor omului.

De aceea, noi considerăm că textul este pe deplin constituţional şi trebuie aprobat în varianta pe care noi, Executivul, am formulat-o.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceste precizări, supun votului dumneavoastră amendamentele colegilor noştri, Boc şi Ştirbeţ. Aţi ascultat şi pledoariile dumnealor, şi ale Guvernului.

Cine este pentru? 25 de voturi pentru.

Împotrivă? 83 de voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 83 de voturi împotrivă, 25 pentru şi 2 abţineri, amendamentele colegilor noştri au fost respinse.

Supun votului dumneavoastră art.16 alin.1 lit.a), în formularea iniţiatorului.

Cine este pentru? 83 de voturi pentru.

Împotrivă? 26 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 83 de voturi pentru, 26 împotrivă şi o abţinere, a fost adoptat textul art.16 alin.1 lit.a), în formularea iniţiatorului.

La art.16 lit.b), vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.15. Nu aveţi obiecţiuni. A fost adoptat amendamentul de la pct.15, şi se modifică lit.b).

Art.16 lit.c). Nu aveţi obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.16, alin.2, 3, 4. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea iniţiatorului.

Art.17, 18 şi 19. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea iniţiatorului.

Art.20 alin.1. Urmăriţi amendamentul 16. Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul, modificat textul art.20, alin.1. (Comentarii în loja comisiei)

Da, s-a admis amendamentul comisiei, la art.16 alin.1. Pardon, amendamentul 16 cu privire la art.20, alin.1, în sensul comisiei.

Art.20, alin.2 şi 3. Comisia nu a avut amendamente. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.21, 22, 23. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea iniţiatorului.

Art.24, urmăriţi amendamentul 17. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 17 al Comisiei juridice? Nu sunt. Admis amendamentul 17, modificat 24.

Titlul capitolului V. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţială.

La art.25, urmăriţi amendamentul 18. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul Comisiei juridice, modificat art.25.

Art.26, urmăriţi amendamentul 19. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 19, modificat art.26.

Titlul capitolului VI. Nu sunt obiecţiuni. Votat, în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

Art.27, 28. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea iniţiatorului.

Art.29, 30, 31. Nu sunt obiecţiuni. Votate în formularea iniţiatorului.

Art.32. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.33 şi 34, care este ultimul. Nu sunt obiecţiuni. Votate ambele în formularea iniţiatorului.

Cu aceasta, vă rog să constataţi că am parcurs textele acestei legi. Urmează s-o supunem votului final astăzi, după epuizarea celorlalte puncte înscrise pe ordinea de zi a şedinţei de vot final.

Pentru că prezenţa în sală este cea pe care o vedeţi şi pentru că ea rezultă ca fiind insuficientă pentru exprimarea votului, vom face apelul nominal.

Domnul secretar Leonăchescu a primit mandatul unanim al prezidiului.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

- Abiţei Ludovic - prezent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - absent
- Anastasescu Olga Lucheria - prezentă
- Andea Petru - absent
- Andrei Ioan - absent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvan - absent
- Anton Marin - absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - absent
- Apostolescu Maria - absentă
- Arghezi Mitzura Domnica - prezentă
- Ariton Gheorghe - absent
- Armaş Iosif - absent
- Arnăutu Eugenu - absent
- Asztalos Ferenc - absent
- Antal Istvan - prezent

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

V-aş ruga, pe cei care nu răspundeţi prima dată, să aveţi răbdare pentru a doua strigare. (Se adresează doamnei deputat Maria Apostolescu)

Domnul Nicolae Leonăchescu:

- Apostolescu Maria - prezentă
- Baban Ştefan - absent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - absent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - absent
- Bar Mihai - absent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bartoş Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - absent
- Bălăeţ Mitică - prezent
- Bălăşoiu Amalia - absentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - absent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - absent
- Birtalan Ákos - absent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeş Dumitru - absent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - prezent
- Bogea Angela - prezentă
- Boiangiu Cornel - prezent
- Bolcaş Augustin Lucian - prezent
- Böndi Gyöngyike - absentă
- Borbely Laszlo - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - prezent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brudaşca Damian - prezent
- Bucur Constantin - absent
- Bucur Mircea - absent
- Buga Florea - absent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - prezentă
- Buzatu Dumitru - absent
- Buzea Cristian Valeriu - absent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Canacheu Costică - absent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - prezent
- Cazimir Ştefan - prezent
- Căşunean-Vlad Adrian - prezent
- Cerchez Metin - absent
- Cherescu Pavel - absent
- Chiliman Andrei Ioan - absent
- Chiriţă Dumitru - absent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - prezent
- Cîrstoiu Ion - absent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - prezent
- Cojocaru Nicu - absent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creţ Nicoară - prezent
- Cristea Marin - prezent
- Crişan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - absent
- Dobrescu Smaranda - prezentă
- Dolănescu Ion - absent
- Dorian Dorel - prezent
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragoş Liviu Iuliu - prezent
- Dragu George - prezent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - absent
- Dreţcanu Doina-Micşunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitriu Carmen - absentă
- Duţu Constantin - absent
- Duţu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Ana - prezentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frunzăverde Sorin - absent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Filip - absent
- Georgescu Florin - absent
- Gheorghe Valeriu - absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - absent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingăraş Georgiu - absent
- Giuglea Ştefan - prezent
- Godja Petru - prezent
- Grădinaru Nicolae - prezent
- Grigoraş Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - absent
- Haşotti Puiu - absent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - absent
- Hrebenciuc Viorel - absent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - absent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Daniel - prezent
- Ionescu Mihaela - absentă
- Ionescu Răzvan - absent
- Ionescu Smaranda - prezentă
- Iordache Florin - prezent
- Iriza Marius - absent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - absentă
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Atilla Bela Ladislau - absent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Kónya-Hamar Sandor - absent
- Kovács Csaba-Tiberiu - prezent
- Kovács Zoltan - absent
- Lari Iorga Leonida - absentă
- Lazăr Maria - absentă
- Lăpădat Ştefan - prezent
- Lăpuşan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepşa Victor Sorin - absent
- Longher Ghervazen - absent
- Loghin Irina - absentă
- Luchian Ion - absent
- Magheru Paul - prezent
- Maior Lazăr Dorin - prezent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - absent
- Manolescu Oana - absentă
- Marcu Gheorghe - absent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - prezent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - absent
- Mera Alexandru Liviu - prezent
- Merce Ilie - prezent
- Meşca Sever - absent
- Miclea Ioan - prezent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihăilescu Petru Şerban - absent
- Mincu Iulian - absent
- Mircea Costache - prezent
- Mirciov Petru - absent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Dumitru Octavian - absent
- Miţaru Anton - prezent
- Mînzînă Ion - absent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mocioi Ion - prezent
- Mogoş Ion - absent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiş Văsălie - prezent
- Moldovan Petre - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - prezentă
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Motoc Marian-Adrian - absent
- Muscă Monica Octavia - absentă
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - absent
- Nassar Rodica - prezentă
- Naum Liana Elena - prezentă
- Nădejde Vlad-George - prezent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - prezent
- Neacşu Ilie - absent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - prezent
- Neamţu Horia Ion - prezent
- Neamţu Tiberiu Paul - prezent
- Nechifor Cristian - prezent
- Negoiţă Liviu Gheorghe - absent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - absent
- Nicolaescu Gheorghe-Eugen - absent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Constantin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Nistor Vasile - absent
- Niţă Constantin - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Ionel - prezent
- Oltei Ion - prezent
- Onisei Ioan - prezent
- Palade Doru Dumitru - prezent
- Pambuccian Varujan - absent
- Paşcu Ioan Mircea - absent
- Pataki Iulia - absentă
- Patriciu Dinu - absent
- Păduroiu Valentin - prezent
- Păşcuţ Ştefan - absent
- Păun Nicolae - absent
- Pécsi Ferenc - prezent
- Pereş Alexandru - prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - prezent
- Petruş Octavian Constantin - prezent
- Pleşa Eugen Lucian - prezent
- Podgoreanu Radu - absent
- Pop Napoleon - absent
- Popa Constanţa - prezentă
- Popa Cornel - prezent
- Popa Virgil - absent
- Popescu Bejat Ştefan Marian - prezent
- Popescu Costel-Eugen - prezent
- Popescu Gheorghe - prezent
- Popescu Dorin Grigore - absent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Kanty Cătălin - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Popescu Virgil - prezent
- Posea Petre - prezent
- Predică Vasile - absent
- Pribeanu Gheorghe - absent
- Priboi Ristea - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Puşcaş Vasile - absent
- Puwak Hildegard-Carola - absentă
- Puzdrea Dumitru - absent
- Radan Mihai - prezent
- Ráduly Róbert Kálmán - absent
- Raicu Romeo Marius - absent
- Rasovan Dan Grigore - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădulescu Grigore Emil - absent
- Roşculeţ Gheorghe - prezent
- Rus Emil - prezent
- Rus Ioan - prezent
- Ruşanu Dan Radu - absent
- Sadici Octavian - prezent
- Sali Negiat - absent
- Sandache Cristian - prezent
- Sandu Alecu - absent
- Sandu Ion Florentin - absent
- Sassu Alexandru - prezent
- Saulea Dănuţ - absent
- Savu Vasile Ioan - absent
- Săpunaru Nini - absent
- Sârbu Marian - absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - prezent
- Selagea Constantin - prezent
- Sersea Nicolae - prezent
- Severin Adrian - absent
- Simedru Dan Coriolan - prezent
- Sireţeanu Mihail - absent
- Sonea Ioan - prezent
- Spiridon Nicu - prezent
- Stan Ioan - absent
- Stan Ion - prezent
- Stana-Ionescu Ileana - prezentă
- Stanciu Anghel - prezent
- Stanciu Zisu - absent
- Stănescu Alexandru-Octav - prezent
- Stănişoară Mihai - absent
- Stoian Mircea - absent
- Stoica Valeriu - absent
- Stroe Radu - absent
- Stuparu Timotei - prezent
- Suciu Vasile - prezent
- Suditu Gheorghe - prezent
- Székely Ervin-Zoltán - prezent
- Szilágyi Zsolt - prezent
- Şnaider Paul - absent
- Ştefan Ion - prezent
- Ştefănescu Codrin - prezent
- Ştefănoiu Luca - absent
- Ştirbeţ Cornel - prezent
- Tamás Sándor - absent
- Tărâţă Culiţă - absent
- Târpescu Pavel - prezent
- Tcaciuc Ştefan - absent
- Teculescu Constantin - absent
- Timiş Ioan - absent
- Toader Mircea Nicu - absent
- Todoran Pavel - prezent
- Tokay Gheorghe - prezent
- Toró Tiberiu - prezent
- Tudor Marcu - absent
- Toader Mircea Nicu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Tunaru Raj-Alexandru - absent
- Ţibulcă Alexandru - prezent
- Ţocu Iulian Costel - absent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Nicolae - absent
- Vasilescu Lia Olguţa - prezentă
- Vasilescu Valentin - absent
- Vekov Károly-János - prezent
- Verbina Dan - prezent
- Vida Iuliu - prezent
- Videanu Adriean - absent
- Vişinescu Marinache - prezent
- Voicu Mădălin - absent
- Voinea Florea - prezent
- Winkler Iuliu - absent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - prezent
- Zăvoianu Dorel - prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - prezent

Refacem prezenţa pentru cei care au venit între timp.

Vă rog să fiţi foarte atenţi.

- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - prezent
- Andea Petru - absent
- Andrei Ioan - absent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Anton Marin - absent
- Antonescu George Crin Laurenţiu - absent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Ariton Gheorghe - absent
- Armaş Iosif - prezent
- Arnăutu Eugenu - absent
- Asztalos Ferenc - prezent
- Baban Ştefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - absent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - absent
- Barbu Gheorghe - absent
- Bartoş Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - absent
- Bălăeţ Mitică - Absent
- Bălăşoiu Amalia - Prezentă
- Bădoiu Cornel - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - prezent
- Berceanu Radu Mircea - Absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Akos - absent
- Boabeş Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - Absentă
- Bondi Gyongyike - Prezentă
- Bucur Constantin - prezent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - Absent
- Buzatu Dumitru - Absent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calcan Valentin Gigel - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cerchez Metin - prezent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - Absent
- Chiriţă Dumitru - Absent
- Cîrstoiu Ion - Absent

este absent. La cei prezenţi spun eu prezent şi zic şi dânşii prezent. (Răspunde unui domn deputat care spune de domnul Cârstoiu că este în Parlament, dar nu este în sală.)

Încă o dată:

- Cîrstoiu Ion - Absent
- Cojocaru Nicu - Absent
- Dan Matei Agathon - Absent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dolănescu Ion - Absent
- Dragomir Dumitru - Absent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - Absent
- Dumitriu Carmen - Absentă
- Duţu Constantin - Absent
- Eserghep Gelil - Absent
- Firczak Gheorghe - Absent
- Frunzăverde Sorin - Absent
- Georgescu Filip - Absent
- Georgescu Florin - Absent
- Gheorghe Valeriu - Absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gingăraş Georgiu - Absent
- Gvozdenovici Slavomir - Absent
- Haşotti Puiu - Absent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - Absent
- Ionescu Anton - prezent
- Ionescu Dan - Absent
- Ionescu Mihaela - Prezentă
- Ionescu Răzvan - Absent
- Iriza Marius - Absent
- Ivănescu Paula Maria - Prezentă
- Jipa Florina Ruxandra - Absentă
- Kelemen Attila Bela Ladislau - Absent
- Konya-Hamar Sandor - prezent
- Kovacs Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - Absentă
- Lazăr Maria - Prezentă
- Lepşa Victor Sorin - Absent
- Longher Ghervasen - Absent
- Loghin Irina - Absentă
- Luchian Ion - Absent
- Man Mircea - Absent
- Manolescu Oana - Absentă
- Marcu Gheorghe - Absent
- Mândroviceanu Vasile - Absent
- Meşca Sever - Absent
- Micula Cătălin - Absent
- Mihăilescu Petru Şerban - Absent
- Mincu Iulian - prezent
- Mirciov Petru - prezent
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitu Dumitru Octavian - Absent
- Mînzînă Ion - Absent
- Mogoş Ion - Absent
- Motoc Marius Adrian - Absent
- Muscă Monica Octavia - Absentă
- Muşetescu Ovidiu - Absent
- Nan Nicolae - absent
- Năstase Adrian - Absent
- Neacşu Ilie - Absent
- Negoiţă Gheorghe Liviu - prezent
- Nica Dan - Absent
- Nicolae Ion - Absent
- Nicolescu Gheorghe Eugen - Absent
- Nistor Vasile - Absent
- Pambuccian Varujan - prezent

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cei care aţi răspuns prezent, rămâneţi în sală!

Domnul Nicolae Leonăchescu:

- Paşcu Ioan Mircea - Absent
- Pataki Iulia - Absentă
- Patriciu Dinu - Absent
- Păun Nicolae - Absent
- Păşcuţ Ştefan - prezent
- Pop Napoleon - Absent
- Podgoreanu Radu - Absent
- Popa Virgil - Absent
- Popescu Dorin Grigore - Absent
- Popescu Ioan Dan - Absent
- Popescu Tăriceanu Călin - Absent
- Predica Vasile - Absent
- Pribeanu Gheorghe - Absent
- Puşcaş Vasile - Absent
- Puwak Hildegard-Carola - Absentă
- Puzdrea Dumitru - Absent
- Raduly Robert Kalman - Absent
- Raicu Romeo Marius - Absent
- Rădulescu Grigore Emil - absent
- Ruşanu Dan Radu - Absent
- Sali Negiat - Absent
- Sandu Alecu - Absent
- Sandu Ion Florentin - prezent
- Saulea Dănuţ - Absent
- Savu Vasile Ioan - Absent
- Săpunaru Nini - Absent
- Sârbu Marian - Absent
- Severin Adrian - Absent
- Sireţeanu Mihail - Absent
- Stan Ioan - Absent
- Stanciu Zisu - Absent
- Stănişoară Mihai - Absent
- Stoian Mircea - Absent
- Stoica Valeriu - Absent
- Stroe Radu - prezent
- Şnaider Paul - Absent
- Ştefănoiu Luca - Absent
- Tamas Sandor - Absent
- Tărâţă Culiţă - Absent
- Tcaciuc Ştefan - Absent
- Teculescu Constantin - Absent
- Timiş Ioan - Absent
- Tudor Marcu - Absent
- Tunaru Raj-Alexandru - Absent
- Ţocu Iulian Costel - Absent
- Vasilescu Nicolae - Absent
- Vasilescu Valentin - Absent
- Videanu Adriean - Absent
- Voicu Mădălin - Absent
- Winkler Iuliu - Absent

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog pe toţi cei care aţi răspuns, să intraţi în sală şi să vă reluaţi locurile, pentru că am senzaţia că unii au spus "prezent" şi au plecat.

Vă rog să poftiţi în sală!

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Doamna Muscă Octavia - prezentă

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră sunteţi prezent sau doamna Muscă? n-am înţeles. A..., nu o văzusem pe colega noastră. (Doamna deputat Musca a intrat în sală, nefiind prezentă când s-a strigat apelul nominal.)

Stimaţi colegi,

Îmi pare rău să constat că din cei 232 de colegi care au răspuns "prezent", au mai rămas în sală 133. În aceste condiţii, sunt nevoit să suspend lucrările pentru ziua de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13.15.