Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la proiectele înscrise pe ordinea de zi.

Primul este Propunerea legislativă privind partidele politice.

Au avut loc dezbateri generale. Trecem la dezbaterea pe texte.

La titlul legii, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

Capitolul I. Titlul. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.1. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Adoptat în unanimitate.

Art.2. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în unanimitate.

Art.3 alin.1. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.3 alin.2 - urmăriţi amendamentul 1 al comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Adoptat amendamentul 1, modificat art.3 alin.2.

La art.3 alin.3, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate.

Avem o mică problemă la constituirea Comisiei de mediere pentru Parchetul anticorupţie, dar o s-o rezolvăm.

Haideţi să parcurgem, în continuare, Legea partidelor politice.

Pentru că am întrerupt, să reluăm de la început.

La titlu, dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului 1, de asemenea, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în formularea iniţiatorului.

Art.1. Vă rog să urmăriţi amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul, modificat articolul.

La art.2, urmăriţi amendamentul 2. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 2, modificat art.2.

Art.3 alin.1, urmăriţi amendamentul 3. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat textul.

Art.3 alin.2 rămâne nemodificat, în concepţia comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în formularea iniţiatorului.

După art.3 alin.2, se propune introducerea unui alineat nou 3, prin amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 4, introdus alin.3.

Actualul alin.4 de la art.3, Comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu. Votat în unanimitate, în formularea iniţiatorului.

La art.4 alin.1, urmăriţi amendamentul 5. Admis amendamentul 5, modificat textul, în mod corespunzător.

Art.4 alin.2, urmăriţi amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat art.4 alin.2.

Art.4 alin.3, urmăriţi amendamentul 7. Admis amendamentul, modificat textul.

Art.4 alin.4. Comisia nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art.5 alin.1, urmăriţi amendamentul 8.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Victor Dobre:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La art.5, noi credem, iniţiatorii, că trebuie păstrat în text şi semnul electoral, respectiv fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată, semn permanent şi semn electoral proprii. De ce? Pentru că, în ultimă instanţă, activitatea cea mai importantă a unui partid politic se desfăşoară pe timpul campaniei electorale, semnul electoral credem că trebuie să fie prevăzut şi în Legea partidelor, nu numai aşa cum s-a propus de către domnul ministru Gaspar în Legea electorală. Semnul electoral trebuie să definească partidul politic şi este normal să-l cuprindem şi în textul acestui articol.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul ministru Gaspar, autorul amendamentului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În concepţia noastră şi chiar a membrilor Comisiei juridice, a fost ca această lege să cuprindă acele elemente specifice partidului, urmând ca semnul electoral şi alături de alte instituţiuni să fie cuprins în Legea electorală. De aceea v-aş ruga ca să mergem pe amendamentul care a fost propus şi acceptat de către comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul 8 cu privire la art.5 alin.1, amendament al comisiei.

Domnule Haşotti, mai doriţi să interveniţi? Poftiţi.

Vă rog. Nu v-am observat.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Evident că ar fi mult mai util ca să reglementăm această chestiune acum, doar dacă vreţi şi pentru simplul motiv că, în Legea electorală, ar putea să scape acest lucru. Este, în mod logic, este logic faptul că un partid trebuie să aibă un semn electoral şi un semn distinctiv comun, pentru că, altfel, se pot crea confuzii.

Nu cred că trebuie să aşteptăm o altă lege pentru a reglementa acest lucru.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Legea electorală nu poate omite acest lucru, din moment ce face parte din obiectul ei. Grija aceasta nu ar trebui să vă copleşească, doar dacă sunt alte motive.

Domnul Puiu Haşotti:

Domnule preşedinte,

Nu mă copleşeşte acest lucru şi, în general, nu mă copleşesc chestiuni de acest fel, dar eu cred că este util ca încă de pe acum să avem această reglementare, pentru a nu mai avea şi alte discuţii, cu ocazia Legii electorale, sau alte neînţelegeri, pentru că, hai să fim serioşi, nu suntem nici îngeri şi nici nişte oameni care să nu profite de anumite situaţii.

Eu cred că acum, cât este momentul acesta favorabil, ar trebui să stipulăm deja această chestiune, în mod foarte clar, cu ocazia acestei legi, pentru a evita alte discuţii pe această temă, cu ocazia Legii electorale, chiar şi atunci când vor fi la comisii şi atunci când vor fi în plen sau la mediere.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Gaspar, amendament însuşit şi de Comisia juridică.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul. 59 voturi pentru.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 59 voturi pentru, 5 împotrivă, nici o abţinere, a fost adoptat amendamentul 8. În consecinţă, art.5 alin.1 va avea alcătuirea rezultată.

Art.5 alin.2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art.5 alin.3, urmăriţi amendamentul 9. Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul, modificat textul.

După art.5 alin.3, comisia propune, prin amendamentul 10, un alineat nou. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, introdus textul.

Capitolul II. Titlul. Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art.6. Urmăriţi amendamentul 11. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art.7. Urmăriţi amendamentul 12. Admis amendamentul, modificat art.7.

Art.7 alin.2, comisia propune eliminarea, prin amendamentul 13. Admis amendamentul, eliminat textul.

Art.8 alin.1, 2, 3, 4,5, comisia nu are amendamente. Dacă aveţi obiecţiuni? Adoptat în formularea iniţială cele 5 alineate.

Art.8 alin.6, urmăriţi amendamentul 14. Nu aveţi obiecţiuni, admis amendamentul, se modifică alin.6 de la art.8.

Titlul capitolului III. Adoptat.

Art.9. Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art.10. Urmăriţi amendamentul 15. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul 15, modificat art.10, în mod corespunzător.

La art.11, urmăriţi amendamentul 16. Comisia propune eliminarea. Adoptat amendamentul, eliminat textul.

La art.12, urmăriţi amendamentul 17. Adoptat amendamentul, modificat art.12.

Art.13 alin.1, urmăriţi amendamentul 18. Admis...

Da. Poftiţi, domnule Székely.

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La art.13 alin.1, am un amendament care figurează la amendamente respinse şi sună în felul următor: "Partidele politice pot avea ca subdiviziuni organizaţii teritoriale, cu un număr minim de membri prevăzut de Statut". Diferenţa faţă de textul iniţial este aceea că amendamentul meu este un text permisiv, care permite crearea de organizaţii teritoriale, dar nu obligă partidele politice să aibă astfel de organizaţii.

După părerea mea, statul nu ar trebui să mai intervină în viaţa internă a partidelor politice şi nu ar trebui să prevadă cum să se organizeze, după ce criterii să se organizeze un partid politic. Cred că această prevedere imperativă a textului iniţial reprezintă un amestec al statului în treburile interne ale unui partid şi, în acelaşi timp, îngrădeşte şi libertatea de asociere a persoanelor, pentru că poate că ei doresc să se asocieze pe alte criterii decât cele teritoriale. Deci, în consecinţă, vă rog să acceptaţi acest amendament care face posibilă organizarea partidelor politice în subdiviziuni teritoriale, dar nu-i obligă pe ei să facă acest lucru.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea iniţiatorului.

Poftiţi, domnule senator.

Domnul Mircea Toader Iustian:

Susţinem să rămână textul adoptat în comisie. Practic, textul adoptat în comisie preia ideea iniţiatorului, numai că îi dă o mai bună organizare şi, în acelaşi timp, conciziune.

În acelaşi timp, vreau să fac o precizare. Partidele politice, când participă, mai ales la alegerile locale, trebuie să depună liste pentru unităţile administrativ teritoriale respective. Legile electorale actuale, şi foarte probabil şi cele viitoare, vor prevede ca depunerea de liste să se facă de organizaţiile teritoriale locale. Este imposibil altfel să se facă această depunere de liste. Deci, eliminarea acestui text sau modificarea în sensul dorit de deponentul amendamentului respins, practic, nu mai dă posibilitatea partidelor să funcţioneze conform legislaţiei electorale actuale şi foarte probabil celei viitoare.

Vă mulţumesc.

Deci, susţinem aşa cum este formulat textul de către comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei, domnul vicepreşedinte Boc.

Domnul Emil Boc:

Comisia îşi menţine punctul de vedere formulat în raportul iniţial.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Cu această precizare, supun amendamentul 18 votului dumneavoastră. În situaţia în care va fi adoptat, nu mai trebuie să supunem votului amendamentul domnului Székely.

Cine este pentru amendamentul 18? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nici un vot împotrivă.

Abţineri?

Cu 1 abţinere, amendamentul 18 a fost admis. În consecinţă, art.13 alin.1 va avea alcătuirea rezultată.

La art.13 alin.2 nu sunt amendamente. Nici dumneavoastră nu aveţi observaţii. Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art.14 alin.1 nu are amendamente. Domnul deputat Ştefan Cazimir.

Domnul Ştefan Cazimir:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea se bazează pe o prevedere a art.101 din Regulamentul Camerei Deputaţilor: "În plenul Camerei se pot formula amendamente de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice". În acest sens, impresia mea este că, în actuala lui formulare, art.14 al propunerii legislative nu se corelează optim cu art.15. În acesta din urmă, se vorbeşte despre adunarea generală a membrilor partidului politic sau a delegaţilor acestora ca organ suprem de decizie la nivel naţional al partidului. În schimb, în art.14 se vorbeşte doar despre adunarea generală a membrilor ca unul din forurile obligatorii de conducere, celălalt fiind organul executiv.

Se naşte întrebarea: câtă vreme art.21 alin.3 prevede existenţa a cel puţin 50.000 de membri fondatori, iar art.37 alin.2 cel puţin 50.000 de voturi la nivel naţional pentru continuarea existenţei legale a unui partid, cum putem opera concret cu noţiunea de adunare generală ca for obligatoriu de conducere? Întrunirea lui statutară ar presupune prezenţa a minimum 25.000 plus 1, ceea ce, practic, este de neconceput. Cred că iniţiatorul este cel mai abilitat să ne sugereze soluţionarea problemei şi să precizeze până la ce nivel se poate utiliza noţiunea de adunare generală. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule senator Mircea Iustian, doriţi să faceţi vreo precizare?

Domnul Mircea Teodor Iustian:

Susţinem menţinerea textului în forma actuală; 14.1 este norma generală. Dacă modificăm în acest moment textul, s-ar putea să existe alte necorelări şi, deja, am senzaţia că pot apare nişte necorelări, eu aş fi de părere, dacă domnul deputat Ştefan Cazimir doreşte să aducă amendamente la acest articol şi alineatelor din acest articol, să le aducă în momentul când legea va ajunge la Senat pentru a nu face şi mai mari necorelări în textul legii.

Deci, suntem de părere să se menţină în acest moment actualul text.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia este de aceeaşi părere. Supun votului dumneavoastră art.14 alin.1.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

S-a adoptat în unanimitate în formularea iniţiatorului.

Art.14 alin.2, urmăriţi amendamentul 19, chiar al colegului nostru Ştefan Cazimir. Nu aveţi obiecţiuni. Adoptat amendamentul, modificat textul.

Art.15 alin.1, urmăriţi amendamentul 20. Nu aveţi obiecţiuni. Adoptat amendamentul, modificat textul.

Art.15 alin.2, urmăriţi amendamentul 21. Adoptat amendamentul, modificat textul.

Art.16 alin.1, urmăriţi amendamentul 22. Admis amendamentul, modificat 16.1.

16.2, urmăriţi amendamentul 23. Admis amendamentul, modificat textul.

16.3, urmăriţi amendamentul 24. Admis amendamentul, modificat textul.

17.1, întreg art.17 nu are amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Adoptat în formularea iniţiatorului.

18, urmăriţi amendamentul 25. Domnul deputat Boc, din partea comisiei?

Domnul Emil Boc:

Nu din partea comisiei, ci în nume personal.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi să interveniţi personal. Vă rog.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, la "Amendamente respinse", la pct.2 există un amendament al Grupul parlamentar al Partidului Democrat pe care-l voi susţine în faţa dumneavoastră.

Iniţiatorul propunea următoarea formulă: "pierderea sprijinului politic al partidului, ca şi demisia sau excluderea din partid, în cazul unui membru aflat într-o funcţie publică, dobândită prin numire sau alegere, datorate apartenenţei la acel partid, conduce la pierderea imediată a funcţiei publice respective şi la înlocuirea persoanei prin procedurile legale". Amendamentul Guvernului vizează eliminarea acestui text.

Noi am propus un text alternativ la cele două care sună în felul următor: "Demisia sau înscrierea într-un alt partid a unui membru ce ocupă o funcţie publică, dobândită prin numire sau alegere datorită apartenenţei la acel partid, conduce la pierderea imediată a funcţiei publice respective şi la înlocuirea persoanei prin procedurile legale". Care este diferenţa între textul nostru şi textul iniţiatorului, dacă în viziunea iniţiatorului şi pierderea sprijinului politic conducea la pierderea funcţiei dobândite de către acel membru, noi am apreciat că acest lucru este prea mult şi pentru a evita potenţialele abuzuri ca unele persoane să fie excluse din funcţii doar prin retragerea sprijinului politic, noi am pus drept sancţiune numai atunci când o persoană care deţine o funcţie de la un partid, în mod voluntar demisionează sau se înscrie într-un alt partid politic. Atunci, pe bună dreptate, ne punem întrebarea: De ce mai serveşte acel partid? De ce să mai ocupe o funcţie dată de către partidul pe care l-a reprezentat? Această măsură ar contribui, pe de o parte, la asanarea vieţii politice din România şi ar întrona o anumită rigoare, iar, pe de altă parte, ar corespunde standardelor în materie, în materia responsabilităţii politice. Deci, numai demisia sau înscrierea într-un alt partid politic să aibă drept efect pierderea funcţiei deţinută. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ştefan Cazimir.

Domnul Ştefan Cazimir:

Îi cer iertare domnului vicepreşedinte al Comisiei juridice, Emil Boc, pentru faptul că poate îl voi plictisi, repetând ceea ce i-am mai spus şi altă dată, dar mă bizui pe răbdarea şi pe cordialitatea pe care le-a manifestat în toate ocaziile. Argumentarea care se face de către susţinătorii unui astfel de amendament, că aplicarea lui ar contribui la asanarea vieţii politice, este o argumentare reversibilă. S-ar putea să ne pomenim cu stimularea ipocriziei. Cei care ar şti că, demisionând din partid, îşi pierd funcţia nu ar mai face act formal de demisie, dar s-ar comporta în conformitate cu noile lor adeziuni şi simpatii. Este de fapt argumentarea pe care a dezvoltat-o în 1992, când se dezbătea Legea electorală, domnul Mihai Constantinescu. Mi se pare că, punând în cumpănă cele două argumente, cel privitor la stimularea ipocriziei nu poate fi trecut cu vederea.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule senator, doriţi să interveniţi? Nu doriţi. Domnule Haşotti, poftiţi!

Domnul Puiu Haşotti:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este evident, colegul nostru, domnul deputat Boc are perfectă dreptate. Toate partidele, timp de 12 ani, s-au confruntat cu această situaţie, dar absolut toate, indiferent că au fost la putere sau în opoziţie. Vagabondajul politic din România a atins cote incredibile. Vreau să vă amintesc că legislatura trecută, la Senat, Grupul senatorilor independenţi devenise în 1996 cel mai important grup, din punct de vedere numeric cel puţin. Lucrul acesta nu este firesc. Ştiu că şi cu alte ocazii au fost aduse în discuţie şi au fost prezentate aici argumente similare. Este evident că există un contract care se face între un membru al unui partid care candidează pe o listă şi partidul respectiv, câtă vreme este scrutin de listă este absolut firească această prevedere.

Sigur, se poate invoca aici chestiunea mandatului imperativ, dar dacă avem o judecată coerentă asupra a ceea ce vrem să facem şi dacă vrem să limpezim activitatea politică a fiecărui parlamentar, a fiecărui ales local în fond, pentru că a fost o discuţie şi pe această temă. Trebuie să introducem această prevedere şi să o avem în vedere şi atunci când discutăm revizuirea Constituţiei. Nu cred că este normal, nu cred că este firesc ca partidele care sunt aşa cum sunt şi sunt destule argumente pentru a fi criticabile prin activitatea lor. Prin urmare, nu cred că ar fi inutil ca această prevedere să fie trecută în textul legii, urmând să armonizăm tot ceea ce vom face de aici încolo, pentru ca partidele politice să se comporte normal sau decent, dacă doriţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Problema aceasta a făcut obiectul unor îndelungate discuţii în Comisia juridică şi, în final, comisia a ajuns la soluţia de eliminare a textului, avându-se în vedere că raporturile care se creează între partid şi cel care provine dintr-un partid şi numit într-o funcţie nu sunt raporturi juridice, sunt raporturi politice.

Curtea Constituţională a statuat în vreo două decizii că mandatul pe care-l are deputatul sau senatorul, îl are ca urmare a votului care a fost exprimat de electorat, iar între partid şi parlamentar relaţia este de ordin politic, de ordin moral şi partidul nu are decât să nu-l mai treacă pe liste la alegerile următoare, dar nu poate, prin faptul că a părăsit partidul, indiferent pe ce cale, să piardă mandatul. Eu am sugerat în comisie că această normă, sigur că fiecare partid îşi va croi un statut, iar în cadrul statutului, la "sancţiuni", dacă apreciază, să-şi treacă o asemenea prevedere, dar în lege dacă o trecem este neconstituţională.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Poftiţi domnule Boc.

Domnul Emil Boc:

Domnul ministru are dreptate când invocă textul Constituţiei cu privire la deputaţi şi senatori. Aşa este. Până nu vom modifica Constituţia, unde se menţionează că orice mandat imperativ este nul, o asemenea formulă nu poate fi acceptată în cazul deputaţilor şi senatorilor. Repet, numai acolo avem această formulă că orice mandat imperativ este nul şi în Constituţie se spune că deputaţii şi senatorii sunt în slujba poporului, în rest, o putem aplica această formulă primarilor, consilierilor locali, consilierilor judeţeni, precum şi altor persoane care deţin funcţii pe baza apartenenţei la un partid politic, pe baza acestui criteriu. Şi atunci avem, pe de o parte, în faţă, procesul de revizuire a Constituţiei, unde şi la nivel parlamentar putem aplica această formulă dacă vom dori, iar dacă o menţinem în textul legii, ea va fi aplicabilă tuturor celorlalte structuri. Amintiţi-vă de migraţia politică a primarilor chiar şi în acest mandat, precum şi în mandatele anterioare, amintiţi-vă de migraţia politică a consilierilor locali şi judeţeni. A spus domnul ministru că este vorba de un raport politic. Aşa este, dar putem noi ignora raportul politic are există, pe de o parte, între ales pe o listă şi cetăţean? Cetăţeanul dă votul persoanei respective în considerentul apartenenţei lui la o anumită listă de partid. Deci, este şi un raport între cetăţean şi acela care este ales. Nu este corect oare să îl sancţionăm pe acela care înşeală voinţa electoratului? În momentul în care el trece de la un partid la altul, el, în fapt, sfidează voinţa electoratului, voinţa aceluia care l-a votat. Nu credeţi că este nevoie să trecem şi la o sancţiune suplimentară, în afară de cea pe care o va putea avea la următoarele alegeri?

Sancţiunea ar trebui să fie menţinută prin acest text de lege, ca acela care înşeală voinţa electoratului să piardă mandatul, iar la nivelul senatorilor şi deputaţilor, am precizat, ea nu se va aplica până nu se revizuieşte Constituţia, dar ar putea fi aplicată la toate celelalte structuri. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Timiş. V-aş ruga să încercăm să închidem dezbaterile la acest text.

Domnul Ioan Timiş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş vrea să reamintesc un text pe care toată lume îl ştie, că orice mandat este reprezentativ. Dacă noi venim aici cu mandate imperative am răsturna o legătură constituţională sau o ordine constituţională. De unde vine mandatul reprezentativ? Nu vine de la partid. Partidul este cel care mijloceşte în virtutea raporturilor politice despre care amintea domnul ministru Gaspar.

Mandatul reprezentativ vine de la detentorul puterii, detentorul puterii este poporul. Deci, noi reprezentăm naţiunea, deputaţii şi senatorii, în actuala formulă constituţională, reprezintă poporul român; pe el îl reprezentăm. Deci, legăturile cu partidul sunt de altă natură şi nu sunt de natură constituţională, iar, prin Legea electorală, noi suntem trimişi aici, în Parlament, pe baza unor raporturi constituţionale.

În consecinţă, apreciez că acest text este general şi el nu se poate aplica, pe de o parte, la senatori şi deputaţi şi, pe de altă parte, la consilieri locali şi judeţeni şi la alte persoane care sunt alese prin vot.

Deci, vă rog să păstraţi în această formă textul proiectului de lege. Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Ultima intervenţie. Domnul deputat Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti:

Domnilor, ştiu că atunci când vorbesc juriştii auzim argumente juridice care pot sta sau nu pot sta în picioare. Lucrurile mi se par mai simple. Câtă vreme este un scrutin de listă, cetăţeanul votează lista şi nu omul. (1).

(2) Oricâte statute am putea imagina, legea este cea care trece peste statut şi este invocată legea şi cu asta se termină. Problema este simplă. Vrem să terminăm o dată pentru totdeauna cu migraţia aceasta politică căreia eu îi zic vagabondaj politic şi care s-a manifestat de 12 ani într-o manieră incalificabilă pentru viaţa politică românească? votăm în acest sens. Vrem să încurajăm, de fapt, ceea ce s-a întâmplat timp de 12 ani şi jumătate? votăm în celălalt sens, este simplu.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, doamnă deputat Jipa. Vă propun ca după doamna deputat să sistăm discuţiile, după dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Doamna Florina Alexandra Jipa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îmi pare rău, dar colegul antevorbitor m-a incitat şi de aceea mă aflu în faţa dumneavoastră.

Această migraţie este, într-adevăr, migraţia păsărilor migratoare, ştiţi, cum vine vorba. Nu mi se pare nici o clipă normal, deşi se întâmplă şi s-a întâmplat. Să ştiţi că fenomenul poate să se şi inverseze la un moment dat. Electoratul, când a votat, a votat o anumită persoană, pentru că a votat partidul, faptul că face parte din partidul X sau partidul Z; a convins acel partid electoratul să voteze, persoana a fost pe listă, nu a fost vot din celălalt. Deci, în această situaţie, să nu-mi spuneţi mie că în momentul în care am fost votat de cineva, eu nu înşel aşteptările electoratului în momentul în care îmi dau demisia din partidul X şi mă înscriu în partidul Y în timpul unui mandat. A, doresc să fac acest lucru între două mandate şi voi figura, voi fi acceptat să figurez pe listele altui partid, este cu totul altceva, dar nu în timp ce mi-a fost acordat un mandat, mandatul acela mi-a fost acordat foarte la obiect, adică persoana, lista şi partidul. Aceasta a votat poporul, nu a votat altceva, ori, în situaţia în care ne aflăm cu această migraţie dintr-un partid într-altul şi să ştiţi că nu... eu consider că nu este un fenomen care se petrece doar acum. Dacă vom lăsa lucrurile aşa, stimaţi colegi, o să aveţi surprize să vedeţi şi pe mai departe migraţie inversă, nu în maniera în care se produce acum, pentru că vor exista totdeauna oameni care vor dori să facă acest lucru din anumite motive şi nu trebuie să vă spun eu motivele, pentru că le înţelegeţi cu toţii.

Deci, este foarte periculoasă această manieră şi eu zic că ar trebui stopată o dată pentru totdeauna, dacă consideraţi că, într-adevăr, este binevenită şi din modificările la Constituţie pe care le-am văzut, pentru că nu se poate nici o clipă vorbi despre un lucru fără a avea în vedere şi celălalt. Am văzut că se tinde la acelaşi lucru. Deci, a fost de acord cu modificările la Constituţie, unde avem referiri şi la tema aceasta, dar acum nu suntem de acord cu situaţia din Legea partidelor politice, între Legea partidelor politice şi Constituţie totodeauna va exista o legătură indistructibilă.

Fiţi atenţi, s-ar putea să greşim foarte tare şi s-ar putea să ne doară pe cei care acum nu ne imaginăm că ne va putea durea. Cam aceasta aş vrea să vă atrag atenţia, că este foarte sensibil subiectul.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, amendamentul domnului Boc este practic o variaţiune la actualul text 18. Din acest punct de vedere, oricum, sunt obligat să supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei care este amendament de eliminare şi, de aceea, am făcut explicaţia, pentru că eliminându-se textul, se elimină implicit şi variaţiunea domnului Boc. Vă mulţumesc pentru acordul dumneavoastră.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 25.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi cu toţii votul, stimaţi colegi! 77 voturi pentru amendament.

Împotrivă? 16 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu 77 voturi pentru, 16 împotrivă, o abţinere, s-a adoptat amendamentul 25 şi, deci, s-a eliminat textul şi s-a respins şi amendamentul domnului Boc.

Art.19 dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate în formularea iniţiatorului.

Cap.IV - adoptat.

Art.20 alin.1, urmăriţi amendamentul 26. Adoptat amendamentul, modificat textul.

Art.20 alin.2 şi alin.3, comisia nu are amendamente. Adoptate ambele alineate de la art. 20 în formularea iniţiatorului.

La art.21 urmăriţi amendamentul 27. Domnul deputat Székely.

Domnul Székely Ervin:

La art.21 alin.1 am un amendament care figurează în amendamentele respinse şi se referă la eliminarea din text a prevederii potrivit căreia şi codul numeric personal trebuie să cuprindă lista semnăturilor de susţinere a unui partid. Deşi legea privind protecţia datelor personale nu interzice în mod expres folosirea în astfel de scopuri codul numeric personal. Cu toate acestea, consider că acest cod conţine informaţii importante despre fiecare persoană şi există un risc ca partidele politice să gestioneze aceste date personale.

Cred că nu are nici un rost şi nu există nici o raţiune pentru care partidul politic să aibă o bază de date privind codul numeric personal al membrilor săi, cu atât mai mult cu cât celelalte elemente de identificare numele, actul de identitate, numărul actului de identitate, sunt suficiente pentru a determina fiecare membru de partid. Codul numeric personal este inutil şi nu văd nici un interes public pentru a se prevede acest lucru în lege.

Deci, amendamentul meu se referă la eliminarea din text a sintagmei privind codul numeric personal. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Staţi puţin, că mai doreşte şi domnul secretar Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să nu fiu de acord cu propunerea predecesorului, să eliminăm din text CNP-ul. Aceasta, dintr-un motiv foarte simplu: noi suntem ţara lui Ionescu şi Popescu şi Diaconescu şi nu numai că numele acestea sunt foarte des întâlnite în enorm de multe localităţi şi, evident, în foarte multe partide, dar şi numele de botez apar, Ion, Ionescu, găsiţi peste tot. Mai mult de atât găsim şi iniţiala tatălui: Ionescu I.Ion, Popescu I.Petre. De aceea este nevoie de o identificare în plus şi CNP-ul este un instrument modern.

Propun respingerea amendamentului domnului deputat care a propus acest lucru mai înainte.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte să intervină şi iniţiatorul, domnul Mircea Iustian.

Domnul Mircea Toader Iustian:

Susţinem textul comisiei. Codul numeric personal trebuie menţinut pentru că se corelează şi cu alin.3 al acestui articol unde se prevede că listele trebuie depuse la tribunalul municipiului Bucureşti, grupate după localităţi şi judeţe, tocmai a se putea verifica o altă prevedere legislativă care arată că, în cel puţin 21 de judeţe, numărul semnatarilor pentru înfiinţarea sau reînfiinţarea unui partid politic trebuie să fie de cel puţin 1000, altfel, verificarea nu poate avea loc. Codul numeric, în datele pe care le conţine, arată şi elemente de genul acesta.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei. Dacă este adoptat, implicit este respins amendamentul domnului Székely.

Cine este pentru amendamentul 27? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Insuficient pentru a fi respins. S-a adoptat cu marea majoritate de voturi amendamentul 27; Art.21 alin.1 se modifică corespunzător.

Art.21 alin.2 rămâne nemodificat în concepţia comisiei. Dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art.21 alin.3 urmăriţi amendamentul de la pag.24. Domnul deputat Boc şi apoi domnul deputat Székely.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, acest amendament pe care îl am la art.21 alin.3 se referă la numărul de membri. În forma iniţiatorului aveam o propunere de 30.000 de susţinători. Guvernul a amendat acest text şi la comisie a fost acceptat ca lista membrilor să fie extinsă la 50.000 de membri fondatori.

Opţiunea noastră este că acest număr de 50.000 de membri pentru un partid politic nu reprezintă o realitate şi o necesitate în societatea românească, din două motive. În toate democraţiile consacrate, partidele politice nu se definesc prin dimensiunea lor extensivă, ci, dimpotrivă, se definesc prin dimensiunea lor intensivă, prin capacitatea lor de a se mobiliza şi prin capacitatea lor de a oferi soluţii alternative, viabile, repet, nu legate de dimensiunea membrilor. Epoca partidelor de masă a dispărut. Numai în regimurile totalitare avem de a face cu această practică de înregimentare politică a tuturor membrilor societăţii, numai în sistemul comunist trebuia toată lumea să facă parte fie din PCR, fie din FRDS sau cum se mai numeau fronturile dezvoltării socialiste, ş.a.m.d.; numai sistemele totalitare urmăresc o asemenea concentrare politică a tuturor cetăţenilor; în democraţie avem societatea politică şi societatea civilă şi aici vin la cel de-al doilea argument. Printr-o asemenea extindere a numărului de membrii, practic, vom contribui la diminuarea forţei societăţii civile. Unde va mai fi societatea civilă dacă, practic, toţi vor fi obligaţi, nu toţi, dar marea majoritate vor fi obligaţi să vină şi să intre în partide politice. Unde va mai fi alternativa? Unde va mai fi opoziţia societăţii civile dacă societatea va fi constrânsă prin această lege să fie înregimentată politic.

Iată de ce noi credem că dacă am păşit pe drumul democraţiei trebuie să avem în vedere că partidele trebuie să se definească nu prin dimensiunea lor extensivă, ca partide ale numerelor mari. Numai în timpul regimului comunist se adunau la Bucureşti 100 de mii de ţărani la congresul ţărănimii, pe motivul că, dacă avem mai mulţi participanţi, decizia este mai bună. Nu asta este ideea pe baza căreia funcţionează democraţia. Democraţia numerelor mari aparţine regimurilor comuniste.

Iată de ce, amendamentul nostru este fie de menţinere a formulei iniţiatorului, la 30 de mii de susţinători, fie de acceptare a variantei noastre cu 25 de mii de susţinători.

Oricum, menţinerea la 50 de mii ar reprezenta un atentat la viitorul democraţiei şi ar contribui la înregimentarea politică a acestei societăţi, în detrimentul societăţii civile.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Timiş.

Domnul Ioan Timiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu aş avea uşor o altă părere, ţinând cont de faptul că noi, aici, facem şi realizăm structura unui partid politic: din ce se constituie acest partid politic atunci când îşi începe existenţa; deci, din membrii fondatori.

Sigur, varietatea de partide politice este foarte mare. Există partide de elite, partide de masă, partide religioase, partide cu alte şi alte forme de exprimare. Nu pot să spun că un partid politic se exprimă numai prin calitatea membrilor săi. Există diverse scopuri care se aşează la temelia acestor partide.

Deci, dacă noi ne gândim să construim schema, sau structura unui partid politic, este foarte bine să-l lăsăm în propunerea nouă a Guvernului, pentru ca acest partid să fie reprezentativ. Deci, partidul trebuie să fie o instituţie care reprezintă cetăţenii şi ajută la exprimarea politică a cetăţenilor. ştiţi că la început era un număr de 250 de membri care puteau constitui un partid. Încet, am ajuns la 10 mii, acum la 50 şi, în sfârşit, credem că o asemenea structură, cu 50 de mii de membri, este o structură reprezentativă. Este o structură reprezentativă în masa populaţiei şi poate să-şi expună şi să-şi impună ideile politice.

Vă mulţumesc pentru atenţie, cu rugămintea de a păstra textul în propunerea cu 50 de mii de membri.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Székely mai doreşte să intervină. Poftiţi.

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Trebuie să încep prin a vă cere scuze dacă argumentarea mea va fi puţin subiectivă şi trebuie să cer scuze de la reprezentanţii Partidului Naţional Liberal pe care-i stimez, dar, totuşi, nu pot să încep altfel decât a-mi exprima nedumerirea cum o asemenea propunere a putut să vină de la Partidul Naţional Liberal.

Eu cred că esenţa liberalismului este egalitatea de şanse şi concurenţa liberă. Dar, cum putem vorbi despre concurenţa liberă dacă, prin măsuri administrative draconice, eliminăm din competiţie jumătate din partidele politice?

Eu cred că vremea activiştilor de partid a trecut. Dacă nu doriţi ca activiştii de partid să stea toată ziua la cârciumă şi să adune semnături, atunci să nu admiteţi acest amendament nici în forma iniţială, cu 30 de mii de membri, cu atât mai puţin în forma amendată de Guvern.

După părerea mea, legitimitatea şi aderenţa unui partid, reprezentativitatea unui partid este stabilită de electorat, de votanţi, şi nu de membrii de partid. Nu există nici un interes pentru a înregimenta politic societatea. Partidele politice au nevoie de votanţi, şi nu de susţinători pentru a câştiga în alegeri.

Consistenţa politică şi credibilitatea nu sunt date de numărul susţinătorilor şi nici de contribuţia la formarea şi exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, ci se măsoară în numărul de voturi obţinute în alegeri.

De aceea eu am propus, recunosc, puţin cu ţâfnă şi puţin pentru a-mi exprima nedumerirea că există o preocupare în acest sens, exact în sânul Partidului Naţional Liberal, de a înregimenta politic societatea şi de a ataca societatea civilă.

Aşa cum a susţinut şi colegul meu, domnul Boc, am propus ca lista să cuprindă cel puţin o mie de semnături şi propun, evident, eliminarea celorlalte prevederi ale acestui articol. Sigur, sunt conştient că, probabil, nu va fi admis acest amendament, dar această dezbatere privind intenţia legiuitorului de a mări în mod exagerat numărul necesar al membrilor de partid, cred că a fost utilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Variantele colegilor noştri vor trebui să suporte consecinţa votului amendamentului comisiei.

Deci, dacă vom adopta amendamentul nr.27 cu privire la alin.3 al art.21, amendament pe care îl găsiţi la pct.24, celelalte amendamente vor cădea.

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei - autor domnul deputat Acsinte Gaspar.

Cine este pentru? 57 de voturi pentru amendament.

Voturi împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Cu 57 de voturi pentru, 10 împotrivă şi două abţineri, s-a admis amendamentul comisiei; art.21 alin.3 se modifică în mod corespunzător.

Pentru art.21 alin.4 nu sunt obiecţiuni.

Dcă aveţi dumneavoastră?

Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art.22 alin.1.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art.22 alin.2.

Comisia propune, prin amendamentul nr.28, eliminarea.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Admis amendamentul, eliminat textul.

Art.22 alin.3 - rămâne nemodificat.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art.23 alin.1.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art.23 alin.2.

Urmăriţi amendamentul nr.29.

Nu sunt obiecţiuni.

Admis amendamentul, modificat art.23 alin.2.

La art.23 alin.3 comisia n-a avut amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Votat în formularea iniţiatorului.

Art.23 alin.4.

Urmăriţi amendamentul nr.30.

Admis amendamentul; modificat textul.

Art.24. Urmăriţi amendamentul nr.31.

Admis amendamentul, modificat textul.

La art.25. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în formularea iniţiatorului.

Art.26. Urmăriţi amendamentul nr.32.

Adoptat amendamentul; modificat art.26 în mod corespunzător.

Art.26 alin.1.

La art.26 alin.2 urmăriţi amendamentul nr.33.

Admis amendamentul, modificat textul în mod corespunzător.

Art.27 alin.1.

Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în formularea iniţiatorului.

Art.27 alin.2.

Urmăriţi amendamentul nr.34.

Admis amendamentul, modificat art.27 alin.2.

Art.28 alin.1.

Urmăriţi amendamentul nr.35.

Admis amendamentul, modificat textul.

Art.28 alin.2 şi alin.3.

Comisia nu are amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră?

Adoptate în formularea iniţiatorului.

Art.28 alin.4.

Urmăriţi amendamentul nr.36.

Admis amendamentul nr.36, modificat textul.

După alin.4, comisia mai propune un alineat, alin.5, prin amendamentul nr.37.

Admis amendamentul, introdus alin.5.

După art.28, comisia propune, prin amendamentul nr.38, un text nou art.28¹ .

Admis amendamentul, introdus textul.

Titlul Capitolului V.

Urmăriţi, vă rog, înainte de amendamentul nr.39, titlul Capitolului V.

Comisia propune modificarea acestuia.

Adoptat titlul din propunerea comisiei.

Art.29 alin.1.

Urmăriţi amendamentul nr.39.

Admis amendamentul, modificat textul.

Art.29 alin.2.

Urmăriţi amendamentul nr.40.

Admis amendamentul, modificat art.29 alin.2.

Pentru art.29 alin.3, urmăriţi amendamentul nr.41.

Admis amendamentul, modificat textul.

După alin.3 de la art.29, urmăriţi amendamentul nr.49, prin care se introduce un nou alineat.

Admis amendamentul, introdus alin.4.

Art.30. Urmăriţi la alin.1 amendamentul nr.43.

Admis amendamentul nr.43, modificat în mod corespunzător textul.

Art.30 alin.2.

Comisia nu are amendamente.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Adoptat art.30 alin.2 în formularea iniţiatorului.

Art.31. Dacă aveţi obiecţiuni la art.31 alin.1 şi alin.2?

Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art.31 alin.3.

Urmăriţi amendamentul nr.44.

Comisia propune eliminarea.

Admis amendamentul, eliminat textul.

După art.31 actual, după cele două alineate votate, comisia propune un text nou, art.31¹, prin amendamentul nr.45.

Admis amendamentul, introdus art.31¹ .

După acest text, prin amendamentul nr.46 comisia propune încă un text.

Pentru amendamentul nr.46, iniţiatorul, domnul Mircea Iustian, are o problemă.

Domnul Mircea Toader Iustian:

Noi considerăm că nu este necesar acest amendament - art.32² - "partidele politice pot realiza şi alte forme de asociere cu formaţiuni nepolitice legal constituite, cu scopul promovării unor obiective comune".

Imensa majoritate a formaţiunilor nepolitice au în statut prevederea că ele sunt formaţiuni apolitice. Mă refer la ong-uri. La sindicate, cu atât mai mult, actualul proiect de lege privind Legea sindicatelor, care se află în Parlament, prevede expres că sindicatele sunt organizaţii apolitice.

Deci, nu văd formaţiuni nepolitice, aproape că nu există formaţiuni nepolitice în România, cu care se pot asocia partidele politice.

Deci, noi susţinem ca alianţele politice să se facă numai între partide politice şi, în consecinţă, art.31 şi ceea ce urmează după art.31, unde se face referire la alte forme de asociere cu formaţiuni nepolitice, să fie respinse aceste amendamente.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Timiş, din partea comisiei?

Domnul Ioan Timiş:

Păstrăm textul comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, amendamentul nr.46, în formularea comisiei; îl găsiţi la pag.36.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul, stimaţi colegi. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 6 voturi împotrivă, majoritatea pentru, a fost adoptat amendamentul nr.46.

Prin amendamentul nr.47, comisia propune încă un text nou - art.31³.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul, introdus art.31³.

Pentru art.32 şi art.33, comisia nu a avut obiecţiuni.

Dacă aveţi dumneavoastră?

Adoptate în formularea iniţiatorului.

După art.33, comisia, prin amendamentul nr.48, propune un text nou, art.33¹ .

Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul nr.48, se introduce art.33¹.

După art.33¹, prin amendamentul nr.49, comisia propune un capitol nou - Capitolul V¹.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul, se introduce Capitolul V¹.

La art.34.

Urmăriţi amendamentul nr.50

Pentru art.34.

Iniţiatorul. Poftiţi, domnule senator.

Domnul Mircea Toader Iustian:

Iniţiatorul a dorit să reglementeze fuziunea partidelor politice.

În comisie, s-au depus amendamente în sensul reglementării nu numai a fuziunilor, ci şi a divizărilor totale şi parţiale ale partidelor politice.

Această propunere a extinderii şi la divizare totală sau parţială vine în contradicţie atât cu intenţia iniţiatorului, cât şi cu intenţia autorului celei mai mari părţi a amendamentelor, respectiv domnul ministru Acsinte Gaspar, care au avut în intenţie întărirea partidelor politice, ca aceste partide politice să fie puternice, şi nu, după ce le facem puternice printr-o serie de reglementări în sensul creşterii numărului de membri, o serie de reglementări privind înscrierea partidelor politice, acum, la reorganizare, să venim cu reglementări privind divizarea totală sau parţială.

În acest sens, noi susţinem să se păstreze formularea dată de iniţiator.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Moldovan şi apoi, domnul deputat Timiş, în final.

Domnul Petre Moldovan:

Domnule preşedinte,

Susţin punctul de vedere al iniţiatorului, având în vedere faptul că reorganizare nu înseamnă doar fuziune, absorbţie, comasare şi aşa mai departe. Reorganizarea poate să însemne şi o regândire a structurilor formaţiunii politice respective, modificări de statut şi aşa mai departe.

În consecinţă, modul în care este formulat art.34, în varianta iniţiatorilor, cred că acoperă destul de bine ceea ce se intenţionează prin această lege şi cred că ar fi bine să rămână în forma în care este înscrisă în proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă dau cuvântul, domnule Timiş.

Poftiţi.

Domnul Ioan Timiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia propune reformularea art.34 în forma prezentată aici, cu două articole, pentru a putea acoperi toată plaja de proceduri de reorganizare a unui partid politic. Dacă veţi constata, în partea stângă, unde este textul care propus de iniţiator, se face vorbire doar de procesul de fuziune a partidelor politice.

Noi am cuprins toată plaja de reorganizare şi am vorbit, în acest caz, de partidele constituite legal şi care pot proceda la reorganizarea prevăzută de lege.

Deci, pentru mai multă sistematizare, vă rog să votaţi textul comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr.50, cu privire la noua alcătuire a art.34.

Cine este pentru amendamentul comisiei? vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 4 voturi împotrivă şi o abţinere, marea majoritate de voturi pentru, s-a adoptat amendamentul nr.50 şi art.34 se modifică în mod corespunzător.

După art.34, comisia propune şase articole noi.

Urmăriţi, întâi, primul de la amendamentul nr.51.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ştefan Cazimir:

La art.34¹ alin.1 se impune o mică modificare gramaticală: "comasarea a două sau mai multe partide", nu "multor".

Domnul Valer Dorneanu:

De acord.

Iniţiatorul? Dacă dumneavoastră sunteţi de acord cu această rectificare? Vă mulţumesc.

Deci, art.34 s-a adoptat prin modificarea gramaticală, pentru realizarea acordului.

Amendamentul nr.52.

Admis amendamentul nr.52, se introduce art.34².

Amendamentul nr.53.

Admis amendamentul, se introduce art.34³.

Amendamentul nr.54.

Admis amendamentul, se introduce art.34⁴.

Amendamentul nr.55.

Admis amendamentul, se introduce art.34⁵.

Amendamentul nr.56.

Admis amendamentul, se introduce art.34⁶.

Titlul Capitolului VI.

Nu aveţi obiecţiuni.

Adoptat în formularea iniţiatorului.

La art.35, urmăriţi amendamentul nr.57.

Admis amendamentul, modificat art.35.

După art.35 actual, comisia vă propune, prin amendamentul nr.58, un articol nou.

Admis amendamentul, se introduce art.35¹ .

Prin amendamentul nr.59, comisia mai propune un text - art.35².

Nu aveţi obiecţiuni.

Se introduce art.35².

La art.36, comisia n-a avut obiecţiuni.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Votat în formularea iniţiatorului.

La art.37 alin.1.

Comisia n-a avut obiecţiuni.

Nici dumneavoastră.

Votat în formularea iniţiatorului.

La art.37 alin.2.

Urmăriţi amendamentul nr.60.

Admis amendamentul nr.60, se modifică art.37 alin.2.

Art.38 şi art.39.

Comisia nu a avut obiecţiuni.

Nici dumneavoastră.

Adoptat în formularea iniţiatorului.

Titlul Capit.VII.

Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art.40, alin.1, alin.2, alin.3.

Dacă aveţi obiecţiuni la formularea iniţiatorului? Nu.

Adoptat în formularea iniţiatorului.

La art.40 alin.4.

Urmăriţi amendamentul nr.61.

Admis amendamentul nr.61, se modifică art.40 alin.4 în mod corespunzător.

La art.41.

Comisia nu are obiecţiuni.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Adoptat în formularea iniţiatorului.

Titlul Capit.VIII.

Votat în formularea iniţiatorului.

Art.42 alin.1.

Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art.42 alin.2.

Urmăriţi amendamentul nr.62.

Adoptat amendamentul nr.62, se modifică art.42 alin.2, în mod corespunzător.

Art.42 alin.3.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Comisia nu a avut.

Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art.43 alin.1.

Urmăriţi amendamentul nr.63.

Admis amendamentul, modificat art.43 alin.1 în mod corespunzător.

Art.43 alin.2 şi alin.3.

Comisia n-a mai avut obiecţiuni.

Adoptat în formularea iniţiatorului.

Art.43 alin.4.

Urmăriţi amendamentul nr.64.

Admis amendamentul nr.64, se modifică art.43 alin.4 în mod corespunzător.

La art.44.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Tamás Sándor:

La art.44 sunt mai multe amendamente respinse.

Aş vrea să susţin amendamentul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. Domnul Varujan Pambuccian, liderul grupului, ne-a mandatat în acest sens.

Cu voia dumneavoastră, aş vrea să vă rog să aprobaţi amendamentul propus de Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, care sună în felul următor: "Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri sunt obligate să respecte, în mod corespunzător şi dacă este cazul, prevederile art.2, art.3, art.5, art.19 şi art.43".

Aş vrea să spun că legile în vigoare asimilează organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale, partidelor politice în privinţa procedurilor electorale.

Şi încă un argument, dacă-mi permiteţi: aş vrea să subliniez că în legea actuală a Legii partidelor politice, acest articol şi această temă este exact aşa formulat şi aşa reglementat, cum propune Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea iniţiatorului, noi suntem de acord cu propunerea făcută de Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Timiş, din partea Grupului parlamentar al PSD şi a comisiei.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru a asigura o participare egală atât partidelor politice, cât şi organizaţiilor aparţinând minorităţilor naţionale în procesul electoral, susţinem amendamentul propus de UDMR.

Domnul Valer Dorneanu:

Amendamentul este al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, susţinut şi de UDMR şi de iniţiator.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu o abţinere, s-a adoptat amendamentul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, susţinut de Grupul parlamentar al UDMR şi de iniţiator.

În consecinţă, art.44 va avea alcătuirea rezultată din acest amendament.

La art.45 aţi mai făcut vreun amendament, comisia, sau iniţiatorul? Pentru că textul este incomplet.

(Iniţiatorul şi preşedintele comisiei se consultă cu domnul preşedinte, la prezidiu.)

La art.45 actual.

Domnul deputat Timiş.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La acest articol, pentru motivul că există o prevedere neclară şi textele care se abrogă nu sunt individualizate, propunem respingerea.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Iniţiatorul este de acord. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă rog să constataţi că am parcurs textele acestei legi foarte importante. O vom supune, la sfârşitul zilei de astăzi, votului final.

Vă mulţumesc tuturor - şi iniţiatorului, şi comisiei, şi dumneavoastră, pentru contribuţia la adoptarea acestei legi.