Dezbateri parlamentare

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.20/2002 privind modificarea şi completarea Legii 92/1992 pentru organizarea judecătorească. Suntem în procedură de urgenţă. Rog comisia să ne propună timpii de dezbatere.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte, la această ordonanţă am făcut un raport suplimentar şi propun 15 minute şi două minute pentru fiecare luare de cuvânt.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Cine este pentru aceşti timpi de dezbatere? Mulţumesc.

Voturi contra? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Dacă se doreşte o participare la dezbateri. Nu.

Atunci, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Începem cu ordonanţa. Titlul ordonanţei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Preambulul de la art.I. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.1. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Titlul Secţiunii a II-a. Obiecţii? Nu sunt. Adoptată.

Art.69¹. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.69². Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.69³. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.69⁴. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.69⁵. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.I, în integralitate. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.II. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.III. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Aveţi o problemă? (Domnul deputat Emil Boc se consultă cu domnul preşedinte)

Art.IV. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.V. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.VI. Obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Trecem la lege. Titlul legii. Obiecţii? Nu sunt.

La art.unic, la preambul, vă rog să priviţi la pag.3 a raportului, pct.1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat în forma propusă de comisii.

Pct.1 de la art.unic. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.2. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3. Vă rog să priviţi în raportul comisiei, pct.2, se propune o anumită modificare.

Dacă sunt obiecţii. Poftiţi!

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Înainte de a invoca un amendament pe care-l am în raport şi a fost respins, aş vrea să menţionez că, în urma rediscutării în comisie a proiectului de lege de aprobare a ordonanţei, s-au făcut importante modificări, spunem noi, substanţiale, pe linia întăririi independenţei Consiliului Superior al Magistraturii. Dacă în forma iniţială din ordonanţă se dădea în competenţa Adunării generale a preşedinţilor şi vicepreşedinţilor Curţilor de apel şi a prim-procurorilor şi a vicepreşedinţilor parchetelor de pe lângă Curţile de apel de a desemna ei, din rândul magistraţilor, persoanele care să facă parte din Consiliul Superior al Magistraturii şi, pornind de la premisa că aceste persoane erau desemnate direct de către Ministerul Justiţiei şi putea exista o influenţă politică directă asupra acestora, în urma rediscutării, a retrimiterii în plen, s-a modificat această procedură şi candidaţii sunt acum desemnaţi de către adunările generale ale judecătorilor, respectiv procurorilor de la instanţele care sunt abilitate să desemneze magistraţii în Consiliul Superior al Magistraturii.

Deci, cu alte cuvinte, s-a făcut un pas important pe linia consacrării unei independenţe a acestor magistraţi şi, pe de altă parte, de a elimina influenţa factorului politic din procesul de desemnare a magistraţilor din Consiliul Superior al Magistraturii.

Totuşi, procedural, de această dată, am avut un amendament la art.87, alin.7 din lege care...aici suntem! Nu sunt amendamente până la cel...

Domnul Acsinte Gaspar:

Discutăm pe cele din faţă.

Domnul Emil Boc:

Am ajuns acolo. S-au considerat aprobate, a spus domnul preşedinte.

Domnul Acsinte Gaspar:

Reveniţi dacă există vreo greşeală!

Domnul Emil Boc:

Bun! Atunci, domnule ministru, revenim şi discutăm. Sigur că da! Revenim, dacă există vreo greşeală, o corectăm.

Vă rog, domnule ministru!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi! Domnul ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Vă rog să vă uitaţi în proiectul de lege, forma care a fost adoptată de Senat, că noi discutăm pe această formă, la pag.2 pct.3, referitor la art.86, se spune: "Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 21 de membri.", iar când o să mergem la pct.4 şi o să adunăm câţi membri sunt desemnaţi de către fiecare magistratură, o să vedeţi că sunt 17.

Ca atare, numărul de membri care alcătuiesc Consiliul Superior al Magistraturii este de 17 şi nu de 21.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Rezultă 17 dintr-o adunare aici, foarte clar rezultă 17.

Domnule preşedinte Neagu, spuneţi-ne şi dumneavoastră care este varianta.

Domnul Ion Neagu:

De altfel, iese şi din adunarea care o facem în acest proiect de lege, 17.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Cum rezultă de aici, pag.2, la pct.3, 17? Mergem pe varianta aceasta de aici.

Domnul Ion Neagu:

Dacă ne luăm după această anexă şi numărându-i bob cu bob, aşa iese. Cifra este 17. Domnule Boc, aşa este.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Am înţeles. Pct.3 îl adoptăm în varianta comisiei. Da? Bine!

Alte obiecţii nu mai sunt. Da. Poftiţi!

Domnul Emil Boc:

Sunt şi eu de acord că a fost o eroare materială. În comisie, evident, am discutat pe 17 membri, aşa cum rezultă şi din autorităţile care desemnează, propun candidaţi pentru Consiliul Superior al Magistraturii.

Acum care este obiecţia mea, repet, de natură procedurală? Cum sunt desemnaţi aceşti membri în Consiliul Superior al Magistraturii. Adunările generale, repet, ale judecătorilor de la curţile de apel şi, respectiv, ale procurorilor, sau ale judecătorilor de la tribunale, propun numărul de candidaţi; îl propun Parlamentului în vederea alegerii în Consiliul Superior al Magistraturii. Şi se spune la alin.7: "Candidaţii desemnaţi pentru a fi aleşi în Consiliul Superior al Magistraturii se trec în liste, cu respectarea dispoziţiilor alin.1...", adică atâţia candidaţi câte locuri au, în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute în adunările generale. Deci, de la curţile de apel, de la adunarea generală a lor, va veni o listă care va cuprinde cei şase judecători numiţi de la curţile de apel, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi obţinute.

Acum, dacă noi corelăm această prevedere cu una care se întâlneşte un pic mai încolo, la alin.10, unde se spune: "În cazul în care lista supusă la vot în Parlament nu întruneşte numărul de voturi necesar, comisiile juridice permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului vor propune plenului o altă listă de judecători şi procurori desemnaţi potrivit alin.1-7". Adică dacă lista pe care v-o propune Comisia juridică, listă care este de fapt aceea care vine de la magistraţi, dacă nu se întruneşte majoritatea necesară, jumătate plus unu din numărul total al membrilor celor două Camere, atunci trebuie să se reia întreaga procedură, alin.1 - 7. Din nou o să se întrunească adunările generale ale magistraţilor de la curţile de apel, de la tribunalele procurorilor şi să procedeze la o nouă desemnare.

Eu am considerat şi noi am considerat că este o procedură extrem de complexă şi de greoaie care ar amâna foarte mult procesul desemnării noilor magistraţi şi, în acest context, am propus ca la alin.7 să se adauge încă o teză: "Candidaţii care n-au obţinut voturile necesare pentru a fi desemnaţi, sunt declaraţi supleanţi în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute."

Deci, cu alte cuvinte, să facem o listă cu toţi candidaţii în funcţie de numărul de voturi pe care l-au obţinut în aceste adunări generale. De ce este necesar acest lucru? Pentru că, vedeţi dumneavoastră, dacă nu se votează această listă în Parlament, comisiile juridice vor trebui să propună o altă listă. De unde pot propune o altă listă? Varianta Guvernului este să se organizeze din nou alegeri; varianta noastră este o dată ce alegerile au fost organizate, s-a dat un vot şi fiecare a fost apreciat în funcţie de competenţa lui şi să se ia în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute.

În acest sens a fost formulat amendamentul, pe de o parte, pentru a asigura celeritatea procesului de desemnare a magistraţilor în Consiliul Superior al Magistraturii, iar pe de altă parte, de a da posibilitatea comisiilor juridice să propună o altă listă, să avem din cine să alegem.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Opinia iniţiatorului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În concepţia autorilor amendamentelor nu există instituţia supleantului. Deci, se merge pe numărul de candidaţi care rezultă din adunările generale, adică de cei 17. Lista se supune votului plenului Camerelor reunite şi dacă întruneşte majoritatea voturilor parlamentarilor, sigur că lista este aprobată şi sunt desemnaţi membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Acesta este mecanismul votului pe listă, fie că se aprobă, fie că se respinge. Pentru că, vedeţi, respingerea, şi mai ales că votul se face secret prin bile, nu poate opera asupra unei singure persoane. Dacă lista nu a întrunit numărul de voturi necesare, ea este respinsă. Şi, atunci, se vine cu noi propuneri, putând ca în lista nouă să fie menţinuţi şi cei care au fost propuşi prima dată, şi să fie eliminat de pe listă cel pe care Adunarea Generală îl consideră că nu poate să acceadă pentru a fi ales în Consiliul Superior al Magistraturii.

Ca atare, amendamentul pe care domnul vicepreşedinte al comisiei îl propune, nu este susţinut de noi, în principal pe faptul că nu creăm "instituţia supleanţilor", aşa cum avem, de pildă, la Consiliul de Administraţie al Radiodifuziunii, la Consiliul de Administraţie al Televiziunii, unde în afară de membrii titulari sunt şi membrii supleanţi.

Aşa că, noi ne menţinem propunerea în forma amendamentului pe care l-am propus.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi, domnule Boc, şi după aceea preşedintele comisiei.

Domnul Emil Boc:

Cu aceasta şi închei, domnule preşedinte. Sugestia mea este următoarea: hai să nu-i numim "supleanţi", ca să preluăm o terminologie consacrată, dar, să se alcătuiască o listă cu toţi magistraţii care au fost propuşi şi cu numărul de voturi corespunzător pe care l-au obţinut. Adică, întrebarea mea rămâne: în cazul în care Parlamentul respinge legea, de unde alege Comisia juridică noii candidaţi? Din ce listă?, pentru că au fost respinşi. Trebuie să aibă o posibilitate mai largă să aleagă. Deci mergem înapoi şi organizăm din nou alegeri în toate curţile de apel, cu procedura care durează aproape o jumătate de an, sau avem odată un vot exemplificat în curţile de apel, şi dintre acei candidaţi Parlamentul, prin Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, alege. Deci, întrebarea mea este: în cazul în care respinge, dintre ce candidaţi mai poate desemna Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în condiţiile în care de la curţile de apel, în actuala formulă, din doar şase candidaţi, adică atâţia câţi are dreptul să numească în Consiliul Superior al Magistraturii, dacă sunt respinşi, de unde alege? De unde propune alţi candidaţi?

Şi, atunci, normal este şi firesc ca, cei de la curţile de apel să trimită o listă cu toţi candidaţii (10 - 12) în ordinea descrescătoare a voturilor. Dacă este respinsă lista celor şase, din următorii care sunt pe listă, comisiile juridice propun plenului Parlamentului alţi candidaţi. Repet, rămân la această întrebare: de unde va propune Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi alţi candidaţi, dacă nu avem o listă cu toţi candidaţii, în ordinea descrescătoare a voturilor obţinute. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul preşedinte al comisiei.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte, rămânem pe raportul adoptat de comisie, cu argumentul esenţial, de altfel menţionat de către domnul ministru Gaspar.

Pentru astfel de organisme nu este prevăzută "instituţia supleanţilor", cum am şi discutat. Ceea ce propunea domnul Boc şi întrebările pe care le punea, sigur, urmează "de lege ferenda", domnule vicepreşedinte, să discutăm, că nici o lege nu este bătută în cuie. Să vedem...

Deci, deocamdată, noi suntem pentru menţinerea raportului, cu precizarea făcută mai înainte, de altfel, şi de către domnul ministru, că o asemenea instituţie nu este prevăzută pentru asemenea organisme. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Voi supune votului, în primul rând, varianta comisiei.

Cine este pentru? şi vă rog să număraţi. 48 de voturi pentru.

Voturi contra? 15 voturi contra.

Abţineri? Nici o abţinere.

A trecut varianta comisiei.

Dacă mai sunt obiecţii la acest punct? Înţeleg că la punctul 9 sunt nişte probleme.

Poftiţi, domnule ministru Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, dintr-o eroare materială la dactilografiere, s-a omis să se treacă... şi am să vă citesc textul: "Alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii se face de către Parlament, în şedinţă comună". Or, potrivit Constituţiei, Parlamentul este format din cele două Camere, care se întrunesc în şedinţă comună. Deci, se întrunesc în şedinţă comună cele două Camere ale Parlamentului, nu Parlamentul în şedinţă comună. Şi atunci, să adăugăm: "…Se face de către cele două Camere ale Parlamentului, în şedinţă comună".

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptată această variantă.

Art.10. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Art.11. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Punctul 4. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Punctul 5. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Punctul 6. Sunt obiecţii? Nu sunt.

Art.I., în integralitate. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Vă rog să priviţi în raport, la pag.8, pct.3: se propune introducerea unui text nou, care să devină art.II.

Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege, care va fi supus votului într-o şedinţă specială de vot.